Microsoft Word - 03_03_Albu_2014.doc
|
|
- Aura Luminița Suciu
- 4 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CHESTIONARULUI DE EVALUARE A SIMPTOMELOR ADOLESCENTULUI 4 (ASI-4) Monica Albu Institutul de Istorie George Bariţiu din Cluj-Napoca 1 şi S.C. Cognitrom S.R.L. Cluj-Napoca Abstract. The Adolescent Symptom Inventory 4 (ASI 4; Gadow, Sprafkin, 2008) is a screening instrument that screens for cognitive, emotional and behavioral symptoms of several psychiatric disorders in adolescents aged between 12 and 18 years. ASI 4 has two checklists: one for teachers and one for parents. The person who scores the checklist has to indicate, for each item, the frequency of the behavior described in the adolescent assessed. The response options are: never, sometimes, often, and very often. We checked the psychometric properties of the two ASI-4 checklists, as we administered the inventory twice. We used a non-clinical sample, consisting of 43 adolescents between 16 and 18 years old. Each adolescent was assessed by a parent and a teacher, and re-assessed by the same persons two weeks later. Based on the obtained results we proposed to improve the ASI-4 checklist as follows: to indicate the time interval to be considered when assessing the frequency of occurrence of the symptoms described by the items in the adolescent assessed; to add an I don t know response option; to replace the never response option with never or very rarely. Key words: Adolescent Symptom Inventory DESCRIEREA CHESTIONARULUI ASI-4 Chestionarul de evaluare a simptomelor adolescentului (ASI-4) face parte dintr-o serie de instrumente de screening construite de K. D. Gadow şi J. Sprafkin, care evaluează simptome cognitive, emoţionale şi de comportament ale mai multor tulburări psihiatrice, aşa cum sunt acestea definite în cea de-a patra ediţie a Manualului de diagnostic şi statistică pentru tulburări mentale (DSM-IV) al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (1994) 2 : Early Childhood Inventory 4 1 Departamentul de Cercetări Socio-Umane. 2 American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 4 th ed., Washington D.C., An. Inst. de Ist. G. Bariţiu din Cluj-Napoca, Series Humanistica, tom. XII, 2014, p
2 160 Monica Albu 2 (ECI 4), destinat copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani 3, Child Symptom Inventory 4 (CSI 4), destinat copiilor cu vârste între 5 şi 12 ani 4, şi Adolescent Symptom Inventory 4 (ASI 4), destinat adolescenţilor având vârsta între 12 şi 18 ani 5. Cele trei chestionare au fost adaptate şi etalonate pe populaţia din România de un colectiv al unităţii de cercetare-dezvoltare Cognitrom din Cluj-Napoca 6. ASI 4 serveşte la colectarea de informaţii, într-o formă sistematizată, de la persoanele care se ocupă de îngrijirea adolescenţilor. Are două variante: una pentru părinţi şi una pentru profesori. Varianta pentru profesori diferă de cea pentru părinţi sub trei aspecte. În primul rând, ea urmăreşte să obţină informaţii despre contextul educaţional şi performanţa şcolară. În al doilea rând, chestionarul pentru profesori exclude itemii din varianta pentru părinţi despre care profesorul ar putea avea informaţii imprecise (de exemplu, probleme de eliminare). În al treilea rând, chestionarul pentru profesori nu cuprinde acei itemi prezenţi în chestionarul pentru părinţi care se referă la tulburările caracterizate prin comportamente care deranjează în principal în context familial (de exemplu, anxietatea de separare). Se recomandă să se utilizeze ambele variante ale ASI 4 pentru fiecare adolescent, din următoarele motive: cerinţele cărora trebuie să le răspundă adolescentul la şcoală şi acasă sunt diferite şi, prin urmare, comportamentul acestuia poate fi diferit în cele două contexte; unii adolescenţi îşi dezvăluie mai uşor emoţiile şi sentimentele faţă de părinţi, iar alţii faţă de profesori; adulţii implicaţi în educarea adolescentului (părinţi, profesori) diferă între ei în ceea ce priveşte capacitatea de a evalua corect comportamentul acestuia. Obţinerea de informaţii din mai multe surse dă posibilitatea de a contura o imagine mai precisă asupra dificultăţilor cu care se confruntă un adolescent. Varianta pentru părinţi are 120 de itemi, iar cea pentru profesori are 79 de itemi. Toţi itemii incluşi în varianta pentru profesori fac parte şi din varianta pentru părinţi. 3 K. Gadow, J. Sprafkin, Early Childhood Inventory-4. Norms Manual, New York, University of Stony Brook, Checkmate Plus, K. Gadow, J. Sprafkin, Child Symptom Inventory-4. Screening and Norms Manual, New- York, University of Stony Brook, Checkmate Plus, K. D. Gadow, J. Sprafkin, Adolescent Symptom Inventory 4. Screening and Norms Manual, New York, Stony Brook, Checkmate Plus, K. D. Gadow, J. Sprafkin, ECI-4. Chestionarul de evaluare a copiilor 4. Manual de norme, în A. Bălaj (coord.), M. Albu, M. Porumb, Adaptarea şi standardizarea ECI-4 pe populaţia din România, Cluj-Napoca, Edit. ASCR, 2010; K. D. Gadow, J. Sprafkin, Chestionarul de evaluare a simptomelor copilului 4. Child Symptom Inventory 4. Manual de utilizare, în A. Bălaj, M. Miclea, M. Albu, Adaptarea şi standardizarea CSI-4 pe populaţia din România, Cluj-Napoca, Edit ASCR, 2012; K. D. Gadow, J. Sprafkin, ASI-4. Chestionarul de evaluare a simptomelor adolescentului 4. Adolescent Symptom Inventory 4. Manual de utilizare, în:. C. David, M. Miclea, A. Bălaj, M. Albu, Adaptarea şi standardizarea ASI-4 pe populaţia din România, Cluj-Napoca, Edit. ASCR, 2013.
3 3 Posibilităţi de îmbunătăţire a Chestionarului de evaluare a simptomelor adolescentului 161 Persoana care răspunde la chestionar trebuie să indice, pentru fiecare item, frecvenţa comportamentului descris de acesta la adolescentul supus evaluării. Variantele de răspuns sunt: niciodată, uneori, deseori şi foarte des. Itemii care se referă la aceeaşi tulburare sunt grupaţi într-o scală. Scalele chestionarului ASI-4 sunt notate în tabelul 1. Tabelul 1 Scalele din ASI-4 şi numărul de itemi componenţi Scala din ASI-4 Varianta pentru Varianta pentru părinţi profesori ADHD tipul cu deficit de atenţie 9 9 ADHD tipul cu hiperactivitate impulsivitate 9 9 ADHD tipul combinat Tulburare de conduită 15 9 Personalitate antisocială 7 Opoziţionism provocator 8 8 Anxietate generalizată 8 7 Fobie specifică 1 1 Atacuri de panică 1 1 Obsesii 1 1 Compulsii 1 1 Stres posttraumatic 2 1 Ticuri motorii 1 1 Ticuri vocale 1 1 Somatizare 2 2 Fobie socială 2 2 Anxietate de separare 8 Personalitate schizoidă 3 3 Schizofrenie 6 6 Enurezis nocturn 1 Enurezis, encoprezis 1 Tulburare depresivă majoră 10 7 Tulburare distimică 8 6 Tulburare distimică criterii alternative Tulburare bipolară 9 8 Anorexie nervoasă 4 Bulimie nervoasă 4 Consum de substanţe 6 Pentru fiecare scală se calculează două scoruri: un scor al severităţii simptomelor şi un scor Cutoff. Scorul severităţii simptomelor al unei scale este egal cu suma cotelor itemilor componenţi, cotele fiind cifre cuprinse între 0 (pentru răspunsul niciodată ) şi 3
4 162 Monica Albu 4 (pentru răspunsul foarte des ). Interpretarea scorurilor severităţii simptomelor se face pe baza etaloanelor, prin transformarea lor în cote T sau în centile. Calculul scorului Cutoff al unei scale se realizează, pentru majoritatea scalelor din ASI 4, conform următorului algoritm: Se cotează itemii scalei cu 0 şi 1. Se consideră că simptomul descris de un item prezintă importanţă clinică şi i se atribuie cota 1 dacă s-a răspuns la acesta cu deseori sau foarte des ; dacă răspunsul a fost niciodată sau uneori se consideră că simptomul respectiv este absent şi itemul primeşte cota 0. Se însumează cotele itemilor scalei şi se obţine scorul numărului de simptome. Se compară scorul numărului de simptome cu numărul minim de simptome indicat în DSM IV ca fiind necesar să fie prezente pentru a se justifica diagnosticul vizat de scală (scorul simptomelor care îndeplinesc diagnosticul/ criteriul). Dacă scorul numărului de simptome este cel puţin egal ( ) cu scorul simptomelor care îndeplinesc diagnosticul/ criteriul, atunci scorul Cutoff primeşte valoare da ; în caz contrar primeşte valoarea nu. Atunci când scorul Cutoff al unei scale are valoarea da, se recomandă evaluarea clinică amănunţită a adolescentului, întrucât există o probabilitate destul de mare ca tulburarea evaluată de scală să fie prezentă. Între scorurile severităţii simptomelor şi scorurile Cutoff nu există o concordanţă perfectă, fiind posibil ca un adolescent să obţină la o scală un scor al severităţii simptomelor cu valoare mare, căruia să îi corespundă o cotă T mai mare decât 70, dar scorul Cutoff al scalei să aibă valoarea nu. 2. IPOTEZELE CERCETĂRII Cercetarea a pornit de la observaţia că mai multe persoane părinţi sau profesori, atunci când au răspuns la ASI-4, au mărturisit că nu au acordat atenţie unor comportamente ale adolescentului şi, din acest motiv, au dificultăţi în a aprecia frecvenţa de manifestare a acestora. Am presupus că, după prima administrare a ASI-4, respondenţii vor urmări mai atent modul în care se comportă adolescentul pe care l-au evaluat şi, după un timp, îl vor putea caracteriza mai exact. Am formulat următoarele ipoteze, valabile pentru o populaţie non-clinică (alcătuită din adolescenţi fără vreun diagnostic psihiatric): 1. Răspunsurile date de părinţi şi de profesori la retestare diferă de cele date la testare. 2. Consistenţa internă a scalelor la retestare este mai mare decât la testare. 3. Concordanţa dintre evaluatori la retestare este mai bună decât la testare.
5 5 Posibilităţi de îmbunătăţire a Chestionarului de evaluare a simptomelor adolescentului PARTICIPANŢI, INSTRUMENT, METODĂ Participanţi A fost utilizat un eşantion format din 43 de adolescenţi (14 băieţi şi 29 de fete), cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani (m=16,74; σ=0,58), care nu fuseseră diagnosticaţi cu nicio tulburare psihiatrică. Toţi adolescenţii şi-au dat acordul de a participa la această cercetare. Instrument Fiecare adolescent a fost evaluat de un părinte şi de un profesor, cu ajutorul variantei potrivite a ASI-4. Metodă Fiecare adolescent a fost re-evaluat de acelaşi părinte şi de acelaşi profesor care l-a evaluat prima dată. Intervalul de timp între testare şi retestare a fost de zile (m = 14,05; σ = 0,53). 4. REZULTATE Compararea mediilor scorurilor scalelor între testare şi retestare S-au calculat mediile scorurilor severităţii simptomelor ale scalelor, la testare şi la retestare. Apoi s-a comparat, pentru fiecare scală, media de la testare cu cea de la retestare (tabelul 2). Tabelul 2 Scalele din ASI-4 pentru care media scorurilor severităţii simptomelor diferă semnificativ, cel puţin la pragul p = 0,05, între testare şi retestare Pragul la care diferenţa mediilor Scala din ASI-4 este semnificativă (p) Varianta pentru Varianta pentru profesori părinţi ADHD tipul cu deficit de atenţie 0,047 0,002 ADHD tipul cu hiperactivitate - impulsivitate 0,000 ADHD tipul combinat 0,038 0,000 Tulburare de conduită 0,018 0,026 Personalitate antisocială 0,010 Opoziţionism provocator 0,002 0,000 Anxietate generalizată 0,008 Fobie specifică 0,026 Compulsii 0,027 Stres posttraumatic 0,011 Somatizare 0,000 Tulburarea distimică 0,010 0,041 Tulburare bipolară 0,030 Anorexie nervoasă 0,027 Legendă. = media la retestare este mai mică decât cea de la testare; = media la retestare este mai mare decât cea de la testare.
6 164 Monica Albu 6 S-a constatat că, în varianta pentru părinţi, sunt mai multe scale decât în varianta pentru profesori ale căror medii ale scorurilor severităţii simptomelor diferă semnificativ (la pragul p = 0,05) între testare şi retestare (14 faţă de 5). Pentru toate aceste scale, în varianta pentru părinţi, media este mai mare la testare decât la retestare, în timp ce în varianta pentru profesori, pentru majoritatea acestor scale (trei din cinci scale), media scorurilor este mai mare la retestare decât la testare. Faptul că, în varianta pentru părinţi, scorurile severităţii simptomelor ale scalelor sunt mai mari la testare decât la retestare este în acord cu modul în care au variat scorurile Cutoff între testare şi retestare (tabelul 3). Tabelul 3 Frecvenţele cazurilor în care scorul Cutoff diferă între testare şi retestare Scala din ASI-4 Varianta pentru profesori Varianta pentru părinţi t0r1 t1r0 t0r1 t1r0 ADHD tipul cu deficit de atenţie ADHD tipul cu hiperactivitate - impulsivitate ADHD tipul combinat Tulburare de conduită Personalitate antisocială 1 1 Opoziţionism provocator Anxietate generalizată Fobie specifică Atacuri de panică Obsesii Compulsii Stres posttraumatic Ticuri motorii Ticuri vocale Somatizare Fobie socială Anxietate de separare 1 3 Personalitate schizoidă Schizofrenie Enurezis nocturn 0 0 Enurezis, encoprezis 0 1 Tulburare depresivă majoră Tulburarea distimică Tulburare distimică criterii alternative Tulburare bipolară Anorexie nervoasă 0 3 Bulimie nervoasă 0 0 Legendă. t0r1 : scor Cutoff cu valoarea nu la testare şi cu valoarea da la retestare; t1r0 : scor Cutoff cu valoarea da la testare şi cu valoarea nu la retestare.
7 7 Posibilităţi de îmbunătăţire a Chestionarului de evaluare a simptomelor adolescentului 165 În varianta pentru profesori, este scăzută frecvenţa adolescenţilor pentru care scorurile Cutoff au valori diferite la cele două administrări ale ASI-4: cel mult cinci persoane. Pentru ambele variante ale ASI-4, situaţia în care scorul Cutoff la testare are valoarea da, iar la retestare are valoarea nu este mai frecventă decât cea în care scorul Cutoff are valoarea nu la testare şi valoarea da la retestare (7 scale faţă de două scale în varianta pentru profesori şi 20 de scale faţă de o scală în varianta pentru părinţi). Se constată, astfel, că există scale pentru care media scorurilor severităţii simptomelor diferă semnificativ, la pragul p=0,05, între testare şi retestare. Prima ipoteză s-a confirmat. Consistenţa internă a scalelor S-a calculat coeficientul α (Cronbach) pentru fiecare scală compusă din cel puţin doi itemi, la testare şi la retestare (tabelul 4). Tabelul 4 Consistenţa internă a scalelor (α) la testare şi la retestare Scala din ASI-4 Varianta pentru profesori Varianta pentru părinţi Nr. itemi Test Retest Nr. itemi Test Retest ADHD tipul cu deficit de 9 0,846 0, ,829 0,904 atenţie ADHD tipul cu hiperactivitate 9 0,908 0, ,829 0,834 - impulsivitate ADHD tipul combinat 18 0,883 0, ,857 0,915 Tulburare de conduită 9 0,465 0, ,781 0,850 Personalitate antisocială 0 7 0,713 0,788 Opoziţionism provocator 8 0,851 0, ,807 0,885 Anxietate generalizată 7 0,405 0, ,826 0,862 Stres posttraumatic 1 2 0,862 0,873 Somatizare 2 0,796 1, ,685 0,346 Fobie socială 2 0,223 0, ,460-0,070 Anxietate de separare 0 8 0,857 0,895 Personalitate schizoidă 3 0,789 0, ,669 0,796 Schizofrenie 6 0,131 0, ,715 0,785 Tulburare depresivă majoră 7 0,657 0, ,812 0,856 Tulburarea distimică 6 0,707 0, ,785 0,849 Tulburare distimică criterii 10 0,803 0, ,832 0,891 alternative Tulburare bipolară 8 0,815 0, ,748 0,844 Anorexie nervoasă 0 4 0,723 0,796 Bulimie nervoasă 0 4 0,254 0,647 Consum de substanţe 0 6 0,216 0,436
8 166 Monica Albu 8 Pentru ambele variante ale ASI-4, numărul scalelor pentru care coeficientul α a crescut între testare şi retestare este mai mare decât numărul scalelor pentru care coeficientul α a scăzut (10 scale faţă de 4 scale în varianta pentru profesori şi 18 scale faţă de două scale în varianta pentru părinţi). Se deduce că scalele din ASI-4 realizează măsurători mai precise la retestare decât la testare. Ipoteza 2 s-a confirmat. Concordanţa scorurilor scalelor cu aceeaşi denumire din cele două variante Mai întâi, s-au calculat coeficienţii de corelaţie liniară între scalele cu aceeaşi denumire din cele două variante ale ASI-4, atât la testare, cât şi la retestare (tabelul 5). La testare sunt semnificativi la pragul p=0,05 mai puţin de jumătate dintre coeficienţii de corelaţie liniară (9 din 21), dar la retestare sunt semnificativi la pragul p=0,05 mai mult de trei sferturi dintre coeficienţii de corelaţie liniară (16 din 21), majoritatea (13) fiind semnificativi chiar la pragul p=0,001. Tabelul 5 Coeficienţii de corelaţie liniară între scalele cu aceeaşi denumire din cele două variante ale ASI-4 semnificativi cel puţin la pragul p=0,05 Scala din ASI-4 Test Retest ADHD tipul cu deficit de atenţie 0,458* ADHD tipul cu hiperactivitate - impulsivitate 0,469* 0,508** ADHD tipul combinat 0,510** Tulburare de conduită 0,554** Opoziţionism provocator 0,474** Anxietate generalizată 0,371 0,504** Fobie specifică 0,331 Atacuri de panică 0,312 Obsesii 0,385 Compulsii 0,625** Stres posttraumatic 0,646** 0,429* Fobie socială 0,580** 0,569** Personalitate schizoidă 0,673** 0,730** Schizofrenie 0,315 0,606** Tulburare depresivă majoră 0,551** Tulburarea distimică 0,547** Tulburarea distimică criterii alternative 0,766** Tulburare bipolară 0,376 0,569** Legendă. * : p<0,01; ** : p<0,001. Apoi, pentru fiecare scală, s-a determinat frecvenţa cazurilor în care scorurile Cutoff ale celor două variante ale ASI 4 au avut aceeaşi valoare (tabelul 6).
9 9 Posibilităţi de îmbunătăţire a Chestionarului de evaluare a simptomelor adolescentului 167 Concordanţa dintre evaluările făcute de părinţi şi cele făcute de profesori este mai bună la retestare decât la testare, în sensul că pentru 15 scale frecvenţa cazurilor în care scorul Cutoff are aceeaşi valoare în ambele variante ale ASI-4 este mai mare la retestare decât la testare şi numai pentru două scale frecvenţa cazurilor în care scorul Cutoff are aceeaşi valoare în ambele variante ale ASI-4 este mai mică la retestare decât la testare. Tabelul 6 Numărul de persoane pentru care scorul Cutoff are aceeaşi valoare în cele două variante ale ASI 4 Scala din ASI-4 Test Retest ADHD tipul cu deficit de atenţie ADHD tipul cu hiperactivitate - impulsivitate ADHD tipul combinat Tulburare de conduită Opoziţionism provocator Anxietate generalizată Fobie specifică Atacuri de panică Obsesii Compulsii Stres posttraumatic Ticuri motorii Ticuri vocale Somatizare Fobie socială Personalitate schizoidă Schizofrenie Tulburare depresivă majoră Tulburarea distimică Tulburarea distimică criterii alternative Tulburare bipolară Prin urmare, concordanţa evaluării făcute de părinte cu cea făcută de profesor este mai bună la retestare decât la testare. Ipoteza 3 s-a confirmat. 5. CONCLUZII În ambele variante ale ASI 4, există scale pentru care media scorurilor diferă semnificativ, la pragul p=0,05, între testare şi retestare. Majoritatea scalelor din ASI-4 realizează măsurători mai precise la retestare decât la testare.
10 168 Monica Albu 10 Pentru majoritatea scalelor concordanţa evaluării făcute de părinte cu cea făcută de profesor este mai bună la retestare decât la testare. Aceste constatări susţin recomandarea de a administra ASI 4 de două ori, la interval de două săptămâni, şi de a acorda o încredere mai mare scorurilor obţinute la retestare. 6. DISCUŢII Am urmărit, pentru fiecare item, în ambele variante ale ASI-4, modul în care s-au schimbat răspunsurile între testare şi retestare. După cum se poate observa în tabelul 7, există mai mulţi itemi pentru care media cotelor diferă semnificativ, la pragul p=0,05, între testare şi retestare. Este probabil ca aceste modificări de răspuns să fie rezultatul observării mai atente a adolescentului pe parcursul celor două săptămâni dintre testare şi retestare. Aceasta ar însemna că răspunsurile date de evaluatori la retestare surprind mai bine realitatea decât cele de la testare. Dar e posibil şi ca ele să reflecte o situaţie de moment. În varianta pentru profesori, pentru cei mai mulţi itemi (9 din 14) schimbarea cea mai frecventă a răspunsurilor este în sensul creşterii frecvenţei de manifestare a comportamentului (de la niciodată la uneori ). În schimb, în varianta pentru părinţi, dintre cei 36 de itemi la care media cotelor a diferit semnificativ (la pragul p=0,05) între testare şi retestare, 30 au avut cea mai frecventă schimbare a răspunsului din uneori în niciodată. Există mai multe posibilităţi pentru a explica această schimbare: Părinţii au răspuns la retestare referindu-se doar la perioada ultimelor două săptămâni dintre testare şi retestare, în care nu s-a manifestat comportamentul descris de item. Se remarcă, aici, o deficienţă a chestionarului: nu precizează pe ce interval de timp trebuie urmărit comportamentul celui evaluat. Părinţii nu au ştiut, la testare, cum se manifestă adolescentul şi, din acest motiv, au ales varianta uneori, gândindu-se că, deşi nu au observat comportamentul descris de item, este posibil ca acesta să fie prezent. Exemple de itemi la care s-a răspuns iniţial uneori şi apoi niciodată, care susţin această afirmaţie, sunt Lipseşte de acasă seara când nu i se permite şi Consumă băuturi alcoolice (bere, vin, băuturi spirtoase). Dacă în chestionar s-ar fi prevăzut şi varianta de răspuns nu ştiu, s-ar fi evitat răspunsurile date în necunoştinţă de cauză. O altă deficienţă a chestionarului este faptul că nu are varianta de răspuns foarte rar. Atunci când un comportament se manifestă foarte rar, unii evaluatori vor alege varianta de răspuns niciodată, iar alţii, varianta uneori.
11 11 Posibilităţi de îmbunătăţire a Chestionarului de evaluare a simptomelor adolescentului 169 Varianta ASI 4 pentru profesori Tabelul 7 Modul de schimbare a răspunsurilor la itemi între testare şi retestare Număr de itemi pentru care media cotelor diferă semnificativ între testare şi retestare (p=0,05) 14 pentru părinţi 36 Cea mai frecventă schimbare a răspunsului la item între testare şi retestare, la itemii pentru care media cotelor diferă semnificativ între testare şi retestare (p=0,05) Răspuns la Răspuns la testare retestare Numărul de itemi în care această schimbare a răspunsului este cea mai frecventă niciodată uneori 9 uneori niciodată 3 deseori uneori 2 uneori niciodată 30 niciodată uneori 3 deseori uneori 2 foarte des deseori 1 da nu 2 Observaţie. La varianta pentru părinţi, au existat doi itemi pentru care două schimbări ale răspunsurilor au avut aceeaşi frecvenţă, mai mare decât frecvenţele celorlalte schimbări de răspunsuri. 7. LIMITE ALE CERCETĂRII ŞI DIRECŢII DE CONTINUARE A CERCETĂRII Răspunsurile date de evaluatori la retestare au putut fi influenţate de faptul că aceştia au fost informaţi, cu ocazia testării, că vor mai răspunde o dată la chestionar. În intervalul dintre testare şi retestare, evaluatorii au putut observa cu atenţie comportamentul adolescentului pe care l-au caracterizat. Aşa s-ar putea explica faptul că valorile coeficienţilor α au fost mai mari la retestare decât la testare şi, de asemenea, concordanţa dintre răspunsurile părinţilor şi cele ale profesorilor a fost mai bună la retestare decât la testare. Cercetarea ar trebui reluată după efectuarea următoarelor modificări la chestionar: precizarea intervalului de timp care trebuie avut în vedere atunci când se apreciază frecvenţa manifestării comportamentelor adolescentului evaluat; adăugarea variantei de răspuns nu ştiu ; înlocuirea variantei de răspuns niciodată cu niciodată sau foarte rar.
Metode online de prevenție și psihoterapie a anxietății Grup ținta Modul I - Stagiar: Absolvenţi de psihologie/ Rezidenţi în psihiatrie Modulul II și
Metode online de prevenție și psihoterapie a anxietății Grup ținta Modul I - Stagiar: Absolvenţi de psihologie/ Rezidenţi în psihiatrie Modulul II și III - Practicant independent și Expert PAX: psihologi
Mai multMicrosoft Word - sitech Incursiune k
COLECŢIA ALMA MATER Colecţie apărută sub îngrijirea Prof. Dr. Iolanda Mitrofan Camelia Maria DINDELEGAN, este lector universitar doctor la Universitatea din Oradea, Facultatea de Științe Socio-Umane, Departamentul
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştii
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Ştiinţele educaţiei
Mai multAna Maria Viziteu (ro)
EVALUAREA CONSECINŢELOR PSIHOSOCIALE ALE AVORTULUI IN RÂNDUL ADOLESCENTELOR PROF.DR.DANA GALIETA MINCĂ Psiholog ANA MARIA VIZITEU OBIECTIVELE CERCETĂRII (1) Evidentierea diferenţelor existente în manifestările
Mai multOutput file
EVALUAREA CLINICĂ ŞI MEDICO-LEGALĂ A SECHELELOR PSIHICE POSTTRAUMATICE Irina SĂCUIU, Roxana CHIRIŢĂ, Vasile CHIRIŢĂ Abstract: Victims of body injuries can experience psychological disturbances. The aim
Mai multPERFORMANȚA TVR ÎN PEISAJUL MASS MEDIA ROMÂNEȘTI
PERFORMANȚA TVR ÎN PEISAJUL MASS MEDIA ROMÂNEȘTI Explicații: Graficele reprezintă valoarea medie a răspunsurilor experților din fiecare țară, la itemi de sondaj puși sub formă de afirmație. Fiecare răspuns
Mai multMicrosoft Word - lucr 1-5.doc
PROPRIETĂŢI MAGNETICE ALE COMPUŞILOR UNi 2 ŞI UAl 4 L.Chioncel,T. Jurcuţ, D. Torumba Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe, Departamentul de Fizică Abstract In this treatment the uranium 5f electrons
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4 Domeniul de
Mai multMicrosoft Word - Studiul 2_Analiza nevoilor la nivelul UVT.doc
CENTRUL DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ (CCPOC) UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA DEPARTAMENTUL DE CERCETARE STUDIUL 2 ANALIZA NEVOILOR DE STRUCTURĂ, COMPETENŢĂ ŞI RELAŢIONARE ALE STUDENŢILOR
Mai multInferenţa statistică
Tudor Drugan 1 Avihu Boneh As for cholesterol, there have been many studies showing clear association between high cholesterol and coronary heart disease. Unfortunately, the correlation is and will be
Mai multDurerea de cap la copii Metodologie: CAWI Perioada de colectare a datelor: februarie 2019 Eșantionul studiului este compus din 1009 respondenți
Durerea de cap la copii Metodologie: CAWI Perioada de colectare a datelor: 20-28 februarie 2019 Eșantionul studiului este compus din 1009 respondenți și reproduce din punct de vedere al principalelor caracteristici
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4 Domeniul de
Mai multMATERIAL INFORMATIV IN DOMENIUL SANATATII MINTALE
MATERIAL INFORMATIV IN DOMENIUL SANATATII MINTALE Mariana Armean, Iunie 2009 Adictii Ce este dependenţa de droguri? Dependenţa se referă la nevoia fizică şi dorinta pshică a consumatorului de a consuma
Mai multManual de proceduri
CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE Manual de proceduri pentru administrarea Evaluărilor Naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a în anul şcolar 2013-2014 (EN 2014) mai 2014 CUPRINS:
Mai multINITIERE IN PSIHOPEDAGOGIA EXCEPTIONALITATII MODULUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR CU TENDINŢE DE ABANDON Studiile psihologice au relevat
MODULUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR CU TENDINŢE DE ABANDON Studiile psihologice au relevat un set de caracteristici psihologice specifice copiilor cu tendinţe de abandon şcolar şi social.
Mai mult1
Raport de evaluare a programului de asistenţă din cadrul proiectului Copii cu părinţi deţinuţi - copiii invizibili, RO2014_C4_64 1 2 Cuprins Introducere... 4 Date socio-demografice ale respondenţilor...
Mai multMicrosoft PowerPoint - BarometrulInd-V11(oct15)RO.ppt
Barometrul Industrial IRSOP & SNSPA Facultatea de Management Creştere bruscă a industriei, în luna septembrie. Volatilitate sau reînceperea creşterii? În luna septembrie, comparativ cu luna august, activitatea
Mai multTEZA de ABILITARE Corelatii intre biomateriale, proteze valvulare cardiace si tehnici chirurgicale folosite in protezarea valvulara aortica Horatiu Mo
TEZA de ABILITARE Corelatii intre biomateriale, proteze valvulare cardiace si tehnici chirurgicale folosite in protezarea valvulara aortica Horatiu Moldovan Rezumat Teza de abilitare cu titlul Corelaţii
Mai multSlide 1
RAPORT DE ANALIZĂ COMPARATIVĂ Sondaj de opinie în vederea măsurării gradului de informare a publicului general privind Regio - Programul Operaţional Regional Iulie Iunie A s p e c t e m e t o d o l o g
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Şti
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie Clinică
Mai multRECTORAT
Ministerul Educaţiei Naţionale UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAŞI University of Applied Life Sciences and Environment FACULTATEA DE AGRICULTURĂ RAPORT
Mai multPowerPoint Presentation
AVOCATURA ȘI MEDIUL DE AFACERI STUDIU extras Av.Dan Livescu, Av.Monica Livescu Alexandru Zodieru director Cult Market Research Consultant stiintific - prof. univ. dr. Septimiu Chelcea Anchetă sociologică
Mai multROMÂNIA Ministerul Educaţiei Naţionale Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Str. Domnească nr. 111 T
Aprobat în Consiliul Facultății din 6.03.2019 RAPORT EVALUAREA GRADULUI DE SATISFACŢIE AL ABSOLVENŢILOR PROGRAMELOR UNIVERSITARE DE MASTER DIN DOMENIUL INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE PROMOȚIA 2018 FACULTATEA
Mai multMicrosoft Word - Revista_Drept_penal_al_afacerilor_nr_1_2019.doc
1 editorial Aspecte generale privind infracţiunile prevăzute în Legea nr. 31/1990 Prof. univ. dr. Mihai Adrian Hotca * Universitatea Nicolae Titulescu Consilier în Baroul Bucureşti Abstract Law no. 31/1990
Mai multFACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE Raport privind evaluarea activităţii didactice de către studenţi Facultatea de Automatică şi Calculatoare Anu
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE Raport privind evaluarea activităţii didactice de către studenţi Facultatea de Automatică şi Calculatoare Anul universitar 2018-2019 - semestrul 1 Cuprins I. CADRUL
Mai multSlide 1
Sisteme informatice bazate pe metodologii inovative de diagnostic si 20 06 2014 OBIECTIVE Un Sistem (bio)informatic abordeaza o strategie de monitorizare prin urmărirea parametrilor identificaţi la nivel
Mai multNotorietate ridicata, dar prezenta modesta in cosul de cumparaturi
Notorietate ridicata, dar prezenta modesta in cosul de cumparaturi 07 Sep 2011 de Romina Ardelean [1] Desi majoritatea romanilor stie ca pe rafturile magazinelor poate gasi si variantele dietetice ale
Mai multDoar 7% dintre romani nu sunt ingrijorati de efectele actualei crize economice
Doar 7% dintre romani nu sunt ingrijorati de efectele actualei crize economice 16 Jan 2011 de admin [1] Cercetarea, realizata de compania de cercetari de piata Synovate Romania, a avut un dublu obiectiv:
Mai multCercetarea cantitativă Analiza de macromediu în Regiunea Nord-Est
Cercetarea cantitativă Analiza de macromediu în Regiunea Nord-Est CUPRINS REZUMAT EXECUTIV... 3 REZULTATE... 9 Graficul 1. Gradul de acord - suport financiar... 9 Graficul 2. Factorii pe care tocmai i-am
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educ
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie/ Psihologie Clinică
Mai multSlide 1
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUAREA ȘI PROMOVAREA STĂRII DE SĂNĂTATE CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU CAMPANIA pentru celebrarea Zilei Internaţionale
Mai multuntitled
EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ 3 CALITATEA VIEŢII, NIVELUL ATITUDINILOR DISFUNCŢIONALE ŞI ACCEPTAREA DE SINE NECONDIŢIONATĂ LA CUPLURILE INFERTILE Quality of life related to infertility, dysfunctional attitudes
Mai multMicrosoft Word sc04_Cuprins.doc
BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI BULETIN DE CONJUNCTURÃ Anul X nr.112 Aprilie 7 Cuprins Tendinţe generale - Evoluţie mixtă a principalilor indicatori în luna aprilie 7... 2 Evoluţia producţiei - Posibilă atenuare
Mai multSTUDIU PRIVIND OPŢIUNILE ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE ALE ELEVILOR DIN ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII ( Ş.A.M. ) - clasele a IX-a şi a X-a - Ianuarie - Februari
STUDIU PRIVIND OPŢIUNILE E ŞI PROFESIONALE ALE ELEVILOR DIN ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII ( Ş.A.M. ) - clasele a IX-a şi a X-a - Ianuarie - Februarie 2007 Cuprins: I. ARGUMENT II. OBIECTIVELE STUDIULUI III.
Mai multFurosemide Vitabalans Annex I_II_ro
Anexa II Concluzii ştiinţifice şi motive pentru refuz prezentate de Agenţia Europeană pentru Medicamente 4 Concluzii ştiinţifice Rezumat general al evaluării ştiinţifice pentru Furosemide Vitabalans şi
Mai multCurriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Ráduly-Zörgő Eva-Ileana Adresă(e) Str. Republicii nr. 43/3, Cluj-Napoca , Telefon(
Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Ráduly-Zörgő Eva-Ileana Adresă(e) Str. Republicii nr. 43/3, Cluj-Napoca 400015, Telefon(oane) 0264 596505 Mobil: 0744 93 14 64 Fax(uri) - E-mail(uri)
Mai multDeficitul de Mevalonat Kinază (DMK) (sau sindromul hiper IgD) Versiunea CE ESTE DMK 1.1
https://www.printo.it/pediatric-rheumatology/ro/intro Deficitul de Mevalonat Kinază (DMK) (sau sindromul hiper IgD) Versiunea 2016 1. CE ESTE DMK 1.1 Ce este această boală? Deficitul de mevalonat kinază
Mai mult..MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ŞI CERCETARII STIINTIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA.I. FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Institu
FIȘA DISCIPLINEI 1 Date despre program 11 Instituția de învățământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 12 Facultatea Facultatea de Educație Fizică şi Sport 13 Departamentul Educație Fizică și
Mai multRaport Național
EN VI 2015 Raport Național Analiza rezultatelor Evaluării naționale la finalul clasei a VI-a PROBA: MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE EVALUAREA NAȚIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2015 Centrul Național de Evaluare
Mai multVokanamet, INN-canagliflozin-metformin
ANEXA IV Concluzii științifice 1 Concluzii științifice Inhibitorii co-transportorului 2 de sodiu-glucoză (SGLT2) se utilizează în asociere cu regim alimentar și exercițiu fizic la pacienții cu diabet de
Mai multFebra Periodică Asociată cu Stomatită Aftoasă, Faringită şi Adenită (PFAPA) Versiunea CE
https://www.printo.it/pediatric-rheumatology/ro/intro Febra Periodică Asociată cu Stomatită Aftoasă, Faringită şi Adenită (PFAPA) Versiunea 2016 1. CE ESTE PFAPA 1.1 Ce este această boală? Acronimul PFAPA
Mai multMicrosoft Word sc02_Cuprins.doc
BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI BULETIN DE CONJUNCTURÃ Anul IX nr.98 Februarie Cuprins Tendinţe generale - Evoluţie în general nefavorabilă a principalilor indicatori în luna februarie... 2 Evoluţia producţiei
Mai multCOLEGIUL ECONOMIC CĂLĂRAȘI Str. 1 Decembrie 1918, nr. 88, C.P tel/fax: PLAN DE MASURI PRIVIND REDUCE
PLAN DE MASURI PRIVIND REDUCEREA ABSENTEISMULUI ANUL ȘCOLAR 2017- I. ARGUMENT Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare între părinţi şi copii,
Mai multMicrosoft Word - 6. Codruta_Curta - Valeria_Gidiu.doc
MONEY SENSE- UN PROGRAM DE EDUCAŢIE FINANCIARĂ ŞI NU NUMAI Nora Codruţa Curta, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca Valeria Gîdiu, Colegiul Tehnic Augustin Maior Cluj-Napoca 1. Introducere Expresie
Mai multThe 7 Habits of Successful Families Copyright 1997 Franklin Covey Company Franklin Covey and the FC logo and trademarks are trademarks of FranklinCove
The 7 Habits of Successful Families Copyright 1997 Franklin Covey Company Franklin Covey and the FC logo and trademarks are trademarks of FranklinCovey Co Published by arrangement with St. Martin s Press,
Mai multStudiu-pilot privind satisfacţia pacienţilor 2011
Satisfacţia pacienţilor din spitalele ASSMB -Studiu pilot 2011- Rețeaua Națională Info-Sănătate www.info-sanatate.ro Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București www.assmb.ro Administraţia
Mai multDIAGNOZA CALITĂŢII VIEŢII STUDENŢEŞTI Studiu pilot cu privire la nivelul de satisfacţie al studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara 1. Context
DIAGNOZA CALITĂŢII VIEŢII STUDENŢEŞTI Studiu pilot cu privire la nivelul de satisfacţie al studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara 1. Context 2. Metodologie 3. Rezultate 1. Context Departamentul
Mai multMicrosoft Word - Cercetri de marketing- varianta cu grile.doc
BOGDĂNEL MARIAN DRĂGUŢ CERCETĂRI DE MARKETING 1 BOGDĂNEL MARIAN DRĂGUŢ CERCETĂRI DE MARKETING 3 Copyright 2013, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Pro Universitaria
Mai multOBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era
OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era de 535.140 de persoane. Cercetătorii și activiștii
Mai multMicrosoft Word - FINAL_Rezumat RO.doc
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA CONTRIBUŢII LA STUDIUL ADECVANŢEI TERAPEUTICE ÎN TULBURAREA DEPRESIVĂ REZUMAT CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. Univ. Dr. Dragoş MARINESCU DOCTORAND Ion UDRIŞTOIU
Mai multRECTORAT
Ministerul Educaţiei N aţionale UN IVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERIN ARĂ ION ION ESCU DE LA BRAD DIN IAŞI U n i v e r s i t y o f A p p l i e d L i f e S c i e n c e s a n d E n v i
Mai multMicrosoft Word - Chestionar pt. parinti I-VIII
CHESTIONAR pentru PĂRINȚI (I-VIII) Chestionarul adresat părinților elevilor Școlii Gimnaziale Grigore Silași a avut ca scop evaluarea gradului de satisfacție al părinților în raport cu școala unde învață
Mai multConcluzii şi recomandări Examinarea preliminară privind activitatea de racordare la rețelele de energie electrică și la reţelele de gaze naturale de i
Concluzii şi recomandări Examinarea preliminară privind activitatea de racordare la rețelele de energie electrică și la reţelele de gaze naturale de interes public Analiza preliminară privind activitatea
Mai multMicrosoft Word RFC.doc
FIŞ A DISCIPLINEI Denumirea Reglarea firmei prin costuri Codul DS 508 Semestrul Numărul de credite 6 Facultatea Textile Pielărie şi Management Industrial Numărul orelor pe semestru Domeniul Inginerie industrială
Mai multMicrosoft Word - 00 Dosar 0.doc
UN NOU INSTRUMENT PENTRU EVALUAREA DESCHIDERII (CHESTIONARUL D) Monica Albu Institutul de Istorie George Bariţiu din Cluj-Napoca Departamentul de Cercetări Socio-Umane Abstract: A NEW INSTRUMENT FOR OPENNESS
Mai multISJ BISTRIȚA-NĂSĂUD ASOCIAȚIA AUTISM CCD BISTRIȚA-NĂSĂUD CONSILIUL JUDEȚEAN ȘCOALA GIMNAZIALĂ EUROPA BISTRIȚA BISTRIȚA-NĂSĂUD NR. 4 BISTRIȚA Titlul pr
Studiu privind gradul de integrare al persoanelor cu dificultăți de învățare În cadrul proiectului,,dezvoltare de strategii și politici pentru a acorda șanse egale copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile
Mai multMicrosoft Word - Tehnici_Fisa disciplinei_Psihologie Clinica.doc
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie Clinică
Mai multUNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPOCA
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ Specializarea: Management şi marketing în agricultură MANAGEMENTUL ŞI MANAGERUL ÎN SPAŢIUL
Mai multYour Presentation Name
1 Aprilie-Mai 2015 2 Metodologie Barometrul INSCOP - Adevărul despre România a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul Sondajul a fost realizat în perioada 23-30 aprilie 2015
Mai multSlide 1
Consumul produselor din tutun și politici de control în sistemul de plasament din România Dr. Schmidt Loránd Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Mureș București noiembrie 2016
Mai multGustarea intre mese, principala ocazie de consum
Gustarea intre mese, principala ocazie de consum 08 Oct 2012 de Mihail Tanase [1] Cu produse care sa multumeasca tot mai multe preferinte, categoria biscuitilor dulci s-a specializat si diversificat in
Mai multRaport ştiinţific şi tehnic final privind implementarea proiectului UN NOU PROGRAM TRANSDIAGNOSTIC DE INTERVENTIE PENTRU REDUCEREA TULBURARILOR ANXIOA
Raport ştiinţific şi tehnic final privind implementarea proiectului UN NOU PROGRAM TRANSDIAGNOSTIC DE INTERVENTIE PENTRU REDUCEREA TULBURARILOR ANXIOASE SI AFECTIVE LIVRAT ONLINE (itad) în perioada Septembrie
Mai multDOMENIUL: Matematica
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând cu anul universitar 2013-2014 Program postuniversitar de conversie profesională Facultatea: MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ Programul de studii: MATEMATICĂ Forma de învățământ:
Mai multFurosemide Vitabalans Annex I_II_ro
Anexa I Lista numelor, formelor farmaceutice, concentraţiilor medicamentului, calea de administrare, aplicantul în Statele Membre 1 Statele Membre UE/AEE Solicitantul Denumire comercială Concentraţia Forma
Mai multMicrosoft Word - Diplome_ doc
Nume cadru didactic: dr. ing. Zsófia Lendek Nr.crt. Titlu Scurtă descriere Cerinţe (*) Nivel (licenţă/master) 1. Estimarea greutăţii ridicate Licenţă de o macara 2. Identificarea parametrilor unui sistem
Mai multChestionar parinti
Chestionarul pentru părinţi (nivelurile antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial, liceal) Răspunsurile marcate cu un cerculeţ permit selectarea unei singure variante, răspunsurile marcate cu un pătrăţel
Mai multAssessment of patients' satisfaction in a public health service
ASSESSMENT OF PATIENTS' SATISFACTION IN A PUBLIC HEALTH SERVICE Rusu Ionut. MD Bucharest Emergency University Hospital Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest total amount of population
Mai multbrosura.indd
Ce este hipertensiunea arteriala (HTA) si, cum putem preveni aparitia, ei la copii si, adolescenti?, ROMÂNIA UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE IULIU HAȚIEGANU CLUJ-NAPOCA Departamentul de Cercetare,
Mai multMinisterul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice Direcţia Servicii Sociale INDICATORI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ CALCULAŢI DE M.M.F
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice Direcţia Servicii Sociale INDICATORI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ CALCULAŢI DE M.M.F.P.S.P.V. CORESPUNZĂTORI PERIOADEI 2005-2014 București
Mai multrrs_12_2012.indd
Corelaţia dintre Produsul Intern Brut/locuitor şi Rata de ocupare a populaţiei model econometric de analiză Drd. Ligia PRODAN Academia de Studii Economice, Bucureşti Abstract Se prezintă evoluţia Ratei
Mai multLICEUL TEHNOLOGIC ASTRA PITEŞTI Piteşti, str. Nicolae Dobrin, nr.3, tel/fax , web: liceulastra.ro Chestionaru
LICEUL TEHNOLOGIC ASTRA PITEŞTI Piteşti, str. Nicolae Dobrin, nr.3, tel/fax 0248251824, e-mail: liceulastra@yahoo.com; web: liceulastra.ro Chestionarul pentru părinţi (nivelurile profesional, liceal) Răspunsurile
Mai multPowerPoint Presentation
Tipuri de studii clinice Descriere unui fenomen de sănătate Evaluarea unei atitudini terapeutice 1 Tipuri de studii clinice Domeniile cercetării clinice: 1. Descrierea unui fenomen de sănătate 2. Punerea
Mai multRAPORT ANUAL DE ACTIVITATE 2018 Asociația Tzuby s Kids fb.com/tzubyskids Tel: Sos. Berceni 96, Turn A, Ap.
RAPORT ANUAL DE ACTIVITATE 2018 Asociația Tzuby s Kids office@tzb.ro www.tzubyskids.ro fb.com/tzubyskids Tel: 0730-707128 Sos. Berceni 96, Turn A, Ap.12.05, S4 București 2 CUPRINS SUMAR EXECUTIV 3 VIZIUNEA
Mai multEste Depresia post-partum o problemă de sănătate?...statisticile spun că da pentru 1 din 9 femei
Este Depresia post-partum o problemă de sănătate?...statisticile spun că da pentru 1 din 9 femei Ce se întâmplă cu mine? Am născut şi am un copil, sunt fericită, dar în acelaşi timp mă simt tristă, neliniştită
Mai multAvizat Director, Avizat, Director CJRAE PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT Numele şi prenumele elevului(ei):.. Data şi locul naşterii: Domiciliul: Şc
Avizat Director, Avizat, Director CJRAE PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT Numele şi prenumele elevului(ei):.. Data şi locul naşterii: Domiciliul: Şcoala/instituţia: Echipa de lucru: Profesorii clasei,
Mai multUNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI CICLUL DE STUDII UNIVERSITAR
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ PROGRAMUL DE STUDII: PSIHOLOGIE - SESIUNILE
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timișoara 1.2 Facultatea Matematică și Informa
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timișoara 1.2 Facultatea Matematică și Informatică 1.3 Departamentul Informatică 1.4 Domeniul de
Mai multPowerPoint Presentation
Cum a fost făcut Barometrul Barometrul măsoară activitatea curentă din industrie şi aşteptările managerilor despre perioada viitoare. În fiecare lună, începând din 14, IRSOP şi SNSPA Facultatea de Management
Mai multSlide 1
Cursul 10 20 mai Previous courses Testing Test Automation Software Bug Testing cycle Program Quality Metrics Copyright 2 How, Who, When, Where, Results 3 Test Automation: How, Who, When, Results 4 Software
Mai multANEXA 2 C A. SERVICIILE PREVENTIVE PENTRU COPII PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEX Consultaţiile preventive sunt consultaţii periodice active, oferite persoane
ANEXA 2 C A. SERVICIILE PREVENTIVE PENTRU COPII PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEX Consultaţiile preventive sunt consultaţii periodice active, oferite persoanelor cu vârsta între 0-18 ani şi au ca scop identificarea
Mai multPowerPoint Presentation
Analiză privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani, din mediul rural București Aprilie 2018 Metodologie Tipul studiului: Anchetă sociologică / Sondaj
Mai multProgresivitatea dezvoltării limbajului la preșcolari prin aplicarea probelor de evaluare
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC DISERTAŢIE PROGRESIVITATEA DEZVOLTĂRII
Mai multLUCRAREA 8 PROGRAMAREA NELINIARĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN ENERGETICĂ. METODE DE ORDINUL Aspecte generale Programarea neliniară are o foart
LUCRAREA 8 PROGRAMAREA NELINIARĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN ENERGETICĂ. METODE DE ORDINUL 0 8.. Aspecte generale Programarea neliniară are o foarte mare importanţă în rezolvarea problemelor de optimizări,
Mai multPowerPoint Presentation
Prezentarea sumară a studiului național PERCEPȚIA POPULAȚIEI DESPRE MASS-MEDIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA ANGELA VACARU M&E / Program Officer Internews în Moldova avacaru@internews.org Acest studiu este parte
Mai multAșezămintele culturale din mediul urban Autori: Iulian Oană, Dan Ioan Dobre, Ada Veronica Hampu, Elena-Iulia Trifan
Așezămintele culturale din mediul urban Autori: Iulian Oană, Dan Ioan Dobre, Ada Veronica Hampu, Elena-Iulia Trifan Cuprins 1. Introducere.......................................................... 45
Mai multNr.16090/ STUDIUL PRIVIND GRADUL DE SATISFACŢIE A ABSOLVENȚILOR UNIVERSITĂŢII VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FAŢĂ DE TEHNOLOGIILE DIDACTICE UTI
Nr.9/.9. STUDIUL PRIVIND GRADUL DE SATISFACŢIE A ABSOLVENȚILOR UNIVERSITĂŢII VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FAŢĂ DE TEHNOLOGIILE DIDACTICE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT Ancheta s-a realizat în perioada
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4 Domeniul de
Mai multNr.10877/ STUDIUL PRIVIND GRADUL DE SATISFACŢIE A ABSOLVENȚILOR UNIVERSITĂŢII VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FAŢĂ DE TEHNOLOGIILE DIDACTICE UTI
Nr.77/7.6.6 STUDIUL PRIVIND GRADUL DE SATISFACŢIE A ABSOLVENȚILOR UNIVERSITĂŢII VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FAŢĂ DE TEHNOLOGIILE DIDACTICE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT Ancheta s-a realizat în perioada
Mai multPowerPoint Presentation
VIOLENŢA o formă de manifestare a agresivitaţii ce presupune utilizarea forţei pentru a manifesta superioritatea. Este o conduită agresivă acuta cu finalitate distructivă, sau transformativă. DISCUTAM
Mai mult1 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar Domeniul: Științe ale Educației Specializarea/Programul de studiu: Management, co
1 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT valabil începând din anul universitar 2018-2019 Domeniul: Științe ale Educației Specializarea/Programul de studiu: Management, consiliere și asistență psihopedagogică în instituțiile
Mai multYour Presentation Name
1 Iulie 2014 2 Metodologie Sondajul Barometrul INSCOP ADEVĂRUL despre România a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul Datele au fost culese în perioada 1-6 iulie 2014 Volumul eșantionului
Mai multRaport Național
2016 Raport Național EVALUAREA NAȚIONALĂ LA FINALUL CLASEI A VI-A MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE Centrul Național de Evaluare și Examinare ENVI 2016 R A P O R T N A Ț I O N A L E N V I 2 0 1 6 M A T E M A T I
Mai multAsociaţia Organizaţia Caritas a Diecezei Satu Mare Adresă: RO-Satu Mare, Str. Lükő Béla Nr. 15 Tel: , Fax: carit
Asociaţia Organizaţia Caritas a Diecezei Satu Mare Adresă: RO-Satu Mare, 440061 Str. Lükő Béla Nr. 15 Tel: 0261-710464, Fax: 0261-712011 e-mail: caritas@caritas-sm.ro, www.caritas-satumare.ro CENTRUL DE
Mai multUNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM Raportul decanului privind evaluarea activităților didactice de către stud
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM Raportul decanului privind evaluarea activităților didactice de către studenții Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul
Mai multMicrosoft Word - Anexa ,, Peste limite,,
ANEXĂ la H.C.L. S.6 nr..../... Peste Limite: Copii cu nevoi speciale la escaladă 2016 1. DESCRIERE PROIECTUL 1.1 Titlul Peste Limite: Copii cu nevoi speciale la escaladă 1.2 Localizare: BUCUREŞTI, SECTOR
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4 Domeniul de
Mai multMicrosoft Word - Revista_Universul_Juridic_nr_ _PAGINAT_.doc
Revista 60 Universul Juridic nr. 12, decembrie 2018, pp. 60-66 SILVIU-DORIN ȘCHIOPU ABSENŢA OBLIGAŢIEI DE INFORMARE ATUNCI CÂND PERSOANA VIZATĂ DEŢINE DEJA RESPECTIVELE INFORMAŢII SAU PRELUCRAREA DATELOR
Mai multUNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR Str. Splaiul Unirii, nr. 76, sector 4, Bucureşti Tel: +40--07900, Fax: +40--08774, E-mail office@ucdc.ro Universitatea Creştinã Dimitrie Cantemir APROBAT, RECTOR
Mai mult