SEPTEMBRIE 2010 anul XVIII Nr. 385 REDACTOR { EF Manuela Elena NEAM}U REDAC} IA Sorin ANGHEL - redactor CORESPONDEN} I Dana MIHALACHE, Adrian VLAD, Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA, Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{AI SECRETARIAT TEHNIC Roxana MIH~ILESCU, Indira GHEORGHE [i Dan CÂRSTOIU COORDONATOR Christian CIOCAN Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-5, sector 5, Bucure[ti. Tel/fax: 021.250.98.89. E-mail: revistapolitiei@gmail.com Tiparul: «F`g`ra[ Print» Bucure[ti; ISSN 1584-9910 R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor. Reproducerea integral` sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul prealabil al redac]iei, este interzis`. 28 pagini - 2 LEI Se distribuie gratuit la Sec]iile de Poli]ie din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia. Revista func]ioneaz` \n baza Hot`rârii nr. 253/PJ/1991 [i face parte din Asocia]ia Poli]i[tilor bucure[teni ASPOL. Cheltuielile de editare [i tip`rire sunt autofinan]ate, fiind acoperite prin publicitate [i acte de sponsorizare, conform legilor \n vigoare. PUBLICA}IE EDITAT~ DE DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI Sumar Protec]ia victimelor - martor Lovitura fatal` Cifre seci, dar cu semnifica]ie S`pt`mâna prevenirii criminalit`]ii Cum s` ne ferim de infractori? Jurnalistul - \ntre con[tiin]` [i tenta]ie Eugen Alim`nescu - \ntre legend` [i adev`r O reform` f`r` fond [i form` 1-3 4-7 8 10-11 14-15 16-17 18-19 20-22
Protec]ia victimelor-martor Programele de protec]ie a martorilor sunt programe croite dup` necesit`]ile particulare ale acestora, diferen]iindu-se în func]ie de timpul aplic`rii [i complexitatea cazurilor în care se impune protec]ie. Programele extraprocedurale de protec]ie a martorilor se întind dincolo de simplele m`suri care pot fi introduse într-un cod de procedur` penal`. Este vorba de dispozitive care, în ultim` instan]`, furnizeaz` martorului o nou` identitate pentru a anihila amenin]`rile cu represalii. Aceste m`suri, fire[te, costisitoare, sunt prev`zute în special pentru a evita pericolele grave la care sunt expu[i martorii în, sau dup` proces. Includerea într-un Program de protec]ie conduce, de obicei, la o total` ruptur` cu via]a normal` a martorului [i a rudelor lui. Din acest motiv, ca [i din motive de costuri este recomandabil s` se restrâng` programele de protec]ie a martorilor la cazurile infrac]iunilor foarte grave. Cele mai bune rezultate sunt ob]inute în combaterea grupurilor criminale organizate. În combina]ie cu legisla]ia, cu privire la reducerea pedepselor pentru suspec]ii care coopereaz` cu autorit`]ile judiciare în vederea condamn`rii coinculpa]ilor, este de asemenea considerat` ca o m`sur` foarte eficient` în lupta împotriva grup`rilor teroriste. Faptul c` protec]ia martorilor este în mod special eficace în lupta împotriva crimei organizate [i terorismului poate fi explicat prin caracterul închis al grupurilor implicate, care face ca utilizarea metodelor tradi]ionale de investigare s` nu fie suficient`. În astfel de cazuri, se acord` o semnifica]ie considerabil` depozi]iei martorilor care, datorit` proximit`]ii personale fa]` de planificarea [i comiterea infrac]iunii sunt în situa]ia de a face declara]ii care s` conduc` la identificarea organizatorilor CRIM~ ORGANIZAT~ [i beneficiarilor infrac]iunii respective. Datorit` faptului c`, în astfel de cazuri probele materiale sunt adeseori insuficiente, protejarea indivizilor care sunt dispu[i s` depun` m`rturie cap`t` o importan]` [i mai mare. O alt` categorie de infrac]iuni pentru care protec]ia martorilor este frecvent utilizat` este aceea a crimelor grave [i cu violen]`, mai ales în cauzele în care suspectul deja cunoa[te victima (victimele) [i martorul (martorii). Dac` riscul de amenin]are sau r`zbunare împotriva martorilor din partea infractorului sau a prietenilor s`i este atât de mare încât ace[tia nu sunt dispu[i s` depun` m`rturie în instan]`, un program de protec]ie poate oferi o solu]ie. M`surile extraprocedurale sunt m`suri l`sate la latitudinea for]elor poli]iene[ti menite s` completeze m`surile procedurale. Astfel, crearea unei noi identit`]i presupune numeroase m`suri pentru a putea manipula datele personale de asemenea manier` încât s` devin` imposibil pentru ter]i s` reconstruiasc` noile, respectiv, vechile elemente de identificare ale persoanei protejate, \n special la înregistrarea în actul de stare civil`, la cazierul judiciar, precum [i la numeroase alte registre [i b`nci de date la toate nivelele (de pild`, controlul locuitorilor, registrul de impozite ori datele de asigurare social`, cele ale oficiilor de circula]ie rutier` sau ale armatei). POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 1
CRIM~ ORGANIZAT~ Un program dezvoltat de protec]ie a martorilor antreneaz`, f`r` îndoial`, riscurile unor importante abuzuri. De pild`, el ar putea s` conduc` foarte u[or la suportarea de c`tre ter]i a unor prejudicii serioase în privin]a situa]iei lor juridice, în raport de circumstan]e, prin simplul fapt al dispari]iei subite a unor persoane. În fine, au fost evocate cheltuielile considerabile pe care le-ar antrena un program dezvoltat de protec]ie a martorilor, precum [i inconvenien]ele pe care le-ar produce modificarea identit`]ii pentru martorii la care se refer` [i pentru apropia]ii lor. În acest fei, s-a considerat c` introducerea unui program complex de protec]ie a martorilor [i aplicarea unor m`suri extraprocedurale complexe (precum schimbarea identit`]ii, schimbarea domiciliului etc.) nu ar putea fi luat în discu]ie decât ca o ultima ratio, respectiv, numai dac` ar trebui ca persoana propus` spre a fi protejat` într-un Program specific de protec]ie trebuie s` se confrunte cu o veritabil` stare de necesitate. Aceast` form` de protec]ie, cunoscut` [i sub denumirea de protec]ie poli]ieneasc` sau preventiv` [i care presupune, în general, utilizarea de mijloace mai pu]in economicoase este întâlnit` în toate sistemele juridice care cunosc programe extraprocedurale, dar uneori [i în celelalte sisteme în care nu exist` decât dispozi]ii procedurale, fiind impus` de Ministerul Public în toate procesele [i în toate cazurile. Infractorii deseori recurg la intimid`ri, amenin]`ri sau violen]` asupra martorilor sau familiilor acestora pentru a-i împiedica s` depun` m`rturie. M`surile de protec]ie extraprocedurale care au ca scop protejarea securit`]ii fizice sunt de importan]` deosebit`, ele putând fi puse în practic` de unit`]ile de poli]ie care instrumenteaz` cauza pân` la preluarea martorului de c`tre Oficiul Na]ional pentru Protec]ia Martorilor. Consiliul Europei recomand` statelor membre s` aplice m`suri de protec]ie extraprocedurale, Obliga]ia de protec]ie din partea organelor judiciare exist`, începând cu momentul identific`rii martorului [i pân` la perioada ulterioar` procesului penal. asigurate de poli]ie, inclusiv schimbarea identit`]ii, a domiciliului, asisten]` [i g`sirea unui loc de munc` [i protec]ie fizic`. n cadrul Protocolului de protec]ie încheiat între martorul protejat pe de o parte [i Oficiul Na]ional pentru Protec]ia Martorilor pe de alt` parte, sunt stipulate [i o serie de m`suri de protec]ie extraprocedurale menite s` asigure o eficien]` sporit` a siguran]ei martorului. M`surile de protec]ie [i asisten]`, de natur` extraprocedural`, sunt m`suri prev`zute de lege [i se refer` la: protec]ia martorului aflat în stare de re]inere, arestare preventiv` sau în executarea unei pedepse privative de libertate, în colaborare cu organele care administreaz` locurile de de]inere, m`suri sporite de siguran]` la domiciliu, precum [i de protejare a deplas`rii martorului la [i de la organele judiciare; schimbarea domiciliului; schimbarea identit`]ii; schimbarea înf`]i[`rii; reinser]ia în alt mediu social; recalificarea profesional`; schimbarea sau asigurarea locului de munc`; asigurarea unui venit pân` la g`sirea unui loc de munc`. Acestora li se adaug` m`sura de protec]ie privind dotarea martorului cu arm` de paz` [i ap`rare. M`surile de protec]ie [i de asisten]` pot fi prev`zute, singure sau cumulat, în cadrul schemei de sprijin pe care Oficiul Na]ional pentru Protec]ia Martorilor o pune în aplicare pe parcursul desf`[ur`rii Programului de protec]ie, aceste m`suri c`p`tând o caracteristic` dinamic` în func]ie de evolu]ia anumitor parametri dicta]i de starea de pericol sau anumite cerin]e ap`rute în via]a martorului protejat. Programele de protec]ie a victimelor-martori sunt foarte costisitoare [i pot avea un impact grav asupra vie]ii victimei-martor. Nu orice victim`-martor poate participa la un program 2 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI
CRIM~ ORGANIZAT~ de protec]ie a martorilor [i nu orice program de protec]ie este potrivit pentru persoanele din aceast` categorie care devin martori. Grupul de lucru de la Portoroz al Pactului de Stabilitate a elaborat urm`toarele criterii pentru participarea victimelor-martori în cadrul programelor speciale de protec]ie extrajudiciar`: victima-martor s` fie în pericol; victima-martor s` fie capabil` s` dea declara]ii pertinente [i s`-[i repete depozi]iile în instan]a de judecat`; depozi]iile trebuie s` fie necesare în proces; victima-martor trebuie s` fie potrivit` pentru participarea în programul de protec]ie; folosirea m`surii de protec]ie trebuie s` fie voluntar`. M`surile de protec]ie trebuie s` se bazeze pe consim]`mântul informat al martorului-victim`. Ele trebuie discutate [i în privin]a lor trebuie s` existe un acord cu acesta, perfectat într-un document care specific` drepturile [i obliga]iile sale; m`surile de protec]ie trebuie potrivite împrejur`rilor individuale ale victimei-martor. Transpunerea acestor m`suri este bazat` pe o evaluare a riscurilor, care trebuie efectuat` deja la o etap` timpurie [i revizuit` pe tot parcursul procesului penal. Starea de pericol privind via]a, integritatea corporal` sau libertatea martorului poate ap`rea de la începutul desf`[ur`rii investiga]iilor într-o cauz`, pe parcursul anchetei penale, în faza de judecat` [i se poate extinde pe o perioad` mai întins` sau mai scurt` de timp dup` terminarea procesului. Obliga]ia de protec]ie din partea oganelor judiciare exist`, prin urmare, începând cu momentul identific`rii martorului [i pân` la perioada ulterioar` procesului penal. De asemenea, obliga]ia de protec]ie se poate extinde de la caz la caz [i asupra membrilor de familie sau a unor persoane de care martorul este legat afectiv. În vreme ce se respect` dreptul la ap`rare, m`surile de protec]ie a martorilor, colaboratorilor justi]iei [i apropia]ilor acestora trebuie organizate, când este necesar, înainte, în timpul [i dup` proces. Acest aspect distinge importan]a m`surilor prev`zute într-un Program de protec]ie fa]` de genurile m`surilor prev`zute în Codul de procedur` penal`. M`surile de protec]ie procedurale pot fi luate de procuror în faza urm`ririi penale sau de judec`tor în faza de judecat` (darea declara]iilor sub alt` identitate sau prin modalit`]i speciale de distorsionare a vocii [i imaginii, protec]ia datelor de identitate sau a declara]iei), iar o parte din cele neprocedurale pot fi luate de poli]ie (Oficiul Na]ional pentru Protec]ia Martorilor sau alte unit`]i de poli]ie - exemplu: m`suri sporite de siguran]` la domiciliu, protejarea deplas`rii la [i de la organele judiciare). M`surile de protec]ie extrajudiciare pot fi aplicate de la o etap` timpurie, când cazul nu a fost adus în instan]`, dar [i pe durata procesului [i dup` terminarea lui. Ele pot completa, îns` nu pot ]ine locul m`surilor de protec]ie judiciare care sunt de baz` în asigurarea unei protec]ii de lung` durat` [i care presupun un alt gen de complexitate [i eficien]`. Studiind comparativ sistemele judiciare din România [i cele din Germania [i Austria reiese faptul c` în cele din Germania [i Austria, unde martorul aflat sub protec]ie trebuie s` se prezinte în fa]a judec`torului cu datele reale, [i prezen]a lui în fa]a instan]ei este obligatorie, m`surile extraprocedurale au o aplicabilitate mult mai larg`. Adrian-Augustin B~R~SCU Nicolae George ST~NIC~ - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 3
CAZUISTIC~ Dosarele de la Omoruri Lovitura fatal` Credit foto: Serviciul Criminalistic n seara zilei de 11 februarie 2008, dou` grupuri de tineri s-au \ntâlnit pe bulevardul Alexandru Obregia, \n zona cinematografului Cultural. Ace[tia s-au luat la har]`, iar unul dintre ei a scos un cu]it [i a \nceput s` loveasc` \n stânga [i \n dreapta. Patru dintre cei implica]i \n b`taie au fost r`ni]i. Unul dintre ei, T`tar Andrei R`zvan, de 19 ani, a fost \njunghiat \n zona inghinal`, fiindu-i sec]ionat` artera femural`. Moartea a fost fulger`toare din cauza pierderii masive de sânge, tân`rul pierzând lupta cu via]a \n drum spre spital. La momentul sosirii poli]i[tilor, primele informa]ii care au fost ob]inute au fost chiar de la cei care fuseser` r`ni]i. Astfel, ace[tia au spus c` au avut un conflict spontan cu un alt grup de tineri, totul degenerând \n b`taie. La un moment dat, unul dintre cei implica]i \n alterca]ie a scos un cu]it r`nindu-i. Apoi, a fugit. Echipa de anchetatori (ofi]eri ai Serviciului Omoruri, ofi]eri criminali[ti, coordona]i de procuror) au demarat primele cercet`ri. Locul unde se \ntâmplase incidentul este o por]iune foarte \ntins` din bulevardul Obregia, aproximativ \n fa]a cinematografului Cultural, unde au fost descoperite, atât pe [osea, cât [i pe trotuar, pete mari de sânge. n scurt timp, au fost identifica]i to]i cei care f`ceau parte din grupul victimei (S. Septimiu, M. Marius, G. Alexandru, T. Viorel, S. Alexandru [i N. Corina). La momentul respectiv, niciunul dintre ei nu [tia despre cei cu care avuseser` alterca]ia, fiind incapabili s` dea vreo indica]ie minimal` despre fizionomia acestora. De asemenea, pe parcursul \ntregii nop]i nu s-a putut afla vreun motiv plauzibil care s` conduc` la declan[area conflictului. Astfel, dup` 12 ore de anchet`, care \n cazul unei fapte de acest fel sunt critice, se cuno[tea doar faptul c` \n apropierea cinematografului, M. Andrei [i G. Alexandru s-au intersectat cu un grup de trei persoane, care au f`cut mai multe remarci ce i-au deranjat pe cei doi. G. Alexandru, f`r` s` reac]ioneze pe moment, l-a sunat pe prietenul lui T`tar Andrei, pentru a veni s` discute cu ace[tia. ntâmpl`tor, T`tar Andrei era pe cealalt` parte a bulevardului, \mpreun` cu doi prieteni, T. Viorel [i S. 4 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI
Alexandru. Au traversat repede strada [i i-au \nconjurat pe cei trei. Tot \n aceste momente, dintr-un bloc din apropiere au ap`rut S. Septimiu [i N. Corina, care aveau s` fie martori o lupt` sângeroas`. Din acest moment, tinerii au dat de \n]eles c` au fost ataca]i de cei trei, la pu]in timp ap`rând [i o a patra persoan`, care, folosindu-se de un cu]it, i-a r`nit pe patru dintre ei. Anchetatorii având experien]a altor cazuri de asemenea gen, [i-au dat seama c` lipse[te ceva din declara]iile acestora, fiind pu]in probabil ca trei oameni, ulterior patru, s` atace [apte persoane, f`r` niciun motiv. Mai târziu, G. Alexandru a recunoscut c` el a fost cel care a \nceput b`taia, lovindu-l pe unul dintre cei trei, care \l jignise mai devreme. Poli]i[tii aveau un alt semn de \ntrebare: de ce al patrulea a \ncercat s` \i omoare pe to]i ceilal]i? (conform declara]iilor victimelor). n urma alterca]ie, S. Septimiu a fost t`iat la cap, T. Viorel [i G. Alexandru, la mâini iar T`tar Andrei a fost lovit de dou` ori, prima lovitur` parând-o cu mâna, iar cea de-a doua, \n zona inghinal`, fiindu-i fatal`. Faptul c` agresorul mirosea puternic a alcool (conform declara]iilor celor agresa]i), r`mânând \n urma celorlal]i din cauza acestui lucru, i-a f`cut pe oamenii legii s` aib` oarece rezerve la afirma]iile c` autorul avea \n inten]ie s` \i omoare pe to]i f`r` niciun motiv. A doua zi, pe 12 februarie 2008, a mai fost identificat un martor, care avea s` fie important \n desf`[urarea anchetei. C. Lauren]iu a reu[it s` le dea anchetatorilor primele indicii cu privire la cum ar`ta agresorul. Pe baza acestor informa]ii, criminali[tii au schi]at portretul-robot, care ulterior s-a dovedit a fi extrem de asem`n`tor cu persoana c`utat`. Cu aceste prime informa]ii, a fost \ntocmit planul ulterior de anchet`, fiind coopta]i \n investiga]ie to]i ofi]erii Serviciului Ac]iunea lui Ciuparu nu a durat mai mult de 15 secunde, el lovind la \ntâmplare, stimulat de consumul de alcool [i de faptul c` prietenul lui era b`tut. CAZUISTIC~ Omoruri, ofi]eri de la alte departamente, dar [i poli]i[ti de la sec]iile de poli]ie din zona unde avusese loc incidentul, fiind implicate, astfel peste 60 de persoane. n urm`toarele zile, au fost investigate toate zonele adiacente locului faptei, ner`mânând nicio persoan` care ar fi putut s` vad` ceva [i s` nu fi fost c`utat` de un poli]ist pentru detalii. {tiindu-se c` uciga[ul consumase alcool, anchetatorii au mers la cele dou` restaurante aflate \n zon` pentru a vedea dac` vor fi g`site indicii noi. Dar angaja]ii restaurantelor nu au putut da informa]ii care s` \i ajute pe poli]i[ti. Din acest motiv, poli]i[tii au difuzat portretul-robot c`tre posturile de televiziune [i ziare, motiv pentru care, \n câteva zile, primite foarte multe informa]ii ce trebuiau verificate \n paralel cu ancheta. Un volum de munc` imens, dar care avea s` dea rezultate. Pe baza indiciilor strânse pân` la acest moment, s-a tras concluzia c` persoanele din grupul agresorului nu sunt din zona unde se \ntâmplase totul, dar foarte probabil locuiesc pe aria sectoarelor 4 sau 5, iar agresorul este o persoan`, care fie avea cu]itul \ntâmpl`tor la el, fie \l folosea \n meseria ce o practica. Ultima ipotez` avea s` se confirme \n momentul re]inerii autorului. Pe 13 septembrie, un b`rbat a venit la Sec]ia 16 Poli]ie pentru a preda un briceag, care avea urme de sânge pe el [i pe care \l g`sise pe spa]iul verde al blocului unde locuia, nu foarte departe de locul crimei. Ca urmare a presiunii exercitate de mass-media, portretul-robot fiind difuzat aproape la fiecare emisiune de [tiri [i \n paginile ziarelor, autorul s-a predat singur, pe 18 februarie 2008 (dup` o s`pt`mân` de la comiterea crimei). Ulterior, s-a constat c` numele lui [i adresa exact` fuseser` indicate de o persoan` care sunase la Dispeceratul Poli]iei, verificarea acestei POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 5
CAZUISTIC~ informa]ii fiind programat` chiar \n ziua \n care acesta s-a predat. Astfel, la sfatul p`rin]ilor, criminalul, pe numele lui Ciuparu C`t`lin, 23 ani, a venit \n diminea]a de 18 februarie la Poli]ia Capitalei, \nso]it de un avocat. Declara]iile acestuia au fost sincere. El a recunoscut tot ceea ce a f`cut, dar, a men]ionat \n fa]a oamenilor legii [i numele celorlal]i prieteni care au fost implica]i \n incident, chema]i [i ei de altfel, pentru a da declara]ii. Aceste ultime declara]ii au condus la reconstituirea \ntregului [ir de evenimente, care au dus la moartea lui T`tar Andrei. Astfel, \n dup`-amiaza de 11 februarie Ciuparu C`t`lin, \mpreun` cu M. Ionu], N. Tiberiu [i T. Ernesto s-au cinstit la un restaurant de pe [oseaua Olteni]ei, apoi s-au mutat la restaurantul Calabria, unde au consumat alcool \n cantit`]i apreciabile. La plecare, \n dreptul cinematografului Cultural s-au intersectat cu G. Alexandru [i M. Marius, pe care i-au ironizat. G. Alexandru s-a enervat extrem de tare, dar neavând tupeul necesar s` le cear` socoteal` s-a gr`bit s` cear` ajutor prietenilor din zon`. G. Alexandru s-a desp`r]it de M. Marius (care a r`mas s` cumpere un suc de la un chio[c) [i l-a sunat pe T`tar Andrei, n urma mediatiz`rii cazului, au aflat de la televizor ce urm`ri a avut b`taia la care luaser` parte, dar nu au f`cut nimic, sperând c` nu vor fi descoperi]i. Inspector Marian MIHOCI, Serviciul Omoruri b`iat cunoscut \n zon`, cu statur` atletic` [i f`r` \ndoial` cu mai mult tupeu. ntâmpl`tor, T`tar era chiar \n apropiere [i a venit imediat \n ajutorul prietenilor lui, \mpreun` cu T. Viorel [i S. Alexandru. Fiind impulsionat de sosirea rapid` a prietenilor, G. Alexandru l-a lovit pe N. Tiberiu cu pumnul \n fa]`, iar ceilal]i i-au lovit pe M. Ionu] [i T. Ernesto. Din ploaia de lovituri au reu[it s` scape M. Ionu] [i N. Tiberiu. n \ncercuire a r`mas T. Ernesto, care a fost culcat la p`mânt. n acest moment a intervenit Ciuparu C`t`lin, care a scos briceagul din buzunar (folosit de acesta pentru a-[i t`ia mâncarea, fiind de meserie zugrav) [i i-a r`nit pe patru dintre ei, T`tar Andrei decedând la scurt timp. Cei din grup nu au v`zut imediat cu]itul, astfel c` nu s-au \mpr`[tiat imediat, decât dup` ce N. Corina a ]ipat la ceilal]i c` are cu]it. Ac]iunea lui Ciuparu nu a durat mai mult de 15 secunde, el lovind la \ntâmplare, stimulat de consumul de alcool [i de faptul c` prietenul lui era b`tut, f`r` niciun motiv aparent. Totu[i, nu putem vorbi despre legitim` ap`rare din moment ce criminalul nu a fost atacat, ci pur [i simplu a \nceput s` dea \n stânga [i \n dreapta pe T`tar lovindu-l de dou` ori. Atacul \mpotriva lui T`tar Andrei a fost cu inten]ie, fiind considerat probabil liderul grupului, [i cel mai activ \n b`taia iscat`. n declara]ia lui, Ciuparu C`t`lin a spus c` \n momentul când a v`zut c` cei trei prieteni ai lui sunt b`tu]i s-a apropiat, [i, f`r` motiv, a fost [i el lovit cu pumnii de mai multe persoane, moment \n care s-a lipit de o ma[in` parcat`, a scos briceagul cu care a lovit, f`r` s` \[i dea seama pe cine sau unde. Totu[i, din dinamica loviturilor reiese c` aceste afirma]ii nu sunt adev`rate. Leziunile lui T`tar Andrei au fost ambele pe partea dreapt`, cea fatal` fiind aplicat` \n partea din spate a piciorului [i nu s-ar fi putut produce dac` cei doi ar fi stat fa]` \n fa]`. De aceea, pozi]ia victimei a fost lateral dreapta, prima lovitur` fiind \n abdomen, iar \n momentul când T`tar s-a ferit, r`sucindu-se spre dreapta, a doua 6 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI
CAZUISTIC~ lovitur` a fost c`tre zona expus`. Explicarea acestui mecanism este extrem de important` deoarece dovede[te c` victima nu \l agresa pe criminal, pentru c` nu avea cum. Dup` s`vâr[irea faptei, Ciuparu a fugit. S-a re\ntâlnit cu ceilal]i prieteni,[i s-a \ndreptat, printre blocuri, pe strada Luic`. Aici, cei trei s-au oprit [i au discutat despre ceea ce se \ntâmplase. T. Ernesto a v`zut cu]itul plin de sânge \n mâna lui Ciuparu [i dându-[i seama c` s-a \ntâmplat ceva grav a \ncercat s` [tearg` sângele de pe cu]it, dup` care l-a aruncat \n gr`dina unui bloc din apropiere, apoi au plecat spre casele lor. A doua zi au aflat de la televizor ce urm`ri a avut b`taia la care luaser` parte, dar nu au f`cut nimic, sperând c` nu vor fi descoperi]i. Pentru asta, \n dosarul deschis de anchetatori, M. Ionu], N. Tiberiu [i T. Ernesto au fost acuza]i de s`vâr[irea infrac]iunii de nedenun]are. De asemenea, T. Ernesto a fost acuzat de favorizarea infractorului, deoarece a aruncat arma crimei cu scopul de a ascunde o prob` esen]ial` \n dovedirea faptei. Pentru toate aceste fapte, Ciuparu C`t`lin a fost acuzat de infrac]iunea de omor calificat. Sentin]a Pe 28 aprilie 2009 a fost pronun]at` sentin]a de Tribunalul, Municipiului Bucure[ti. Iat` cum sun` aceasta: În baza art.174 din Codul penal (C.p.) (Uciderea unei persoane se pedepse[te cu închisoare de la 10 la 20 de ani [i interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepse[te) raportat la art. 175 lit. i Cod penal (în public) cu aplicarea art. 74 lit. a, c (a) conduita bunã a infractorului înainte de sãvâr[irea infrac]iunii; c) atitudinea infractorului dupã sãvâr[irea infrac]iunii, rezultând din prezentarea sa în fa]a autoritã]ii, comportarea sincerã în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestãrii participan]ilor) raportat la articolul 76 lit. a C.p. (Efectele circumstan]elor atenuante. În cazul în care existã circumstan]e atenuante, pedeapsa Credit foto: Serviciul Criminalistic principalã se reduce sau se schimbã dupã cum urmeazã: a) când minimul special al pedepsei închisorii este de 10 ani sau mai mare, pedeapsa se coboarã sub minimul special, dar nu mai jos de 3 ani) condamn` pe CIUPARU C~T~LIN VIRGIL la 6 ([ase) ani închisoare pentru s`vâr[irea infrac]iunii de omor calificat [i la interzicerea unor drepturi pe o durat` de 2 ani dup` executarea pedepsei. De asemenea, \l condamn` pe acela[i inculpat la câte 2 (dou`) luni închisoare, pentru infrac]iunea de lovire (p`r]i v`t`mate S. Septimiu, T. Viorel [i G. Alexandru). În baza art. 264 alin.1 C.p. (favorizarea infractorului) [i art. 262 alin. 1 C.p. (nedenun]area) T. Ernesto este condamnat la câte un 1(un) an închisoare [i interzicerea unor drepturi. În baza art. 81 C.p. (Condi]iile de aplicare a suspendãrii condi]ionate) dispune suspendarea condi]ionat` a execut`rii pedepsei stabilind termen de încercare o perioada de 3 ani. În baza art. 262 alin.1 C.p. condamn` pe M. Ionu] la 1(un) an închisoare, cu supendare. În baza art. 262 alin.1 C.p. \l condamn` pe N. Mihai la 6 ([ase) luni închisoare, cu suspendare. De asemenea, Ciuparu C`t`lin a fost obligat s` pl`teasc` 20.000 de euro daune morale p`rin]ilor victimei, plus un total de 5200 de lei, cheltuieli judiciare pentru S. Septimiu, G. Alexandru [i T. Viorel, constituite p`r]i civile \n dosar. Sorin ANGHEL POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 7
RUTIER Brigada Poli]iei Rutiere ne informeaz` Cifre seci, dar cu semnifica]ie IULIE 2009 2010 Diferen]a Total accidente 383 378-5 Accidente grave Mor]i R`ni]i u[or R`ni]i grav 95 78-2 12 10-17 86 71-15 353 362 + 9 Cauze principale accidente: 1) Traversarea neregulamentar` a pietonilor = 91 (-5) accidente; 2) Neacordarea priorit`]ii de trecere pietonilor care traverseaz` regulamentar = 43 (-9) accidente; 3) Neacordarea priorit`]ii de trecere vehiculelor care au acest drept = 66 (-26) accidente. Cauze principale accidente grave: 1) Traversarea neregulamentar` a pietonilor = 23 (-15) accidente; 2) Neacordarea priorit`]ii de trecere pietonilor care traverseaz` regulamentar = 13 (-3) accidente; 3) Neacordarea priorit`]ii de trecere vehiculelor care au acest drept = 9 (0) accidente. * AUGUST 2009 2010 Diferen]a Total accidente 334 254-80 Accidente grave Mor]i R`ni]i u[or R`ni]i grav 75 62-13 15 9-6 67 60-7 321 230 + 91 Cauze principale accidente: 1) Traversarea neregulamentar` a pietonilor = 54 (-25) accidente; 2) Neacordarea priorit`]ii de trecere vehiculelor care au acest drept = 50 (-36) accidente; 3) Neacordarea priorit`]ii de trecere pietonilor care traverseaz` regulamentar = 36 (+8) accidente. * august reprezint` 01.08.2010-26.08.2010 Cauze principale accidente grave: 1) Traversarea neregulamentar` a pietonilor = 22 (-5) accidente; 2) Neacordarea priorit`]ii de trecere vehiculelor care au acest drept = 14 (+2) accidente; 3) Neacordarea priorit`]ii de trecere pietonilor care traverseaz` regulamentar = 7 (-4) accidente. Observa]ie: Cifrele din paranteze reprezint` diferen]a comparativ cu perioadele similare ale anului 2009. 8 Septembrie- POLI}IA CAPITALEI
PREVENIRE Apropierea de comunitate [i de nevoile acesteia ( buna vecin`tate ) a reprezentat unul dintre obiectivele Strategiei de modernizare a Poli]iei Române. De aici a rezultat [i ini]iativa Poli]iei Capitalei de a realiza anual, timp de o s`pt`mân`, un eveniment de rela]ii publice având ca scop, pe de o parte, informarea popula]iei [i, pe de alt` parte, cre[terea încrederii acesteia în Poli]ie. În anul 2010 se va desf`[ura cea de-a cincea edi]ie a evenimentului S`pt`mâna prevenirii criminalit`]ii ; fiecare edi]ie este una tematic`, cea din 2006 fiind Proximitatea, în 2007- Siguran]a viitorului, în 2008 - Responsabilitatea civic`, iar \n 2009 - Siguran]a copiilor. În 2010, vom desf`[ura evenimentul pe ideea Siguran]a Bucure[tiului (\n calitate de capital` european`), în perioada 27 septembrie - 1 octombrie. Din 2007, evenimentul se desf`[oar` la nivel na]ional, prin implicarea direct` a Institutului de Cercetare [i Prevenire a Criminalit`]ii din cadrul Inspectoratului General al Poli]iei Române. Proiectul este nou prin amploarea activit`]ilor de rela]ii publice, precum [i prin deschiderea pe care Poli]ia o are fa]` de cet`]eni [i societatea civil`. El poate fi replicat în oricare din ]`rile membre ale Uniunii Europene, astfel încât anual, în aceea[i perioad`, toate statele UE am putea organiza un eveniment intitulat S`pt`mâna prevenirii criminalit`]ii. Prin mediatizarea cumulat` a acestuia, activit`]ile dintr-o ]ar` a UE S`pt`mâna prevenirii criminalit`]ii [i bunele practici în domeniu ar putea fi cunoscute [i adoptate de oricare dintre ]`rile membre. De asemenea, cercet`rile în domeniul infrac]ionalit`]ii, precum [i studiile sociologice cu privire la percep]ia popula]iei fa]` de criminalitate ar putea fi cunoscute [i în celelalte ]`ri membre, mult mai repede decât în prezent (prin organizarea unor seminarii na]ionale, mediatizate interna]ional, poate chiar în sistem videoconferin]`). În 2006. Beneficiari direc]i ai acestui eveniment au fost - pe durata unei singure s`pt`mâni - 1200 cet`]eni, iar indirec]i circa 400.000; evenimentul a fost popularizat prin intermediul a 20 emisiuni radio-tv, la 13 posturi cu audien]` na]ional` [i 30 articole în pres`; a fost editat un supliment al ziarului Ziua, intitulat chiar S`pt`mâna prevenirii criminalit`]ii, 8 pagini, 50.000 exemplare; a fost lansat` cartea po[tal` Bucure[ti-siguran]` [i încredere. În cadrul întâlnirilor-dezbatere au fost prezentate 25 de teme de interes public. În 2007. Evenimentul a fost deschis de Ziua parteneriatului public-privat, în care cei mai buni parteneri, implica]i în proiecte comune cu Poli]ia, pe durata unui an de zile, dar [i implica]i în proiecte de Corporate Social Responsability (CSR) au fost premia]i. Pentru c` tema evenimentului a fost Siguran]a viitorului, Casa de Mod` Venus a realizat colec]ia de mod` Poli]i[tii anului 3000, care a fost prezentat` în deschiderea evenimentului, iar Academia de Poli]ie Alexandru Ioan Cuza a organizat un seminar cu patru ateliere de lucru: prevenirea violen]ei în [coli, prevenirea accidentelor rutiere, prevenirea criminalit`]ii stradale [i profilul socio-psihologic al diadei victim`-autor, în viitor. 10 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI
PREVENIRE Au participat peste 50 de cadre didactice dar [i invita]i, speciali[ti în sociologie, psihologie judiciar`, criminologi, criminali[ti, pedagogi etc. Evenimentul a continuat cu Ziua prevenirii furturilor, fiind organizat` cea de-a doua edi]ie a Expozi]iei sistemelor de siguran]` ; ca [i în 2006, în spa]iul public din fa]a prim`riei sectorului 2 au fost prezentate cele mai moderne dispozitive de protec]ie pentru locuin]e, ma[ini, protec]ia individual`, dar [i instrumente folosite de ho]i la spargeri. Rolul acestei expozi]ii a fost acela de a sensibiliza [i responsabiliza popula]ia în sporirea interesului acesteia pentru autoprotec]ia victimal`. Ultima zi a fost dedicat` Prevenirii pirateriei în muzic`, film [i asigurarea drepturilor de autor; beneficiari au fost circa 460 liceeni, cu acest prilej lansându-se [i concursul de teatru O zi din via]a unui adolescent, la care au participat 20 de echipe de teatru de amatori din [coli, premierea având loc în februarie 2008. Beneficiari direc]i ai acestui eveniment - pe durata unei singure s`pt`mâni - au fost circa 2550 cet`]eni, iar indirec]i aproximativ un milion; evenimentul a fost popularizat prin intermediul a 25 posturi radio-tv cu audien]` na]ional` [i 45 articole în pres`; a fost editat un supliment al revistei Poli]ia Capitalei, intitulat S`pt`mâna prevenirii criminalit`]ii, 16 pagini, pa]ial-color, în 7000 exemplare. A fost lansat` o edi]ie special` de întreguri po[tale (plic [i timbru). Au participat 23 speciali[ti [i au fost sus]inute circa 24 de lucr`ri [tiin]ifice. Evenimentul a continuat în 2008 [i 2009. În 2008 tema a fost Responsabilitatea civic`, iar în 2009 Siguran]a copiilor. Astfel, în 2008, au fost lansate dou` campanii sociale: EU ajut. Ajut` [i tu! [i Libertate sau delincven]`. Totodat`, a fost înfiin]at` {coala p`rin]ilor în dou` unit`]i de înv`]`mânt, locuri în care, dup` terminarea serviciului, p`rin]ii puteau ob]ine informa]ii [i sfaturi. Poli]ia Capitalei a sus]inut proiectul KARTIER al Prim`riei Generale a Municipiului Bucure[ti [i, în acest proiect, tinerii au putut transmite mesajul PAX URBANA, pe care l-au scris cu grafitti pe gardul Poli]iei Capitalei. Proiectul a trecut limita Bucure[tilor, mesajul transmis de patru televiziuni având un public divers, la nivel na]ional. Evenimentul din 2009 a culminat cu lansarea primului num`r al Revistei Prevenirea Criminalit`]ii [i organizarea unei expozi]ii cu scaune auto pentru copii, la Muzeul Na]ional de Art` al României. Evaluare. Evenimentul, care se afl` - în 2010 - la cea de-a cincea edi]ie, a adus al`turi reprezentan]i ai autorit`]ilor publice locale, institu]iilor publice [i sectorului neguvernamental, speciali[ti [i mediul academic, mediul de afaceri, cet`]eni - copii, adul]i [i vârstnici. Num`rul beneficiarilor a crescut de la an la an, nu numai prin cre[terea num`rului de participan]i direc]i dar [i cu ajutorul instrumentelor de rela]ii publice [i advertising. Beneficiari direc]i au fost, pe parcursul celor patru ani, aproximativ 12.000 cet`]eni, de diferite categorii de vârste, iar indirec]i peste 3.000.000. Evenimentul a fost bine promovat de posturile TV [i radio, ca [i de presa scris`, anual 20-25 de posturi radio-tv redând momentele ac]iunilor, inclusiv prin transmisii directe. Numai în patru ani, evenimentul S`pt`mâna prevenirii criminalit`]ii s-a bucurat de peste 140.000 de articole on-line. Serviciul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 11
NU SCRIE {I CONDUCE N ACELA{I TIMP. SIGUR VA IE{I R~U. O ini]iativ` a Poli]iei Capitalei pentru descurajarea folosirii telefonului mobil la volan.
PREVENIRE Cum s` ne ferim de infractori? Italian bogat [i frumos caut tinere pentru prostitu]ie Problema, \ntr-adev`r grav`, privind existen]a acestor SRL-uri matrimoniale const` nu neap`rat \n faptul c` o serie de naivi [i ofusca]i, reprezentan]i ai p`r]ii masculine, \n special, \[i caut` alinarea prin col]urile obscure ale vreunui apartament, zis [i sediu, [i-[i aleg partenera din dosarele pr`fuite [i pline cu poze deocheate ale agen]iei. Nu! Fiecare face ce vrea cu sentimente sale, dar fiecare trebuie s` [tie c` pentru orice minim comision pl`tit (250.000 lei \nscrierea [i câteva milioane bune \ntâlnirea ) agraveaz` situa]ia unora dintre fetele agen]iei, multe dintre ele ajungând \n aceast` form` de sclavie ca o consecin]` a traficului de femei din România. Astfel, incredibil sau nu, dar foarte dureros de adev`rat pentru o ]ar` ca a noastr`, foarte s`rac`, atragerea naivelor spre o via]` mai frumoas`, prin anun]urile agen]iilor matrimoniale, reprezint` \nc` principala metod` de racolare a tinerilor de c`tre proxene]i. C`s`toria este o form`, iar miresele sunt comandate prin po[t`: Italian bogat doresc s` cunosc, pentru c`s`torie, o tân`r` frumoas`. Implicit, se cer poze-bust [i \ntreg, caracterizare [i multe date - urmare din num`rul trecut - despre persoana cu pricina. Doritoarele se pot adresa mirelui la o c`su]` po[tal` a unei agen]ii matrimoniale, aleas` \ntâmpl`tor. Dar \n spatele multor astfel de servicii matrimoniale stau, de fapt, re]elele de trafic cu femei. nainte de a pleca din ]ar` spre m`riti[, fetelor li se cere un onorariu de la 1000 la 6000 de m`rci germane, pentru a[a-zisele aranjamente necesare c`s`toriei [i pentru acoperirea cheltuielilor de drum. Fetele sunt convinse c` Sunt \nv`]ate cum s` se \mbrace [i, mai ales, cum s` se dezbrace. pleac` mai \ntâi doar pentru o perioad` de maxim trei luni, timp suficient pentru a se cunoa[te cu viitorul so]. La locul nun]ii, naivele constat` cu stupoare c` so]ul lor, italianul frumos [i bogat, este de fapt un escroc \n toat` regula. Este un traficant de femei! Acesta le confisc` fetelor actele (pa[apoarte, documente de identitate) [i ulterior \[i sechestreaz` prada \n locuri ferite de agita]ia cotidian` [i de ochii suspicio[i ai autorit`]ilor locale. Traficantul le spune fetelor c` a cheltuit cu transportul [i aducerea lor din România o sum` mare de bani [i c` ele vor trebui s` munceasc` pentru el, care s` \[i pl`teasc` datoriile. nglodate \n datorii (pentru mâncare, viz` [i permis legal de munc`), la care se percep [i dobânzile de rigoare, [i mai ales f`r` acte-rareori fetele mai g`sesc o cale de sc`pare [i r`mân aproape toat` via]a subjugate intereselor proxenetului. Agen]iile de impresariat artistic specializeaz` fete pentru bordeluri! O alt` cale eficient` a trafican]ilor de carne vie de a duce românce la prostituat \n str`in`tate este reprezentat` de agen]iile de impresariat artistic sau agen]iile pentru munci domestice. Pe aceast` cale, \n re]ea intr` \n special ultra-naivele sau femeile prea s`race ca s` mai doreasc` s` r`mân` \ntr-o ]ar` care nu le ofer` mai nimic. nainte de a fi exportate, cele care vor s` devin` dansatoare sau top-modele urmeaz`, pentru specializare, un fel de curs de instruire. Sunt \nv`]ate cum s` se \mbrace [i, mai ales, cum s` se dezbrace, s` mearg`, s` se mi[te [i ce s` fac` pentru a atrage aten]ia clien]ilor pofticio[i. Toat` aceast` pedagogie este, aparent, una gratis. n plus, fetele semneaz` [i un contract pe unul sau mai mul]i ani, dar, aten]ie!, redactat \ntr-o limb` str`in` [i care este obligatoriu pentru toate persoanele \nscrise la cursurile agen]iei. Având clauzele redactate \ntr-o alt` limb` decât cea român` sau vreuna din limbile de circula]ie 14 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI
PREVENIRE interna]ional`, fetele semneaz` practic \n orb, f`r` s` \n]eleag` (din limba arab`, spre exemplu!) clauze total neacceptabile, cum ar fi: o parte din bani vor reveni intermediarului sau \n cazul unei probleme de munc` patronul poate lua to]i banii angajatei! Iar când ajung \n Vest, viitoarele dansatoare, chelneri]e sau menajere, descoper` cu stupoare c` locul ideal de munc` promis este de fapt un club anost de noapte sau un stabiliment cu activitate de bordel. Ca [i \n cazul agen]iilor matrimoniale, fetele sunt legate de patron prin contract [i prin acelea[i datorii pentru preg`tirea lor din ]ar`. Mai mult, ele nu au nici un ban \n buzunar cu care s`-[i pl`teasc` m`car biletul \napoi. Cu toate acestea, naivitatea tinerelor este una incredibil` \n cazurile de trafic cu femei, fiindc` rareori, s` fim sinceri, o românc` a ajuns \n str`in`tate \mpotriva voin]ei ei! Pentru româncele violate [i b`tute, consulatele nu au bani pentru repatriere Pentru prima dat` \n România, aspectul traficului de carne vie, sub forma prostitu]iei, a fost semnalat de Funda]ia Umanitar` {anse Egale pentru Femei, care [i-au asumat [i responsabilitatea analiz`rii [i c`ut`rii de solu]ii pentru combaterea traficului de femei [i exploatarea acestora de c`tre proxene]i. Dar Funda]ia S.E.P. [i Poli]ia - ultima doar \n m`sura \n care \i permite legisla]ia fragil` - sunt teoretic [i singurele institu]ii care lupt` cât de cât \mpotriva traficului intern de femei [i a sclaviei. Dar doar doi \mpotriva celor mul]i nu pot ob]ine rezultate favorabile, mai ales c` num`rul româncelor p`c`lite [i exportate din România \n re]ele interna]ionale de prostitu]ie devine din ce \n ce mai mare. Spre exemplu, o parte dintre fetele care au reu[it s` fug` din locurile \n care sunt sechestrate de proxene]i, [i s` ajung` \n ]ar`, au povestit reprezentan]ilor funda]iei cum nu aveau voie s` p`r`seasc` sub nici un chip locurile \n care erau cazate, de regul` beciuri sau pivni]e insalubre ale unor cl`diri izolate sau p`r`site. Mai mult decât atât, \n cazul \n care refuzau s` se prostitueze, femeile erau \nfometate [i b`tute cu bestialitate, amenin]ate cu moartea [i violate \n mod repetat. n general, \nc` de la sosirea \n ]ar`, femeilor le erau luate actele de identitate, astfel \ncât, chiar dac` reu[eau s` evadeze, fugarele nu aveau nici o [ans` de a-[i g`si un alt loc de munc` sau de a se \ntoarce \n ]ar`, a[a c`, de cele mai multe ori, ajungeau vagaboande [i, ulterior, erau arestate [i b`gate \n pu[c`rii. Pu]ine dintre aceste sclave - abia dup` ce treceau prin suferin]e groaznice - ajungeau s` recurg` la posibilitatea solicit`rii ajutorului de repatriere din partea consulatelor sau a ambasadelor române, [i asta dac` puteau ajunge \n ora[ele mari unde acestea existau. Dar, de cele mai multe ori, nici aceast` alternativ` nu se dovedea a fi cea mai bun` op]iune, deoarece reprezentan]ele diplomatice au din ce \n ce mai pu]ine fonduri pe care le pot aloca acestui gen de activit`]i, iar româncele ajungeau din nou pe str`zi. Sau \n mâinile acelora[i proxene]i de la care fugiser`! Traian TANDIN - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 15
PROFESIONAL Jurnalistul - \ntre con[tiin]` [i tenta]ie Harta moral` a Americii. Studiul întreprins de academicienii Lee Wilkins [i Renita Coleman se bazeaz` pe puncte cumulate în urma r`spunsurilor [i explica]iilor date de participan]i la întreb`ri privind diverse dileme etice. Este vorba despre etapele de dezvoltare moral` ale lui Kohlberg, un sistem de evaluare psihosociologic` aplicat în diverse ramuri profesionale sau grupuri sociale de la apari]ia sa, în urm` cu peste 30 de ani. Timp în care s-a putut contura un clasament al moralit`]ii, dup` cum urmeaz`: 1. Filosofi/academicieni - 65,10 puncte; 2. Studen]i [i reziden]i în medicin` - 50,20 puncte; 3. Medici practican]i - 49,20 puncte; 4. Jurnali[ti - 48,68 puncte; 11. Marina militar` - 41,60 puncte; 13 Adul]i, în general - 40,00 puncte; 14. Oameni de afaceri - 38,13 puncte; 15. Studen]i ai [colilor de afaceri - 37,40 puncte; 16. Elevi de liceu - 31,00 puncte; 17. De]inu]i - 23,70 puncte; 18. Elevi din clasele IX-X - 20 puncte. Publicul are opinii diferite. Opinia public` din România [i cea din SUA manifest` idei contrare informa]iilor oferite de speciali[ti. În condi]iile în care scandalurile legate de pres` [i dezbaterile privind moralitatea acesteia s-au înmul]it în ultima vreme, românii plaseaz` televiziunea [i radioul printre principalele institu]ii în care au încredere (71%), dup` Biseric`, Armat` [i organismele Uniunii Europene, conform ultimului Eurobarometru al opiniei publice prezentat de Delega]ia Comisiei Europene la Bucure[ti. În schimb, în Statele Unite discu]iile legate de practicile din pres`, care au determinat demisii r`sun`toare la institu]ii precum Newsweek, New York Times sau CBS, au produs o sc`dere rapid` a încrederii americanilor în mass-media. Potrivit unui studiu efectuat în cursul anului 2009, numai 23% din popula]ie crede c` presa are standarde etice demne de încredere. Cadourile. Ob]inerea încrederii este scopul tuturor practicienilor, [i el poate fi atins numai prin înalte performan]e profesionale [i etice. De aceea, nu trebuie oferite niciodat` reprezentan]ilor media informa]ii cu valoare îndoielnic`, petreceri extravagante, cadouri scumpe sau favoruri personale. Un mare num`r de ziari[ti [i directori de rela]ii publice au pus la îndoial` corectitudinea campaniei Coca-cola din SUA în cadrul c`reia compania a expediat unui num`r de 200 de consumatori, reporteri [i editori de profil, mostre de cutii Coke Classic, con]inând bancnote de 5 dolari. Acest gen de juc`rele care atrag aten]ia, f`cuse parte, anterior, din promo]ia vara magic` prin care 750.000 cutii au fost distribuite în toat` ]ara, con]inând pân` la 200$ [i taloane pentru premii în excursii [i bilete de c`l`torie pentru diverse destina]ii de vacan]`. Ambalajele erau concepute astfel încât banii sau talonul s` sar` la deschiderea recipientului aparent obi[nuit. News-letterul de Rela]ii Publice Bulldog Reporter a citat câ]iva ziari[ti [i directori de rela]ii publice care, majoritatea, au ar`tat, c` expedierea banilor c`tre sursele de [tiri pune problema unui conflict de interese, indiferent dac` se inten]ioneaz` sau nu mituirea acestora. Automobilele în nuan]e de gri. Cele mai dificile situa]ii din punct de vedere etic sunt cele care nu pot fi considerate nici albe, nici negre ci de diverse nuan]e de gri. Rela]iile dintre jurnali[tii specializa]i în automobilism [i fabrican]ii de automobile sunt dubioase, conform unui articol din Wall Street Journal. Nu este, de exemplu, neobi[nuit ca un redactor de la Car and Drive s` scrie articole despre ma[ini fabricate de o firm` care îl folose[te pe acel ziarist pe post de consultant. Autorul articolului afirm`: bun venit în lumea jurnalismului auto entuziast, unde barierele care despart agen]ii de publicitate de jurnali[ti sunt suficient de poroase pentru a l`sa s` treac` lejer cecurile de plat`. Codul PRSA interzice coruperea canalelor de comunicare prin plasarea jurnali[tilor pe statul de plat`, dar aceast` reglementare nu pare s` afecteze prea mult strategiile unor reviste de impact, precum Car & Drive, Motor Trend, Road & Track. Jurnali[tii sus]in c` sunt profesioni[ti [i c` munca lor de consultan]` nu le afecteaz` libertatea de a scrie ce [i cum vor, dar publicul se îndoie[te de integritatea unor asemenea declara]ii. În acela[i timp, dac` angajarea redactorilor pe post de consultan]i este o procedur` standard, cum împac` aceast` realitate persoana din departamentul de Rela]ii Publice al unei companii de automobile cu standardele profesiei sale? Este indicat ca o persoan` care lucreaz` în domeniul rela]iilor publice s` îi ofere unui reporter 16 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI
PROFESIONAL bilete la diverse meciuri sau s` îl invite frecvent la restaurant? Al Rothstein, patronul unei firme de rela]ii publice din SUA, spune c` nu este o idee bun`. El public` în newsletter-ul intitulat Media E-trips din care red`m un fragment: Tot mai multeagen]ii de [tiri adopt` ast`zi coduri etice. Majoritatea ziarelor [i-au impus ca linie directoare codul elaborat de Asocia]ia Jurnali[tilor Profesioni[ti (www.spj.org). Posturile de televiziune au adoptat coduri derivate din cel al Asocia]iei Generale a Directorilor de {tiri de Radioteleviziune (www.rtnda.com). O organiza]ie relativ nou` pentru jurnali[tii care lucreaz` pe internet, Asocia]ia de [tiri online (www.onlinenewsassociation.org) a adoptat un set de principii pentru membrii s`i. O dat` pe an, Florida Times Union din Jacksonville, Florida public` un rezumat al codului s`u etic. Avocatul cititorului Mike Clark mi-a dat permisiunea de a retip`ri rezumatul s`u de întreb`ri [i r`spunsuri în acest news letter. Acesta v` poate da o idee despre standardele reporterilor profesioni[ti, stabilite de ei în[i[i. Reporterii vo[tri accept` bilete la meciuri gratuite? Nu se accept` bilete gratuite ci doar acredit`ri de pres`, care ofer` reporterilor [i fotografilor acces în zonele restric]ionate. Dac` redactorul [ef decide c` este nevoie de bilete cu loc pentru membrii redac]iei, biletele sunt cump`rate de ziar. Cronicarii de film, restaurante, concerte [i alte manifest`ri cump`r` deseori bilete, care ulterior sunt decontate de c`tre publica]ia la care lucreaz`. Excursiile gratuite sunt, de asemenea, interzise. Ziarele suport` costurile c`l`toriilor pentru relat`rile de [tiri de la fa]a locului. Ce face]i cu cadourile primite? {tirile nu pot fi cump`rate. Cadourile oricât de bine inten]ionate ar fi, sunt returnate donatorului. Dac` acest lucru nu este posibil, ele sunt predate redactorului-[ef, care organizeaz` o licita]ie printre membrii redac]iei. Banii ob]inu]i sunt dona]i unor cauze caritabile. Cronicarii de c`r]i, de CD-uri [i soft-uri de computer, de exemplu, p`streaz` materialele despre care scriu. Restul se înapoiaz` bibliotecii, companiei sau sunt donate unor [coli. Li se permite reporterilor s` fac` cercet`ri sub acoperire? Reporterii [i fotografii trebuie s` î[i decline identitatea, excep]ie fac ocaziile extrem de rare aprobate de redactorul-[ef. Care sunt regulile principale ale conflictului de interese? Membrilor redac]iei nu li se permite s` profite sau s` ob]in` avantaje în afaceri de pe urma informa]iilor ob]inute ca rezultat al muncii lor. Personalul departamentului de afaceri trebuie s` declare orice ac]iune de]inut`. Nu se accept` abonamente gratuite sau cu reducere la cluburi. Personalul nu are voie s` furnizeze servicii de mediatizare unor agen]ii exterioare sau unor cauze politice. Munca în afara redac]iei nu trebuie s` intre în conflict cu munca de la ziar a personalului acelui ziar. Sfaturile lui Al Rothstein: 1. Nu este recomandabil s` oferi]i unui reporter bilete sau mese gratis; 2. Reporterilor nu li se permite s` profite de pe urma informa]iilor ob]inute; 3. Reporterii responsabili nu vor publica numele anumitor victime ale unor infrac]iuni; 4. Dac` b`nui]i c` un reporter [i-a înc`lcat Codul etic, atrage]i-i aten]ia; 5. Dac` nu rezolva]i nimic atr`gându-i aten]ia reporterului, adresa]i-v` [efului lui direct (sau redac]iei publica]iei) [i cere]i ca orice gre[eal` s` fie remediat`. Cazuri ale jurnali[tilor interna]ionali [i interni sunt multiple, din p`cate. Con[tiin]a personal` a unora care au plecat la drum cura]i, se pare c`, treptat, s-a întunecat, când au fost de acord cu ni[te facilit`]i meschine, cu parvenirea, cu acapararea puterii. Presa interna]ional` men]ioneaz`, aproape zilnic, undeva pe glob înc`lc`ri flagrante ale meseriei de ziarist. Cred c` ar trebui [i cea româneasc` s` fac` la fel. Dana MIHALACHE - Sfâr[it - POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 17
ISTORIA LA ROTATIV~ Un comisar de poli]ie controversat EUGEN ALIM~NESCU - NTRE LEGEND~ {I ADEV~R Unde este Alim`nescu? Dup` ce am trecut \n revist` principalele realiz`ri ale brig`zii Alim`nescu [i, \n mod special, ale nucleului acesteia cunoscut de popula]ie sub denumirea de echipa Fulger, credem c` este bine s`-l aviz`m pe cititor c` nu numai \n România anilor 45-50 criminalitatea devenise un fenomen \ngrijor`tor. Practic, \ntreaga Europ` resim]ea [ocurile postbelice ca pe ni[te traumatisme foarte dure, pe care autorit`]ile, destul de slabe, \ncercau s` le previn`, recurgând de cele mai multe ori la contraac]iuni descurajatoare prin duritatea lor. De exemplu, \n anul 1946, cam \n vremea când ziarul Momentul publica senza]ionalul articol despre lichidarea bandei lui Buze Dulci, presa polonez` scria c` faimosul bandit Bernaciak fusese \mpu[cat mortal \ntr-un schimb de focuri cu poli]ia. Avem toate motivele s` credem c` popula]ia a r`suflat u[urat` la auzul acestei ve[ti, deoarece Orlik (aceasta era porecla lui Bernaciak - n.a.), Constantin CONSTANTINESCU - urmare din num`rul trecut - 6 conducând o band` format` din circa 300 de criminali de drept comun [i dezertori din armata polonez` a s`vâr[it sute de asasinate, tâlh`rii, spargeri [i furturi, terorizând pur [i simplu cet`]enii din voievodatele Var[ovia [i Nici n-a ajuns bine la Timi[oara [i a [i fost luat \n primire de presa local`. Dublin. De obicei, materialele care s-au referit la cazul Orlik se \ncheiau cu aceea[i men]iune: Cea mai mare parte a bandi]ilor au fost omorâ]i, r`ni]i sau aresta]i \n confrunt`rile cu poli]ia. S` ne \ntoarcem, \ns`, la subiectul nostru [i s` vedem: ce-i cu Alim`nescu? ntrebarea aceasta circul` zilnic \n toate mediile, deoarece bucure[tenii se obi[nuiser` s`-i \ntâlneasc` mereu numele \n coloanele ziarelor [i, de câtva timp se a[ternuse t`cere \n jurul popularului inspector de poli]ie. Ziarele, cel pu]in, erau asaltate de cet`]eni care doreau s` [tie de ce nu se mai scrie nimic despre el? R`spunsul a venit simplu [i dezarmant pentru mul]i dintre cei care alimentau opinia public`, dornic` [i ea de senza]ii tari, cu fel de fel de zvonuri: nu era vorba despre nici un mister, ci de faptul c` Eugen Alim`nescu nu se afl` \n Bucure[ti! Timpul, Adev`rul, Momentul, Fapta [i altele s-au gr`bit s`-[i informeze cititorii c` cel care, dup` o munc` ne\ntrerupt` de peste jum`tate de an, timp \n care a sc`pat Capitala de bandele de tâlhari care terorizau cet`]enii, primejduindu-le via]a [i avutul (adic` Alim`nescu - n.a.), a primit din partea domnului Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne, misiunea de a-[i continua ac]iunea \n Banat, unde prezen]a lui era imperios necesar` [i reclamat` de num`rul mare al bandi]ilor. Nici n-a ajuns bine la Timi[oara [i a [i fost luat \n primire de presa local`. Iat` ce scrie \n aceast` privin]` redactorul de specialitate al ziarului Lupt`torul B`n`]ean : De dou` zile se g`se[te \n ora[ul nostru dl. inspector Eugen Alim`nescu, cunoscut poli]ist, spaima criminalilor [i sp`rg`torilor din Capital`. D-sa a venit \mpreun` cu echipa sa «Fulger» din \ncredin]area d-lui ministru de interne Teohari Georgescu, cu scopul de a cur`]i ora[ul nostru de tâlhari. Am stat de vorb` cu dl. inspector Alim`nescu. E un om 18 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI
tân`r de vreo 30 de ani, slab, negricios, f`când mai \ntâi impresia unui func]ionar modest. D-sa ne poveste[te c` prime[te zilnic 30-40 de telefoane de amenin]are, bandi]ii din Capital` punând un premiu de mai multe zeci de milioane de lei pe capul lui. Hot`rât s` cure]e ]ara de bandi]i [i criminali, nici amenin]`rile cu moartea nu-l vor clinti de pe acest drum. Vorbe[te cu mândrie despre membrii echipei «Fulger», care sunt pân` la unu oameni hot`râ]i [i energi]i [i nu cunosc frica. (La Timi[oara venise cu comisarii Chiri]` Gheorghe, Georgescu, Cojocaru, detectivul Maxim Nicolae [i al]ii - n.a.). A descins \n cel mai mare tripou clandestin din Timi[oara strigând: «Eu sunt comisarul Alim`nescu!» Juc`torii nu l-au crezut, [tiind c` inspectorul ac]ioneaz` \n Capital`. Abia când s-au v`zut \n beciul poli]iei s-au l`murit cu cine avuser` de-a face. Din documentele vremii, pe care am reu[it s` le consult, rezult` c` deplasarea la Timi[oara (Arad) a fost doar prima etap` dintr-un [ir de misiuni cu care a fost \ns`rcinat inspectorul Alim`nescu \n afara Capitalei. De fiecare dat` când afla, pres` \i relata ispr`vile ad`ugând tr`s`turi noi la imaginea deja cunoscut` de superpoli]ist. S` consemn`m [i noi un caz. La Br`ila, cam prin luna iunie 1946, a fost spart [i jefuit magazinul lui Isac Rotenberg. Proprietarul s-a plâns autorit`]ilor, iar Direc]ia General` a Poli]iei, care coordona activitatea poli]iilor din \ntreaga ]ar`, inclusiv din Capital`, a dispus c` inspectorul Eugen Alim`nescu personal, ajutat de poli]i[tii din brigada sa s` fac` cercet`ri, s`-i descopere [i s`-i aresteze pe sp`rg`tori. La scurt timp dup` ce a demarat investiga]iile, Alim`nescu a reu[it s` afle c` \n timpul când s-a comis spargerea la magazinul Rotenberg, se afla la Br`ila un mare specialist \n spargeri, Virgil Burdujel. Imediat l-a pus sub urm`rire [i a izbutit s`-l aresteze la Buz`u \mpreun` cu \ntreaga lui band`, pe când \ncerca s` desfac` o parte din bunurile provenite din furtul de la Rotenberg. Cu ocazia descinderii au c`zut complicii Florea Ion, Ni]` Dumitru, Iordan Mihai, {tef`nescu Gheorghe, Antonescu Gheorghe [i \nc` vreo 20 de t`inuitori. Culmea ISTORIA LA ROTATIV~ este c` printre t`inuitorii de bunuri furate cu care colabora Burdujel se num`rau [i câ]iva mari negustori din Br`ila [i Buz`u care, de-altfel, treceau drept oameni cinsti]i \n fa]a opiniei publice. M`rturisirile lui Burdujel au f`cut lumin` [i \ntr-o serie de spargeri [i jafuri ai c`ror autori nu se cuno[teau. El a recunoscut c` de la Economatul func]ionarilor publici din Bra[ov au furat m`rfuri valorând circa 100 de milioane de lei de la magazinul Suciu, tot din Bra[ov, circa 200 de milioane de lei, de la Ci-za Sf. Gheorghe - 200 milioane, de la Economatul CFR Craiova - 150 milioane etc. Cu ocazia arest`rii, s-a constatat c` to]i membrii bandei aveau arme asupra lor, motiv pentru care cercet`rile au fost extinse [i asupra unui caz de omor, a c`rui victim` fusese un gardian public. - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 19
MONDO POLICE O reform` f`r` fond [i form` Mo[tenit de la Inchizi]ie [i adoptat de Napoleon, Codul de Instruc]ie Criminal` francez din 1808, o adev`rat` reform` a vremii, nu este altceva decât o reactualizare a Ordonan]ei de Procedur` Criminal` din 1670. Prin acest Cod, \n 1811, Juriul de Acuzare a fost \nlocuit cu Judec`torul de Instruc]ie, un magistrat independent pe care Napoleon \l considera cel mai puternic om din Fran]a. De-a lungul timpului, el devine actorul principal al unei justi]ii de tip inchizitorial, care se prelunge[te pân` \n zilele noastre. Aparent f`r` uzur` moral`, el este ast`zi, \n realitate, profund alterat, aflându-se \ntr-un impas din care, se pare c`, nu mai are cale de ie[ire. nzestrat cu sarcini complet antagoniste de investiga]ie, de jurisdic]ie, f`r` s`- [i dea seama, el este transformat de lege \n elementul central care pune \n eviden]` toate contradic]iile sistemului juridic inchizitorial. Un sistem \n c`dere liber` pe scara valorilor democratice [i ale drepturilor fundamentale ale omului. De foarte mult timp, Codul Penal de Procedur` francez nu a fost reformat. De sute de ani el nu a mai suferit modific`ri esen]iale. Codul de instruc]ie criminal` din 1808 nu este altceva decât o reactualizare a ordonan]ei din 1670, conform c`reia \n cazul procedurilor juridice penale, juriul de acuzare este suprimat [i înlocuit cu judec`torul de instruc]ie. De[i, teoretic, el este un magistrat independent, lipsit de culoare politic`, dispunând de toate mijloacele, \n tot ceea ce \ntreprinde, pentru descoperirea adev`rului [i trimiterea celor vinova]i \n fa]a instan]elor judec`tore[ti, el serve[te interesele Ministerului Public. Adic`, al acuz`rii. Ca element central al unui sistem juridic de tip inchizitorial, acesta \[i alege singur echipa de anchetatori din rândul poli]i[tilor sau/[i jandarmilor \n care are deplin` \ncredere. Ca magistrat, el este totu[i, un fals judec`tor, pentru c`, simultan, dispune de dou` func]ii antagoniste (dar [i complementare), n 2007, dup` alegerea \n fruntea statului a pre[edintelui Nicolas Sarkozy, s-a f`cut referire la o nou` reform` mai semnificativ` decât cea propus` de mitterrandi[ti \n 1981. cea de investiga]ie [i cea de jurisdic]ie. Iat` [i atribu]iile principale ale judec`torului de instruc]ie, care [i ast`zi (cu mici modific`ri nesemnificative) sunt acelea[i ca în 1811: Utilizarea tuturor mijloacelor posibile pentru a-l determina pe inculpat s`-[i recunoasc` vina; Utilizarea deten]iei provizorii, ca mijloc de anchetare, exercitându-se astfel o puternic` presiune psihologic` asupra acuzatului cu scopul de a-l face s`-[i m`rturiseasc` fapta; Neluarea \n calcul a prezump]iei de nevinov`]ie, acuzatul fiind \ntotdeauna vinovat, pân` când anchetatorii ajung la o concluzie contrar`. {i atunci, ne punem întrebarea: de ce oare este necesar` men]inerea unui asemenea sistem juridic inchizitorial \n Fran]a la începutul secolului XXI? Fa]` de alte state care nu au cunoscut inchizi]ia (statele anglo-saxone), justi]ia francez` r`mâne ferm ata[at` ideii ca inculpatul s`-[i m`rturiseasc` fapta. n 1981, dup` câ[tigarea alegerilor preziden]iale 20 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI
MONDO POLICE de c`tre François Mitterrand, prin abolirea pedepsei capitale \n Fran]a a avut loc cea mai semnificativ` reform` a justi]iei, dup` introducerea ghilotinei de Joseph-Ignace Guillotin (medic [i om politic francez), \n 1791. n 2007, dup` alegerea pre[edintelui Nicolas Sarkozy, s-a f`cut referire la o nou` reform` mai semnificativ` decât cea propus` de mitterrandi[ti \n 1981. Este vorba de dou` schimb`ri radicale: 1. Schimbarea judec`torului de instruc]ie [i \nlocuirea lui cu procurorii Parchetului, ca \n majoritatea statelor anglo-saxone (dar [i \n altele, ca \n România de exemplu); 2. Schimbarea juriului popular [i \nlocuirea lui cu un complet de judecat`, care s` fie compus din cinci magistra]i. Pentru a \n]elege importan]a acestei reforme pe care a propus-o pre[edintele Fran]ei, prezent`m, pe scurt, modul \n care func]ioneaz` justi]ia francez`. Astfel, \n materie de cercetare penal`, justi]ia francez` dispune de dou` tipuri de proceduri: a) COR - corec]ional` (pentru infrac]iuni minore: furt, tâlh`rie, în[el`ciune, accidente rutiere, deturnare de fonduri (sume mici), prostitu]ie, proxenetism, trafic de droguri (u[oare), agresiune sexual`, vagabondaj, trecere frauduloas` a frontierei, falsificare de documente, trafic de influen]`, port ilegal de arm`, etc.). n acest caz, completul de judecat` este compus din trei magistra]i, unul fiind pre[edinte, iar Ministerul Public este reprezentat de procurorul general al Republicii sau la Tribunalele de nalt` Instan]`, de c`tre un reprezentant al s`u - avocatul general al acuz`rii. Pedepsele \n COR sunt relativ mici, \ntre amenzi penale, respectiv, pedepse cu suspendare [i maximum pedepse private de libertate de câ]iva ani. b) CRI - criminal` (marea criminalitate: crim` organizat`, viol, jaf armat, evaziune fiscal` (sume mari), tentativ` de omor (asasinat), omor cu sau f`r` premeditare, terorism, spionaj, trafic de droguri (dure), sechestrare de persoane, crime politice, de razboi sau crime împotriva umanit`]ii, etc.) n acest caz, completul de judecat` este reprezentat de un Juriu Popular, format din cei trei magistra]i [i \nc` nou` jura]i ale[i la \ntâmplare de pe listele electorale. n cazurile de crime politice, juriul desemneaz` printr-o procedur` special` [i to]i membrii sunt magistra]i. Pedepsele \n CRI sunt lungi, de ordinul zecilor de ani, respectiv, \nchisoare pe via]`. Ministerul Public, reprezint` acuzarea, \n general, dispune de unul sau doi avoca]i generali ai acuz`rii, \n func]ie de complexitatea dosarului. Judec`torul de instruc]ie este numit de Procurorul General al Republicii. Acesta este un magistrat independent, [i caut` probe atât pro cât [i contra inculpatului, fiind astfel \ns`rcinat cu dou` atribu]ii antagoniste. El \[i alege echipa de anchetatori (poli]i[ti [i/sau jandarmi) cu care face cercet`ri, putând dispune inculparea \nvinuitului, arestarea [i \ncarcerarea lui sau urm`rirea sub control judiciar, dac` este l`sat \n libertate, la propunerea unui magistrat care militeaz` \n favoarea prezump]iei de nevinov`]ie, introdus din 1 ianuarie 2001, tocmai pentru a limita puterea judec`torului de instruc]ie. De asemenea, poate ordona perchezi]ii, poate utiliza, \n func]ie de caz, mijloace sofisticate de ascultare telefonic` sau camere de luat vederi, poate audia martori sau dispune ac]iuni de diversiune sub acoperire, etc. Dac` POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 21
MONDO POLICE \n timpul derul`rii anchetei consider` c` nu exist` suficiente probe materiale pentru trimiterea acuzatului \n fa]a instan]ei judec`tore[ti, el poate elibera acuzatul din deten]ie preventiv` [i poate ordona \ncetarea urm`ririi penale contra acestuia. Poate fi sesizat [i indirect de Parchet sau victim`, dac` se constituie parte civil`. Curtea de Casa]ie sau Curtea de Apel, prin procurorii generali \l pot schimba, pentru incompeten]`, sau pentru c` \n el apar anumite elemente care i-ar putea afecta impar]ialitatea. n general, el are obliga]ia s` instrumenteze un dosar \ntr-un timp rezonabil, ceea ce, contrar jurisdic]iilor anglo-saxone (dar [i celei române[ti), teoretic se traduce \n 4 luni dosarele de mic` infrac]ionalite [i aproximativ un an, cele de mare criminalitate. n practic`, \ns`, o anchet` se finalizeaz` \ntre 10 luni [i 35 de luni. Dac` \ntr-un dosar de mic` criminalitate, exist` posibilitatea ca acuzatul s` fie pus \n libertate sub control judiciar (practic destul de rar), \ntr-un dosar de mare criminalitate acest lucru nu este posibil. Nici m`car \n cazul achit`rii unei cau]iuni, care nu este utilizat ca mijloc de punere \n libertate a unui acuzat de sistemul justi]iei franceze, decât \n cazuri cu totul excep]ionale [i numai \ntr-un dosar de mic` criminalitate. n ceea ce prive[te ap`rarea, puterea ei \n raport cu cea a judec`torului de instruc]ie este foarte limitat`. Aceasta poate asista acuzatul, dar nu poate s` [i vorbeasc` \n locul lui, decât dup` ce acuzatului i-au fost prezentate de Poli]ia Judiciar` probele [i i-au fost \nregistrate declara]iile \ntr-un procesul verbal, \n maxim 24 de ore din momentul arest`rii lui. Evident, acest lucru se \ntâmpl` numai dac` Poli]ia Judiciar` consider` c` suspectul (\nvinuitul) poate fi incriminat, deci poate r`spunde penal pentru infrac]iunea de care este acuzat. Cu rare excep]ii, judec`torul de instruc]ie folose[te deten]ia provizorie ca mijloc de anchet`, f`r` s` ]in` cont prea mult de p`rerea avocatului ap`r`rii, care evident, vrea cu orice pre], anchetarea clientului s`u \n libertate. n orice caz, el nu poate participa la ancheta judec`torului de instruc]ie [i nici nu are dreptul s` fac` investiga]ii pe cont propriu sau s` fac` o anchet` paralel`. Totu[i, are dreptul s` consulte dosarul clientului s`u cu aprobarea judec`torului de instruc]ie [i s` adune probe \n favoarea clientului, pe care le poate prezenta \n pledoaria de la proces \n fa]a completului de judecat`. Astfel, un judec`tor de instruc]ie bun sau foarte bun, [colit [i cu experien]`, va instrui corect [i impar]ial un dosar, atât de mic` criminalitate cât [i de mare criminalitate. De cealalt` parte, altul slab, dezinteresat, lipsit de experien]`, va comite multe gre[eli, va neglija o serie de elemente din dosar care vor fi decisive \n pronun]area sentin]ei judec`tore[ti, putând fi \n defavoarea acuzatului. Thomas CSINTA - va urma - 22 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI
SPORT Triumf Pite[ti (I.P.J. Arge[) [i finala Campionatului de Fotbal al M.A.I. Anul acesta, \n Campionatul de Fotbal al Ministerului Administra]iei [i Internelor s-au \nscris 46 de echipe ale Poli]iei, I.S.U. [i Jandarmeriei, \mp`r]ite pe criterii geografice \n opt grupe. Revela]ia acestui campionat a fost echipa TRIUMF Pite[ti din cadrul Inspectoratului de Poli]ie Jude]ean Arge[. Poli]i[tii-fotbali[ti, condu[i din afara terenului de antrenorul Sandu Marin [i din teren de fostul interna]ional Cristian Florescu au \nvins pe teren neutru la Bra[ov, echipa similar` a Inspectoratului de Poli]ie Jude]ean Bac`u, Dinamo. Moldovenii, cu fo[tii divizionari Vasile {oiman - antrenor [i Costel Solomon - c`pitan de echip` au deschis scorul \n minutul [ase prin Vasile }oc. Pân` la pauz`, arge[enii au reu[it egalarea \n minutul 25 prin Angelo Ghelmeci. Repriza a doua, o repriz` de infarct cu faze deosebite la ambele por]i, a dat câ[tig de cauz` poli]i[tilor pite[teni prin golul din minutul 84 \nscris printr-un [ut superb din afara careului de Adrian Busuioc. Meciul a fost arbitrat excelent de o brigad` din Bra[ov, avându-l la centru pe interna]ionalul Robert Dumitru, ajutat la cele dou` tu[e de Drago[ Luca [i Mihai Sitan. Este pentru prima dat` \n istoria Poli]iei când echipa de fotbal a I.P.J. Arge[ s-a calificat \n finala Campionatului pe M.A.I. Aceast` performan]` unic` a poli]i[tilor-fotbali[ti nu ar fi fost posibil` f`r` sprijinul conducerii I.P.J. Arge[, respectiv al inspectorului [ef, comisarul Dan Nicolae, al [efului Poli]iei Municipale, comisar Mihai Neagoe [i, nu \n ultimul rând, al [efului Serviciului Investiga]ii Criminale, comisarul Edi B\l`. TRIUMF Pite[ti va \ntâlni \n final` pe stadionul Dinamo, din Capital`, echipa PROMETEU Craiova din cadrul I.S.U. Dolj, echip` ce particip` \n Campionatul Na]ional al Ligii a III a. n finala unic` se \ntâlnesc echipele \nvinse \n semifinale, Dinamo Bac`u [i I.S.U. Olt. Titi BOR}EA Gabi PENA POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 23
TIMP LIBER 1. }AR~ N ASIA N PLAN! TRECERE PRIN AP~ CARIE! 12 IV~RE! CUCERI- TOR HORN 13 NUME! JURNAL CULP~ GR~- MAD~ LINGU- RAR A SE BAZA CUTE! A LUCRA P~MÂNT BANAL N CENTRU HO} DE CODRU 21 JUNI! CO}O- FAN~ N{EL~- CIUNE N CAN~! CO{ GOL! CUTIE! OMUL F~R~ COAST~ GHEEN~ ALT LUCRU NU-I RAR FULAR SPRIJIN ACELA (pop.) 1. PRIC~JIT BERE! AP~ N DE{ERT A MURI! CURS! A FURA 2. N VAZ~! - T`ticule, de ce poart` chirurgii m`nu[i? - Ca s` nu li se g`seasc`... FURT DE PRO- POR}II BIR! VEDE N CENTRU! 2. Nedumerire urmarea pe linia 3 Doi amici discut`, la o bere: - Care sunt, dup` p`rerea ta, cele mai periculoase arme de distrugere \n mas`? -...! urmarea pe linia 6 Dic]ionar: UED. 1383 VECHE C O S T E L R A { C A -C O S CUT~! PÂNZ~ LA CINEMA CAS~ DE B~TRÂNI A SUS- PENDA 24 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI
Reclama ta aici! Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89 sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com Scrisoare de mul]umire Sunt o pensionar` din Bucure[ti [i, prin intermediul revistei Poli]ia Capitalei, a[ dori s` le mul]umesc poli]i[tilor de la Sec]ia 22 pentru vigilen]a [i promptitudinea de care au dat dovad` \n diminea]a zilei de 19 septembrie a.c. Fiind \n patrulare, pe raza de ac]iune a sectorului 6, respectiv pe str`du]a din fa]a blocului \n care locuiesc, poli]i[tii au observat c` geamul de la autovehiculul familiei mele este deschis. ntrucât eu [i so]ul meu suntem oameni \n vârst`, pesemne c` am uitat s`-l \nchidem \nainte de a cobor\ din ma[in`. Astfel c`, \n jurul orei 4 diminea]a, am fost trezi]i de interfonul prin care poli]i[tii ne rugau s` le deschidem pentru a intra \n blocul nostru. Ajungând la u[a apartamentului, ace[tia ne-au anun]at c` geamul ma[inii noastre este deschis [i l-au rugat pe so]ul meu s` coboare pentru a verifica dac` totul este \n ordine. Dovedind mult calm [i r`bdare, poli]i[tii au a[teptat pân` ce so]ul meu s-a asigurat c` nu lipse[te nimic din ma[in`, a \nchis geamul [i a \ncuiat-o. Abia dup` aceea oamenii legii au plecat, continuându-[i patrularea. Datorit` profesionalismului de care ace[tia au dat dovad`, a putut fi evitat` o posibil` infrac]iune. Cu mul]umiri, familia Teodorescu {os. de Centur` nr. 37 Pope[ti Leordeni, jud. Ilfov, România Telefon: +4 021 351 9376; +4 021 351 8378 Fax: +4 021 352 8375 Mobil: +4 074 511 9411 E-mail: office@wavin.ro