Conţinut cadru

kilotone 2. CALAEA AERULU 2.1. EMS DE POLUANŢ AMOSFERC România are obligaţia de a limita emisiile de poluanţi anuale de gaze cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi de precursori ai ozonului, sub valorile de 918 mii tone/an pentru dioxid de sulf (SO2), 437 mii tone/an pentru oxizi de azot (NOx), 523 mii tone/an pentru compuşi organici volatili nonmetanici (NMVOC) şi 21 mii tone/an pentru amoniac (NH3), valori ce reprezintă plafoanele naţionale de emisie. Plafoanele naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, stabilite pentru anul 21, sunt cele prevăzute în Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/23 şi reprezintă cantitatea maximă de poluant ce poate fi emisă în atmosferă, la nivel naţional, în decursul unui an calendaristic. România transmite anual estimări ale emisiilor de poluanţi atmosferici care cad sub incidenţa Directivei nr. 21/81/CE privind plafoane naţionale de emisii pentru anumiţi poluanţi atmosferici (Directiva NEC) şi a protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 (UNECE/CLRAP) În acest sens, se întocmeşte inventarul naţional final de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac elaborat cu un an în urma anului curent, care se realizează respectând ghidurile EMEP/CORNAR pentru estimarea şi raportarea datelor de emisii şi care asigură transparenţa, acurateţea, consistenţa, comparabilitatea şi completitudinea acestora. Pentru anul 29, emisiile de poluanţi atmosferici au fost estimate utilizându-se versiunea nouă a ghidului EMEP/EEA privind elaborarea inventarelor de emisii. De asemenea au fost recalculate emisiile aferente perioadei 25-27, folosind factorii de emisie din noul ghid. Evoluţia emisiilor de SO2, NOx, NMVOC şi NH3 în perioada 25-29. 1, 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Figura 2.1.-1. Evoluţia emisiilor anuale de gaze cu efect acidifiant şi de eutrofizare şi precursori ai ozonului Emisii SO2 Emisii NOx Emisii NH3 Emisii NM VOC 25 642.59 29.24 192.3 43.7 26 697.59 293.83 196.18 415.48 27 576.2 32.44 22.84 429.71 28 557.33 289.28 186.78 447.41 29 459.87 247.26 187.74 432.18 Plafon NM VOC 523 523 523 523 Plafon SO2 918 918 918 918 Plafon Nox 437 437 437 437 Plafon NH3 21 21 21 21 15

ransport rutier Producţia de energie termică şi electrică ransport rutier - Autovehicule grele ransport rutier - Autoturisme Alte arderi în industrie Arderi în industria metalurgică Arderi în sectorul rezidenţial ransport rutier - Autovehicule uşoare Arderi în sectorul comercial/instituţional kilotone Producţia de energie termică şi electrică Arderi în industria metalurgică Alte arderi în industrie kilotone Emisiile de dioxid de sulf, corespunzătoare anului 29, sunt caracterizate de o scădere cu aproximativ 28,43% faţă de anul 25, scăderi importante înregistrându-se în sectoarele Arderi în industria metalurgică (54,67%), şi Producţia de energie termică şi electrică (23,53%). În sectorul Navigaţie naţională s-a înregistrat o uşoară creştere a emisiilor de SO 2, respectiv cu 16%. În sectorul ransporturi rutiere, pentru toate categoriile de vehicule, s-a înregistrat o descreştere semnificativă, de peste 9%, faţă de anul 25, datorată scăderii conţinutului de sulf din combustibili, (Fig. 2.1.-2). În anul 29, cea mai mare contribuţie la totalul naţional o au instalaţiile mari de ardere, care reprezintă sursele din sectorul Producţie de energie termică şi electrică, ale căror emisii au fost de aproximativ 45 kt (85,7%). Emisiile provenite din arderile din industria metalurgică au o pondere de 8,64%, iar cele din alte industrii, 3,4% din totalul naţional. Figura 2.1.-2. Evoluţia emisiilor de SO2 din sectoarele cu cea mai mare contribuţie la totalul naţional 6 5 4 3 2 1 25 26 27 28 29 Emisiile totale de NOx, în anul 29, au atins valoarea de 247,26kt, faţă de 291,13kt cât erau în 25. Emisiile de NOx provin în special din sectoarele ransport rutier (47,18%) şi Producţia de energie termică şi electrică (33,73%). Emisiile de oxizi de azot calculate pentru anul 29, care au înregistrat scăderi faţă de anul 25, au fost cele din sectoarele Producţie de energie termică şi electrică (12,62%), Arderi în industria metalurgică (54,29%) şi Arderi în sectorul comercial/instituţional (2,85%). Creşteri ale emisiilor de NOx faţă de anul 25, s-au înregistrat în ransport rutier - Autoturisme (27,18%) şi, Arderi în sectorul rezidenţial (5,5%) (Fig. 2.1.3). Figura 2.1.-3. Evoluţia emisiilor de NOx din principale sectoare industriale şi transport 14 12 1 8 6 4 2 25 26 27 28 29 16

Arderi în sectorul rezidenţial ransport rutier Scroafe Emisii fugitive provenite din extracţia combustibililor Vaci de lapte Utilizarea domestică a solvenţilor Emisii fugitive provenite din extracţia gazelor ndustria chimică Găini ouătoare Utilizarea produselor chimice kilotone Vaci de lapte Scroafe Găini ouătoare Epurarea apelor uzate Ovine Cabaline Alte vaci Pui de carne Aplicarea îngrăşămintelor azotoase kilotone Emisiile de NH 3 prezintă o scădere cu 5,4% faţă de anul 25. În intervalul analizat, cea mai mare valoare a fost înregistrată în 27 (22,62 kt). În 29, emisiile totale de NH 3 au fost de 187,74 kt. Variaţia emisiilor provenite din activităţile zootehnice este explicată de fluctuaţiile numărului capetelor de animale ce oscilează în funcţie de variaţia cererii de piaţă a acestora. Ponderile cele mai importante, în totalul naţional, le au managementul dejecţiilor provenite din creşterea vacilor de lapte (28,46%), scroafelor (22,42%) şi a găinilor ouătoare (11,52%). O contribuţie semnificativă la emisiile de NH 3 o are şi sectorul Epurarea apelor uzate cu pondere de 8,24% din totalul naţional, (fig. 2.1.-4). Figura 2.1.-4. Evoluţia emisiilor de NH 3 provenite din agricultură şi epurarea apelor uzate. 7 6 5 4 3 2 1 25 26 27 28 29 Emisiile de NMVOC au crescut slab în 29, faţă de 25, respectiv cu 1,49%. Cea mai mare creştere este cauzată, în special, de sectoarele ransportul rutier (35,97%), Arderi în sectorul rezidenţial (19,14%) şi Emisii fugitive provenite din extracţia combustibililor solizi (8,41%). (fig. 2.1.-5.). Figura 2.1.-5. Evoluţia emisiilor de NMVOC provenite de la sursele cu ponderea cea mai mare în totalul naţional 14 12 1 8 6 4 2 25 26 27 28 29 17

tone 25 26 27 28 29 tone tone Emisiile totale de Plumb (Pb) au înregistrat o scădere de 49,24%, de la 16,71t în 25, la 53,76t în 29, (fig. 2.1.-6.). Figura 2.1.-6 Evoluţia emisiilor totale de Pb 12 1 8 6 4 2 25 26 27 28 29 otal emisii de Pb Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în sectoarele Emisii fugitive din industria de transformare (82%) Producţia de plumb (75,27%). şi Producţia de fontă şi oţel (56,47%). La polul opus, se află sectorul Arderi în sectorul rezidenţial care a generat emisii mai mari cu 2,62% faţă de 25. Cele mai mari ponderi în emisiile totale sunt cele care provin din sectoarele Producţia de fontă şi oţel (35,85%), Arderi în industria metalurgică (2,38%), şi ransport rutier (13,36%), (fig. 2.1.-7.). 5 4 3 2 1 Figura 2.1.-7. Evoluţia emisiilor de Pb provenite din principalele surse industriale, transport şi procese de ardere Producţia de fontă şi oţel Producţia de plumb Producţia de energie termică şi electrică Producţia de cupru Alte arderi în industrie Arderi în industria metalurgică ransport rutier Arderi în sectorul rezidenţial Producţia de cupru Emisii fugitive din industria de transformare Emisiile totale de Cadmiu (Cd) au fost de 2,8 tone, la nivelul anului 29. Figura 2.1.-8. Evoluţia emisiilor totale de Cd 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1.5 25 26 27 28 29 otal emisii Cd 18

ransport naval intern ransformarea combustibililor solizi Producţia de energie termică şi electrică Arderi în industria metalurgică Alte arderi în industrie Producţia de fontă şi oţel tone Producţia de energie termică şi electrică Producţia de fontă şi oţel ransport naval intern Arderi în sectorul rezidenţial Producţia de cupru Arderi în industria metalurgică Alte arderi în industrie Producţia de zinc ransformarea combustibililor solizi tone Activităţile cu cel mai semnificativ aport la emisiile de Cd sunt Producţia de energie termică şi electrică (22,42%), ransport naval intern (16,72%) şi Producţia de fontă şi oţel (11,62%). Cele mai mari reduceri de emisii de cadmiu provin în general din sectorul industriei metalurgice, şi anume din Arderi în industria metalurgică (54,9%), Producţie de fontă şi oţel (51,92%).(fig. 2.1.-9.). Figura 2.1.-9. Evoluţia emisiilor de Cd provenite din surse industriale, transport şi procese de ardere,9,8,7,6,5,4,3,2,1 25 26 27 28 29 Emisiile totale de Mercur (Hg) au fost de 4,51 tone la nivelul anului 29. Cea mai mare parte a acestora provenind din sectorul ransport naval intern (52,26%). Alte sectoare cu ponderi semnificative sunt Producţia de energie termică şi electrică (21%), ransformarea combustibililor solizi (8,85%), şi Arderi în industria metalurgică (7,74%), (fig. 2.1.-1.). 5 Figura 2.1.-1. Evoluţia emisiilor de Hg provenite din surse industriale, transport naval şi procese de ardere 4 3 2 1 25 26 27 28 29 Emisiile de poluanţi organici persistenţi cunosc, în general, o evoluţie descendentă din 25 până în 29, de la 168,24 g -eq la 14,33 g -eq. În anul 29, emisiile totale de dioxină au scăzut cu 5,55%. (Fig.2.1.11). Această scădere a fost cauzată de scăderea cantităţilor de deşeuri industriale şi spitaliceşti incinerate, precum şi de scăderea activităţii în sectorul metalurgie, 19

tone Arderi în sectorul rezidenţial ncinerarea deşeurilor spitaliceşti Arderi în industria metalurgică Producţia de fontă şi oţel Alte arderi în industrie ncinerarea deşeurilor industriale Producţia de energie termică şi electrică Arderi în sectorul comercial/instituţional Arderea deşeurilor agricole g eq g eq Figura 2.1.-11. Evoluţia emisiilor totale de dioxină 2 15 1 5 25 26 27 28 29 Emisii totale de Dioxina Principalele surse de emisii de dioxină sunt reprezentate de sectoarele: Arderi în sectorul rezidenţial (71,34%), ncinerarea deşeurilor spitaliceşti (12,11%), Arderi în industria metalurgică (6,36%) şi Producţia de fontă şi oţel (4,13%), (fig. 2.1.-12.). Figura 2.1.-12. Evoluţia emisiilor de dioxină provenite din surse industriale, tratarea deşeurilor şi procese de ardere 12 1 8 6 4 2 25 26 27 28 29 Emisiile totale de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) au un trend ascendent în perioada 25-29, de la 131,94 t la 133,54 t, (fig. 2.1.-13.). Cele mai mari emisii provin din sectoarele Arderi în sectorul rezidenţial (75,58%), Producţia de aluminiu (17,35%) şi Arderi în industria metalurgică (4,83%), (fig. 2.1.-14.). Figura 2.1.-13. Evoluţia emisiilor totale de HAP 16 155 15 145 14 135 13 125 12 115 25 26 27 28 29 Emisii totale de HAP 2

Producţia de plumb Producţie de fontă şi oţel Producţie de zinc Producţie de cupru Arderi în industria metalurgică Arderi în sectorul rezidenţial Alte arderi în industrie Arderi în sectorul comercial/ instituţional kg kg Arderi în sectorul rezidenţial Producţia de aluminiu Arderi în industria metalurgică Alte arderi în industrie Emisii fugitive din industria de transformare Arderi în sectorul comercial/instituţional tone Figura 2.1.-14.. Evoluţia emisiilor de HAP din principalele surse industriale şi procese de ardere 12 1 8 6 4 2 25 26 27 28 29 Emisiile de bifenili policloruraţi (PCB), au scăzut de la 223,6 kg în 25, la 62.855 kg în 29. Faţă de 25, emisiile de PCB sunt mai mici cu 72% (fig. 2.1.-15.). Cele mai importante scăderi au fost în sectoarele Producţie de plumb (75,27%) şi Producţie de fontă şi oţel (55,16%). Ponderile principalelor surse de emisii de bifenili policloruraţi sunt: Producţie de fontă şi oţel (43,66%) şi Producţie de plumb (26,26%), (fig. 2.1.-16.) Figura 2.1.-15. Evoluţia emisiilor totale de PCB 25 2 15 1 5 25 26 27 28 29 Emisii totale de PCB Figura 2.1.-16. Evoluţia emisiilor de PCB provenite din surse industriale şi procese de ardere 7 6 5 4 3 2 1 25 26 27 28 29 21

ncinerarea deşeurilor spitaliceşti Arderi în sectorul rezidenţial Producţia de fontă şi oţel Alte arderi în industrie Arderi în industria metalurgică Arderi în sectorul comercial/ instituţional kg kg Emisiile de hexaclorbenzen (HCB) prezintă un trend descrescător, de la 2,51 kg în 25, la 1,63 kg în 29, (fig. 2.1.-17). Figura 2.1.-17 Evoluţia emisiilor anuale de HCB 3 2,5 2 1,5 1,5 25 26 27 28 29 otal emisii HCB Cea mai importantă scădere a emisiilor de HCB provine din sectorul ncinerarea deşeurilor spitaliceşti (58,2%). Reduceri semnificative au fost şi în următoarele sectoare: Arderi în sectorul comercial/instituţional (36,36%), Arderi în industria metalurgică (54,48%) şi Producţie de fontă şi oţel (55,84%). Sursele cu ponderile cele mai mari în emisiile totale de HCB sunt: Arderile în sectorul rezidenţial (52,15%) şi ncinerarea deşeurilor spitaliceşti (34,63%) (fig. 2.1.-18.). 1.6 1.4 1.2 1.8.6.4.2 Figura 2.1.-18. Evoluţia emisiilor de HCB provenite din surse industriale, tratarea deşeurilor şi procese de ardere 25 26 27 28 29 22

AB1 AB2 AB3 AG1 AG3 AR1 AR2 AR3 B1Lacul Morii B2 itan B3 Mihai Bravu B4 Berceni B5 Drumul aberei B6 Cercul Militar B7 Magurele B8Balotesti BC1 BC2 BH1 BH4 BR1 BR4 B1 BV2 BV3 BV4 CJ3 CJ4 CJ5 CL2 CS2 C5 C6 C7 DB1 DB2 DJ1 DJ2 DJ3 DJ5 EM3 GJ2 GJ3 GL1 GL3 GR1 GR3 GR4 HD2 HR1 L1 S2 S3 S4 MM1 MM2 MS3 MS4 N1 O1 PH1 PH2 PH3 PH4 PH5 SB1 SB4 SJ1 SM2 L2 L3 M1 M2 M4 M5 M7 R1 R2 VL1 2.2. CALAEA AERULU Evaluarea calităţii aerului înconjurător este reglementată prin Legea privind calitatea aerului înconjurător, ce transpune Directiva 5/28 adoptată de Parlamentul şi Consiliul European privind calitatea aerului ambiental şi un aer mai curat pentru Europa. La nivelul anului 21, calitatea aerului în România a fost monitorizată permanent prin intermediul a 139 staţii automate repartizate pe întreg teritoriul ţării, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Staţiile sunt dotate cu analizoare automate ce măsoară continuu concentraţiile în aerul ambiental ale poluanţilor: dioxid de sulf (SO 2 ), oxizi de azot (NO 2, NO x ), monoxid de carbon (CO), benzen (C 6 H 6 ), ozon (O 3 ), particule în suspensie (PM 1 şi PM 2,5 ) din aerosoli. Acestora li se adaugă echipamente de laborator utilizate pentru măsurarea concentraţiilor de metale grele: plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As), nichel (Ni), concentraţiilor de particule în suspensie din aerosoli şi din depuneri (PM 1 sau PM 2,5 ). Staţiile de monitorizare sunt amplasate în concordanţă cu criteriile stabilite de directivele europene privind calitatea aerului, în vederea protecţiei sănătăţii umane, a vegetaţiei şi ecosistemelor pentru a evalua influenţa diferitelor tipuri de surse de emisii poluante. Din acest punct de vedere staţiile sunt clasificate după cum urmează: staţii de trafic pentru evaluarea influenţei traficului asupra calităţii aerului; staţii industriale pentru evaluarea influenţei activităţilor industriale asupra calităţii aerului; staţii de fond urban şi suburban pentru evaluarea influenţei aşezărilor urbane asupra calităţii aerului; staţii de fond rural şi regional pentru evaluarea calităţii aerului în zone depărtate de sursele de emisie. În continuare sunt prezentate date şi informaţii sintetice privind rezultatele monitorizării calităţii aerului în anul 21, care ilustrează calitatea aerului în raport cu valorile limită, valorile ţintă, praguri de alertă sau de informare stabilite în legislaţia specifică pentru fiecare poluant, dar şi evoluţia calităţii aerului în perioada 28-21. Graficele sunt realizate pe baza măsurătorilor efectuate în staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului ce respectă criteriile de agregare a datelor şi calcul al parametrilor statistici. Dioxidul de azot (NO 2 ) şi oxizii de azot (NO x ) Oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în diferite instalaţii industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale şi din transportul rutier. Oxizii de azot au efect eutrofizant asupra ecosistemelor şi efect de acidifiere asupra multor componente ale mediului, cum sunt solul, apele, ecosistemele terestre sau acvatice, dar şi construcţiile şi monumentele. NO 2 este un gaz ce se transportă la lungă distanţă şi are un rol important în chimia atmosferei, inclusiv în formarea ozonului troposferic. Expunerea la dioxid de azot în concentraţii mari determină inflamaţii ale căilor respiratorii şi reduce funcţiile pulmonare, crescând riscul de afecţiuni respiratorii şi agravând astmul bronşic. Concentraţiile de NO 2 din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (2 g/m 3 ) care se permite a se depăşi de 18 ori/an şi valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (4 g/m 3 ). Concentraţiile medii anuale de dioxid de azot în aerul înconjurător arată depăşiri ale valorii limite anuale pentru sănătatea umană (4 g/m3) în unele aglomerări urbane, respectiv: Bucureşti, două staţii ce monitorizează poluarea provenită din trafic (Cercul Militar şi Mihai Bravu) Braşov la staţia de fond urban şi la staţia de trafic microgr/mc 7. 6. 5. 4. 3. 2. 1.. Figura 2.2.-1. NO 2, concentraţii medii anuale Medie anuala valoarea limita anuala 23

AB1 AB2 AB3 AG1 AG6 AR2 B1 Lacul Morii B2 itan B4 Berceni B8 Balotesti BC1 BC2 BC3 BH1 BH2 BH4 BN1 BR2 BR4 BR5 B1 BV1 BV2 BV3 BZ1 CJ1 CJ3 CJ4 CJ5 CL1 CL2 CS1 CS3 CS4 C2 C5 C6 DB1 DJ1 DJ2 DJ3 DJ4 DJ5 EM3 GJ1 GJ2 GJ3 GL1 GL2 GR3 HD1 HD2 HR1 L1 S2 S3 S4 S5 MH1 MM1 MM2 MM3 MM4 MM5 MS1 O1 PH1 PH2 PH4 PH5 PH6 SB1 SB2 SB3 SB4 SJ1 SM2 SV1 SV2 SV3 L 2 M1 M2 M3 M5 R1 R2 VL1 VL2 VS1 microgr/mc Depăşirea valorii limită orare (2 g/m 3 ) pentru protecţia sănătăţii umane a concentraţiei de NO 2 peste numărul permis de ore pe an s-a înregistrat la staţiile de tip trafic (Mihai Bravu) şi industrial (Berceni) din Bucureşti. Figura 2.2.-2. NO 2 - număr depăşiri valoarea limită orară 5 45 4 35 3 25 2 15 1 5 B3 Mihai Bravu B4 Berceni B6 Cercul Militar BV2 GJ2 numar depasiri valoarea limita orara numar depasiri valoarea limita orara permis Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă (concentraţia 4 g/m 3 măsurată timp de 3 ore consecutiv) pentru dioxidului de azot. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită anuală pentru protecţia vegetaţiei (3 g/m 3 ) la staţiile de fond rural şi regional destinate monitorizării ecosistemelor şi vegetaţiei. Dioxidul de Sulf (SO 2 ) Dioxidul de sulf este un gaz puternic reactiv, provenit în principal din arderea de combustibililor fosili sulfuroşi (cărbuni, păcură) pentru producerea de energie electrică şi termică şi a combustibililor lichizi (motorină) în motoarele cu ardere internă ale autovehiculelor rutiere. Dioxidul de sulf poate afecta atât sănătatea oamenilor prin efecte asupra sistemului respirator cât şi mediul în general (ecosisteme, materiale, construcţii, monumente) prin efectul de acidifiere. Concentraţiile de SO 2 din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (35 g/m 3 ) care se permite a se depăşi de 24 ori/an, şi valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 g/m 3 ) care se permite a se depăşi de 3 ori/an. Concentraţiile medii anuale sunt reprezentate în graficul următor. Figura 2.2.-3. SO 2 - concentraţii medii anuale 4. 35. 3. 25. 2. 15. 1. 5.. valori medii anuale 21 Depăşirea valorii limită orare (35 g/m 3 ) pentru protecţia sănătăţii umane a concentraţiei de SO 2 peste numărul permis de ore pe an (24) s-a înregistrat la staţia de fond urban MM2 din municipiul Baia Mare. 24

CS3 DJ1 DJ2 DJ3 DJ4 DJ5 GJ1 GJ2 GJ3 MM1 MM2 MM3 MM5 Figura 2.2.-4. SO 2 - număr depăşiri valoarea limită orară 5 45 4 35 3 25 2 15 1 5 Numar depasiri valoarea limita orara numar depasiri valoarea limita orara permise Depăşirea valorii limită zilnice (125 g/m 3 ) pentru protecţia sănătăţii umane a concentraţiei de SO 2 peste numărul permis de zile pe an (3) s-a înregistrat la staţia de fond urban MM2 din municipiul Baia Mare. Figura 2.2,-5. SO 2 - număr depăşiri valoarea limită zilnică 6 5 4 3 2 1 CS3 GJ3 MM1 MM2 MM3 numar depasiri valoarea limita zilnica numar depasiri valoarea limita zilnica permise Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă (5 g/m 3 ) pentru dioxidului de sulf. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită anuală pentru protecţia ecosistemelor (2 g/m 3 ), la staţiile de fond rural şi regional destinate monitorizării ecosistemelor şi vegetaţiei. Monoxidul de carbon (CO) Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic ce afectează capacitatea organismului de a reţine oxigenul, în concentraţii foarte mari fiind letal. Provine din surse antropice sau naturale, care implică arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibilă, atât în instalaţii energetice, industriale, cât şi în instalaţii rezidenţiale (sobe, centrale termice individuale) şi mai ales din arderi în aer liber (arderea miriştilor, deşeurilor, incendii etc.). Concentraţiile de CO din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (1 mg/m 3 ), calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă). Din analiza datelor semnificative, statistic obţinute din monitorizarea CO, în anul 21, se constată că valorile maxime zilnice ale mediilor concentraţiilor pe 8 ore, s-au situat mult sub valoarea limită anuală pentru 25

protecţia sănătăţii umane (1 mg/m3) la toate staţiile din RNMCA. Concentraţiile medii anuale reprezentate în graficul următor. Figura 2.2.-6. CO - concentraţii medii anuale Ozonul (O 3 ) Ozonul se găseşte în mod natural în concentraţii foarte mici în troposferă (atmosfera joasă). Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează viaţa pe Pământ, ozonul troposferic (cuprins între sol şi 8-1 km înălţime) este deosebit de toxic, având o acţiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii, ochilor şi are potenţial cancerigen. De asemenea, ozonul are efect toxic şi pentru plante, la care determină inhibarea fotosintezei, producerea de leziuni foliate, necroze. Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, el nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari (precursori ai ozonului), şi anume: oxizii de azot (NO x ), compuşii organici volatili (COV), monoxidul de carbon (CO). Precursorii O 3 provin atât din surse antropice (arderea combustibililor, traficul rutier, diferite activităţi industriale) cât şi din surse naturale (COV biogeni emişi de plante şi sol, în principal izoprenul emis de păduri, care, deşi dificil de cuantificat, pot contribui substanţial la formarea O 3 ). O altă sursă naturală de ozon în atmosfera joasă este reprezentată de mici cantităţi de O 3 din stratosferă care migrează ocazional, în anumite condiţii meteorologice, către suprafaţa pământului. Formarea fotochimică a O 3 depinde în principal de factorii meteorologici şi de concentraţiile de precursori, NO x şi COV. În atmosferă au loc reacţii în lanţ complexe, multe dintre acestea concurente, în care O 3 se formează şi se consumă, astfel încât concentraţia O 3 la un moment dat depinde de o multitudine de factori, precum raportul dintre NO şi NO 2 din atmosferă, prezenţa COV necesari iniţierii reacţiilor, dar şi de factori meteorologici, de la temperaturile ridicate şi intensitatea crescută a luminii solare, care favorizează reacţiile de formare a O 3, şi până la precipitaţii, care contribuie la scăderea concentraţiilor de O 3 din aer. Ca urmare, concentraţiile ozonului în atmosfera localităţilor urbane cu emisii ridicate de NO x sunt în general mai mici decât în zonele suburbane şi rurale, datorită distrugerii O 3 prin reacţia cu NO. Aceasta explică de ce în zonele rurale, departe de sursele de emisie ale oxizilor de azot, unde traficul este redus şi emisiile din arderi mai scăzute, concentraţiile de ozon sunt în general mai mari decât în mediul urban. Ca urmare a complexităţii proceselor fizico-chimice din atmosferă şi a strânsei lor dependenţe de condiţiile meteorologice, a variabilităţii spaţiale şi temporale a emisiilor de precursori, a creşterii transportului ozonului şi precursorilor săi la mare distanţă, inclusiv la scară inter-continentală în emisfera nordică, precum şi a variabilităţii schimburilor dintre stratosferă şi troposferă, concentraţiile de ozon în atmosfera joasă sunt foarte variabile în timp şi spaţiu, fiind totodată dificil de controlat. Concentraţiile de ozon din aerul înconjurător se evaluează folosind pragul de alertă (24 g/m 3 ) calculat ca medie a concentraţiilor orare (valoare ce trebuie măsurată timp de 3 ore consecutiv), pragul de informare (18 g/m 3 ) calculat ca medie a concentraţiilor orare şi valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (12 g /m 3 ) calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă), pentru care sunt permise un număr de 25 de depăşiri pe an calendaristic. 26

B3 Mihai Bravu B5 Drumul B8 Balotesti BH1 BR2 CJ5 CL2 CS1 C3 C5 DB-1 DB2 DJ3 DJ4 DJ5 EM3 HR1 S-4 PH2 PH3 PH4 PH6 SV1 R-1 VN1 Datele semnificative din punct de vedere statistic, obţinute din monitorizarea ozonului în anul 21, analizate în raport cu cerinţele din Legea privind calitatea aerului înconjurător, arată că valorile medii orare nu au depăşit pragul de alertă Pragul de informare a fost depăşit de 3 ori la staţia industrială de fond suburban DJ-4 şalniţa, pe data de 16 august, intervalul orar 15-17. S-au înregistrat depăşiri ale valori ţintă pentru protecţia sănătăţii umane în limita numărului admis de 25 zile. La staţia de fond rural EM-3 s-au înregistrat 25 de depăşiri ale valorii ţintă. Numărul de depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane este reprezentat în graficul următor. Figura 2.2.-7. O 3 - număr depăşiri valoarea ţintă 3 25 2 15 1 5 numar depasiri valoarea tinta 21 numar depasiri valoarea tinta permis Figura 2.2.-8. O 3 - concentraţii medii anuale 27

AB1 AB3 AG1 AG3 AR1 B1 Lacul Morii B3 Mihai Bravu B4 Berceni B5 Drumul aberei B7 Magurele B8 Balotesti BC2 BR3 BV1 BV3 BV4 CJ1 CJ3 CS1 C1 C3 C4 C7 CV1 DB1 DB2 DJ3 EM3 GJ1 GJ2 HD4 HR1 L1 L2 S4 MM1 MM3 MM4 MM5 MS2 O1 PH1 PH5 PH6 SB3 SB4 SJ1 SM2 SV2 SV3 L1 L2 M1 M3 M5 R1 VN1 VS1 microgr/mc Pulberi în suspensie (PM 1 şi PM 2,5 ) Pulberile în suspensie, din atmosferă, sunt poluanţi ce se transportă pe distanţe lungi, proveniţi din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice etc. sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), şantierele de construcţii, transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc. Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi PAH şi PCB 1 adsorbiţi pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi). Fracţiunea de particule fine (PM 2.5 şi chiar PM 1) reprezintă o problemă specială de sănătate, datorită faptului că acestea pot penetra sistemul respirator profund şi pot fi absorbite în sânge. O evaluare a impactului asupra sănătăţii a expunerii la PM 2.5 în 32 de ţări membre ale Agenţiei de Mediu Europene, realizată în anul 25, estimează o pierdere de 5 milioane de ani de viaţă pe an datorită pulberilor fine PM 2,5. Acesta este motivul pentru care Directiva 28/5/EC privind calitatea aerului şi un aer mai curat pentru Europa a stabilit limite obligatorii pentru acest poluant. Pe baza măsurătorilor efectuate la staţiile de fond urban pentru poluantul PM 2.5 se calculează indicele mediu de expunere (ME) exprimat în μg/m 3. Pentru România, ME pentru anul de referinţă 21 este concentraţia medie a anilor 29, 21, 211. Pulberi în suspensie PM 1 Concentraţiile de pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 1 microni din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită zilnică (5μg/m 3 ) pentru care sunt permise 35 depăşiri/an şi valoarea limită anuală (4μg/m 3 ). Valorile concentraţiilor medii anuale de PM 1, determinate prin metoda de referinţă gravimetrică, au depăşit valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (4μg/m 3 ) la staţia de trafic B-3 Mihai Bravu, media anuală 42μg/m 3, precum şi la o staţie de tip industrial, GJ-2 Rovinari, media anuală 46.73μg/m 3, care suportă influenţa unor mari poluatori industriali. Valorile medii anuale pentru staţiile cu captură reprezentativă din punct de vedere statistic sunt reprezentate în graficul de mai jos. Figura 2.2.-9. PM 1 - concentraţii medii anuale 5. 45. 4. 35. 3. 25. 2. 15. 1. 5.. valoarea medie anuala valoarea limita anuala De asemenea, valorile medii zilnice pentru staţiile cu captură reprezentativă din punct de vedere statistic au depăşit valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii la staţiile de trafic şi industriale din Bucureşti şi imişoara şi la staţiile industriale GJ-1 şi GJ-2 situate în municipiul ârgu-jiu respectiv în oraşul Rovinari. 1 PAH - Hidrocarburi policiclice aromatice ; PCB - Bifenili policloruraţi 28

FSUB FSUB FR FSUB FSUB FSUB FR FR FR FSUB FSUB FSUB FR AB1 AB3 AG1 AG3 AR1 B1 Lacul Morii B3 Mihai Bravu B4 Berceni B5 Drumul aberei B7 Magurele B8 Balotesti BC2 BR3 BV1 BV3 BV4 CJ1 CJ3 CS1 C1 C3 C4 C7 CV1 DB1 DB2 DJ3 EM3 GJ1 GJ2 HD4 HR1 L1 L2 S4 MM1 MM3 MM4 MM5 MS2 O1 PH1 PH5 PH6 SB3 SB4 SJ1 SM2 SV2 SV3 L1 L2 M1 M3 M5 R1 VN1 VS1 Figura 2.2.-1. 1 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Figura 2.2.-11. numar de depasiri VL24ore numar de depasiri valoarea limita zilnica permise 1 9 8 7 6 5 4 3 2 1 AB AG AR B BCBR BV CJ CS C CV DB DJEM GJ HDHR L S MM MSO PH SB SJSM SV L M RVNVS numar depasiri valoarea limita zilnica numar depasiri valoarea limita zilnica permise ip staţie: =fond urban, FSUB=fond suburban, FR=fond rural/regional, =industrial, =trafic Pulberi în suspensie PM 2,5 Monitorizarea pulberilor în suspensie cu dimensiuni sub 2,5 microni (PM2,5) se realizează la 24 staţii de fond urban, situate pe întreg teritoriul ţării, de la începutul anului 29. Ca şi pentru pulberile în suspensie cu diametrul sub 1 microni se foloseşte metoda automată (nefelometrică) pentru obţinerea de măsurători în timp real care au valoare orientativă şi metoda gravimetrică care este metodă de referinţă. Monitorizarea concentraţiilor de pulberi PM 2,5 este necesară pentru conformarea la cerinţele Directivei 28/5/CE privind calitatea aerului şi un aer curat pentru Europa. Rezultatele măsurătorilor se folosesc pentru stabilirea indicatorului mediu de expunere (ME) al populaţiei la scară naţională, fapt care necesită 3 ani consecutivi de monitorizare continuă. Nu sunt în vigoare valori limită zilnice ale acestui poluant Figura 2.2.-12. PM 2.5 - concentraţii a medii anuale 29

AB1 AB2 AG1 AG2 AG3 AG5 AR1 B1 Lacul Morii B2 itan B3 Mihai Bravu B5 Drumul aberei B8 Balotesti BC1 BC3 BH1 BR3 B1 BV1 BV3 BV-4 BZ1 CS3 CS4 C1 C2 C4 DJ2 EM3 GR1 GR4 HR1 S2 S6 MH1 MM2 MM3 MS-4 N1 PH2 PH3 PH4 PH5 SB1 SM1 SM2 SV1 SV3 M1 M2 M3 M5 M-7 R1 VL1 VN1 VS1 microgr/mc AR2 AG2 B1Lacul Morii B5 Drumul aberei B6Cercul Militar BC1 BH1 B1 BV2 BZ1 CJ2 C2 DJ2 GL2 S2 MH1 MM2 MS1 N1 PH2 SB1 SM1 SV1 M2 VL1 microgr/mc 3. 25. 2. 15. 1. 5.. valoarea medie anuala Benzenul (C 6 H 6 ) Benzenul este o substanţă toxică, cu potenţial cancerigen, provenită în principal din traficul rutier şi din depozitarea, încărcarea/descărcarea benzinei (depozite, terminale, staţii de distribuţie carburanţi), dar şi din diferite alte activităţi cu produse pe bază de solvenţi (lacuri, vopsele etc.), arderea combustibililor fosili, a lemnului şi deşeurilor lemnoase, controlată sau în aer liber. Concentraţiile de benzen din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (5 μg /m 3 ). În anul 21 concentraţia medie anuală nu a depăşit valoarea limită anuală pentru sănătatea umană la niciuna din staţiile de monitorizare. Valorile medii anuale pentru staţiile cu captură reprezentativă din punct de vedere statistic sunt reprezentate în graficul de mai jos Figura 2.2.-13. Benzen, concentraţii medii anuale 6. 5. Benzen valori medii anuale 21 4. 3. 2. 1.. Medie anuala valoarea limita anuala Analiza valorilor medii anuale pe tipuri staţii (-trafic, - industrial, -fond urban, FR-fond rural, FSUB-fond suburban), este prezentată în graficul de mai jos. Figura. 2.2.-14. Benzen, concentraţii medii anuale pe tipuri de staţii, 21 3

AB1 AB3 AG1 B3 Mihai B4 Berceni B5 Drumul B8 Balotesti BC2 BR3 BV1 BV3 BV4 CJ1 CJ3 CJ5 CS1 CS2 CS3 CS4 C1 C3 C4 C7 DB1 DB2 EM3 GJ1 GJ2 GJ3 HD4 L1 L2 S4 MM1 MM3 MM4 MM5 MS2 MS3 N3 O1 PH1 PH5 PH6 SB3 SB4 SM2 L1 L2 M1 M3 M5 R1 microgr/mc FSUB FSUB FSUB FSUB FSUB FSUB microgr/mc 6. 5. 4. 3. 2. 1.. AB AG AR B BC BHBR BV BZCS C GRSMH MM MSN PH SM SV M VLVNVS medii anuale valoarea limita anuala Metale grele din pulberi în suspensie PM 1 Metalele grele sunt emise ca rezultat al diferitelor procese de combustie şi a unor activităţi industriale, putând fi incluse sau ataşate de particulele de pulberi emise. Ele se pot depune pe sol sau în apele de suprafaţă, acumulându-se astfel în sol sau sedimente. Metalele grele sunt toxice şi pot afecta numeroase funcţii ale organismului. Pot avea efecte pe termen lung prin capacitatea lor de acumulare în ţesuturi. Metalele grele monitorizate în anul 21 au fost plumbul (Pb), cadmiul (Cd), nichelul (Ni) şi arsenul (As) din pulberile în suspensie PM 1. Legea de calitate a aerului înconjurător reglementează următoarele norme pentru evaluarea concentraţiilor de metale grele din fracţia PM 1 : Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii de.5μg/m 3 pentru Pb; Valoarea ţintă de 6 ng/m 3 pentru As; Valoarea ţintă de 5 ng/m 3 pentru Cd; Valoarea ţintă de 2 ng/m 3 pentru Ni.,9,8,7,6 Figura 2.2.-15. Pb, concentraţii medii anuale,5,4,3,2,1, valori medii anuale valoarea limita anuala Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii a fost depăşită la staţia de fond industrial MM4 din municipiul Baia Mare: valoarea medie anuala.818 g/m 3 31

AB 1 AB 3 AG1 CS 1 CS 2 CS 3 CS 4 C 7 DB 1 DB 2 EM 3 GJ 1 GJ 2 GJ 3 L 1 L 2 MS 2 PH 1 PH 5 PH 6 SB 3 SB 4 L 1 L 2 ngr/mc AB1 AB3 AG1 BC2 BV1 BV3 BV4 CJ1 CJ3 CJ5 CS1 CS2 CS3 CS4 C1 C3 C7 DB1 DB2 EM3 GJ1 GJ2 GJ3 HD4 L1 L2 S4 MS2 O1 PH1 PH5 PH6 SB3 SB4 L1 L2 M1 M3 M5 ngr/mc AB1 AB3 AG1 BC2 BV1 BV3 BV4 CJ1 CJ3 CJ5 CS1 CS2 CS3 CS4 C1 C7 DB1 DB2 EM3 GJ1 GJ2 GJ3 HD4 L1 L2 S4 MM1 MM3 MM4 MM5 MS2 PH1 PH5 PH6 SB3 SB4 SM2 L1 L2 M1 M3 M5 ngr/mc Valori ridicate ale concentraţiilor de metale grele se înregistrează în cele două zone cu poluare istorică: municipiul Baia Mare şi oraşul Copşa Mică. Metalele grele rezultă din activitatea industrială specifică, dar şi din pulberile cu conţinut în metale grele de la iazurile de decantare din zona Baia Mare antrenate vânt. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor ţintă pentru Cd, As, Ni. 6. 5. 4. Figura 2.2.-16. Cd, concentraţii medii anuale 3. 2. 1.. medii anuale valoarea tinta 25. Figura 2.2.-17. Ni, concentraţii medii anuale 2. 15. 1. 5.. valori medii anuale valoarea tinta Figura 2.2.-18. As, concentraţii medii anuale 7. 6. 5. 4. 3. 2. 1.. valori medii anuale valoarea tinta 32

UCM Resita Sediul APM VFORAA APM Gorj Hunedoara irgu Mures Şcoală, Dumbrava Vale Peco, Dumbrava Roşie Slatina Zalău APM Satu Mare APM Groapa de gunoi Sediu APM Vaslui Spitalul Judetean Vaslui Staţia de epurare Vaslui Spitalul de Adulţi Barlad (*) Uzina de Apă Barlad (*) APM Slobozia APM sediu CERP Sp de Obstretica si Ginecologie Unit 2 Pompieri Palatul Culturii Brazi Corlatesti mg/mc 2.3. POLUAREA AERULU - EFECE LOCALE În zonele cu importante surse de emisii provenite de la activităţi economice sau cu poluare istorică calitatea aerului se evaluează suplimentar folosind rezultatele măsurătorilor indicative manuale realizate în puncte de prelevare aflate în apropierea surselor de emisii. Concentraţiile maxim admisibile ale substanţelor chimice poluante din aerul ambiental sunt stabilite de SAS 12574-87 Aer din Zonele Protejate. Condiţii de calitate, iar principalii poluanţi la care se referă acest normativ sunt: amoniac, hidrogen sulfurat, fluor şi formaldehidă ca poluanţi gazoşi şi cadmiu şi plumb metale grele prelevate din pulberi totale în suspensie depuse pe vegetaţie. Măsurarea concentraţiilor de plumb în zona Baia Mare se realizează în trei puncte de monitorizare aflate în zona industrială, în vecinătatea surselor de poluare sau sub impactul direct al acestora. S-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile (CMA) pentru o perioadă de mediere de 24 ore, 7ng/m 3, în cele două puncte de monitorizare aflate în apropierea SC Romplumb SA Baia Mare şi SC Cuprom SA Bucureşti sucursala Baia Mare. Pentru cadmiu, s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile perioadă de mediere de 24h, 2ng/m 3, în cele două puncte de monitorizare aflate în municipiul Satu-Mare (Drum Carei şi str. Magnoliei). Pentru concentraţia de amoniac în aerul ambiental normativul prevede o concentraţie maxim admisibilă de,1mg/m 3 pentru valoarea mediei zilnice şi o valoare de.3mg/m 3 pentru media la 3 minute. În anul 21 au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime admise zilnice la punctele de prelevare din judeţele: alomiţa (1 depăşire la punctul de prelevare situat la sediul APM din Slobozia), Mureş (2 depăşiri la punctul de prelevare situat în municipiul g. Mureş) şi Neamţ (48, respectiv 51 depăşiri la punctele de prelevare situate în Dumbrava Vale şi Dumbrava Roşie lângă staţia Peco)..9.8.7.6.5.4.3.2.1 Figura 2.3.-1. NH3, Concentraţii medii anuale. CS CV DB GJ HD MS N O SJ SM VS L PH Pentru concentraţia de formaldehidă în aerul ambiental, normativul prevede o concentraţie maxim admisibilă de,12mg/m 3 pentru valoarea mediei zilnice şi.35mg/m 3 pentru valoarea mediei la 3 minute. Laboratoarele din cadrul APM Prahova şi APM Alba efectuează măsurători indicative manuale pentru acest poluant în scopul de a monitoriza emisiile de la rafinăriile de prelucrare a produselor petroliere din municipiul Ploieşti şi din apropiere respectiv emisiile de compuşi aldehidici de la societatea SC Kronoşpan Sebeş SA având ca obiect de activitate prelucrarea lemnului. APM Alba realizează măsurători de la un singur punct de prelevare situat în oraşul Sebeş, iar APM Prahova are 8 puncte de prelevare în municipiul Ploieşti şi în localitatea Corlăteşti. Mediile anuale ale concentraţiilor sunt redate în Figura 2.3.-2. 33

Sebes - Limita Cartier Kogalniceanu APM sediu CERP Sp de Obstretica Unit 2 Pompieri Palatul Culturii Brazi POLSERV Corlatesti Sebes - Limita Cartier Kogalniceanu APM sediu CERP Sp de Obstretica Unit 2 Pompieri Palatul Culturii Brazi POLSERV Corlatesti mg/mc Figura 2.3.-2. Formaldehidă, concentraţii medii anuale 21.16.14.12.1.8.6.4.2. AB PH Măsurătorile efectuate au arătat depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile pentru măsurători la 24 ore, pentru 7 din cele 8 puncte de prelevare situate în municipiul Ploieşti. Normativul nu specifică un număr permis de depăşiri. Fig 2.3.-3. Formaldehidă număr depăşiri CMA 21 2. 18. 16. 14. 12. 1. 8. 6. 4. 2.. AB PH Pentru concentraţia de hidrogen sulfurat (H 2 S) în aerul ambiental normativul prevede o concentraţie maxim admisibilă de,8mg/m 3 pentru valoarea mediei zilnice şi.15mg/m 3 pentru valoarea mediei la 3 minute. S-au înregistrat câte o depăşire CMA pentru acest poluant la fiecare din cele 3 puncte de prelevare din municipiul Ploieşti Figura 2.3,-4 Hidrogen sulfurat concentraţii medii anuale 21 34

2.4. POLUĂR ACCDENALE, ACCDENE MAJORE DE MEDU Pe parcursul anului 21 s-au produs 16 evenimente care au generat poluări accidentale ale factorilor de mediu. Evenimentele care au afectat calitatea aerului sunt următoarele: un incendiu produs din cauza scânteilor electrice de la linia electrică aeriană 11 Kw - Staţia de ransformare Lunca - amplasament SC CE 3 Brazi SRL - Ferma Prundu, sola 6.9; un incendiu produs la depozitul ecologic de deşeuri care deserveşte municipiul Braşov şi localităţile limitrofe în perioada 18-2.9.21. S-au luat măsurile necesare stingerii incendiului, acţiunea fiind coordonată de SU Braşov. După colectarea tuturor datelor necesare finalizării raportului de informare, adresa primită de la APM Braşov şi DSP Braşov, în urma cărora evenimentul a fost încadrat în categoria incidentelor de mediu, societatea care administrează depozitul a fost sancţionată cu 2. lei, în conformitate cu prevederile legale. scurgeri de acid clorhidric (HCL)3% dintr-un vagon cisternă de capacitate 5.393 litri (capacitate netă 49.3 litri) aparţinând de SC OLCHM SA Râmnicu Vâlcea. Vagonul a fost încărcat în gara Râureni în data de 3.11.21 cu destinaţia Hemija Patenting DOO, din Bosnia şi Herţegovina. Data producerii incidentului: 7.11.21. Localizarea fenomenului Gara CFR Jebel, judeţul imiş. Fenomenul a fost observat în timpul transportului, în gara Pădureni judeţul imiş. Cauza producerii poluării - fisură apărută pe una din virole la o distanţă de aproximativ 1/3 de partea superioară. Măsuri luate pentru înlăturarea efectelor poluării: SU BANA a asigurat stropirea cu apă a zonei afectate de scurgere, pentru accelerarea neutralizării acidului, reducerea şi eliminarea poluării solului şi aerului în imediata vecinătate a vagonului afectat. Defecţiunea a fost remediată în data de 7.11.21 ora 16,3 de către echipa de intervenţie a SC OLCHM SA, eliminându-se orice scurgeri. deteriorarea unui recipient din incinta S.C. REMA SCHOLZ FLALA OLENA S.R.L datorită manipulării, angajaţii unităţii efectuând operaţii de debitare a deşeurilor metalice depozitate pe aceeaşi platformă cu recipientul în cauză, în data de 4.5.21, Echipele de pompieri militari ai SUJ Olt au intervenit cu perdea de apă pentru a limita dispersia vaporilor de clor în atmosferă şi depunerea pe sol a acestora (potrivit Procesului-verbal de intervenţie nr. 16/4.5.21). Suplimentar, cu sprijinul forţelor de intervenţie pentru situaţii de urgenţă a S.C. ALRO S.A., s-a administrat pentru neutralizarea conţinutului recipientului metalic circa 2 l de soluţie de hidroxid de sodiu 1%. 2.5. PRESUN ASUPRA SĂR DE CALAE A AERULU DN ROMÂNA ndustria Protecţia mediului este domeniul care necesită o abordare specifică în toate ramurile economiei naţionale. ndustria reprezintă sectorul economic cu cea mai mare contribuţie la poluarea mediului, prin cantitatea mare de poluanţi gazoşi, solizi şi lichizi eliminată în factorii de mediu aer, apă şi sol. Scopul sistemului integrat este implementarea unor măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor, pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg. În acest sens, este necesară reglementarea şi controlul integrat al acestor activităţi, astfel încât să se asigure respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi a principiilor dezvoltării durabile (Directiva PPC 28/1/CE). ndustria energetică este reprezentată pe întreg teritoriul ţării, de unităţile de producere a energiei termice şi electrice. Ca urmare a acestei activităţi, rezultă emisii importante de poluanţi în atmosferă (în principal emisii de CO 2, SO x, NO x şi pulberi). De asemenea, sunt afectate şi alte elemente ale cadrului natural (sol, vegetaţiei, faună) şi se generează cantităţi mari de deşeuri. ndustria metalurgică este reprezentată prin unităţi importante din industria siderurgiei şi industria producătoare de feroaliaje. Principalul factor de mediu afectat este aerul, prin emisii rezultate din pregătirea materiei prime, prelucrarea finală a produselor, transportul şi depozitarea materiei prime şi a produselor auxiliare. De asemenea, industria metalurgiei neferoase are un impact semnificativ asupra mediului, prin emisii de noxe în atmosferă (gaze de ardere şi pulberi), prin evacuare de ape tehnologice uzate, depozitare deşeuri etc. ndustria materialelor de construcţii este reprezentată prin unităţi importante de producere a cimentului, varului, cărămizilor refractare etc., activităţi care determină eliminarea unor mari cantităţi de pulberi, precum şi emisii de gaze (în special CO 2, SO 2, etc.). ndustria chimică este reprezentată prin instalaţiile pentru producerea substanţelor chimice organice şi anorganice de bază, a îngrăşămintelor chimice, produselor de uz fitosanitar, produselor farmaceutice de bază şi a explozibililor. 35

ndustria alimentară deţine un loc important în economia multor regiuni, fiind reprezentată de instalaţii de producere a alimentelor şi băuturilor din materii prime de origine animală şi vegetală. Acest tip de activitate poate avea un impact semnificativ asupra mediului, prin emisii de poluanţi în atmosferă, emisii de substanţe provenite de la instalaţiile frigorifice, prin evacuarea apelor uzate tehnologice cu încărcare organică mare, producerea de deşeuri solide specifice acestor tipuri de activitate. De aceea, operatorii au acordat o atenţie mărită eliminării acestor probleme, prin realizarea de staţii de epurare, achiziţionarea de incineratoare ecologice pentru deşeuri de origine animală etc. Creşterea intensivă a animalelor este reprezentată prin fermele de păsări sau porci, care generează cantităţi mari de poluanţi care afectează în principal aerul şi apa. ndustria constructoare de maşini are un impact semnificativ asupra mediului prin deşeurile metalice rezultate din producţia de serie şi poluanţi specifici, rezultaţi în urma tratării cu solvenţi organici a suprafeţelor metalice, obiectelor sau produselor realizate în cadrul acestei ramuri industriale. ndustria uşoară este reprezentată de fabricile de pretratare (operaţiuni precum cele de spălare, albire, mercerizare) sau de vopsire a fibrelor ori a textilelor, activităţi care sunt surse generatoare de deşeuri şi ape uzate. Strategia industrială de dezvoltare durabilă vizează stimularea competitivităţii, urmărind creşterea economică stabilă, de durată şi protecţia mediului. Numărul activităţilor industriale, care se supun prevederilor Directivei PPC au avut o uşoară tendinţă crescătoare în anul 21 (793 instalaţii) comparativ cu anii 29 (765 instalaţii) şi 28 (734 instalaţii). Figura 2.5.-1. Evoluţia instalaţiilor PPC Evolutia instalatiilor PPC la nivel national in perioada 28-29-21 instalatii 28 instalatii 29 instalatii 21 otal 6.Alte activitati 5.Gestiunea deşeurilor 4.ndustria chimică 3.ndustria mineralelor 2.Producţia şi prelucrarea metalelor 1.ndustrii energetice 1 2 3 4 5 6 7 8 Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale Activităţile industriale joacă un rol important în bunăstarea economică şi crearea locurilor de muncă dar cu toate acestea, ele generează un impact semnificativ asupra mediului. Dintre componentele Acquis-ului comunitar de mediu, o importanţă deosebită trebuie acordată acelora care se adresează sectorului poluării industriale, cunoscut fiind aportul la poluare adus de astfel de activităţi şi efectele cumulate pe parcursul multor ani de dezvoltare industrială intensivă, ani în care protecţiei mediului nu i s-a acordat importanţa necesară. Directiva 28/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (PPC) este una dintre directivele care se adresează direct activităţilor industriale şi prin obiectivul ei principal se suprapune cel mai bine conceptului de dezvoltare durabilă. Obiectivele şi principiile politicii de mediu promovate prin Directiva PPC 28/1/CE se referă în special la prevenirea, reducerea şi, pe cât posibil, eliminarea poluării prin favorizarea intervenţiilor la sursă şi prin asigurarea unei gestionări prudente a resurselor naturale, în conformitate cu principiul poluatorul plăteşte şi cu principiul prevenirii poluării. Directiva PPC prevede principiile esenţiale care guvernează autorizarea şi controlul instalaţiilor, pe baza unei abordări integrate şi prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BA, best available techniques), care reprezintă tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel înalt de protecţie a mediului, luând în considerare costurile şi beneficiile. 36

1.ndustrii energetice 3.ndustria mineralelor 5.Gestiunea deşeurilor 6.2 Pretratare sau vopsire a fibrelor ori textilelor 6.5 ncineratoare carcase animaliere 6.7 ratarea suprafetelor Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (PPC) este transpusă în legislaţia românească prin O.U.G. nr. 152/25, aprobată prin Legea nr. 84/26 modificată şi completată cu OUG nr. 4/21 aprobată prin Legea nr. 25/21. Situaţia instalaţiilor autorizate pe sectoare industriale la nivel naţional este prezentată mai jos. Figura 2.5.-2. Sectoare industriale conform directivei PPC 4 35 Sectoare industriale conform Anexei a OUG 152/25 instalatii 21 351 3 25 2 15 1 5 73 85 5 96 6 1 6 39 6 16 1 Din totalul instalaţiilor industriale, ponderea cea mai mare o reprezintă instalaţiile din sectorul de creştere intensivă a animalelor (351 instalaţii PPC). Directiva LCP 21/8/CE se referă la limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, care se constituie în principalele surse de emisie a unor poluanţi (în principal CO 2, SO 2, NO x şi pulberi) din domeniul industriei energetice. Din totalul de 173 instalaţii mari de ardere 41 MA au derogare de la respectarea valorilor limită de emisie (vor funcţiona în limita a 2. de ore în perioada 1.1.28-31.12.215), iar ulterior vor fi închise. Emisiile de dioxid de sulf provenite de la toate instalaţiile mari de ardere în anul 21 au fost de 3694 t, reprezentând 89% din plafonul naţional pentru 21 (336t). Emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalaţiile mari de ardere în anul 21 au fost de 54428t, reprezentând 48% din plafonul naţional pentru 21 (114t). Emisiile de pulberi provenite de la toate instalaţiile mari de ardere în anul 21 au fost de 13689t, reprezentând 59% din plafonul naţional pentru 21 (232t). Directiva 1999/13/CE privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii are ca scop prevenirea sau reducerea efectelor, directe sau indirecte, emisiilor de compuşi organici volatili (COV) în mediu, în principal din aer şi a potenţialelor riscuri pentru sănătatea umană, prin măsuri şi proceduri care să fie puse în aplicare, în anumite activităţi industriale, ale căror consumuri de solvenţi se situează la un nivel superior pragurilor stabilite. Agenţii economici care exploatează instalaţiile ce intră sub incidenţa acestei directive au obligaţia aplicării măsurilor şi a tehnicilor asociate celor mai bune tehnici disponibile care să asigure conformarea condiţiilor de operare cu una din următoarele cerinţe: respectarea valorilor limită de emisie de COV prin folosirea echipamentelor de captare şi tratare a emisiilor de COV; aplicarea unei Scheme de reducere a COV, pentru reducerea consumului de solvenţi prin tehnici corespunzătoare, sau înlocuirea solvenţilor pe bază de COV cu solvenţi pe bază de apă, sau cu substanţe cu conţinut mai mic de COV, care să ofere posibilitatea reducerii emisiilor la sursă, reducere echivalentă cu cea pe care ar realiza-o aplicând valorile limită de emisie. Numărul instalaţiilor a căror activităţi se supun prevederilor Directivei COV din solvenţi, inventariate în anul 211 pentru anul 21, a fost de 69 (41 instalaţii intră şi sub incidenţa Directivei 28/1/CE PPC), din care o pondere importantă o au următoarele activităţi: tipărirea, cu o pondere de 4.4 %; 37