Cultur, istorie i societate vol. 6

Cultur, istorie i societate vol. 6

BIBLIOTECA MUNICIPAL ION BARBU CÂMPULUNG-MUSCEL CERCUL DE ISTORIE GHEORGHE I. BR TIANU CÂMPULUNG-MUSCEL Cultur, istorie i societate VI Editori: tefan tef nescu i Claudiu Neagoe

Director: Ioan Cr ciun Tehnoredactare i corectur : Claudiu Neagoe Coperta: Claudiu Neagoe Editura ARS DOCENDI Universitatea din Bucure ti Editur cu profil academic i cultural, recunoscut de CONSILIUL NA IONAL AL CERCET RII TIIN IFICE os. Panduri 90-94, sector 5, Bucure ti Tel./Fax: +4 021 410 25 75 www.arsdocendi.ro Descriere CIP a Bibliotecii Na ionale a României Cultur, istorie i societate / ed. tefan tef nescu, Claudiu Neagoe, Bucure ti, Ars Docendi, 2012 vol. ISBN 978-973-558-658-4 Vol. 6 /2017 Con ine blibliografie ISBN 978-606-998-008-8 I. tef nescu, tefan (ed.) II. Neagoe, Claudiu (ed.) tefan tef nescu, Claudiu Neagoe Tip rit la Editura Ars Docendi

CUPRINS Istorie medieval i premodern / 7 Andreea Diaconu, Perspective istorice asupra tiin ei i medicinei medievale arabe: mo tenire avicenian / 9 George-C t lin Diaconu, Regatele anglo-saxone i Papalitatea (secolele VII-XI) / 23 Marin Toma, O istorie cultural a mâinilor i alte gesturi în Evul Mediu occidental / 39 Ana-Maria Buliche, Codul r zboinicilor: între samurai i ronini / 53 tefan Stare u, Ultimii Brankovici ac iuni i înrudiri în secolele XV-XVI / 67 Claudiu Neagoe, Despre datarea i ctitorii bisericii Sfântul Gheorghe Olari din Câmpulung-Muscel / 83 Dinic Ciobotea, Ileana Cioarec, Caracterul mo nenesc al satelor comunei Pe ti ani-gorj anterior consemn rilor documentare / 91 Costin Croitoru, Claudiu Neagoe, Surguciul simbol al puterii în Evul Mediu românesc. Considera ii pe marginea descoperirii de la endreni, jude ul Gala i / 127 Florin Nicolae Ardelean, Solde, fortifica ii i armament. Aspecte economice ale organiz rii militare în principatul autonom al Transilvaniei (1541-1691) / 163 Drago Ungureanu, Constantin Brâncoveanu - principe i sfânt. O demonstra ie a incompatibilit ii / 179 Constantin Vadin Mircea, Din nou despre biblioteca familiei Mavrocordat / 213 arolta Solcan, Situa ia demografic din jude ul Ilfov la 1810 / 253 Ioan Andi Pi igoi, Câteva aspecte ale circula iei monedelor otomane în rile Române (secolul al XVIII-lea mijlocul secolului al XIX-lea) / 305 Istorie modern i contemporan / 313 Mihaela Rizoaica, tefan Golescu anii form rii intelectuale i începutul activit ii politice / 315 Iulian Oncescu, Cunoa tere i descoperire: Spania în viziunea lui Mihail Kog lniceanu (1846-1847) / 327 Claudiu C lcîi, Un veac de la r scoala ruc renilor. Arc peste timp / 355 Sorina Peligrad, Despre încoronarea de la Alba Iulia (15 octombrie 1922) / 359 5

Florian Bichir, 21 aprilie 1944. Aprilie, luna când vin americanii. Raidurile americane distrug elita flotei aeronautice române / 365 tefan tef nescu, Ion Barbu (Dan Barbilian) / 373 Viorel Cristian Militaru, Despre personalitatea filosofului Constantin Noica în actualitate / 381 Vangja Dimitrijeva- Kuzmanoska, Marina Dimitrijeva, Costumul aromânilor din estul Macedoniei. Conceptul de baz care a ghidat ideea de documentare a costumelor populare ale aromânilor din estul Macedoniei / 387 6

Costumul aromânilor din estul Macedoniei. Conceptul de baz care a ghidat ideea de documentare a costumelor populare ale aromânilor din estul Macedoniei Vangja Dimitrijeva-Kuzmanoska, Marina Dimitrijeva, Universitatea,,Goce Delcev tip, Macedonia Acest lucrare este dedicat aromânilor din estul Macedoniei, un popor insuficient cercetat din toat Macedonia, sub aspectul culturii tradi ionale i a folclorului. Dintre cei mai cunoscu i autori care au cercetat aceast tradi ie i cultur amintim aici pe G. Weingand 1 i Pericle N. Papahagi 2, care au m rturisit, în scrierile lor, despre existen a acestui popor în Macedonia. Cercetarea pe care am realizat-o în partea de est a rii vine s îmbog easc i s completeze, cu date necunoscute pân în prezent, arhiva i istoria aromânilor în general, ea umplând anumite goluri din folclorul curent. Costumele populare ale aromânilor din estul Macedoniei prezentate aici con in date de secven ce pot fi utilizate pentru analize curente i viitoare de c tre etnologi i sociologi, precum i de c tre alte categorii de cercet tori. Aceste date le vor permite s î i formeze o opinie cu privire la prezen a aromânilor i a modului de creare a propriilor lor costume în Macedonia de Est. 1 G. Weingand, Die Aromunen. Ethnographisch-philologisch-historische Untersuchungen, Leipyig, 1894. 2 Perichle N. Papahagi, Megleno-Românii, Studiu Etnografico-Filologic, Bucure ti, 1902. 387

Via a aromânilor din regiunea Macedonia de Est, în compara ie cu alte regiuni, este una specific, ea aratând cum tradi ia lor nomad în anumite perioade s-a modificat. Via a nomad pe care au tr it-o timp de secole a fost înlocuit cu stilul de viat sta ionar, îmbr i ând agricultura, iar mai târziu acceptând i alte activit i, oferindu-le prin ele existenta vie ii. Aceste procese complexe de via au contribuit la apari ia unui ir de schimb ri care au afectat, în diferite moduri, aspecte din toate sferele vie ii de zi cu zi ale aromânilor din Macedonia de Est. Crea ia popular tradi ional dezv luie în ce m sura este p strat structura tradi ional în crearea costumului popular i, prin descoperirea caracteristicilor tradi ionale, este exprimat tendin a spre crearea acestor costume specifice i adaptarea acestora la spa iul i timpul în care ei în i i au tr it. În lucrarea sa, Aromâni din localitatea Ovce Pole (C mp de oaie) 3, J. Trifunoski 4 relev faptul c aromânii au posedat caracteristici specifice nomazilor. Ei au venit cândva de la Gramos, Albania de Sud, iar în secolul al XVIII-lea au migrat în Macedonia de Est. Se presupune c acest grup de aromâni-nomazi a fost format de patruzeci de familii care au fugit, sub comanda unuia dintre ei, cunoscut sub numele de Papuci Ro ii (Papu i Aro ii), din cauza abuzurilor lui Tepedelen Ali pa a (1741-1822), valiu de Rumelia i pa de Ioannina (Grecia) 5. În ora ul tip din Macedonia i în toate satele din jur locuiau multe familii de aromâni. Unul dintre acestea a fost i satul Sofilari, în care au tr it multe familii de aromâni, el fiind cunoscut ca sat al aromânilor cel pu in pân în anii 1948-1950. 3 C mp de oaie ; traducere de Vangja Dimitrijeva- Kuzmanoska. 4.,,, I,, 1959. 5 În 1804, acesta s-a r sculat împotriva Por ii Otomane i a instituit o st pânire proprie în Albania i Epir; vezi Robert Mantran, Începuturile Chestiunii Orientului (1774-1839), în Istoria Imperiului Otoman, coord. R. Mantran, Bucure ti, 2001, p. 366. 388

Una dintre familiile acestui sat a fost familiaa Gu anilor. În aceast lucrare o s prezent m câteva costume tradi ionale care au apar inut lui Vanghea i Vangheli Gu ani i pe care le avem i ast zi ca exemple de referin pentru a explica, sub mai multe aspecte, istoria i via a pe care au tr it-o ei în Macedonia de Est 6. Costum de femeie tân r Costum de feti Aceste porturi ale aromânilorr sunt din Macedonia de Est i apar in familiei Gu ani din satul Sofilari, aflat în apropiere de ora ul tip, i au fost f cute de Vanghea Sterjova Gu ani. 6 Vangja Dimitrijeva-Kuzmanoska i Marina Dimitrijeva-Mastev sunt nepoatele lui Vanghea i Vanghel Sterjov Gu ani, fiicele lui Kira a. Colec ia de haine prezentat, fragmentar, în aceast lucrare, este o mo tenire de la bunici, care a fost lasat de bunica Vanghea, în primul rând fiicelor ei, Kira a i Piha, i, în prezent, nepoatelor Vangja i Marina. Colec ia con ine aproape 100 de piese de costume i alte piese de textilee care sunt facute în familia Gu ani. 389

Costumul de fat tân r este al fiiceii ei mai mari, Kira a Sterjova Gu ani i costumul de copil a fost al fiicei ei mai mici, Piha Sterjova Gu ani. Costumul de femeie tân r con ine o c ma de pânz de bumbac f cut în cas, o rochie de bumbac care este c ptu it, pe toat lungimea, cu înc o foaie de bumbac i estee decorat pe toat lungimea cu benzi ornamentalee colorate. Peste rochie are o poal de lân, care este lucrat manual, esut în diferite culori. Pe cap se purta un batic, f cut din pânz de bumbac i ornat cu benzi decorative, iar pe gât purtauu o pies numit,,pieptar (chieptar), care ascundea r scroiala c ma ii i era f cut din pânz de bumbac de culoare alb, decorat în partea de suss cu m rgele i, pentru a se lega dup gât, aveaa o band de catifea care se închidea cu nasturi. Pe talie, aromâncele purtau un cordon realizat din lân, g itane, fir metalic, material industrial sau lân prelucrat în gospod rie, dat la piu, esut în patru i e, croit, iat, cusut, brodat cu acul, aplicat cu g itane cu motive geometrice, amplasate pe toat suprafa a piesei, g itane aplicate. Piesa era 390

dublat cu material industrial, decorat cu paftale metalice (bronz, argint sau chiar aurite), care se închideau, în fa, cu un cârlig. Costumul de copii, pân în vîrsta de 5-6 ani, este foarte simplu con inând numai o rochie de bumbac i o poal care este f cut tot din bumbac. Dup vârsta de 6 ani, copiii purtau costume tradi ionale care con ineau toate articolele de îmbr c minte: c ma, hain scurt (libade, c p chi) piesa care se îmbrac peste c ma, din lân esut în patru i e, dat la piu, croit, încheiat cu acul i ornat cu fir metalic. Este vorba de un tip de hain scurt pân în talie, croit dintr-o foaie pentru fa, împ r it în dou, o foaie pentru spate i alte dou foi pentru mâneci. Decorul este geometric realizat prin aplica ii succesive de g itane policrome i fireturi la piep i, poale i man ete, iar cromatica: albastru închis, ro u, negru, bleu, galben, auriu, argintiu 7. Rochia estee realizat din lân, esut în patru i e, dat la piu, croit, încheiat, aplicat cu g itane. or ul (poal din lân ) este realizat din lân, bumbac, dantel, urzit, b tut, esut în patru i e, ales peste fire, tivit, cro etat, împletit, cu aplica ii. Aceast pies, alc tuit dintr-o foaie se fixeaz cu baiere în talie. Costumul mai con ine o e arf care se purta pe cap i o alta, decorativ, care se purta pe umeri. 7 Paula Popopiu, Aromânii, Catalog colec ie, Craiova, 2009, p. 133. 391

În picioare, aromâncele purtau ciorapi (pârpodz chindisi ) din fir de lân, tors, tricotat cu andrele, încheiat i festonat cu acul i orna i cu fir metalic. Cele dou piese (pereche) de ciorapi aveau motive geometrice dispuse în v rgi orizontale pe toat lungimea, alternând linii drepte cu puncte i zigzag-uri. În partea supe- ro u, rioar se strâng cu un nur cioar, în gama cromatic : grena, roz, albastru, negru, verde, maron. Costumul tradi ional al aromânilor este unul dintre cele mai importante elemente de p strare a tradi iei lor, el fiind oglinda trecutului. Costumele vechi pot inspira în multe feluri noi crea ii. Fiecare om care î i tie suficient de mult propria istorie poate, cu u urin, adapta în societatea modern crea iile trecutului. Acest lucru indic faptul c evenimentele din trecut î i fac sim it prezen a în con tiin a contemporan, având ca scop universalitatea unei st ri umane, deoarece r d cinile lor dau posibilitatea de a- i p stra propria identitate prin toate noile crea ii ce vor contura cadrul unei culturi na ionale. Crearea unor noi modele ce le recunosc pe celee tradi ionale reînvie în sine ca surs de inspira ie inepuizabil a unui popor 392

a c rui creativitate a dezvoltat o na iune care a d inuit timp de secole. Costumul tradi ional al aromânilor din Macedonia de Est a constituit o surs de inspira ie pentru crearea de inute noi, pentru mai multe activit i culturale ale aromânilor desf urate în Macedonia i afara ei, mai cu seam în România i Serbia, în vederea promov rii culturii i tradi iilor armâne ti. Costumul de dam prestâng este zentatt în partea inspirat din costumul tradi ional aromân din Macedonia de Est i a fost realizat în anul 2006, el fiind purtat de Tanja Nikolova din Kumanovo la festivalul de cântec aromân Fantana di malma care a avut loc în capitala Skopje. În afara familiei aromâne, obiceiurile i tradi iile se p streaz i de c tre multe asocia ii culturale i artistice, care, prin cântec i costum, in vie aceast cultur, având un rol important în perpetuarea ei. Activitatea i angajarea femeilor în produc ia de îmbr - industrial, c minte tradi ional din trecut pân ast zi, la nivel a provocat schimb ri în statul economic i social al femeii, în raportul femeie-b rbat i în multe altele. Cu toate acestea, influen a vechii culturi în familie continu s apar într-o serie de aspecte ale vie ii de familie. Putem concluziona, a adar, prin a spune c elementele de matrice, de i unele au suferit anumite modific ri, sunt salvate pân în prezent i se pot folosi în diferite ocazii ca i costume 393

originale care definesc cultura aromânilor din Macedonia de Est i nu numai. Ele se pot folosi ca inspira ie la crearea de noi colec ii pentru diverse evenimente. Suntem încântate s observ m c prin cercet rile noastre am constatat c tradi ia popular a aromânilor, nu numai în Macedonia, dar de asemenea în Grecia, Albania i România este în via cu toate elementele sale definitorii. 394