Programa pentru testarea la lb. română clasa a V-a. COMUNICARE SCRISĂ Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea Ortografia şi punctuaţia Scrierea corectă a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor. Numerale compuse, adjective terminate în,,iu, verbele,,a fi şi a lua. Forme corecte de scriere, de selectare, de completare, de punere în corespondenţă, de compunere de enunţuri. Utilizarea cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului. Semnele de punctuaţie (punctul, linia de dialog, virgula în enumerare şi pentru vocativ, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele în citarea de titluri de texte sau nume de reviste, citarea cuvintelor unei persoane sau citarea fragmentelor unor texte); explicarea utilizării semnelor de punctuaț ie într-un text dat. Corectarea greşelilor de scriere (folosirea ortogramelor studiate, a numeralelor compuse, a adjectivelor terminate în,,-iu, a verbelor,,a fi şi,,a lua ) şi de punctuaţie. CONTEXTE DE REALIZARE a) SCRIEREA IMAGINATIVĂ (compuneri libere), respectând cele trei părț i: introducere, cuprins, încheiere. - Compunerea după plan dat sau după un plan propriu de idei. - Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. - Compunerea cu titlu dat. - Compunerea narativă liberă. - Compunerea narativă în care se introduce dialogul. - Transpunerea unor idei într-un şir de enunţuri cu o succesiune logică; - Descrierea unor obiecte / fenomene / fiinţe; - Utilizarea corectă, în scris, a unor elemente de relaţie pentru a asigura succesiunea logică a propoziţiilor în textul redactat (apoi, deci, la început, în primul rând/ în al doilea rând, prima oară/ a doua oară etc.); b) SCRIEREA DESPRE TEXTUL LITERAR SAU NONLITERAR - povestirea scrisă a unor fragmente din text; - delimitarea unui text narativ în fragmente logice; - planul simplu de idei, respectând succesiunea logică a evenimentelor; - formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului; - planul dezvoltat de idei; - povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei; - identificarea elementelor descriptive dintr-un text; - identificarea dialogului prezent într-un text narativ; - evidenţierea diferenţelor dintre o descriere şi un dialog; - transformarea textului dialogat în text narativ, cu folosirea adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc. ; - identificarea temei dintr-o poezie la prima vedere; - completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii de detaliu desprinse din textul suport; - identificarea determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor; - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; - abordarea textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri:,,cine (personajele), ce face? (acţiunea), când,,,unde (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu),,,cum (modul de desfăşurare a acţiunii); -desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;
-explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie învăţate studiate în textele citite; -exerciţii de prezentare a imaginii de ansamblu a spaţiului sau a obiectului descris. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII LEXICUL Cuvântul. Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător. Cuvintele cu sens opus. Cuvintele cu aceeaşi formă,dar cu sens diferit. NOŢIUNI DE FONETICĂ Vocale, consoane. Despărţirea cuvintelor în silabe. MORFOLOGIA Verbul. Persoana şi numărul. Timpul: prezent, trecut (toate formele), viitor (forma literară). Funcţia sintactică:predicat. Probleme de ortografie şi de ortoepie a verbelor,,a fi,,,a lua,,,a şti, a crea, a vrea, a plăcea, a face etc. Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin verbe personale, la diateza activă, modul indicativ (timpurile prezent, trecut, viitor forma literară). Substantivul. Genul. Numărul. Funcţia sintactică: subiect; atribut;complement. Pronumele. Pronumele personal. Numărul. Persoana. Genul. Pronumele personal de politeţe. Funcţia sintactică:subiect; atribut;complement. Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin pronume personale cu formă accentuată sau neaccentuată,precedate sau neprecedate de prepoziţii, în cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Numeralul. Probleme de ortografie şi ortoepie: numeralele cardinale compuse, numeralul ordinal. Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin numerale cardinale (simple şi compuse) şi numerale ordinale. Adjectivul. Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină. Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. Ortografia adjectivelor terminate în,,-iu". Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin adjective propriu-zise şi provenite din participiu, variabile la gradul pozitiv. SINTAXA PROPOZIŢIEI Propoziţia. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Propoziţia enunţiativă, afirmativă, negativă. Completarea corectă a propoziț iilor lacunare cu structurile morfologice învăț ate. Transformarea propoziț iilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea de adjective, *numerale cu valoare adjectivală plasate înainte /după substantiv. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea unor părţi secundare de propoziţie. Completarea unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta trăsăturile personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele unei acţiuni. Predicatul verbal. Subiectul. Subiectul simplu şi *subiectul multiplu. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv,pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul. Transformarea, în propoziț ie, a subiectului multiplu în subiect simplu ș i invers. Atributul - parte secundară de propoziţie care determină un substantiv. Atributul exprimat prin: substantiv, adjectiv, *numeral cu valoare adjectivală. Vor fi avute în vedere numai atribute substantivale în care substantivul este în cazul genitiv şi acuzativ cu prepoziţie şi atribute exprimate prin numeral cu valoare adjectivală. Nu este folosită terminologia gramaticală. Complementul - parte secundară de propoziţie care determină un verb. Complementul exprimat prin substantiv. Complementul exprimat prin pronume.
Testul 1 Se dă textul: Într-o singură săptămână, Baruţu a intrat de două ori pe calea faptelor penale, devenind criminal. Joi a scuipat un domn bătrân şi sâmbătă a scos limba la două cucoane tinere. A scuipat pur şi simplu, aşa cum se scuipă. Şi-a făcut scuipatul precugetat şi cu toate că a stropit prost, în toate părţile deodată, câţiva stropi şi pe nasul lui, el a scuipat.nu interesează cantitatea de scuipat, ci actul buzelor de a scuipa. El putea să scuipe uscat sau pe jumătate uscat, cum s-a şi întâmplat, şi tot scuipat rămânea. Bagă de seamă, el n-a scuipat pentru că i-a trecut un miros pe la nas ori pentru că era praf în Cişmigiu;a scuipat un domn bătrân. S-a dus la domnul bătrân, a stat în faţa lui, şi-a zis:,,te cuip,, şi l-a scuipat. Pe domnul bătrân nici nu l-a ajuns scuipatul lui Baruţu,pentru că, ziserăm, tot pe sine s-a scuipat.dar e de judecat gândul rău şi acesta a fost judecat. Joi, el scuipase o dată, dar sâmbătă a scos limba de două ori. A scos-o şi a ţinut-o niţel scoasă, ca să arate pornirea de ofensă. Limba lui Baruţu o fi ea roşie şi frumoasă, când iese la iveală, dar nu-i mai puţin adevărat că limba nu trebuie să iasă din teaca ei niciodată, decât dacă se găseşte pe ea un păr,pe care să-l duci cu supa la gură. Nu numai că părul nu e bun de mâncat, datr te mai gândeşti şi al cui a fost, cănd a căzut în castron, şi teapucă un strănut al stomacului, cu greaţă. Dar fără pricină, să scoţi limba la două cucoane, însemnează că eşti rău crescut şi că măicuţa nu te-a învăţat nimic. Ce folos că atunci când ai dat mâna cu cineva te-ai ploconit, dacă scoţi limba când te ntâlneşti cu două cucoane? (Tudor Arghezi-,,Judecata,,) 1. Găşeşte în text cinci subsatntive şi arată ce denumesc.(10) 2. Explică în două enunţuri care este rolul alineatului într-un text.(5p) 3. Scrie câte un sinonim şi câte un antonim pentru construcţiile:,,bagă de seamă,,,,ofensă,,,rău crescut,,,,te-ai ploconit,,,, bătrân,,(10p) 4. Scrie după modelul,,a trecut un miros pe la nas,, alte cinci expresii sau formulări în care sa foloseşti verbul,,a trece,,(10p) 5. Fă rezumarul fragmentului în 5-7rânduri.(10p) 6. Analizează morfologic cuvintele:,,săptămână,,,,însemnează,,,,el,,,,două,, bătrân,,(10) 7. Transcrie din text un fragment (o frază ) care conţine 2 propoziţii.(5p) 8. Explică rolul cratimei din prima propoziţie a textului.(5p) 9. Continuă textul cu 8-10 rânduri.(25p) Din oficiu 10p.
Testul 2 1.Citeşte cu atenţie lista cuvintelor de mai jos. Aranjează-le în aşa fel, încât să obţii cinci propoziţii: Găină,şireată,o vulpe,a prins, moţată.1 p Un, desenez,, eu, măr.(1p) Am mers, la doctor, cu mama.(1p) A venit,în oraş,circul,la noi.(1p) La bunici,noi,plecăm.(1p) 2. Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde cerinţelor:,,doar pe coastă, la urcuş, Din căsuţa lui de humă A ieşit un greieruş, Negru,mic, muiat în tuş Şi pe-aripi pudrat cu brumă: -Cri-cri-cri, Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii Înainte de Crăciun Că puteam şi eu s-adun Ogrăunţă cât de mică, Ca să nu cer împrumut La vecina mea furnică, Fii ndcă nu-mi dă niciodată, Ş-apoi umple lumea toată Că m-am dus şi i-am cerut... Dar de acuş, Zise el cu glas sfârşit
Ridicând un picioruş, Dar de-acuş s-a isprăvit... Cri-cri-cri, Toamnă gri, Tare-s mic şi necăjit ( G. Topârceanu,,,Baladaunui greier mic) Scrie câte strofe are textul ce mai sus (2p) Scrie numărul de versuri al fiecărei strofe(2p) Subliniază cuvintele/versurile care arată cum este greierele(2p) Subliniază cuvintele/versurile care arată cum este greierele (2p) Scrie sub forma unui proverb mesajul acestor versuri (2p) 3.Taie cu o linie forma greşită a următoarelor cuvinte: Tramvai/tranvai (1p) Ghiuvetă/chiuvetă( 1p) Petic/petec (1p) Abţibild/abţipild (1p) Geacă/giacă(1p) 4.Gseşte sinonime pentru următoarea serie de cuvinte: oboselă,s-a odihnii,zile, să adune, a început.(5p) 5.Desparte în silabe următoarele cuvinte:progres,foarte, îmbulzea,ideilor,sărbătoreşte (5 p) 6.Din lista de mai jos încercuieşte cuvintele care aparţin aceleiaşi familii lexicale. Şcolar, bibliotecă,şcolăresc, penar, şcoală,manual, şcolăriţă, caiet, şcolit, tablă, cretă, învăţătoare.(10p) 7.Analizează morfologic cuvintele subliniate în textul de la subiectul nr.2 (10p) 8.Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti cuvintele: sa, s-a,neam, ne-am, mai m-ai,deal, de-al,cel, ce-l( 10p) 9.Imaginează-ţi într-o compoziţie de 10-15 rânduri o poveste despre un şcolar leneş folosind descrierea şi naraţiunea (30p) Din oficiu :10p
TESTUL 3 Citeşte cu atenţie textul următor:,,n-am mai trecut de mult prin sat şi-mi spune Un om ce de pe-acasă a venit Cum c-a-nflorit la noi mălinul Şi c-ai albit, mămucă, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă. Eu nu ştiu cum să cred atâtea veşti, Când din scrisori eu văd precum matale Din zi în zi mereu întinereşti. (NICOLAE LABIŞ Mama ) CERINŢE: 1.Precizează numărul de silabe din primul vers. (4 puncte) 2.Explică rolul semnelor de punctuaţie şi de ortografie din versul: Şi c-ai albit, mămucă, ai albit.(8 puncte) 3.Indică felul propoziţiilor (simple/dezvoltate) din prima strofă a textului dat. (8 puncte) 4.Scrie două expresii care să conţină verbul a trece. (8 puncte) 5.Formulează enunţuri în care să utilizezi verbele, care în text sunt la trecut, la timpul viitor. (8 puncte) 6.Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor: (la)noi, mălinul, eu, scrisori, întinereşti. (10 puncte) 7.Indică patru termeni din familia lexicală a cuvântului om.(4 puncte) 8.Explică, în 3-5 rânduri,ultimele două versuri. (10 puncte) 9.Scrie o compunere cu titlul Mama- izvor de lumină şi iubire, în care să utilizezi descrierea şi naraţiunea. (30 de puncte) NOTĂ: Din oficiu se acordă 10 puncte. SUBIECTUL I ( 60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul de mai jos: Testul 4,,Ies în livadă şi-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru ziua azurie! Concert liber de pliscuri, proaspăt şi fără sfârşit! Rândunica îşi încreţeşte capricioasă ciripitul în fântână, fluieră mierla pe portocala căzută; grangurul trăncăneşte de zor în stejar; canarul râde lung şi migălos în vârful eucaliptului, iar în pinul cel mare, vrăbiile pălăvrăgesc fără măsură. Cât de frumoasă-i dimineaţa! Soarele revarsă pe pământ bucuria lui de argint şi de aur; fluturi într-o sută de culori se joacă peste tot printre flori, prin casă, pe la izvor. Pretutindeni câmpul se deschide cu pocnete, cu foşnete, într-un clocot de viaţă sănătoasă şi nouă. Parcă ne-am afla într-un fagure mare de lumină, care-ar fi inima unui cald şi imens trandafir purpuriu.
( Juan Ramon Jimenez - Primăvara) Cerinţe: 1. Găseşte câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din text: azurie, bucurie, revarsă. 6p. 2. Indică patru termeni din familia lexicală a cuvântului a mulţumi. 6p. 3. Formuleaza câte două enunţuri pentru fiecare dintre perechile de ortograme: ne-am /neam, s-au/sau. 6p. 4. Motiveaza folosirea ultimului semn de exclamare din text. 6p. 5. Precizează ce sunt ca parte de vorbire cuvintele subliniate din:,,soarele revarsă pe pământ bucuria lui de argint şi de aur. 6p. 6. Scrie funcţia pe care o au în propoziţie cuvintele subliniate din:,,ies în livadă şi-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru ziua azurie! 6p. 7.Alcătuieşte o propoziţie în care substantivul soare să aibă funcţia de complement şi una în care să fie atribut. 6p. 8. Construieşte o propoziţie după următoarea schemă: S A P C A A ----------------------------------------------------------------- 6p. subst. adj. vb. subst. pr. subst. 9. Formulează ideea principală a primului paragraf. 6p 10. Transcrie din text un enunţ format din două propoziţii. 6p. SUBIECTUL al II lea ( 30 de puncte) Într-o compunere de 15-20 de rânduri, descrie o zi de primăvară. Integrează în compunere secvenţa,, Parcă ne-am afla într-un fagure mare de lumină, care-ar fi inima unui cald şi imens trandafir purpuriu. Dă un titlu expresiv compunerii tale descriptive. Se acordă 10p. din oficiu.
Testul 5 1.Citeşte cu atenţie lista cuvintelor de mai jos. Aranjează-le în aşa fel, încât să obţii cinci propoziţii: Găină,şireată,o vulpe,a prins, moţată.1 p Un, desenez,, eu, măr.(1p) Am mers, la doctor, cu mama.(1p) A venit,în oraş,circul,la noi.(1p) La bunici,noi,plecăm.(1p) 2. Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde cerinţelor:,,doar pe coastă, la urcuş, Din căsuţa lui de humă A ieşit un greieruş, Negru,mic, muiat în tuş Şi pe-aripi pudrat cu brumă: -Cri-cri-cri, Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii Înainte de Crăciun Că puteam şi eu s-adun Ogrăunţă cât de mică, Ca să nu cer împrumut La vecina mea furnică, Fii ndcă nu-mi dă niciodată, Ş-apoi umple lumea toată Că m-am dus şi i-am cerut... Dar de acuş, Zise el cu glas sfârşit Ridicând un picioruş,
Dar de-acuş s-a isprăvit... Cri-cri-cri, Toamnă gri, Tare-s mic şi necăjit ( G. Topârceanu,,,Baladaunui greier mic) Scrie câte strofe are textul ce mai sus (2p) Scrie numărul de versuri al fiecărei strofe(2p) Subliniază cuvintele/versurile care arată cum este greierele(2p) Subliniază cuvintele/versurile care arată cum este greierele (2p) Scrie sub forma unui proverb mesajul acestor versuri (2p) 3.Taie cu o linie forma greşită a următoarelor cuvinte: Tramvai/tranvai (1p) Ghiuvetă/chiuvetă( 1p) Petic/petec (1p) Abţibild/abţipild (1p) Geacă/giacă(1p) 4.Gseşte sinonime pentru următoarea serie de cuvinte: oboselă,s-a odihnii,zile, să adune, a început.(5p) 5.Desparte în silabe următoarele cuvinte:progres,foarte, îmbulzea,ideilor,sărbătoreşte (5 p) 6.Din lista de mai jos încercuieşte cuvintele care aparţin aceleiaşi familii lexicale. Şcolar, bibliotecă,şcolăresc, penar, şcoală,manual, şcolăriţă, caiet, şcolit, tablă, cretă, învăţătoare.(10p) 7.Analizează morfologic cuvintele subliniate în textul de la subiectul nr.2 (10p) 8.Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti cuvintele: sa, s-a,neam, ne-am, mai m-ai,deal, de-al,cel, ce-l( 10p) 9.Imaginează-ţi într-o compoziţie de 10-15 rânduri o poveste despre un şcolar leneş folosind descrierea şi naraţiunea (30p) Din oficiu :10p
TESTUL 6 Citeşte cu atenţie textul: Ce frumos ne jucăm Cu toate cuvintele Pe care le ştim! Facem din ele g Casă, chilim. Şi ce multe cuvinte Am învăţat. Toate ne lasă pe limbă Gust parfumat Dacă ştii să le-alegi Ca pe mărgele, Să le mângâi Şi să le-ncălzeşti, Poţi face cu ele poveşti, Iar dacă mireasma, Culoarea şi clinchetul Le ştii potrivi, Poţi face cu ele Chiar şi poezii-jucării. (Daniela Crăsnaru, Poezii jucării) Vocabular: 1 chilim= 1. covor cu două feţe; scoarţă înflorată Răspunde la cerinţele următoare: 1. Indică numărul de silabe din versul Dacă ştii să le-alegi.(5p) 2. Explică utilizarea cratimei în structura le-alegi (5p) 3. Indică cinci termeni din familia lexicală a cuvântului a învăţa (5p) 4. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: poveşti,mireasmă, clinchet, a se juca, parfumat (5p) 5. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul a încălzi să aibă sensuri diferite. (5p) 6. Analizaţi morfologic şi sintactic cuvintele: cuvinte(versul 6), parfumat, ştii, (cu)ele. (10p) 7. Construieşte câte un enunţ în care: substantivul grădină să aibă funcţie de atribut, iar pronumele noi să aibă funcţia sintactică de complement (10p) 8. Construieşte un enunţ după următoarea schemă P.v + C. + S. + A. + A. (10p.) vb.pr pron. subs. adj. adj. 9. Explică în 3-4 rânduri înţelesul primelor două versuri (5p.) 10. Imaginează-ţi că te afli în cetatea cuvintelor. Povesteşte o întâmplare neobişnuită la care iau parte câteva dintre cele mai frumoase cuvinte româneşti. Poţi introduce alături de naraţiune şi un scurt dialog. Dă un titlu potrivit compunerii tale. (30p) Se acordă 10p din oficiu.
Citiţi cu atenţie textul: De dimineaţa până seara, şi noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi, altele mai domoale,legănându-se în aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând ajutor; numai într-un târziu, dându-se învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte. Într-o dimineaţă se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac, în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în şir; atunci băgă de seamă că şi cuiburile rândunelelor rămaseră goale. Răspunde la cerinţele următoare: (Emil Gârleanu, Frunza) 1. Arată câte litere şi câte sunete sunt în următoarele cuvinte: cerând, cerul, întregi, atunci. (8p) 2. Explică ce rol are semnul exclamării în propoziţia În tot copacul rămăsese numai ea! (5p) 3. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului frunza (5 termeni) (5p,) 4. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: domol, învinse, a se speria, cerul, a se legăna (5p) 5. Transcrie din text două perechi de antonime (6p) 6. Selectează din text trei verbe pentru forme diferite ale trecutului (6p.) 7. Indică funcţia sintatică a următoarelor cuvinte: (de)fluture, greoi, ea, cădeau. (10p) 8. Construieşte un enunţ după următoarea schemă: A + S + C + P.v. + C adj. subst. subst. vb.pred. subst. (10p.) 9. Precizează cu ce fel de însuşiri este înzestrată frunza; explică în trei rânduri. (5p) 10. Realizează o compunere de max. 15 rânduri în care să descrii un peisaj de toamnă. Dă un titlu potrivit compunerii tale. (30p) Se acordă 10p din oficiu.