Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi Anul II Nr. 6 martie pagini Se distribuie GRATUIT Roboþi pentru combaterea infecþiilor no

Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi Anul II Nr. 6 12 pagini Se distribuie GRATUIT Roboþi pentru combaterea infecþiilor nosocomiale din spitalele ieºene Pentru reducerea cazurilor de pacienþi care contacteazã diferite infecþii intraspitaliceºti, reprezentanþii Consiliului Judeþean ºi-au arãtat disponibilitatea de a sprijini spitalele din judeþ în vederea achiziþionãrii unor roboþi cu raze ultraviolete, special destinaþi dezinfectãrii spaþiilor medicale ºi care asigurã sterilizarea unei încãperi în doar 5 minute. PAGINA 4 Aeroportul Internaþional Iaºi se pregãteºte pentru un trafic de peste 4 milioane de pasageri! Nu încape îndoialã, când vine vorba despre traficul aerian, Iaºul are un potenþial al zonei de pasageri deloc de neglijat. Prin urmare, un lucru este clar: Iaºul va trebui sã gãseascã soluþii pentru a opera 4 milioane de pasageri pânã în 2030. PAGINA 5 Casã departe de casã pentru pãrinþii copiilor internaþi la Spitalul Sf. Maria Pãrinþii ai cãror copii sunt internaþi la Spitalul Sfânta Maria nu vor mai fi nevoiþi sã doarmã pe un scaun în salon sau în maºinã în parcarea din curtea unitãþii medicale. Ei vor avea la dispoziþie camere confortabile, cu toate dotãrile, iar asta pentru cã în curtea spitalului va fi construitã o casã destinatã cazãrii acestora. PAGINA 2 Casa Dosoftei, redatã publicului iubitor de culturã Muzeul Sfântul Ierarh Dosoftei va putea fi vizitat din nou, peste doar câteva luni. Lucrãrile de restaurare se deruleazã conform graficului stabilit în cadrul proiectului. Pânã acum, zidurile au fost reabilitate, iar în prezent se lucreazã la refacerea soclurilor pilonilor din partea frontalã a clãdirii, distruse de eroziune. Totodatã echipa de muncitori a început ºi lucrãrile de finisare a faþadei, astfel încât, Casa Dosoftei sã îºi recapete aspectul de odinioarã. PAGINA 4 Consilierii judeþeni, la raport Petra Carp: Este nevoie de o consolidare la nivelul societãþii, de coeziune socialã Mircea Manolache: Având drumuri bune, vom avea o economie în creºtere, fãrã îndoialã! PAGINA 9 Consiliul Judeþean face eforturi pentru însãnãtoºirea spitalelor ieºene Sãnãtatea ieºeanã reprezintã o preocupare permanentã pentru Consiliul Judeþean. Practic, în toate spitalele aflate acum în subordinea CJ Iaºi sunt în derulare proiecte importante de dotare sau modernizare, fie cã vorbim despre Spitalul Clinic de Obstetricã ºi Ginecologie Elena Doamna, Spitalul Clinic de Boli Infecþioase Sfânta Parascheva, Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie Cuza Vodã, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Spitalul Clinic de Urgenþã Prof. Dr. Nicolae Oblu sau Spitalul Clinic pentru Copii Sfânta Maria! PAGINA 6-7 Toate drumurile judeþene vor fi modernizate! În acest an vrem sã atacãm întregul masterplan de drumuri, care a fost aprobat în Consiliul Judeþean. Am început un proiect ambiþios în judeþ, cu 500 km de drumuri judeþene modernizate de la zero, cu absolut toatã infrastructura. Am demonstrat cã se poate. Trebuie sã facem drumuri mult mai solide! Maricel Popa, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi Începând cu anul 2017, Consiliul Judeþean Iaºi a demarat un amplu proces de modernizare a reþelei de drumuri judeþene. Multe dintre acestea sunt deja în diferite stadii de execuþie a lucrãrilor, urmând ca în acest an sã se continue procedurile pentru atribuirea contractelor de lucrãri, iar pânã la finele anului 2020 se intenþioneazã finalizarea lucrãrilor la toate cele 26 de proiecte din masterplanul drumurilor judeþene. PAGINA 3 Cupa Satelor merge la Ruginoasa! Prima ediþie a Cupei Satelor la fotbal faza judeþeanã, a fost adjudecatã de echipa comunei Ruginoasa, care s-a impus în finalã, în dublã manºã, în faþa celei din Tomeºti. PAGINA 8 Locuri de muncã în administraþia publicã În ultima perioadã, mai multe unitãþi administrativ-teritoriale din judeþul Iaºi au anunþat organizarea de concursuri pentru ocuparea unor posturi vacante. PAGINA 11 FILIT, pregãtiri pentru o nouã ediþie Festivalul Internaþional de Literaturã ºi Traducere Iaºi FILIT, proiect finanþat de Consiliul Judeþean Iaºi prin Muzeul Naþional al Literaturii Române Iaºi, reuneºte, timp de 5 zile, zeci de activitãþi, într-o gamã largã de manifestãri: întâlniri cu vedete ale scenei literare mondiale, nopþi albe ale poeziei ºi muzicii, ateliere ºi mese rotunde profesionale, concerte ºi lecturi, evenimente dedicate în Casa FILIT, Casa Copilãriei, Casa Fantasy, Casa Poeziei. PAGINA 2 Biblioteca Judeþeanã Gheorghe Asachi organizeazã cursuri de bibliotecari PAGINA 11 Pagina 2 - Administraþie Pagina 3 - Administraþie Pagina 4 - Proiecte europene Pagina 5 - Cooperare transfrontalierã Paginile 6-7 - Sãnãtate Pagina 8 - Activitãþi sportive Pagina 9 - Activitate consilieri Pagina 10 - Hotãrâri CJ Pagina 11 - Informaþii utile Pagina 12 - Istorie. Tradiþii. Destinaþii

2 ADMINISTRATIE Casã departe de casã pentru pãrinþii copiilor internaþi la Spitalul Sf. Maria Pãrinþii ai cãror copii sunt internaþi la Spitalul Sfânta Maria nu vor mai fi nevoiþi sã doarmã pe un scaun în salon sau în maºinã în parcarea din curtea unitãþii medicale. Ei vor avea la dispoziþie camere confortabile, cu toate dotãrile, iar asta pentru cã în curtea spitalului va fi construitã o casã destinatã cazãrii acestora. R eprezentanþii Consiliului Judeþean ºi ai Fundaþiei Ronald McDonald au încheiat un contract prin care CJ dã în folosinþã gratuitã un teren cu o suprafaþã de 450 mp, situat în curtea spitalului, în vederea ridicãrii imobilului. Contractul de comodat îl încheiem pe o perioadã de 49 de ani, începând de la data semnãrii. Fundaþia pentru Copii Ronald McDonald se va ocupa de construcþia clãdirii ºi de mobilarea acesteia. Ulterior, partenerii noºtri se vor îngriji de funcþionarea ºi de întreþinerea spaþiului. PUZ este deja aprobat, aºa cã, nu va mai dura mult pânã când va începe construcþia ºi aceastã frumoasã iniþiativã va deveni realitate, a spus, la semnarea documentelor, vicepreºedintele Consiliului Judeþean, Romeo Olteanu. Contractul de comodat a fost încheiat ca urmare a Hotãrârii Consiliului Judeþean nr. 417 din 21 noiembrie 2018. Noi avem deja douã astfel de case, una la Bucureºti ºi una la Timiºoara. Timp de 15 ani am adãpostit aici mai mult de 19 mii de familii care au putut sã fie în acest fel alãturi de copiii lor. Pãrinþii s-au putut odihni, au gãsit un ajutor în centrele noastre care au devenit, pentru o vreme, o a doua casã pentru ei. O urmare fireascã este acum dorinþa de a mai construi alte douã imobile. La Iaºi va fi primul dintre ele. Vrem ca pãrinþii sã ºtie cã existã aceastã posibilitate pentru ei, sã stea gratis într-un imobil apropiat de spital, pentru ca, astfel, sã poatã fi lângã copilul lor. Pe lângã cazare, familia primeºte suport psihologic ºi poate fi ajutatã ºi cu alimente ori de câte ori este nevoie. Aici fi casa departe de casã, a declarat Amalia Nãstase, preºedintele Fundaþiei Ronald McDonald. Iniþiativa vine sã rezolve una dintre cele mai spinoase probleme pe care le are un spital de copii- imposibilitatea de a caza toþi pãrinþii pacienþilor care vin sã se trateze aici. Spitalul Sf Maria este foarte mare, are 652 de paturi ºi doar 70 de locuri aprobate prin ordin al ministrului, pentru aparþinãtori. Un numãr insuficient, dar nici nu se putea mai mult de atât. Peste tot în lume, spitalele dispun de spaþii de cazare pentru familia pacientului. În orice moment, în spitalul nostru existã un minim de 300 de pãrinþi, pentru cã este foarte greu sã stai deoparte când cineva este în suferinþã. Soluþia la toate aceste situaþii este cea oferitã în acest caz de Fundaþia Ronald McDonald, care vine sã construiascã a- ceastã casã în care pãrinþii pot sta indiferent de cât de mare este perioada de spitalizare a copilului, a afirmat Radu Terinte, managerul Spitalului de Copii Sf. Maria. Acum, pãrinþii copiilor internaþi în Spitalul Sfânta Maria pot fi gãzduiþi în unitatea medicalã, în limita celor 70 de locuri disponibile. Pentru cei ai cãror copii au vârsta de pânã la 3 ani, cazarea este gratuitã, ceilalþi trebuind sã achite o taxã de 25 de lei pe zi. Imobilul construit de Fundaþia Ronald McDonald va avea 30 de camere unde vor putea sta tot atâtea familii. Pe lângã pãrinþi, în casã pot fi cazaþi pentru o perioadã ºi membri ai familiei lãrgite a micilor pacienþi, fraþii, bunicii, veriºorii care pot veni ºi petrece câteva zile împreunã cu copiii internaþi, astfel încât aceºtia sã nu simtã atât de puternic depãrtarea de casã ºi de cei dragi. În lume, organizaþia Ronald McDonald a construit ºi administreazã 450 de astfel de case. FILIT, pregãtiri pentru o nouã ediþie Mi se pare un adevãrat miracol pe care nu mi l-am putut imagina înainte sã ajung aici Gao Xingjian, Laureatul Premiului Nobel pentru Literaturã Festivalul Internaþional de Literaturã ºi Traducere Iaºi FILIT, proiect finanþat de Consiliul Judeþean Iaºi prin Muzeul Naþional al Literaturii Române Iaºi, reuneºte an de an în România sute de profesioniºti din domeniul cultural: scriitori, traducãtori, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri ºi jurnaliºti. Timp de 5 zile, în cadrul FILIT au loc zeci de activitãþi, într-o gamã largã de manifestãri: întâlniri cu vedete ale scenei literare mondiale, nopþi albe ale poeziei ºi muzicii, ateliere ºi mese rotunde profesionale, concerte ºi lecturi, evenimente dedicate în Casa FILIT, Casa Copilãriei, Casa Fantasy, Casa Poeziei. Este cel mai bun festival la care am participat. ªi am fost la multe din întreaga lume. Este cel mai bine organizat ºi pus la punct, a fost o experienþã minunatã pentru mine Jeff Lindsay, creatorul celebrului personaj Dexter Fãrã îndoialã, FILIT este unul dintre cele mai mari festivaluri literare din Europa. Aspectele remarcate de jurnaliºti ºi invitaþi sunt prezenþa numeroasã a publicului, interesul manifestat de acesta, implicarea comunitãþii prin numeroºi voluntari ºi evenimente conexe, precum ºi numãrul ridicat de evenimente ºi distribuþia geograficã a acestora activitãþile culturale se desfãºoarã în tot oraºul, dar ºi alte localitãþi din judeþul Iaºi. Doar în anul 2018, FILIT a însemnat 300 de invitaþi, 130 de evenimente ce au adunat 34.000 de participanþi, 150 de voluntari, 32 de rezidenþe de creaþie ºi mii de ecouri în presa naþionalã ºi internaþionalã, cu articole care apar inclusiv în anul 2019. Este unul dintre cele mai mari evenimente de acest gen din Europa. E minunat sã stai de vorbã cu atât de mulþi cititori ºi scriitori scriitorul ceh Tomás Zmeskal Tot la ediþia anterioarã a FILIT s-a lansat colecþia Scriitori de poveste, prin care 11 scriitori contemporani au scris biografiile romanþate a 11 scriitori clasici, reprezentaþi în reþeaua muzeelor literare ieºene. Colecþia s-a bucurat de succes, fiind receptatã cu entuziasm atât de publicul larg, cât ºi de critici, jurnaliºti ºi manageri culturali. În plus, colecþia a determinat apariþia unor proiecte noi, cum ar cel de la Biblioteca Judeþeanã George Bariþiu Braºov, lansat în luna februarie 2019, ºi anume seria de ateliere literare Poveºti neºtiute. Atelierele se vor desfãºura lunar ºi vor prezenta poveºtile celor mai cunoscuþi scriitori ieºeni din istorie. Cartea lunii februarie a fost Povestea lui Nicolae Gane, de Iulian Ciocan. Bunul renume de care se bucurã festivalul în mediile internaþionale a fãcut ca acesta sã primeascã încã din anul 2014 recunoaºterea EFFE (Europe for Festivals, Festivals for Europe), platformã a Asociaþiei Festivalurilor Europene, susþinutã de Comisia Europeanã ºi Parlamentul European. Ediþia de anul acesta, ce se va desfãºura în perioada 2-6 octombrie, va avea din nou eticheta EFFE, ºtampila de calitate a Europei pentru festivaluri recunoscute pentru munca lor domeniul artelor, implicarea comunitãþii ºi deschiderea internaþionalã. Un eveniment de asemenea anvergurã ºi de o asemenea croialã europeanã n-a mai existat vreodatã în România Frankfurter Allgemeine Zeitung Pregãtirile pentru cea de-a VII-a ediþie a FILIT au început încã de la sfârºitul ediþiei din anul 2018, cu noi proiecte editoriale, programe noi, rezidenþe de creaþie ºi nume mari care au acceptat deja invitaþia organizatorilor. Astfel, toamna aceasta va reuni la Iaºi nume de top ale literaturii internaþionale, printre ei numãrându-se ºi autori care au primit Premiul Pulitzer, Premiul Goncourt, Premiul Consiliului Nordic pentru Literaturã sau Premiul Uniunii Europene pentru Literaturã. Noutãþile, înscrierile pentru rezidenþele de creaþie ºi alte informaþii de interes public vor fi comunicate pe tot parcursul anului pe site-urile www.filitiasi.ro ºi www.muzeulliteraturii.ro, precum ºi pe pagina de Facebook a FILIT. FILIT este un proiect care se întinde pe tot parcursul anului prin rezidenþele ºi atelierele de traducere ºi creaþie, prin parteneriatele ºi colaborãrile noi, prin proiecte editoriale de impact. Efortul depus pentru organizarea sa este unul continuu, dar asta produce ºi rezultate continue, fiind o platformã culturalã ce a recreat brandul literar al oraºului Iaºi. Este, fãrã îndoialã, cel mai bun ºi cel mai dorit festival de literaturã ºi aº zice cã e chiar un model în România. Este tânãr ºi autentic scriitoarea Gabriela Adameºteanu

ADMINISTRATIE23 Toate drumurile judeþene vor fi modernizate! Începând cu anul 2017, Consiliul Judeþean Iaºi a demarat un amplu proces de modernizare a reþelei de drumuri judeþene. Multe dintre acestea sunt deja în diferite stadii de execuþie a lucrãrilor, urmând ca în acest an sã se continue procedurile pentru atribuirea contractelor de lucrãri, iar pânã la finele anului 2020 se intenþioneazã finalizarea licitaþiilor lucrãrilor la toate obiectivele din masterplanul drumurilor judeþene. Î n momentul de faþã se lucreazã intens pe 25 km din DJ281C, intersecþie DN 28A (Blãgeºti) Todireºti Coasta Mãgurii Cotnari DN 28B (Cotnari), unde a fost reciclatã ºi îmbunãtãþitã vechea structurã, fiind aºternut deja un strat de balast. Constructorul va amenaja aici ºi 7.400 metri pãtraþi de trotuare, cãi de acces cãtre proprietãþi ºi va moderniza cele ºase staþii de autobuz aflate pe traseu. Lucrãrile avanseazã ºi la drumul judeþean 280 B Târgu Frumos-Cucuteni (9,2 kilometri, investiþie de 11,7 milioane de lei), unde au fost montate deja podeþele prevãzute în proiect ºi se lucreazã intens la casetele de lãrgire a drumului. Constructorul va trebuie sã paveze aici 2.900 de metri pãtraþi de trotuare ºi sã monteze 1.300 de metri liniari de parapet metalic. ªi pe DJ 207M: ieºire Al.I. Cuza intrare Kogãlniceni (DJ 208G), pe o lungime de 1,2 km, precum ºi pe DJ 281: Spinoasa -Belceºti au început lucrãrile. Se lucreazã la parametri optimi ºi pe drumul judeþean 248A (2,6 kilometri, valoarea contract 2,9 milioane de lei): intersecþie DC 73 Grieºti limitã judeþul Vaslui, proiect realizat în proporþie de 95 la sutã. Au rãmas de fãcut ºanþurile ºi acostamente, de montat indicatoare rutiere noi ºi de refãcut marcajele. Recepþia lucrãrii va fi fãcutã la sfârºitul lunii aprilie. Sunt în procedurã de licitaþie douã noi drumuri judeþene 208N ºi 208F, unde am modificat soluþia tehnicã în aºa fel încât sã ne încadrãm în valoarea aprobatã în cadrul studiului de fezabilitate. Urmeazã 280D Ruginoasa Heleºteni, aflat acum în evaluare financiarã, 208G Kogãlniceni Ciprian Ovidiu Ciucan Subaxa 1 Modernizare drum judeþean DJ 246: limitã judeþ Vaslui Tufeºtii de Sus Scânteia intersecþie DJ 248 ªcheia Drãguºeni Ipatele Þibãneºti 66.717.035 lei 36,056 km licitaþie în derulare. Subaxa 2 Modernizare drum judeþean DJ 281C: intersecþie DN 28A (Blãgeºti) Hãrmãneºti Todireºti Coasta Mãgurii Cotnari intersecþie DN 28B (Cotnari) 49.767.334 lei 22,053 km lucrare în execuþie. Subaxa 3 Modernizare drum judeþean DJ 244D: limitã judeþ Vaslui Dolheºti Ciorteºti Coropceni (intersecþie DN 24) 16.590.195 lei 3,893 km PHT complet credit de angajament necesitã reactualizare valoare. Subaxa 4 4.1. Modernizare drum judeþean DJ 208N: intersecþie DJ 208 Lespezi Vânãtori 12.301.086 lei 5,720 km documentaþie în validare. Subaxa 4 4.2. Modernizare drum judeþean DJ 208F: Heci (intersecþie DJ 208) Tãtãruºi Iorcani limitã judeþ Suceava 28.329.631 lei 12,462 km licitaþie derulatã de doua ori fãrã ofertanþi PTH revizuit. Subaxa 5 5.1. Modernizare drum judeþean DJ 280D: intersecþie DN 28A (Ruginoasa) Heleºteni 14.692.777 lei 6.464 km licitaþie în derulare. Subaxa 5 5.2. Modernizare drum judeþean DJ 208G: Kogãlniceni Oboroceni intersecþie DJ 280D 9.139.291 lei 5,393 km licitaþie în derulare. Oboroceni. Urmeazã cele ºase votate în plen, a demarat deja procedura de a fi publicate pe SEAP, ºi mai sunt din urmã înca ºapte alte proiecte care trebuie sã fie finalizate pânã la sfârºitul lunii martie. Plus încã trei drumuri judeþene care au deja finalizate proiectele, însã e necesarã reactualizarea valorii 282F, 282B ºi 248E. Trebuie precizat ºi faptul cã toate proiectele pe care le implementãm au rezolvat ºi problema trecerilor la calea feratã, precizeazã Ovidiu Ciprian Ciucan, directorul Direcþiei Judeþene de Administrare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi. Acesta nu-ºi ascunde mulþumirea cã are, în sfârºit, o echipã de profesioniºti în subordine: În ianuarie 2017 aveam la DJADP doar doi ingineri specializaþi în drumuri, iar acum avem 10, dintre care 6 cu autorizaþie de diriginte de ºantier. Drumuri cu probleme Cu toate cã se investesc sume foarte mari pentru reþeaua de drumuri a judeþului, continuã sã existe ºi drumuri cu probleme, Masterplanul drumurilor judeþene Iaºi Subaxa 5 5.3. Modernizare drum judeþean DJ 207M: intersecþie DN 28 A.I.Cuza 13.850.714 lei 6,178 km lucrare în execuþie. Subaxa 5 5.4. Modernizare drum judeþean DJ 201C: limitã judeþ Neamþ Rãchiteni intersecþie DN 28 11.924.873 lei 5,850 km PTH complet amânat pânã se realizeazã canalizarea în localitatea Rãchiteni. Subaxa 6 6.1. Modernizare drum judeþean DJ 249E: DN 28 (Tomeºti) Þuþora 13.314.788 lei 7,837 km PTH complet, necesitã actualizare valoare ºi finanþare. Subaxa 6 6.2. Modernizare drum judeþean DJ 249D: intersecþie DJ 249E Moreni Prisãcani Mãcãrãºti Grozeºti intersecþie DJ 244F 57.415.804 lei 28,669 km PTH complet Credit de în special cele care traverseazã zone împãdurite. Unul dintre aceste drumuri judeþene este Pãun Tomeºti, în lungime de 4,5 km. Am fost la pas tot drumul acesta, de la un capãt la altul ºi pot spune cã nu corespunde nici mãcar din punct de vedere al elementelor geometrice. Drumul figureazã ca drum judeþean, dar traseul sãu nu o sã permitã niciodatã un trafic greu, nu o sã permitã un trafic nici mãcar uºor, pentru cã are o declivitate (înclinarea unei suprafeþe de teren faþã de un plan orizontal n.r.) de 25 la sutã. În plus, capãtul de drum de la Tomeºti are 3 metri, este limitat de proprietãþi, susþine Ciucan. Al doilea drum judeþean rãmas la stadiul de pãmânt este DJ 244 F Pietriº Moºna. Acesta are catalogare de drum judeþean, însã, datoritã condiþiilor de vegetaþie trece prin pãdure, nu este folosit. În acelaºi lot se încadreazã ºi drumul judeþean de Strunga, cu ieºire la Heleºteni, la fel, prin pãdure. În schimb, drumurile de pãmânt fãcute dupã 2017 aratã foarte bine acum. Am fost la Hanul Ancuþei, pe DJ 208G, modernizat, ºi, dupã douã ierni este în stadiu tehnic corespunzãtor, la fel ºi cel fãcut la Coarnele Caprei, dar ºi porþiunea de la Arama spre Borosoaia, pe care se circulã în condiþii optime, explicã directorul DJADP Iaºi. În momentul de faþã, Iaºul mai are mai puþin de 50 de km de astfel de drumuri judeþene ºi existã toate premisele ca în urmãtorii doi ani sã fie stinsã ºi aceastã problemã. angajament 29.10.2018 necesitã reactualizare valoare. Subaxa 7 Modernizare drum judeþean DJ 282D: Româneºti Podu Iloaiei (intersecþie DJ 281 km. 14+834) Popeºti Mãdârjac 60.055.747 lei 28,921 km PTH complet, necesitã actualizare valoare ºi finanþare. Subaxa 8 8.1. Modernizare drum judeþean DJ 282B: intersecþie DN 24C Bivolari Traian Spineni intersecþie DJ 282F 20.178.093 lei 12,918 km PTH complet, necesitã actualizare valoare. Subaxa 8 8.2. Modernizare drum judeþean DJ282F: DJ 282C Andrieºeni 24.974.901 lei 12,898 km PTH complet, necesitã actualizare valoare. 1.10. Modernizare drum judeþean DJ 280: Oþeleni lim. jud. Neamþ 3.198.987 În acest an vrem sã atacãm întregul masterplan de drumuri, care a fost aprobat în Consiliul Judeþean. Mai avem 6 drumuri pe care le vom lansa cât de curând în execuþie. Am început un proiect ambiþios în judeþ, cu 500 km de drumuri judeþene modernizate de la zero, cu absolut toatã infrastructura. Trebuie sã facem drumuri mult mai solide. Am demonstrat cã se poate, cã din 1.053 km abordãm 500 km drum judeþean. E e un pas înainte. Dacã în ultimii ani s-ar fi realizat mãcar câte 100 km de drum judeþean, acum situaþia ar fi fost alta. Dar noi trebuie sã gãsim soluþii, nu sã discutãm despre ceea ce au fãcut alþii Maricel Popa, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi lei 2,284 km întocmire PTH, sistat pentru completãri topo. 1.11. Modernizare drum judeþean DJ 248E: Alexeºti Cuza Vodã 4.564.050 lei 3,040 km PTH complet, necesitã actualizare valoare. 1.12. Modernizare drum judeþean DJ 249: Hermeziu Vladomira 8.329.103 lei 3,200 km PTH complet, necesitã actualizare valoare. 1.13. Modernizare drum judeþean DJ 281B: Boroºoaia Plugari (DJ 282B) 14.717.114 lei 7,004 km sistat pentru completãri topo. 1.14. Modernizare drum judeþean DJ 281B: Coarnele Caprei Arama 2.842.546 1,823 km Faza întocmire PTH, sistat pentru completãri topo. 1.16. Modernizare drum judeþean DJ 208L: Paºcani Brãteºti Mirosloveºti 15.859.146 lei 8,800 km PTH complet necesitã finanþare. 1.17. Modernizare drum judeþean DJ 281: Spinoasa Belceºti 2.495.133 lei 1,270 km lucrare în execuþie. 1.18. Modernizare drum judeþean DJ 208O: Ciohorãni (DN 2) Cozmeºti (DJ 208) 12.697.677 lei 6,829 km PTH complet necesitã finanþare. 1.19. Modernizare drum judeþean DJ 248A: intersecþie DC 73 (Grieºti) limitã judeþ Vaslui 3.987.255 lei 2,604 km lucrare în execuþie. 1.20. Modernizare drum judeþean DJ 280B: Tg. Frumos Cucuteni 17.077.046 lei 9,188 km lucrare în execuþie. Total general masterplan 485.020.326 lei 244,354 km.

42PROIECTE EUROPENE Roboþi pentru combaterea infecþiilor nosocomiale din spitalele ieºene Reprezentanþii spitalelor din judeþ au tras un semnal de alarmã în ceea ce priveºte incidenþa infecþiilor nosocomiale ºi dificultãþile cu care se confruntã din cauza acestora în unitãþile sanitare pe care le conduc. P entru a veni în sprijinul reducerii cazurilor de pacienþi care contacteazã diferite infecþii intraspitaliceºti, reprezentanþii Consiliului Judeþean ºi-au arãtat disponibilitatea de a sprijini spitalele din judeþ în vederea achiziþionãrii unor roboþi cu raze ultraviolete, special destinaþi dezinfectãrii spaþiilor medicale ºi care asigurã sterilizarea unei încãperi în doar 5 minute. Infecþiile nosocomiale sunt o realitate cu care se confruntã orice unitate medicalã, de la noi sau din lume. Unii au gãsit rezolvarea modernã la care ar trebui sã apelãm ºi noi de acum. Robotul cu ultraviolete reprezintã cea mai avansatã tehnologie de dezinfecþie existentã în acest moment. Investiþia în tehnologia cu raze UV reprezintã un pas important pentru reducerea infecþiilor în mediul spitalicesc. Nu este un dispozitiv costisitor, nu necesitã angajaþi în plus care sã-l manevreze, prin urmare, implementarea acestei iniþiative duce clar la reducerea costurilor cu spitalizarea ºi cu consumul de antibiotice, de exemplu, a spus preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi, Maricel Popa. Este o idee foarte bunã achiziþionarea unui sistem de acest tip. Un astfel de robot are un spectru de activitate pe germeni multirezistenþi, acei germeni care nu cedeazã la dezinfectantele obiºnuite ºi care consumã cei mai mulþi bani întrun spital, a afirmat Carmen Dorobãþ, managerul Spitalului de Boli Infecþioase Sf. Paracheva. Studiile efectuate de infecþioniºti aratã cã un robot de acest fel este de ºapte ori mai eficient decât curãþarea tradiþionalã. Pentru Spitalul de Boli Infecþioase ºi cel de Pneumoftiziologie, Spitalul de Copii Sfânta Maria, precum ºi pentru cele douã maternitãþi din subordinea CJ, vom achiziþiona anul acesta astfel de dispozitive. Vom face un parteneriat cu Institutul de Cardiologie, cel de Psihiatrie Socola ºi Institutul Regional de Oncologie, pentru a le putea sprijini în cumpãrarea unor sisteme. Dotarea cu aceºti roboþi nu înseamnã reducerea personalului, ci un ajutor în plus pentru rezultate eficiente, a mai menþionat pre- ºedintele CJ, Maricel Popa. Noi cei de la Spitalul de Neurochirurgie credem în roboticã. Sperãm ca acest sistem sã reducã pe cât de mult posibil infecþiile nosocomiale în unitatea medicalã pe care o conduc. Un element important care poate duce la scãderea sau menþinerea sub control a infecþiilor nosocomiale este ºi proiectul pe care dorim sã îl implementãm un proiect de stabilire a unor circuite foarte clare pentru personalul medical, inclusiv pentru pacienþi, un sistem informatizat. Vom introduce niºte circuite la nivelul spitalului, astfel încât, dacã un aparþinãtor doreºte sã ajungã la un anumit etaj pentru a vizita un pacient, va primi o cartelã presetatã care îi va asigura un acces limitat, doar în locul indicat, neavând libertatea de a intra în alte spaþii ale spitalului. Acelaºi lucru se va întâmpla ºi în cazul personalului. Noi sperãm ca pânã la sfârºitul acestui an sã putem implementa un asemenea proiect, a spus Lucian Eva, directorul Spitalului de Neurochirurgie Iaºi. Costul pentru dezinfecþia unei încãperi un euro Specialiºtii susþin cã prin utilizarea luminii UV, faþã de care germenii nu ºi-au dezvoltat încã o metodã naturalã de apãrare, dispozitivul eliminã microbii rãspunzãtori de infecþii ale pielii ºi este de 16 ori mai eficient în neutralizarea stafilococului auriu rezistent, în comparaþie cu alte tehnici de dezinfectare. În spitalele în care a fost implementatã aceastã tehnologie, infecþiile au fost extrem de mult reduse. Costul pentru cele 5 minute, cât dureazã dezinfecþia unei încãperi, este de aproximativ un euro. Sistemul este unul silenþios, perfect pentru acele zone din spital unde este nevoie de pãstrarea liniºtii, este prevãzut cu senzori, care pot detecta miºcarea personalului din saloane, activând mecanismele de protecþie pentru oprirea automatã a ciclului de dezinfecþie. Infecþiile din mediul spitalicesc reprezintã o problemã globalã, provocând sute de mii de decese în fiecare an, ºi invaliditate pe viaþã pentru unii supravieþuitori care au necesitat îngrijiri suplimentare în valoare de miliarde de euro. S-a demonstrat ºtiinþific cã pacienþii care sunt cazaþi în camere care au fost anterior ocupate de bolnavi infectaþi cu organisme cum ar fi Clostridium difficile, Staphylococcus aureus ºi enterococi rezistenþi prezintã un risc de aproape trei ori mai mare de a dezvolta aceleaºi infecþii, acest risc de contaminare fiind aproape exclusiv asociat cu mediul. Dacã încãperile nu sunt dezinfectate în mod corespunzãtor, aceºti microbi pot rãmâne pe suprafeþe timp de sãptãmâni sau chiar luni, existând posibilitatea de transmitere continuã pentru viitorii pacienþi. Bolnavii stau în camere (saloane, rezerve) timp de câteva sãptãmâni sau în unele cazuri chiar luni, fãcând ca dezinfecþia sã fie aproape imposibilã pentru personalul de la departamentul de curãþenie. Practicile standard de curãþare s-au dovedit a fi insuficiente (dezinfectanþii nu pot distruge bacteriile) pentru a elimina agenþii patogeni periculoºi din mediul înconjurãtor care ar putea infecta urmãtorul pacient din acea încãpere. Robotul dezinfecteazã eliberând impulsuri de luminã UV intensã doveditã e- ficientã împotriva agenþilor patogeni contagioºi, incluzând sporii de virus Ebola ºi spori Anthrax (testat într-un laborator specializat la Texas BioMed, San Antonio). Poate fi folosit la dezinfectarea camerelor pentru pacienþi, a sãlilor de operaþii, sãli de echipament, camere de urgenþã, unitãþi de terapie intensivã ºi zone comune. Un raport al utilizãrii acestui tip de robot la Centrul Medical Trinity din Alabama indicã eliminarea infecþiilor chirurgicale din clasa I în sãlile de operaþie ortopedice unde a fost folosit, dupã implementarea unui pachet total de control al infecþiilor, care include îmbunãtãþiri ale calitãþii ºi tehnologie UV xenon. În mod similar, un spital comunitar independent din nord-estul Statelor Unite a reuºit sã realizeze o reducere la jumãtate a infecþiilor întâlnite de regulã dupã procedurile chirurgicale clasice. Un alt studiu a demonstrat cã utilizarea tehnologiei pulsate cu xenon UV a permis Westchester Medical Center (New York, SUA) sã reducã cu 70 de procente rata de infectare cu Clostridium Difficile în unitatea de terapie intensivã a adulþilor. Casa Dosoftei, redatã publicului iubitor de culturã Muzeul Sfântul Ierarh Dosoftei va putea fi vizitat din nou, peste doar câteva luni. Lucrãrile de restaurare se deruleazã conform graficului stabilit în cadrul proiectului. Pânã acum, zidurile au fost reabilitate, iar în prezent se lucreazã la refacerea soclurilor pilonilor din partea frontalã a clãdirii, distruse de eroziune. Totodatã echipa de muncitori a început ºi lucrãrile de finisare a faþadei, astfel încât, Casa Dosoftei sã îºi recapete aspectul de odinioarã. Uºile exterioare, din lemn de stejar vor fi restaurate, acestea prezentând semne vizibile ale deteriorãrii, iar ferestrele vor fi înlocuite. Instalaþia electricã a fost schimbatã, iar cea termicã va fi refãcutã complet. Pentru ca exponatele sã fie puse în luminã la adevãrata valoare, vor fi achiziþionate vitrine expoziþionale noi. Investiþia prevede ºi realizarea unor rampe de acces pentru persoanele cu dizabilitãþi. Întreaga activitate se desfãºoarã sub atenta supraveghere a unui specialist atestat în refacerea monumentelor istorice, aºa cum prevãd regulile restaurãrii. Conform contractului, constructorul va asigura ºi garanþia lucrãrilor pentru o perioadã de 5 ani. Fondurile necesare restaurãrii au fost obþinute în cadrul Programului Operaþional Regional 2014-2020, Axa prioritarã 5: Îmbunãtãþirea mediului urban ºi conservarea, protecþia ºi valorificarea durabilã a patrimoniului cultural reprezintã o alternativã viabilã pentru stimularea dezvoltãrii urbane. Valoarea contractului de reparaþii este de 1,8 milioane lei, în timp ce investiþia totalã este de aproape 3,7 milioane lei. Casa Dosoftei este construitã din piatrã, având o formã aproape cubicã. Istoricii spun cã acest edificiu cu arcade este ultima clãdire rãmasã dintre dughenile existente altãdatã în mahalaua negustoreascã a Sfintei Vineri. Actualul bulevard Anastasie Panu se numea, pe vremuri, Sfânta Vineri, denumire datã dupã biserica ctitoritã de Nestor Ureche, mare vornic al Þãrii de Jos, tatãl lui Grigore Ureche. Uliþa Sfânta Vineri era, la sfârºitul secolului al XVI-lea ºi începutul secolului al XVII-lea, o zonã centralã a târgului Ieºilor ºi una dintre principalele sale zone comerciale. Casa Dosoftei gãzduieºte secþia de literaturã veche din cadrul Muzeului Naþional al Literaturii Române Iaºi. Aici, dupã redarea în circuitul muzeal, va fi din nou expusã Cazania, scrisã de Mitropolitul Varlaam Moþoc în anul 1643, consideratã prima tipãriturã în limba românã din Moldova. Imobilul a fost înscris în anul 2015 în lista muzeelor de patrimoniu. Sunt trei muzee în curs de restaurare ceea ce nu s-a mai întâmplat de la înfiinþarea instituþiei. Este vorba despre muzeul de pe Strada Vasile Alecsandri, Casa Dosoftei ºi Muzeul Vasile Pogor care este ºi va rãmâne inima culturalã a Iaºului. Aici va fi refãcutã ºi expoziþia Junimii pentru cã este Casa Junimii ºi trebuie sã fie cunoscutã ca atare. Cu toþii aºteptãm sã redeschidem expoziþiile pentru public, a spus Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Naþional al Literaturii Române Iaºi. În acest proiect s-a pus foarte mult suflet. Mottoul POR este cãlãtoria continuã ºi cred cã este de datoria noastrã sã facem sã continue cãlãtoria prin istoria literarã a generaþiilor care vor veni. Pentru unii, poate pãrea un obiectiv mic însã, este de o mare valoare culturalã, având în vedere exponatele care se regãsesc în acest muzeu, a afirmat la începutul lucrãrilor de restaurare, Marieta Afilipoaie, directorul Direcþiei de Proiecte ºi Dezvoltare Durabilã din cadrul Consiliului Judeþean Iaºi. Ieºenii vor putea vizita din nou muzeul începând din luna iulie.

COOPERARE TRANSFRONTALIERÃ25 Aeroportul Internaþional Iaºi se pregãteºte pentru un trafic de peste 4 milioane de pasageri! Nu încape îndoialã, când vine vorba despre traficul aerian, Iaºul are un potenþial al zonei de pasageri deloc de neglijat. Calculele companiilor aeriene aratã cã, în statele dezvoltate, un locuitor al zonei de acoperire a aeroportului efectueazã patru cãlãtorii pe an. Luând în considerare nivelul actual de dezvoltare al aeroporturilor din zona noastrã, se presupune cã, pânã în anul 2030, un locuitor de aici va face douã cãlãtorii pe an, iar asta înseamnã un trafic aerian foarte ridicat. Moldova, zona noastrã de acoperire, are patru milioane ºi ceva de pasageri, la douã curse de persoanã înseamnã 8 milioane de pasageri, anual. Împãrþiþi numãrul acesta cum vreþi dumneavoastrã între aeroporturile din Iaºi, Suceava ºi Bacãu ºi, oricum ar fi, Iaºul va depãºi cifra de 4 milioane de pasageri în 2030, precizeazã Cãtãlin Bulgariu, directorul general al Aeroportului Internaþional Iaºi. P rin urmare, un lucru este clar: Iaºul va trebui sã gãseascã soluþii pentru a opera 4 milioane de pasageri pânã în 2030. Asta înseamnã construirea unui terminal nou, deoarece infrastructura actualã este depãºitã. Practic, în orele de vârf, într-un terminal în care ar trebui sã fie procesaþi 320 de pasageri pe orã, se proceseazã 1.000! Primul proiect ºi cel mai important este extinderea platformei de operare, care are, la rândul ei, cel puþin trei elemente foarte importante. Primul sã dãm acces celor de la Aerostar, deci zona de mentenanþã a aeronavelor, punct pe care îl bifeazã Aeroportul Iaºi în lupta cu concurenþa. Al doilea element mãrirea platformei ne va da posibilitatea sã aducem mai multe companii ºi mai multe aeronave la Iaºi, deoarece, la momentul acesta, platforma este plinã. Al treilea lucru o nouã intrare la pistã. Noi, de la pistã la platformã avem o singurã cale de rulare, prin care poate trece o singurã datã un avion. În momentul în care vom avea douã cãi de rulare, vom putea face circuit economisind timp, vom putea sã mergem la opt curse aterizare-decolare într-o orã. Iar asta nu reprezintã doar descongestionare, ci ºi reducerea poluãrii, costuri mai puþine, puncteazã dir ectorul general al aerogãrii ieºene. Acesta mãrturiseºte cã existã deja studii, aflate în diferite etape, fie cã vorbim de extindere de platformã, de construcþie de zonã tehincã sau terminal de pasageri. Elementul de bazã îl reprezintã varianta optimã pentru planul de dezvoltare, care, din punctul meu de vedere, va fi de cel pânã cel puþin în anul 2030. Vorbim de o extindere de platformã aeroportuarã, care costã 64 milioane de lei ºi ar trebui realizatã în acest an. Apoi, pânã la sfârºitul anului, sper eu, vom avea studiul de fezabilitate ºi masterplanul aeroportului, astfel încât, în 2020, sã bugetãm extinderea, ne-a spus Cãtãlin Bulgariu. În ceea ce priveºte costurile extinderii, acestea ar ajunge la 116 milioane de euro, fiind calculate la extinderea în zona de est, de cealaltã parte a pistei, în variantã maximalã. La T1 ar putea opera, în viitor, SMURD Conducerea Aeroportului ia în calcul contractarea unui împrumut pe termen lung pentru acoperirea a 50 la sutã din valoarea investiþiei (cofinanþare), ceea ce ar reprezenta 7 sau 8 ani, pânã când traficul va intra în parametrii de profitabilitate. Un calcul optimist aratã cã, dupã studii, proiecte ºi lucrãri, dacã totul ar fi gata în 2023, abia dupã urmãtorii doi ani, când se va intra pe profit, se va putea lua în calcul ºi extinderea actualei piste. Din 2020, însã, în momentul în care va fi extinsã platforma, lucrurile se vor schimba, cei de la Aeroportul Iaºi estimând o nouã creºtere importantã a indicatorilor de trafic. Dacã terminãm platforma Cãtãlin Bulgariu pânã la sfârºitul anului, în 2020 vor veni mult mai multe companii aeriene. Practic, cei care acum ºtiu cã este greu de operat la Iaºi vor veni aici, pentru cã vor avea unde parca, unde degivra avionul, vor avea pistã, platformã, pasageri, de toate, explicã Cãtãlin Bulgariu. Pentru acest an, conducerea Aeroportului Internaþional Iaºi are în plan finalizarea studiului de fezabilitate necesar extinderii aeroportului, cu un nou terminal, pentru a putea fi prins în bugetul de anul viitor. Va fi necesar un terminal pentru peste 4 milioane de pasageri, dar care sã se poatã extinde. Apoi, Iaºul nu are încã o zonã de general aviation, deºi în 2018 a avut, lunar, peste 100 de pasageri în acest domeniu. Asta înseamnã aeronave private care vin în regim de cursã privatã, cu avioane uºoare ºi ultra-uºoare. Nu avem loc de parcare, singurul loc de parcare este cel din colþul platformei, unde nu reuºim sã garãm aeronave mari, în rest nu avem, dar cererea existã, explicã directorul Bulgariu. Conform planurilor, actualul T2 va fi amenajat pentru general aviation, cu sãli de conferinþe ºi utilitãþi specifice. La T1 va putea opera, în urmãtorii ani, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã SMURD, care are deja douã elicoptere ºi intenþioneazã sã achiziþioneze în acest an încã patru aparate de zbor, pentru toatã zona Moldovei. Pe de altã parte, actualul T3 va fi destinat zonei cargo, care se va dezvolta foarte mult la Iaºi, însã dupã 2030. Wizz Air ºi Blue Air þintesc un trafic de 1,1 milioane pasageri, la Iaºi Cât priveºte situaþia actualã a Aeroportului, directorul general Cãtãlin Bulgariu considerã cã traficul va continua sã cunoascã o nouã perioadã de creºtere. Pot sã spun cã, anul trecut, am pierdut, dar am ºi câºtigat curse. De fapt, singura destinaþie pe care Iaºul o pierde este Salonic, operatã de Wizz Air, deoarece compania a considerat cã este mai profitabil sã meargã cãtre Bolonia, unde nu mai merge Blue Air, În 2018, topul aeroporturilor din România arãta astfel: 1. Aeroportul Henri Coandã Bucureºti 13.824.830 pasageri (creºtere de 7,95% faþã de anul 2017), 2. Aeroportul Avram Iancu Cluj 2.782.401 pasageri (creºtere de 3,1%), 3. Aeroportul Traian Vuia Timiºoara 1.517.309 pasageri (scãderede 6,4%), 4. Aeroportul Iaºi 1.256.640 pasageri (creºtere de 9,6%)... 7. Aeroportul George Enescu Bacãu 447.531 pasageri (creºtere de 5,1%), 8. Aeroportul ªtefan cel Mare Suceava 353.280 pasageri (creºtere de 34,75%). În România existã în prezent 16 aeroporturi, toate fiind internaþionale. Aeroportul Internaþional Iaºi a înregistrat, la finalul lunii februarie, un flux sporit de pasageri. Datele oficiale aratã cã traficul a crescut luna trecutã cu peste 22% faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent, ajungând la 90.687 de cãlãtori. Dintre aceºtia, 46.658 au fost îmbarcaþi ºi 44.029 debarcaþi. În primele douã luni din acest an, 186.139 de persoane au cãlãtorit cu avionul dinspre/spre Iaºi, avansul fiind de peste 18 procente comparativ cu intervalul similar din 2018. ºi sã preia pasagerii de acolo, deoarece considerã cã va avea o încãrcare mai mare decât pe Salonic. Apoi, a ieºit Tarom de pe Luton, dar acolo Blue Air merge la capacitate maximã. Am avut discuþii cu reprezentanþii Tarom, pentru relocarea cursei de Luton, pentru a pãstra cele douã destinaþii externe ºi avionul care funcþioneazã pe Iaºi ºi a pãstra orarul de zbor, le-am dat douã variante pe care noi le vedem, iar ei vor analiza, considerã Cãtãlin Bulgariu. Operatorii aviatici îºi fac în permanenþã calcule, o anumitã prognozã de profit. În ceea ce priveºte Wizz Air, sunt speranþe ca, în anul viitor, sã vinã la Iaºi cu o a treia aeronavã, compania þintind un trafic mult mai mare la Iaºi. Þinta Aeroportului Internaþional Iaºi, pentru anul în curs, este de 1.400.000 de pasageri. Wizz Air þinteºte un trafic de ºase sute de mii de persoane, iar Blue Air ºia propus 500.000 de pasageri. Tarom va depãºi 200.000 de pasageri, Austrian Airlines va depãºi ºi ea 20.000 de pasageri, iar cu traficul pe care-l vor înregistra cursele charter, vom putea realiza ceea ce ne-am propus, menþioneazã Cãtãlin Bulgariu. Între momentul în care companiile reduc numãrul de avioane, pe care le scot din serviciu, ºi introduc altele, noi, existã o perioadã de timp. În momentul în care vor veni aceste aeronave Tarom a comandat 4, iar Blue Air 5, abia atunci vom putea discuta despre zboruri noi, a precizat directorul Aeroportului Iaºi.

62 SÃNÃTATE Consiliul Judeþean face eforturi pentru Sãnãtatea ieºeanã reprezintã o preocupare permanentã pentru conducerea judeþului. Pentru a afla care sunt problemele punctuale ale fiecãrui spital din judeþ, preºedintele Consiliului Judeþean, Maricel Popa, a convocat la discuþii managerii ºi directorii medicali ai acestor instituþii. R eprezentanþii sistemului sanitar au subliniat necesitatea înlocuirii a- paraturii existente cu una modernã, dotarea cu ambulanþe pentru transportul pacienþilor ºi nevoia de medici care sã lucreze în spitalele din judeþ. Conducerea Consiliului Judeþean ºi-a a- rãtat deschiderea cãtre soluþionarea problemelor, chiar ºi în cazul în care unitãþile nu sunt subordonate CJ. Dacã aveþi în plan investiþii majore ºi vã putem ajuta, aveþi toatã disponibilitatea noastrã. Avem în vedere, pentru acest an, achiziþionarea unui aparat RMN 3 Tesla, care va ajunge în dotarea Spitalului de Neurochirurgie unde este cu adevãrat necesar pentru explorarea pacienþilor. Astfel, unul dintre aparatele de rezonanþã magneticã folosite pânã acum de cei aici va fi redirecþionat cãtre Spitalul Orãºenesc Târgu Frumos sau cel din Hârlãu, chiar dacã aceste unitãþi nu sunt în subordinea noastrã, ci a primãriilor. Ne implicãm în reamenajarea Institutului de Boli Cardiovasculare, avem colaborãri în proiecte de modernizare cu Institutul Regional de Oncologie ºi Institutul de Psihiatrie ºi suntem deschiºi propunerilor care sunt în beneficiul pacienþilor ºi care duc cãtre realizarea unui act medical de calitate, a spus, în cadrul întrunirii, preºedintele Consiliului Judeþean, Maricel Popa. Investiþii aºteptate, investiþii confirmate Cele mai grave probleme sunt în acest moment la Institutul de Boli Cardiovasculare, unde activitatea de chirurgie pe cord deschis a fost sistatã în urma incendiului care a afectat sãlile de operaþie. Pacienþii care au nevoie de astfel de intervenþii sunt redirecþionaþi la Timiºoara, Cluj sau Bucureºti. Scopul nostru este de a menþine activitãþile curente ale Institutului de Boli Cardiovasculare, continuãm lucrãrile de reparaþii ºi modernizare conform alocãrii bugetare pe care o avem, iar acum, încercãm sã obþinem bani ºi pentru consolidarea clãdirii. Este în plan ºi achiziþionarea de aparaturã medicalã modernã prof. univ. dr. Grigore Tinicã, manager Institutul de Boli Cardiovasculare Iaºi La Spitalul Sfântul Spiridon, dupã cum a afirmat managerul Ioan Bârliba, cea mai mare urgenþã o reprezintã, în acest moment, clinica destinatã salvãrii pacienþilor cu arsuri grave, care încã nu a fost datã în folosinþã. Spitalul Sf. Spiridon este în subordinea Ministerului Sãnãtãþii. Am solicitat personal reprezentanþilor Guvernului fonduri pentru dotarea secþiei pentru arºi, iar în lunile viitoare, se va primi toatã aparatura medicalã necesarã pentru ca aceastã clinicã sã se deschidã ºi sã puteþi trata la Iaºi cazurile grave de arsuri, pentru cã specialiºti buni avem ºi aici, a spus Maricel Popa. De îndatã ce va fi cunoscut ºi numele câºtigãtorului licitaþiei pentru execuþia lucrãrilor, va începe ºi refacerea totalã a Spitalului de Copii Sf. Maria, pentru care Consiliul Judeþean a obþinut fonduri europene de peste 88 milioane de lei. La Spitalul Clinic de Urgenþã Prof. Dr. Nicolae Oblu vor continua investiþiile ºi în acest an. Cu sprijinul primit de la Consiliul Judeþean, Spitalul de Neurochirurgie oferã un act medical la cele mai înalte standarde. Ne bucurãm ºi de dotãri de ultimã generaþie, chiar suntem bucuroºi cã la acest moment suntem singurii din lume ce au un robot Mazor X pentru chirurgia spinalã. Vreau sã vã spun cã în ultimele douã luni, adresabilitatea la spitalul nostru a crescut enorm, nu facem faþã solicitãrilor din partea pacienþilor. Intenþionãm sã achiziþionãm un robot ºi pentru chirurgia din zona capului. Este nevoie acum de o regândire ºi o reaºezare a lucrurilor în unitatea noastrã Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie datã, cã spitalul nu va fi desfiinþat, pe lângã serviciile de maternitate, în instituþia medicalã urmând sã funcþioneze ºi o clinicã pentru tratarea infertilitãþii, a treia din þarã. Sunt bucuros cã în sistemul de sãnãtate din România se doreºte eficientizarea activitãþii medicale. Scopul acestui masterplan nu este acela de a închide spitalele sau de a desfiinþa paturi. Este pentru a crea eficienþã în sistemul medical, iar Spitalul Clinic de Obstetricã ºi Ginecologie Elena Doamna Iaºi nu va fi închis, ci îºi va continua activitatea medicalã, iar cu ajutorul Consiliului Judeþean, spitalul îºi Nu este un masterplan aprobat, ci doar o discuþie pe baza acestuia, Ministerul Sãnãtãþii încercând sã eficientizeze activitatea spitalelor, pentru ca fiecare dintre unitãþile medicale sã îºi gãseascã un scop ºi un loc în acest sistem de sãnãtate, cu scopul de a funcþiona ca un tot unitar Gabriel Martinescu, manager Spitalul Clinic de Obstetricã ºi Ginecologie Elena Doamna Iaºi Maternitatea Elena Doamna `ºi va dezvolta activitatea În cadrul întâlnirii au fost aduse lãmuriri în ceea ce priveºte situaþia Spitalului de Obstetricã Ginecologie Elena Doamna. Preºedintele Consiliul Judeþean, Maricel Popa, a subliniat încã o

SÃNÃTATE27 însãnãtoºirea spitalelor ieºene va dezvolta activitatea pe zona infertilitãþii, a declarat Gabriel Martinescu, managerul Maternitãþii Elena Doamna. Potrivit acestuia, dezideratul este ca spitalul sã fie unul dintre cele trei mari centre de servicii de sãnãtate publice din România, unde vor putea fi oferite servicii de calitate înaltã pacienþilor, astfel încât spitalul nu doar cã îºi va continua activitatea, ci ºi-o va diversifica. În momentul de faþã, în România existã doar douã spitale unde se pot trata problemele de infertilitate, unul dintre ele la Cluj, respectiv la Bucureºti. Acest proiect pe care noi dorim sã îl implementãm la Maternitatea Elena Doamna asigurã un viitor sustenabil serviciilor de sãnãtate pe care le oferim la acest spital. România trece printr-o perioadã demograficã grea, tocmai din acest motiv trebuie încurajatã zona de tratare a problemelor de infertilitate, a precizat Martinescu. Totodatã, acesta a declarat cã o problemã demograficã are efecte pe termen lung, astfel cã ar fi oportun sã fie înfiinþate în toate maternitãþile din þarã centre de acest fel. Planuri ambiþioase la spitalele din judeþ Proiecte în derulare sunt ºi la Spitalul Paºcani. Avem cinci proiecte pe dezvoltare europeanã. Cel mai important este cel legat de extinderea ºi dezvoltarea Centrului de Primire Urgenþe (CPU). Dacã reuºim sã facem acest lucru, vom avea un serviciu mai bine dotat chiar decât cel de la Târgu Mureº. Este necesarã o investiþie de 4,3 milioane de euro. Aº dori sã ne sprijiniþi cum aþi fãcut ºi în alte rânduri, deºi nu suntem sub tutela Consiliului Judeþean, ci a Primãriei Paºcani, a menþionat Costicã Pânzaru, managerul Spitalului Municipal de Urgenþã Paºcani. De necesitatea înfiinþãrii unui CPU s-au lovit ºi administratorii Spitalului Hârlãu, care vor primi sprijn în acest sens, de la specialiºtii din cadrul Consiliului Judeþean. Clãdirea în care funcþioneazã unitatea medicalã are nevoie de consolidare ºi modernizare, lucrãri pentru care se va încerca gãsirea unor soluþii, dificultãþile fiind date de faptul cã spaþiile în care medicii îºi desfãºoarã acum activitatea sunt clasificate ca fiind de patrimoniu. Cazarea pacienþilor este punctul nevralgic de la Spitalul de Psihiatrie Socola. Aici, se va construi o clãdire cu 250 de paturi. Avem terenul aferent, suntem în perioada de pregãtire a PUZ, ºi a realizãrii studiilor geotehnice. Investiþia va dura 4-5 ani, dar va rezolva problema cazãrii. Încã avem saloane mari cu 40 de paturi, a spus managerul Gabriel Opriºanu. Totodatã, directorii de la Spitalele de Obstetricã ºi Ginecologie Cuza Vodã ºi Elena Doamna au anunþat cã intenþioneazã sã achiziþioneze câte o ambulanþã pentru transportul pacienþilor. La Maternitatea Cuza Vodã va fi datã în folosinþã ºi propria staþie de oxigen ce va oferi independenþã spitalului care pânã acum a folosit un sistem închiriat. Consiliul Judeþean se va implica însã ºi în sprijinirea spitalelor pe care nu le are în subordine. Analizãm posibilitatea atragerii de fonduri europene. Vom colabora cu Institutul de Psihiatrie Socola, Institutul Regional de Oncologie, dar ºi cu Institutul de Boli Cardiovasculare, pentru a da suport tehnic ºi a susþine cofinanþarea la proiectele europene, a menþionat preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi, Maricel Popa. Se aºteaptã Masterplanul sistemului sanitar naþional La rândul lor, reprezentanþii Guvernului spun cã în acest moment este necesarã finalizarea Masterplanului sistemului sanitar naþional, care va fi definitivat în câteva luni. Ministerul este rãspunzãtor pentru aplicarea acestui plan, altfel nu putem accesa fondurile pentru spitalele regionale din Iaºi ºi Cluj. ªi pentru cã direcþiile acestui masterplan nu mai corespund în totalitate realitãþii, am convocat, conform legii mai multe dezbateri. Nu avem în vedere desfiinþarea de spitale. Nu se pune problema închiderii. Spitalele pot sã rãmânã aºa sau pot sã-ºi restructureze activitatea, în sensul schimbãrii paturilor din chirurgie în medicinã internã Sorina Pintea, ministrul Sãnãtãþii Pentru mine, încã de la începutul mandatului, prioritatea numãrul 1 a fost ºi este realizarea structurii sãnãtãþii. Orice investiþie în spitale, dar ºi în prevenþie, înseamnã, de fapt mai mulþi bani economisiþi la bugetul Consiliului Judeþean. Am început sã avem investiþii la Spitalul Clinic de Obstetricã ºi Ginecologie Elena Doamna, la Spitalul Clinic de Boli Infecþioase Sfânta Parascheva, la Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie Cuza Vodã, în Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie. La Spitalul Clinic de Urgenþã Prof. Dr. Nicolae Oblu am reuºit sã organizãm cea mai modernã salã de operaþie din centrul ºi estul Europei ºi nu ne vom opri aici. Dorim sã refacem, în acest an, Unitatea de Primire Urgenþe de la Spitalul Clinic pentru Copii Sfânta Maria, vom avea o construcþie nouã acolo, centre de excelenþã la Spitalul de Neurochirurgie ºi la Pneumoftiziologie, vom finaliza lucrãrile de modernizare a tuturor clãdirilor de la Spitalul de Boli Infecþioase. Bineînþeles, vom merge ºi pe partea de prevenþie, cãci altfel nu se poate. La cele 44 dispensare modernizate sau aflate în construcþie în judeþ vrem sã realizãm un proiect de viitor fiecare dispensar sã aibã un cabinet stomatologic, pentru prevenþie, proiect în colaborare cu Facultatea de Stomatologie a Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie Maricel Popa, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi. Acest masterplan a fost discutat încã de acum doi ani cu fiecare consiliu local, judeþean ºi manager de spital. A fost prezentat de cãtre fostul secretar de stat Cora Pop inclusiv mie, care eram manager, la vremea respectivã, la Baia Mare. Aceste masterplanuri sunt o condiþionalitate a Comisiei Europene, care doreºte sã vadã sustenabilitatea sistemului sanitar din România, a declarat ministrul Sãnãtãþii, Sorina Pintea. Reprezentantul Guvernului a subliniat cã masterplanul este realizat de experþi internaþionali în domeniu, dar cã sunt prefectibile, motiv pentru care au ºi fost convocate mai multe dezbateri în teritoriu. Pentru a putea definitiva masterplanul, ministrul Sorina Pintea a precizat cã aºteaptã rapoartele tuturor managerilor de spitale, în care sã fie regãsite datele privitoare la modul de desfãºurare a activitãþii unitãþilor medicale pe care aceºtia le conduc. Pentru rezolvarea problemelor spitalelor din judeþ, întâlniri ca cea din aceastã lunã dintre reprezentanþii Consiliului Judeþean ºi cei ai unitãþilor medicale vor avea loc periodic.

82 ACTIVITÃTI SPORTIVE Cupa Satelor merge la Ruginoasa! În perioada 20-23 martie au avut loc meciurile din cadrul finalei judeþene a Cupei Satelor la fotbal, competiþie destinatã copiilor sub 13 ani. În ultimul act s-au întâlnit echipele din Ruginoasa ºi Tomeºti, victoria revenind, în ambele manºe, copiilor din Ruginoasa, care au câºtigat de fiecare datã cu acelaºi scor, 1-0. Toþi copiii au primit medalii ºi dulciuri, iar pentru fiecare echipã au fost acordate diplome ºi cupe. Bineînþeles, componenþii echipei câºtigãtoare au îmbrãcat tricourile de campioni, în aplauzele celor prezenþi ºi ale învinºilor. Competiþia, organizatã de FRF cu sprijinul Agenþiei pentru Finanþarea Investiþiilor Rurale, se adreseazã bãieþilor nãscuþi în anul 2006 ºi mai mici, dar în echipe sunt primite ºi maximum câte trei fete nãscute în 2004 ºi mai mici! Jocurile se desfãºoarã pe terenuri cu dimensiuni de 70 de metri lungime ºi 50 de metri lãþime. Porþile au 5 metri lungime ºi sunt înalte de 2 metri. Echipele sunt alcãtuite din câte nouã titulari, lotul ridicându-se la paisprezece jucãtori. Astfel, Ruginoasa va reprezenta Iaºul în etapa regionalã a competiþiei, fazã care se va desfãºura în ziua de 13 aprilie, locaþia urmând a fi aleasã de Federaþia Românã de Fotbal. Vor participa echipele câºtigãtoare ale judeþelor Suceava, Bacãu, Vaslui, Neamþ, Botoºani ºi Iaºi. Am susþinut de la început aceastã iniþiativã a Federaþiei Române de Fotbal ºi chiar am demarat un proiect pentru înfiinþarea unui Centru de Excelenþã pentru fotbal la nivelul copiilor ºi juniorilor din judeþul Iaºi. Avem copii foarte talentaþi care se pot dezvolta într-un mediu organizat ºi profesionist. Felicit toate echipele care s-au înscris în aceastã competiþie ºi sper ca la ediþia urmãtoare sã avem o participare ºi mai numeroasã. La Ruginoasa exista deja un Centru pentru copii si juniori foarte puternic, iar rezultatele sunt pe mãsura preocupãrii celor implicaþi, a declarat Maricel Popa, preºedintele Consiliului Judeþean. Cu numai o zi înainte de disputarea meciului retur al finalei Cupei Satelor, copiii de la Ruginoasa au fost premiaþi de preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi, împreunã cu deputatul Camelia Gavrilã, preºedintele Comisiei pentru Învãþãmînt, Tineret ºi Sport din Camera Deputaþilor, în cadru festiv, înainte de ºedinþa plenului, pentru rezultatele ºi performanþele realizate în ultimii cinci ani la competiþiile judeþene, regionale ºi naþionale la care au participat. FRF pune la bãtaie premii importante Campioana naþionalã la Cupa Satelor, împreunã cu antrenorul ºi primarul comunei vor însoþi echipa naþionalã de fotbal a României cu ocazia unei partide disputate în deplasare, beneficiind de transport, cazare, masã ºi acces la meci Primul mare derbi al noului an Unirea Mirceºti Unirea Ruginoasa, din etapa precedentã (scor final 1-0) le-a fost de mare folos celor din Erbiceni, Flacãra preluând lideratul de la formaþia din Ruginoasa. ªi pentru cã lupta la titlul de campioanã judeþeanã este una extrem de disputatã, fiind angrenate patru formaþii, fiecare punct conteazã enorm. Aºa se face cã, în etapa de duminicã, 24 martie, favoritele n-au mai lãsat puncte rivalelor, continuând, de la distanþã, disputa pentru ºefia grupei. O disputã care le va aduce faþã în faþã, miercuri, 27 martie (etapã intermediarã) pe ASC Flacãra Erbiceni ºi Unirea Ruginoasa. Greu de crezut, însã cu un nou succes, formaþia din Erbiceni ar putea lua o opþiune serioasã la titlu, având un program ceva mai lejer în comparaþie cu urmãritoarelor. Însã, cum marile surprize n-au întârziat sã aparã chiar ºi în fotbalul judeþean, vom avea un final de sezon aprins, spre bucuria tuturor iubitorilor de fotbal din judeþ. Rezultatele etapei a 17-a (24 ) Progresul Deleni Stejarul Sineºti 2-1 Viitorul Hârlãu Unirea Mirceºti 2-3 Unirea Ruginoasa CS Tomeºti 2-1 CS Stejarul Bârnova ASC Flacãra Erbiceni 0-3 Gloria Româneºti Unirea Scânteia 2-1 Moldova Cristeºti Victoria Leþcani 1-0 A.S. Poly 2014 Iaºi CS Ciurea 0-11 Gloria Bãlþaþi CS ªtiinþa Miroslava II anulat furnizate de Federaþia Românã de Fotbal. Formaþiile clasate pe locurile 2 ºi 3, împreunã cu antrenorii ºi primarii vor beneficia de o experienþã VIP cu ocazia unei partide disputate pe teren propriu de echipa naþionalã de fotbal a României. FR Fotbal pune la bãtaie ºi un premiu special: preºedinþii Asociaþiilor Etapa viitoare, a 18-a (27 ) Stejarul Sineºti CS ªtiinþa Miroslava II Unirea Mirceºti Progresul Deleni CS Tomeºti Viitorul Hârlãu Judeþene de Fotbal care au avut cel mai mare numãr de e- chipe înscrise la nivelul judeþului pe care îl reprezintã, Top 3, vor însoþi e- chipa campioanã naþionalã în experienþa alãturi de echipa naþionalã cu ocazia u- nei partide din deplasare. Cred cã Ia- ºul are ºanse sã prindã un loc în Top 3, dar nu asta este important. Important este cã am vãzut mulþi copii talentaþi, care promit, ºi care s-ar putea numãra printre cei ce vor concura pentru cele douãzeci de burse promise de Consiliul Judeþean Iaºi. Selecþiile pentru aceste burse vor fi demarate luna viitoare, a spus Sorin Boca, preºedintele Asociaþiei Judeþene de Fotbal Iaºi. Cupa Satelor, noul proiect al Federaþiei Române de Fotbal, organizat la Iaºi în parteneriat cu Consiliul Judeþean ºi Asociaþia Judeþeanã de Fotbal ºi dedicat copiilor sub 13 ani din satele ºi comunele României, a avut un impact puternic în judeþul nostru. 42 de echipe din 40 de comune ieºene s-au înscris la aceastã primã ediþie a Cupei Satelor, în total fiind angrenaþi în competiþie aproape 700 de copii. Derbiul fotbalului ieºean se joacã miercuri, la Erbiceni Duel cu Vasluiul în barajul pentru promovarea în Liga a III-a Iaºul sperã sã aibã, din vara acestui an, o nouã echipã la nivelul Ligii a III-a! În urma tragerii la sorþi a duelurilor pentru barajul de promovare în viitoare ediþie a Ligii 3, desfãºurate recent la Casa Fotbalului, câºtigãtoarea Ligii a IVa Iaºi va întâlni la meciul de baraj pentru accederea în Liga a III-a pe campioana judeþului Vaslui. Meciurile se vor disputa în format tur-retur, datele de disputare fiind 15 iunie 2019, ora 18:00, respectiv 22 iunie 2019, ora 17:30, partida decisivã disputându-se pe terenul ieºenilor. Conform regulamentului, au dreptul sã participe la jocurile de baraj numai echipele aparþinând structurilor sportive cu personalitate juridicã. Asociaþiile judeþene de fotbal, respectiv, AMFB, sunt obligate sã comunice cãtre Departamentul Competiþii al FRF, în scris, pânã la data de 10 iunie 2019, structurile sportive calificate pentru a participa la jocurile de baraj ºi sã transmitã copia Certificatului de Identitate Sportivã al acestora eliberat de Ministerul Tineretului ºi Sportului. Dreptul de participare la jocul de baraj îl deþine structura sportivã clasatã la finalul Campionatului Ligii a IV-a pe locul I în fiecare judeþ sau în Municipiul ASC Flacãra Erbiceni Unirea Ruginoasa Unirea Scânteia CS Stejarul Bârnova Victoria Leþcani Gloria Româneºti CS Ciurea Moldova Cristeºti Gloria Bãlþaþi A.S. Poly 2014 Iaºi Bucureºti. În situaþia în care structura sportivã respectivã nu îndeplineºte condiþiile de participare la jocurile de baraj (nu deþine personalitate juridicã ºi/sau Certificat de Identitate Sportivã eliberat de MTS), jocurile de baraj nu se vor disputa, urmând ca echipa adversã, dacã îndeplineºte condiþiile de participare, sã fie declaratã câºtigãtoare.

dialog cu consilierul judeþean Petra Carp (PSD), membru Comisia pentru sãnãtate, muncã, protecþie socialã ºi combaterea sãrãciei, membru în Comisia de studii, prognoze economico-sociale, industrie, buget, finanþe - Doamna consilier, ca membru al unei comisii care se ocupã nu doar de problemele de sãnãtate ºi protecþie socialã, ci mai cu seamã de cele privind combaterea sãrãciei în judeþ, care ar fi diagnosticul din punct de vedere social ºi la o privire ceva mai atentã, pentru populaþia Iaºului? - Probleme sunt multe, dar în Consiliul Judeþean reuºim sã identificãm mereu soluþii. Cred, însã, cã dezvoltarea infrastructurii, a conectãrii cu þara, tot mai des clamate, reprezintã una dintre soluþiile la îndemânã, astãzi. Apoi, promovarea forþei de muncã reprezentatã de asistaþii social va trebui orientatã cãtre firme private. Ne preocupãm insistent ca toþi cetãþenii sã aibã acces egal la oportunitãþile disponibile pe plan local, sã beneficieze cu adevãrat de acestea. Un alt element important este atragerea studenþilor cãtre firmele de software sau proiectare din zonã, creând astfel o pãturã socialã cu posibilitãþi financiare mult peste medie. Nu trebuie uitate, însã, nici investiþiile în copii... Este nevoie de o consolidare la nivelul societãþii, de coeziune socialã. - Populaþia aceasta are aºteptãri din ce în ce mai mari de la autoritãþi... Care sunt ustensilele sã le spunem aºa cu care se poate lupta, din poziþia de consilier judeþean, pentru combaterea sãrãciei? - Noi, consilierii, dacã suntem de acord cu toate proiectele de dezvoltare propuse de executivul Consiliului Judeþean Iaºi, de consilieri, dar ºi de cãtre unitãþile din subordine, înseamnã ca suntem acolo pentru binele cetãþenilor. Votãm întotdeauna pentru dezvoltare. - Putem spune cã Iaºul reprezintã o zonã de interes economic imediat sau e nevoie de timp pentru a putea reveni în topul economiei naþionale? - Judeþul Iaºi, în general, ºi oraºul Iaºi în particular reprezintã o zonã care se susþine economic pe firme relativ mici, atrase în special de mâna de lucru ieftinã de aici, pe servicii pentru studenþi. Mai nou, se susþine în mare parte ºi pe firmele de software, societãþi care se dezvoltã destul de bine la noi, având în vedere cã Iaºul este un centru universitar extrem de CONSILIERI JUDETENI29 Este nevoie de o consolidare la nivelul societãþii, de coeziune socialã considerã consilierul judeþean Mircea Manolache (UNPR), membru în Comisia de studii, prognoze economico-sociale, industrie, buget, finanþe, membru în Comisia de organizare ºi dezvoltare urbanisticã, realizarea lucrãrilor publice, conservarea monumentelor istorice, protecþia mediului, ecologie ºi patrimoniu ºi în Comisia juridicã, ordine publicã, drepturile omului libertãþi cetãþeneºti - Domnule Manolache, cum se vede economia judeþului Iaºi din scaunul de consilier judeþean? - Dezastruos! Ieri, de exemplu, în cadrul ºedinþei Consiliului Judeþean, nu s-a putut face sub nicio formã un pact pentru a dezvolta Iaºul, din punct de vedere educativ. Executivul Consiliului Judeþean, fãrã deliberativ, fãrã consilieri, nu poate face mare lucru ºi s- a dovedit asta. Blocajele, la nivelul Consiliului, se datoreazã în mare mãsurã consilierilor judeþeni. Am spus cã situaþia economicã se vede dezastruos pentru cã unii consilieri nu voteazã pentru dezvoltarea judeþului. Este o problemã de caracter, de independenþa fiecãrui consilier judeþean în parte... Consilierii judeþeni, la raport - Sunt decizii care se resimt uneori la nivelul societãþii... - Orgoliile sunt cele care influenþeazã, dar cred cã suntem cu toþii de bunã credinþã... Eu am votat toate proiectele comunitãþii. Nu existã, în activitatea mea de consilier judeþean, în ultimii trei ani, sã nu fi votat favorabil vreun proiect al vreunei formaþiuni. Nu poþi sã blochezi anumite proiecte de puternic. Aceste domenii au ajuns la apogeu fãrã posibilitatea de surprize pe termen scurt. Pe ele ne putem baza, în primul rând când vorbim despre o zonã de interes economic imediat. Însã, fãrã interes local sau regional pentru anumite orgolii! - Schimbând domeniul, putem spune cã Iaºul este un oraº sigur sau, dacã ar fi sã dãm credit statisticilor, ne va fi din ce în ce mai greu sã luptãm cu fenomenul infracþional, aflat în continuã creºtere? - Aici aº vrea sã remarc un lucru extrem de important: au avut loc schimbãri foarte mari în ceea ce priveºte siguranþa cetãþenilor, la nivel de judeþ, nu doar de municipiu. La conducerea Inspectoratului de Poliþie Judeþean Iaºi se aflã un profesionist comisar-ºef Costel Gîtlan, cãruia eu i-am acordat tot sprijinul câtã vreme am fost preºedintele Autoritãþii Teritoriale de Ordine Publicã (ATOP), cu o echipã foarte bunã, în sensul de a preveni, a îndruma ºi a asigura un climat de liniºte ºi siguranþã publicã. Bineînþeles, în ceea ce priveºte ordinea publicã, infracþionalitatea este în scãdere. În momentul de faþã, putem spune cã siguranþa cetãþeanului este în creºtere ºi sub control. Sunt oameni în IPJ care au o altã abodare, o altã strategie, se fac multe informãri în ºcoli ºi spaþiul public, dupã principiul paza bunã trece primejdia rea. - Nu acelaºi lucru putem spune ºi despre accidentele de trafic, care par sã nu se mai termine pe ºoselele judeþului... - Accidentele rutiere cu victimã sunt în creºtere, dar asta nu se datoreazã Poliþiei, ci infrastructurã rutiera de legãturã cu restul þãrii nu se pot preconiza evoluþii pozitive în atractivitatea zonei. - În ce stadiu ne aflãm cu parcurile industriale? Existã interes pentru din partea marilor firme din exterior pentru parcurile industriale ieºene? - Avem mare nevoie de cât mai multe parcuri industriale la Iaºi, fãrã îndoialã, dar consider cã prioritatea o reprezintã conectarea cu þara printr-o infrastructurã rutierã nouã. Parcurile industriale vor veni ºi existã un interes dovedit din partea Consiliului Judeþean în aceastã direcþie, existând ºi multe firme interesate în asta. - Care sunt proiectele pe care mizaþi în aceastã ultimã parte a mandatului de consilier judeþean? - Nu mã pot referi decât la proiectele pe care le poate promova ºi realiza Consiliul Judeþean. În primul rând, avem în derulare ample proiecte vizând infrastructura rutierã din judeþ, care va fi modernizatã, în conformitate cu masterplanul existent. Pe lângã aceasta, se depun eforturi tot mai mari pentru modernizarea unitãþilor medicale, a instituþiilor de culturã ºi învãþãmânt cu fonduri europene nerambursabile. Iar faptul cã toate unitãþile finanþate de Consiliul Judeþean funcþioneazã la parametri normali spune, cred eu, totul. Având drumuri bune, vom avea o economie în creºtere, fãrã îndoialã! infrastructurii, iar baza infrastructurii nu þine de Direcþia Judeþeanã de Administrare a Drumurilor ºi Podurilor, aflatã în subordinea Consiliului Judeþean. Drumurile judeþene se poate vedea bine acum uºor, uºor se pun la punct. Accidentele grave, în lanþ, se produc pe drumurile naþionale, pe cele europene. Cu toþii ne dorim o autostradã, iar Guvernul ar trebui sã þinã cont, prin ministerele pe care le are, de doleanþele societãþii civile. Având drumuri bune, vom avea o economie în creºtere, fãrã îndoialã! - Care sunt proiectele pe care mizaþi, anul acesta, în sprijinul ieºenilor? - Chiar luna viitoare voi depune un proiect prin care voi solicita ca, în respect faþã de cel care a fost profesor Marin Burlea, sã avem posibilitatea de a amplasa un bust al sãu în rondul de la intrarea în Spitalul Sfânta Maria. Vreau neapãrat ºi voi solicita colegilor consilieri sã mã sprijine în demersul de a da numele de Prof. Univ. Dr. Marin Burlea Spitalului de Copii. Este o acþiune care vreau sã se transforme într-un concurs de idei, sã construim acolo un bust în memoria acestei personalitãþi a pediatriei naþionale. Este o acþiune a mea, însã îmi doresc ca proiectul sã fie asumat de toþi consilierii judeþeni. Vreau ca la un an de la moartea profesorului Marin Burlea, cel care a fost supranumit îngerul copiilor, Spitalul pe care l-a slujit întreaga viaþã sã poarte numele sãu!

10 HOTÃRÂREA nr.15 privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii pentru Spitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii Sf. Maria Iaºi Art.1 Se aprobã organigrama ºi statul de funcþii pentru Spitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii Sf. Maria Iaºi. Art.2 Cu aceeaºi datã înceteazã aplicabilitatea anexelor 1 ºi 2 din Hotãrârea Consiliului Judeþean Iaºi nr. 309/19.09.2018 modificatã prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Iaºi nr. 343/29.10.2018. Art.3 Ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotãrâri va fi asiguratã de cãtre Serviciul Resurse Umane ºi Salarizare, prin grija ºefului de serviciu ºi Spitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii Sf. Maria Iaºi, prin grija managerului. HOTÃRÂREA nr.16 privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale Spitalului Clinic de Obstetricã ºi Ginecologie Cuza- Vodã Iaºi Art.1 Se aprobã organigrama ºi statul de funcþii ale Spitalului Clinic de Obstetricã ºi Ginecologie Cuza-Vodã Iaºi. Anexele 1 ºi 2 fac parte integratã din prezenta hotãrâre. Art.2 Cu aceeaºi datã înceteazã aplicabilitatea anexelor 1 ºi 2 din Hotãrârea Consiliului Judeþean Iaºi nr. 283/29.08.2018. Art.3 Ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotãrâri va fi asiguratã de cãtre Serviciul Resurse Umane ºi Salarizare prin grija ºefului de serviciu ºi Spitalul Clinic de Obstetricã ºi Ginecologie Cuza-Vodã Iaºi, prin grija managerului. HOTÃRÂREA nr.23 privind aprobarea realizãrii proiectului Egalitate de ºanse prin parteneriate active în oferirea de servicii ºi resurse de prevenire a bullyingului în mediul educaþional, de cãtre Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Iaºi, în calitate de Aplicant, în vederea finanþãrii acestuia în cadrul Programului ERAS- MUS+, Acþiunea cheie 1: mobilitatea persoanelor în scopul învãþãrii Art.1 Se aprobã realizarea proiectului Egalitate de ºanse prin parteneriate active în oferirea de servicii ºi resurse de prevenire a bullyingului în mediul educaþional, de cãtre Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Iaºi, în calitate de Aplicant, în vederea finanþãrii acestuia în cadrul Programului ERAS- MUS+, Acþiunea cheie 1: mobilitatea persoanelor în scopul învãþãrii. Art.2 Prevederile prezentei Hotãrâri vor fi duse la îndeplinire de cãtre Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Iaºi. HOTÃRÂRI CJ HOTÃRÂREA nr.24 privind aprobarea realizãrii proiectului Model of Institutional Cross-Border Collaboration for Raising the Employability of Students (Model de colaborare instituþionalã transfrontalierã pentru creºterea angajabilitãþii absolvenþilor de liceu), de cãtre Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Iaºi, în calitate de partener, în vederea finanþãrii acestuia în cadrul programului Joint Operaþional Programme România Republic Of Moldova ENI 2014-2020 Art.1 Se aprobã realizarea proiectului Model of Instituþional Cross-Border Collaboration for Raising the Employability of Students (Model de colaborare instituþionalã transfrontalierã pentru creºterea angajabilitãþii absolvenþilor de liceu), de cãtre Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Iaºi, în calitate de partener, în cadrul programului Joint Operaþional Programme România Republic Of Moldova ENI 2014-2020. Art.2 Prevederile prezentei Hotãrâri vor fi duse la îndeplinire de cãtre Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Iaºi. HOTÃRÂREA nr.38 privind aprobarea indicatorilor tehnico economici pentru realizarea obiectivului de investitii CONSOLIDA- RE, MODERNIZARE ªI REFUNCÞIONA- LIZARE CLÃDIRE SPITAL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE SECÞIA PAª- CANU din cadrul proiectului Împreunã pentru Sãnãtate Art.1 Se aprobã indicatorii tehnico-economici pentru realizarea obiectivului de investiþii CONSOLIDARE, MODERNIZARE ªI REFUNCÞIONALIZA- RE CLÃDIRE SPITAL CLINIC DE PNEU- MOFTIZIOLOGIE SECÞIA PAªCA- NU din cadrul proiectului Împreunã pentru Sãnãtate - Programul Operaþional Comun România-Republica Moldova 2014-2020- Obiectivul tematic 8: Provocãri comune în domeniul siguranþei ºi securitãþii- Prioritatea 4.1 Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de sãnãtate ºi a accesului la sãnãtate, conform Anexei, parte integrantã a prezentei hotãrâri. Art.2 Consiliul Judeþean Iaºi îºi asumã faptul cã, la momentul recepþiei lucrãrilor implementate prin acest proiect, finanþat prin Programul Operaþional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, investiþia va fi funcþionalã, în stare bunã, în integralitatea sa. Art.3 Ducerea la îndeplinire a prezentei hotãrâri revine Direcþiei Proiecte ºi Dezvoltare Durabilã ºi Direcþiei Economice din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Iaºi. HOTÃRÂREA nr.39 privind aprobarea reþelei învãþãmântului special din judeþul Iaºi pentru anul ºcolar 2019-2020 Art.1 Se aprobã reþeaua învãþãmântului special gimnazial ºi profesional din judeþul Iaºi pentru anul ºcolar 2019 2020 ºi reþeaua învãþãmântului special liceal ºi special postliceal din judeþul Iaºi pentru anul ºcolar 2019 2020, conform anexei 1, respectiv anexei 2. Anexele 1 ºi 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art.2 Prevederile prezentei hotãrâri intrã în vigoare începând cu anul ºcolar 2019-2020. Art.3 La data intrãrii în vigoare a prevederilor prezentei hotãrâri înceteazã aplicabilitatea oricãror dispoziþii contrare cuprinse în acte administrative emise anterior. ANEXE Art.4 Punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotãrâri va fi asiguratã de cãtre Serviciul Resurse Umane ºi Salarizare din cadrul Consiliului Judeþean Iaºi ºi de cãtre fiecare unitate de învãþãmânt din subordinea Consiliului Judeþean Iaºi, prin grija conducerii executive. CONSILIUL JUDEÞEAN IAªI Serviciul Resurse Umane ºi Salarizare Anexa 1 la Hotarârea Consiliului Judeþean Iaºi nr. 39/20.02.2019 REÞEAUA ªCOLARà A ÎNVÃÞÃMÂNTULUI SPECIAL GIMNAZIAL ªI SPECIAL PROFESIONAL DIN JUDEÞUL IAªI PENTRU ANUL ªCOLAR 2019 2020 Unitãþi fãrã personalitate juridicã CONSILIUL JUDEÞEAN IAªI Serviciul Resurse Umane ºi Salarizare Anexa 2 la Hotarârea Consiliului Judeþean Iasi nr. 39/20.02.2019 REÞEAUA ªCOLARà A ÎNVÃÞÃMÂNTULUI SPECIAL LICEAL ªI SPECIAL POSTLI- CEAL DIN JUDEÞUL IAªI PENTRU ANUL ªCOLAR 2019 2020

Locuri de muncã în administraþia publicã 11 INFORMATII UTILE În ultima perioadã, mai multe unitãþi administrativ-teritoriale din judeþul Iaºi au anunþat organizarea de concursuri pentru ocuparea unor posturi vacante. P entru a ocupa un post contractual vacant sau temporar vacant candidaþii trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii generale, conform art. 3 al Regulamentului-cadru aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 286 din 23 martie 2011, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare: a) are cetãþenia românã, cetãþenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparþinând Spaþiului Economic European ºi domiciliul în România; b) cunoaºte limba românã, scris ºi vorbit; c) are vârsta minimã reglementatã de prevederile legale; d) are capacitate deplinã de exerciþiu; e) are o stare de sãnãtate corespunzãtoare postului pentru care candideazã, atestatã pe baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie sau de unitãþile sanitare abilitate; f) îndeplineºte condiþiile de studii ºi, dupã caz, de vechime sau alte condiþii specifice potrivit cerinþelor postului scos la concurs; g) nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârºirea unei infracþiuni contra umanitãþii, contra statului ori contra autoritãþii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul, care împiedicã înfãptuirea justiþiei, de fals ori a unor fapte de corupþie sau a unei infracþiuni sãvârºite cu intenþie, care ar face-o incompatibilã cu exercitarea funcþiei, cu excepþia situaþiei în care a intervenit reabilitarea. Consiliul Judeþean Iaºi organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a funcþiei publice de conducere, vacante, de ºef birou, gradul II Biroul Control ºi îndrumare la Unitãþile din Subordinea Consiliului Judeþean Iaºi. Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile generale prevãzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici (r2), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Condiþiile specifice necesare în vederea participãrii la concurs ºi a ocupãrii funcþiei publice sunt: studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã în domeniul fundamental de ierarhizare, ºtiinþe sociale, ramura de ºtiinþã ºtiinþe juridice, domeniul de licenþã drept; studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraþiei publice, management ori în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei publice; vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei publice: minimum 5 ani. Concursul se va organiza conform calendarului urmãtor: 03 aprilie 2019: termenul limitã pentru depunerea dosarelor; 15 aprilie 2019, ora 10:00: proba scrisã; data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Primãria Comuna Tomeºti organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a funcþiei publice de execuþie, vacante, de inspector, clasa I, grad profesional asistent (post cu atribuþii de executãri, silite ºi colectare creanþe la bugetul local). Condiþii specifice: studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã; vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei publice: minimum 1 an. Concursul se va organiza pe 19 aprilie 2019, ora 10.00: proba scrisã; data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Primãria Comunei Gorban organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a funcþiei contractuale vacante, de muncitor necalificat. Condiþii specifice: nivelul studiilor generale; permis de conducere categoriile B, C; certificat de pregãtire profesionalã pentru transport mãrfuri; vechime în muncã nu se solicitã. Concursul se va organiza pe 08 aprilie 2019, ora 10.00: proba scrisã; 08 aprilie 2019, ora 14.00: proba interviu. Primãria Comunei Rediu organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a funcþiei publice de execuþie, vacantã de consilier, clasa I, grad profesional debutant la Compartimentul Resurse Umane. Condiþiile specifice: studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã; fãrã vechime în specialitatea studiilor necesarã exercitãrii funcþiei publice. Concursul se va organiza astfel: 15 aprilie 2019, ora 10.00 proba scrisã; data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Primãria Comunei Tomeºti organizeazã concurs pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a funcþiei contractuale de execuþie, vacante de îngrijitor (G) I cu atribuþiile îngrijitorului, la Clubul Sportiv Tomeºti, Condiþii specifice: studii generale; vechime în specialitatea studiilor necesare minimum 3 luni. Concursul se va organiza astfel: 26, ora 15.00: data limitã pentru depunerea dosarelor; 11 aprilie 2019, ora 10.00: proba practicã; 15 aprilie 2019, ora 13.00: proba interviu. Biblioteca Judeþeanã Gheorghe Asachi organizeazã cursuri de bibliotecari Iubitorii cãrþilor care doresc sã devinã bibliotecari au acum aceastã oportunitate, condiþia fiind sã aibã studii superioare absolvite cu diplomã de licenþã. Aceºtia pot urma cursurile Bibliotecii Judeþene,,Gh. Asachi Iaºi, iar la final vor obþine un certificat de prefecþionare în profesia de bibliotecar. Programul de specializare va avea loc în perioada 3-14 iunie 2019, înscrierile fiind deschise pânã pe 31 mai. Pentru a fi admiºi la cursuri, doritorii trebuie sã depunã o copie dupã cartea de identitate, certificatul de naºtere ºi diploma de licenþã. Cursul este acreditat de Autoritatea Naþionalã pentru Calificãri ºi va fi organizat de Centrul de Formare ºi Dezvoltare Profesionalã al Asociaþiei Naþionale a Bibliotecarilor ºi Bibliotecilor Publice din România. Preþul acestui curs este de 850 lei. La finalul specializãrii, cursanþii vor primi certificate de absolvire recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice ºi Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice. Aceste documente vor fi însoþite de un Supliment descriptiv în care vor fi stipulate competenþele profesionale dobândite. Informaþii suplimentare pot fi obþinute de la reprezentanþii Bibliotecii Judeþene pe e-mail la adresa contact@bjiasi.ro sau la numãrul de telefon 0332/110044.

12 TRADITII. DESTINATII Filarmonica Moldova, un giuvaier inestimabil al Iaºului Aveþi un giuvaier inestimabil în oraºul dumneavoastrã. Aceastã orchestrã! [ ]. Este un dar minunat când un oraº are o asemenea extraordinarã orchestrã, de un enorm talent, de o mare muzicalitate, o mare devoþiune ºi dedicaþie pentru muzicã. S-o pãstraþi bine, s-o îngrijiþi, sã-i staþi alãturi în tot ceea ce puteþi face pentru ei ºi ei, la rândul lor, pentru dumneavoastrã (cuvinte adresate de Maestrul Cristian Mandeal publicului ieºean) A flatã la cea de a 77-a stagiune de concerte, Filarmonica Moldova din Iaºi ºi-a consolidat, prin binemeritate succese, o poziþie de lider naþional ºi o excelentã reputaþie internaþionalã. Publicul meloman este tot mai atras ºi rãspunde prezent întâlnirilor cu muzica clasicã, oriunde s-ar desfãºura acestea în sala Casei de Culturã a Studenþilor, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu, în Sala Voievozilor din Palatul Culturii, în lãcaºurile de cult din Iaºi, în Atriumul Palas, dar ºi în importante sãli din alte oraºe, precum Ateneul Român din Bucureºti sau Catedrala Catolicã din Piatra Neamþ. Stagiunea 2018-2019 este dedicatã în întregime aniversãrii Centenarului României, apogeul fiind marcat prin douã concerte simfonice extraordinare susþinute de Orchestra simfonicã a Filarmonicii Moldova pe scena Ateneului Român din Bucureºti 13-14 decembrie 2018. Conducerea muzicalã i-a aparþinut laureatului Concursului Internaþional de Dirijat Jeusesses Musicales din 2017 Junping Qian, iar programul a cuprins 3 Dansuri româneºti de Theodor Rogalski, Concertul nr. 27 pentru pian ºi orchestrã de W. A. Mozart, în interpretarea pianistului ªtefan Arnold ºi Simfonia nr. 9 în mi bemol major, op. 70 de D. ªostakovici. Centenarul României ºi cei 160 de ani de la Unirea Principatelor Române au fost celebraþi de Filarmonica ieºeanã ºi prin trei concerte de muzicã româneascã, conduse de maestrul Gheorghe Victor Dumãnescu ºi dirijorul Radu Postãvaru, cu participarea soliºtilor Cristina Grigoraº (sopranã), Daniel Goiþi (pian) ºi Gabriel Croitoru (vioarã). Muzica compozitorilor George Enescu, Paul Constantinescu, Vasile Spãtãrelu, Cornel Þãranu, Ciprian Porumbescu, Gherase Dendrino, Nicolae Kirkulescu a fost primitã cu bucurie ºi îndelungi aplauze de public. Totodatã, programul actualei stagiunii la Filarmonica ieºeanã se aflã sub semnul muzicii compozitorilor Johannes Brahms ºi Robert Schumann. Se continuã astfel marile proiecte demarate cu mare succes, în stagiunea 2017-2018, cu Integrala concertelor ºi simfoniilor de Beethoven, propunând de data aceasta Seria simfoniilor ºi concertelor Brahms-Schumann, cu participarea unora dintre cei mai talentaþi ºi apreciaþi soliºti: violoniºtii Alexander Sitkovetsky, Ioana Cristina Goicea, pianiºtii Stefan Arnold, Alina Bercu, Viniciu Moroianu, Anna Petrova, violonceliºtii Andrei Ioniþã ºi Leonid Gorokhov. Muzica româneascã rãmâne un reper important în politica repertorialã a Filarmonicii Moldova, în special prin continuarea Festivalului Muzicii Româneºti, chiar ºi în lipsa unei finanþãri din partea Asociaþiei Fondului Cultural Naþional. Cele 10 evenimente cuprinse în cea de a XX-a ediþie a Festivalului, organizate în colaborare cu Universitatea Naþionalã de Arte George Enescu au adus în atenþia auditorilor creaþiile unor personalitãþi de mare prestigiu din muzica româneascã, precum George Enescu, Paul Constantinescu, Vasile Spãtãrelu, Achim Stoia, Theodor Grigoriu, Viorel Munteanu, Gavriil Musicescu. Concertul vocal-simfonic de închidere a Festivalului a fost dedicat aniversãrii a 100 de ani de la înfiinþarea Societãþii simfonice George Enescu, prin aportul deosebit al pianistei Raluca ªtirbãþ ºi al dirijorului Adrian Morar. Nu întâmplãtor, lucrarea aleasã pentru închiderea Festivalului a fost Simfonia a III-a cu cor, compusã de George Enescu, în perioada în care acesta se afla la Iaºi. Un alt proiect care a þinut capul de afiº la Filarmonica Moldova, a fost Festivalul Internaþional de muzicã de camerã de la Iaºi, care reprezintã o extindere a Festivalului Internaþional de Cvartet desfãºurat anterior la Iaºi, pe parcursul a patru ediþii o iniþiativã de mare succes în viaþa artisticã naþionalã ºi internaþionalã, lansatã în anul 2014 de maestrul Bujor Prelipcean, director general al Filarmonicii ºi, totodatã, vioara întâi a Cvartetului Voces. Desfãºurat într-o perioadã festivã, într-un Iaºi Cultural aflat în anul Centenarului Marii Uniri, Festivalul Internaþional de muzicã de camerã a oferit publicului concerte de excepþie susþinute de artiºti de talie internaþionalã, atât din þarã, cât ºi de peste hotare: violonistul Dragoº Mânza, violoncelistul Alexay Stadler, pianista Alina Bercu ºi Cvartetul Ad libitum. În ultimii ani, Filarmonica ieºeanã este singura instituþie din þarã care promoveazã intens tinerii interpreþi ºi dirijori, prin Turneului Naþional al Laureaþilor Concursului Internaþional George Enescu, ai Concursului Internaþional de dirijat Jeunesses Musicales, dar ºi ai altor concursuri internaþionale de mare prestigiu. Astfel, un numãr important de concerte din stagiune este dedicat marilor câºtigãtori, între care pianiºtii Eduard Kunz, Josu de Solaun, Alexandra Dãriescu, violoncelistul Andrei Ioniþã, dirijorii Kazuki Wada, Junping Qian, Li-Haoran, Kah Chung Wong, Yu-An Chang, Sander Teepen, Vlad Vizireanu, Joanna Natalia Œlusarczyk, Anton Shaburov, Tiran Nikogosyan. Pe plan local, Filarmonica ieºeanã a susþinut concerte în cadrul unor Festivaluri din ce în ce mai apreciate în regiune, oferind publicului concerte de înaltã þinutã, primite cu entuziasm. Astfel, Filarmonica Moldova a susþinut un Concert vocal-simfonic extraordinar în cadrul Festivalul Internaþional al Educaþiei (FIE), dirijat de Maestrul Horia Andreescu ºi avându-l ca solist la pian pe Daniel Goiþi. Publicul prezent în Piaþa Palatului Culturii din Iaºi a avut ocazia sã asculte Simfonia a ºaptea ºi Fantezia pentru cor ºi orchestrã de Ludwig van Beethoven. Filarmonica ieºeanã a participat, prin ansamblurile sale Orchestra simfonicã ºi Corul academic Gavriil Musicescu la Vacanþele muzicale de la Piatra Neamþ, cu un program atractiv de uverturi ºi coruri din opere, dirijat de maestrul Radu Pãstãvaru. Orchestra simfonicã a Filarmonicii Moldova condusã de dirijorul Gabriel Bebeºelea, a susþinut un concert extraordinat în cadrul Neamþ Music Festival OPUS: 1, în Catedrala Catolicã din Piatra Neamþ. Soliºtii Andrey Baranov, vioarã, (Premiul 1 Regina Elisabeta Bruxelles), Margarita Balanas, violoncel ºi Daniel Ciobanu, pian au interpretat Concertul pentru vioarã ºi orchestrã de J. Sibelius, Concertul pentru violoncel ºi orchestrã de A. Dvorak ºi Rhapsody in Blue pentru pian ºi orchestrã de G. Gershwin. Prezenþa Corului academic Gavriil Musicescu în Festivalul Internaþional al Muzicii Mecanice a devenit deja o tradiþie. Concertul coral dirijat de maestrul Doru Morariu a fost susþinut în aer liber. Nu în ultimul rând, Filarmonica Moldova a oferit pânã acum numeroase concerte în cadrul proiectului Muzica Pentru Toþi, în Complexul Palas, înregistrând audienþe record ºi douã concerte caritabile susþinute de ansamblurile Filarmonicii, având ca scop strângerea de fonduri pentru refacerea ºi reluarea activitãþii la Institutul de Boli Cardiovasculare Prof. Dr. George I.M. Georgescu Iaºi, grav afectat în urma unui incendiu (16 martie, la Catedrala Catolicã Sfânta Fecioarã Maria, Regina) Însã nu sunt deloc de trecut cu vederea viitoarele repere din agendã, între care ºi sprijinirea copiilor ºi tinerilor cu autism din România, pe 1 aprilie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu. Sãrbãtorile Pascale vor fi marcate printr-un concert vocal-simfonic extraordinar dirijat de maestrul Gheorghe Costin ºi un concert cameral susþinut la Aula BCU. Ca în fiecare an, Filarmonica ieºeanã va susþine, în luna mai, un concert în Parcul Copou din Vaslui. Pe lista invitaþilor, în concertele ce vor urma, se regãsesc nume foarte apreciate ºi aºteptate cu nerãbdare de publicul meloman: violoniºtii Mãlina Ciobanu, Remus Azoiþei, pianiºtii Dana Ciocârlie, Stefan Arnold, Daniel Goiþi, Adela Liculescu, violoncelistul Andrei Ioniþã, dirijorii Gheorghe Costin, Horia Andreescu, Tiberiu Soare, Adrian Morar, Anton Shaburov, Cvartetul Ad libitum ºi alþii. Actuala stagiune se va încheia pe 21 iunie cu un concert vocal simfonic, sub bagheta dirijorului Anton Shaburov (Rusia), laureat al Concursului Internaþional de dirijat Jeunesses Musicales- Bucureºti 2018, ºi a dirijorului Doru Morariu. Solistã va fi Adela Liculescu pian.