:.:. l GAtsRlEt,A BARBULESCU, r.'rrr i 'r,,,i ANDREEA CRISTINA CIOCALTEU GUNEA lt i8r' 'w'/\"\ 'Ff I -'--r,-l*: \ =...-:* -L/:= A::=.-: pr*fesifi ru!st iru roucnrte GHID PENTRU PROFESORI SI CONSILIERI SCOLARI
Ce este dezvoltarea personali? Dezvoltarea personals este un proces de evolulie 9i cregtere, care are ca scop progresulin toate domeniile vielii personale gi profesionale, dob6ndirea sentimentului de satisfaclie a vielii, de cregtere a calitsliiacesteia. Este un proces asumat congtient, un proces de durats, care presupune stabilirea unor obiective 9i parcurgerea mai multor etape in vederea atingerii lor. Dezvoltarea personals se referi la studiul 9i la practica de a-!iimbundtili relaliile, senstatea, productivitatea, cariera, spiritualitatea prin efortul t5u propriu. Cu alte cuvinte, si te cunogti mai bine, sd descoperi resursele individuale 9i sd inveli cum sd le folosegti. s tg (t +c TH NX Beneficii: ffi descoperi gi exploatezi resursele tale interioare; ffi gdsegti rispunsuri potrivite la propriile nevoi 9i la agteptdrile celorlalti; ffi dezvoltiincrederea in tine; # itiinlelegi fricile; &m ffi :4$r' Lt ql.'. ffi gestioneziin mod adaptativ emoliile puternice; ffi dobsndegti abilitatea de a spune.nu"; ffi identifici solulii pentru situalii confuze care par,,firi iegire"; ffi te bucuri mai mult de via!5.
orice strategie de dezvoltare personals pleaci de la o singuri premisd: dezvoltarea to este responsabilitatea ta. in cele ce urmeazs, ili sugerim si te g6ndegti la propria ta strategie de dezvoltare personals. Astfel, iti propunem si gisegti o abordare mai largs asupra modului in care!i-ai dori s5 te dezvolgi. latd cdteva idei de la care ai putea incepe: ffi Dezvoltarea personals ar trebui si fie prioritatea ta numdrul l_. ffi Acordd mai mult timp dezvoltsrii personale dec6t dezvoltdrii profesionale. ffi lmagineazs-1i ci egti un investitor care trebuie convins si investeasci in dezvoltarea de care ai nevoie - ce te-ar convinge si investegti? ffi AutoevalueazS-te. ffi Alege modul in care?!i doretti sd te dezvolli, nu te conforma standardelor impuse de institutiile din care faci parte. chiar daci agteptdrile tale coincid cu agteptirile celorlal!i, este esenlial ca tu si deciziin ce direclie mergi. ffi Petrece mai mult timp incercand sd te perfeclionezi in domeniile in care egti deja bun, dec6t chinuindu-te s5 te imbunitslesti in domeniile in care egti slab. ffi intreabs-te citre ce aspiri. ffi Transformd rutina intr-o parte a dezvoltirii personale - ce se int6mpl5?ntr-o zi normals la serviciu gi te-ar putea ajuta sd te dezvolli? ffi Fii msndru de realizdrile tale. ffi incearci si transformi un proiect obisnuit in ceva extraordinar - incearci intotdeauna si produci un impact. ffi variazs-!i dieta inv5!5rii. la,,gustiri" spontane,?nvdfituri mici, atunci c6nd sim!i nevoia, dar asigurs-te cd iei,,mese regulate 9i sdlioase,,, invdtituri sistematizate gi de lungd durati. w? ffi lncearcd s5 nu fiiintotdeauna satisf5cut. Pentru a-!iimbunitdli abilit;tile, trebuie sd fii micar pulin nemullumit de stadiul prezent al acestora. Ai griji ca motivalia ta sd rdm6nd imbunitdlirea, nu frustrarea sau cinismul. ffi AflS ceea ce i1i place cu adevirat si faci. iti propunem c6teva strategii care ar putea sd ili fie de folos?n propriul proces de dezvoltare:
tncap* cff un pns *iic ---@l Orice poveste de succes are ca punct de pornire un prim pas. Tn cazul lui usain Bolt (atlet, multiplu campion), aga a inceput cariera sa, la propriu. Data viitoare c6nd il vei urmdri alerg6nd cu o vitezi uimitoare in cadrul unei competilii, imagineazs-gi-l pe vremea c6nd era bebelug gi a reugit sd p59easci, pentru prima oar5, fird si igi piardi echilibrul. Pand 9i el a trebuit sd invele sd meargs inainte de a ajunge cel mai rapid om de pe planeti. De exemplu, poli s5 ifi stabile;ti ca obiectiv si nu lagi nicio zi se treacd firi si fi ficut cel pulin o flotare. Tocmai pentru cd pare ceva foarte ugor de ficut, o flotare pe zi te va ajuta si treci de aversiunea fali de sport 9i, incet-incet, sd devii o persoand activs. Daci deja te-ai schimbat in echipament sportiv gi aiinceput flotarea, sigur nu te vei opri acolo * stabilindu-li un obiectiv mic, vei fi motivat si continui gi si lucrezi din ce in ce mai mult. #cntinu$ s* faci pa$: m?*i E foarte important si incepi, dar la fel de important e sd gi termini. Cel mai bun mod in care poli sd te asiguri cd vei duce p6nd la capit lucrurile de care te-ai apucat este si faci totul cu pagi mici. Astfel, nu vei avea niciodats impresia ci ai incetat si progresezi, gi nu vei fi descurajat de senzalia de stagnare. Eficienla pagilor mirunli nu trebuie subestimats. Existi un moment in care alergarea pe distanle lungi, de exemplu, int6lnegte o barieri psihologicd mult mai importants dec6t cea fizics. in acel moment, trebuie si te concentrezi numai pe pasul urmstor, pentru cd dacs te g6ndegti moi om TL kilometri gi sunt deja otdt de obosit, vei fi tentat sd abandonezi. Dacd te g6ndegti la aceiagi L1 kilometri ca la o mullime de pagi mirunli, neintimidanfi, ugor de ficut, vei duce cursa psnd la capdt. Scriitori: Stabilili-vi ca obiectiv si scrieli o singuri propozilie. C6nd a1i atins acest obiectiv, stabili!i-v5.inci unul. DacS faceli asta de destul de multe ori, la sf6rgit veli avea o carte! Atingerea continud a obiectivelor propuse, oric6t de mici ar fi ele, i1i va imbundtsliincrederea de sine, te va motiva gi, cel mai important, i1i va oferi rezultate nemaipomenite. Doud flotiri. Gata!in reguld, acum incd trei. Gata!in reguls, acum incd 2. Creeazfi-ti shicel{iri Conform unui studiu realizat de David T. Neal, Wendy Wood gi Jeffrey M. Quinn {Duke University),45yo din comportamentul nostru tinde si se repete zi de zi.
Cu alte cuvinte, o mare parte din ceea ce facem este condilionat de obiceiurile pe care ni le-am format, 9i nu de un proces decizional activ. De aceea, este foarte important si acordim timp gi energie formsrii de obiceiuri sinitoase si dezinvitirii obiceiurilor care ne diuneazs. Crearea unui nou obicei poate presupune o perioadi indelungati de timp. Din nou, cheia este si incepi gi si continui cu pagi mici, pentru a-!i pistra motivalia. incepe cu ceva ce gtii ci poli face cu ugurin!5, fi din crearea obiceiului o prioritate 9i acords-!i timp. Vei gtii cd o activitate a devenit un obicei atunci c6nd ili va fi mai greu si nu o faci dec6t sd o faci. Ineere*r si *r*etr* Si presupunem ci vrei s5 te lagi de fumat, aga cd incerci sd iegi la alergat de fiecare datd c6nd simli nevoia sd fumezi; dupi ceva timp, ili dai seama ci alergatul reprezintd o sursd de stres gi cd te face si ili doretti 9i mai mult si fumezi - asta e incercare 9i eroare. Ai o idee care ar putea funcliona, a9a cd o pui in practicd 9i ii testezi eficienla. Desigur, asta nu inseamnd ci strategia nu conteazi. A avea o strategie este la fel de important, dar rezultatele nu vor apirea?nainte de a o combina cu incercarea practics. Atunci c6nd realizezi ci o strategie nu funclioneazl, prin incercare 9i eroare poli afla din ce cauzs nu a funclionat si cum o poliimbunitsti. ff*ns*ntr**e*-c* Concentrarea este ceea ce transformd pagii de la 1 la 4 in dezvoltarea personals. A te concentra inseamni a alege un drum gi a nu baga in seami nimic din ceea ce ar putea si te opreascd din mers. inconjoars-fi drumul de o cea!5 prin care si nu poli distinge. Firi a te concentra, nu vei realiza niciunul dintre pagii anteriori. Poli s5 delii toate secretele vielii - fdrd concentrare, nu sunt nimic mai mult dec6t informalie pierduts. concentrarea este abilitatea de a pune in aplicare ceea ce ai inv;1at. studiile asupra creierului conduc la o singuri concluzie - cel mai eficient este sd te concentrezi asupra unui singur lucru. Atenlia poate fi focalizats eficient asupra unui singur punct; jonglarea cu mai multe idei in acelagi timp nu va duce niciieri. Atunci c6nd te simli coplegit, este doar pentru ci atenlia ili este divizat;. O minte concentratd va gisi intotdeauna cea mai buni decizie care poate fi luats intr-un moment dat. Nu conteazd dacd ai 35 de lucrsri de predat intr-o or5, intotdeauna existd o solulie singulard care i1i va rezolva in cel mai bun mod problemele. Gisegte-o, ia o decizie, aclioneazd 9i nu i!i mai face griji.
Cum ilinsolesc pe copilin procesul de dezvoltare personals? inainte de v6rsta de 3 ani, copiii inva!5 abilitdlile de care au nevoie pentru a fi implicati activ in lumea care ii inconjoars. Dezvoltarea personals este despre cum copiii ajung sd inteleagi cine sunt 9i ce fac, despre cum si se inleleagi pe sine in raport cu ceilal!i, despre cum i9i fac prieteni si inteleg regulile sociale, despre modul in care copiii igiinleleg propriile emolii, dar :a gi emotiile celorlalli, dezvoltand abilitatea de a fi empatici. -\-'! { a ;^ Y6 E?.dtt i. f{ 6:t k JA : EXabiliteti cognitive luarea 'deciziilor rezolvarea de probleme g6ndire spalia16 96ndire logicd antrenarea memoriei planificare gi execulie analizi gi sintezd gandire matematici studierea probabilitetilor metode de cercetare lmportanla relaliilor abiliteti sociale cooperare comunicare lucru?n echipd colaborare rezolvarea conflictelor influenlare de a fi empatici. "*:::?" dezvoltare emofionald autodisciplini incredere in sine responsabilititi personale gestionarea succesului gi esecului invslarea din gregeli stimi de sine managementul furiei Relaliile stau la baza oricsrei experienle sau interacliuni umane. Astfel, este foarte important pentru copii si fie ajutati sd invele abilitslile sociale de care au nevoie pentru a interacliona cu succes cu alli oamenigi a forma relalii calitative. Teoriile socio-constructiviste asupra invi!5rii gi dezvoltdrii, precum cele ale lui Vygotsky, pun accentul pe caracterul social alinvi!5rii - atat adullii, c5t 9i copiii tind si invele de la alli adul!i sau copii mai experimenta!i ca ei. De asemenea, copiii au nevoie de multe oportunititi siincurajiri pentru a incepe sd priveasci lumea din perspectiva celorlalli gi s5 dezvolte sentimentul de empatie. lmportanla gestionirii emoliilor 9i comportamentelor At6t bebelugii, c6t gi copiii mici, au nevoie de ajutor din partea celorlalli - pirin!i, tutori, membri ai familiei, profesori -, pentru a-9i putea gestiona emoliile. Acest suport, acordat constant, ii ajuts sd inteleagd emoliile de baz5, sd?9i controleze impulsurile 9i sd invele cum si gestioneze 9i sd afiseze emoliile intr-un mod adecvat. -ilo s gle i-*. f-'b #E l! lg = A +i ee eeidns;*en