1
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1
CUPRINS Aspecte principiale privind formarea PIB... 3 Modificări structurale în economie... 9 Evoluţii în sistemul bancar... 22 Soluţii pentru capitalizarea economiei...35 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 2
Aspecte principiale privind formarea PIB BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 3
Absorbţia internă şi PIB 115 Absorbtia interna (C+I+G) 11 PIB (Y) 15 1 95 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 11 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 4
Rata de economisire şi de investire în economie pondere în PIB, procente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 11 Rata de economisire (Re) 15,7 16,7 18,7 16,2 15,3 14,7 16,1 17,6 19,7 21,2,4 24,5 Rata de investire (Ri) 19,4 22,2 22, 22, 23,7 23,3 26,5 31, 31,3 25,4 24,8 28,8 Re-Ri = def. contului curent -3,7-5,5-3,3-5,8-8,4-8,6-1,4-13,4-11,6-4,2-4,4-4,3 Rata de economisire = (VNDB Consum final total)/pib x 1 Venitul naţional disponibil brut (VNDB) = PIB + Sold cont venituri + Sold cont transferuri curente (Balanţa de plăţi) (Balanţa de plăţi) Rata de investire = Formarea brută de capital/pib x 1 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Banca Naţională a României BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 5
Etapele determinării PIB prin metoda de producţie (1) P CI = VAB P producţia totală; CI consumul intermediar; VAB valoarea adaugată brută. PIB = VAB+IP-SP PIB produsul intern brut; IP impozitele pe produs (TVA, accize, taxe vamale etc.); SP subvenţiile pe produs. PIB-ul reprezintă sursa consumului populaţiei şi a investiţiilor private (firme şi populaţie), precum şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile publice (inclusiv investiţiile publice) BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 6
Etapele determinării PIB prin metoda de producţie (2) Presupunem că în economia reală funcţionează numai trei companii, care prezintă următoarea situaţie privind crearea valorii adăugate brute Compania P (mld. lei) CI (mld. lei) VAB (mld. lei) A 1 2 8 B 12 6 6 C 5 1-5 Total economie 27 18 9 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 7
Relevanţa excedentului brut din exploatare (profitului) în formarea PIB VAB = EBE + Salarii + Impozite pe proprietate SP EBE (profit) = VAB (Salarii+Impozite pe proprietate) SP EBE (profit) excedentul brut din exploatare investiţii creştere economică locuri de muncă venituri bugetare bunuri şi servicii publice mai multe şi de calitate mai bună Situaţie normală: EBE (profit) > Situaţie anormală: EBE (pierdere) < Activitate cu pierdere planificată (industria mineritului, transportul public, eventual întreprinderi nou înfiinţate) Subdimensionarea veniturilor prin nefactuarea tranzacţiilor efective (inclusiv subevaluarea producţiei vândute la extern de către investorii străini, în cadrul utilizării preţurilor de transfer al profitului) Supradimensionarea cheltuielilor, inclusiv de către firmele străine care practică preţurile de transfer BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 8
Modificări structurale în economie BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 9
Structura pe ramuri a economiei relevă un aport de VAB foarte redus Nivelul VAB/salariat pe principalele sectoare economice mii EUR Primele locuri Norvegia (92 3 EUR) Luxemburg (91 6 EUR) Belgia (68 5 EUR) Franţa (63 5 EUR) Germania (52 4 EUR) România (11 6 EUR) penultima poziţie Agricultură slab dotată Industrie cu grad modest de prelucrare Supraterţializare, în raport cu industria manufacturieră, cuo contribuţie mică de VAB pe salariat a sectorului serviciilor Sursa datelor: Eurostat BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1
1 procente Export Comerţul exterior pe grupe de mărfuri textile, confecţii, încălţăminte (+) Import procente 1 8 metale comune ( ) 8 6 produse minerale ( ) 6 4 maşini, echipamente şi mijloace de transport (+) materiale plastice şi chimice ( ) 4 altele ( ) 6 7 8 9 1 11 12* 6 7 8 9 1 11 12* Sursa: Institutul Naţional de Statistică * ian.-oct. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 11
procente în PIB Soldul contului curent -3,7-3,3-4,2-4,4-4,5-3,8-5,5-5,8-8,4-8,6-1,4-11,6-13,4 1 2 3* 4* 5* 6* 7* 8* 9* 1* 11* 12*e *) include profitul reinvestit 12: -5 39,4 mil. EUR, mai mic cu 15,1% faţă de 11 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României, Comisia Naţională de Prognoză e) estimare BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 12
Finanţarea deficitului de cont curent mld. EUR 15 1 5-5 -1-15 (4,8% din PIB) (6,7% din PIB) -16,2 (-11,6% din PIB) (1,2% din PIB) (3,% (1,3% din PIB) din PIB) (1,8% din PIB) (1,4% din PIB) -4,9 (-4,2% din PIB) (4,5% din PIB) -5,5 (-4,4% din PIB) transferuri de capital (2,1% din PIB) (2,5% din PIB) (1,2 din PIB) -5,9 (-2,3% din PIB) (-4,5% din PIB) -5, (-3,8% din PIB) ISD investiţii de portofoliu alte investiţii de capital deficit - 8 9 1 11 12 Sursa: BNR, INS, CNP BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 13
6 mld. EUR Volumul şi destinaţia investiţilor străine directe 1% alte sectoare 9% 5 4 3 1 intermedieri financiare şi asigurări tehnologia informaţiei şi comunicaţii construcţii şi tranzacţii imobiliare comerţ industrie 8% 7% 6% 5% 4% 3% % 1% % 3 4 5 6 7 8 9 1 11 3 4 5 6 7 8 9 1 11 Sursa: BNR BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 14
PIB real variaţie procentuală anuală, date brute 5,7 5,1 5,2 8,5 4,2 7,9 6,3 7,3 2,4 2,2,2-1,1-6,6 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 11 12* Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză * estimare semnal BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 15
România: diminuare semnificativă a fluxurilor nete de capital ulterior declanşării crizei financiare internaţionale 16 14 12 1 miliarde EUR împrumuturi externe TML* investiţii de portofoliu investiţii străine directe 8 6 4 2-2 -4 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 11 12 Sursa: BNR * cu excepţia fluxurilor nete aferente acordului multilateral UE-FMI-IFI BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 16
Evoluţia structurii pasivelor bancare 1 procente 8 11,7 12,2 11,8 9,9 1,6 12,1 14,3 16,2 17,9 6 4 62,3 57,5 55, 49,7 44,6 46,1 46,2 47,7 48,7 28,3 3,7 15,9,9 22,5 26,3 26,9 26,5 23,2 4 5 6 7 8 9 1 11 12 pasive externe capital şi rezerve depozite atrase de la sectorul guvernamental depozite atrase de la companii şi de la populaţie depozite interbancare alte pasive interne Sursa: BNR, Bilanţuri monetare BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 17
Restrângerea fluxurilor nete de capital a fost compensată în mică măsură de îmbunătăţirea absorbţiei de fonduri europene 16 14 miliarde EUR împrumuturi externe TML* investiţii de portofoliu miliarde EUR 16 14 12 investiţii străine directe 12 1 1 8 8 6 fluxuri nete cu UE 6 4 2 Evoluţie relativ stabilă 1,3 1,5 1,1 1,3 2, 4 2-2 -2-4 8 9 1 11 12 8 9 1 11 12-4 * cu excepţia fluxurilor nete aferente acordului m UE-FMI-IFI Sursa: BNR Sursa: MFP BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 18
Contribuţia limitată a fondurilor europene la compensarea restrângerii fluxurilor nete de capital a impus apelul la finanţarea UE-FMI-IFI 16 miliarde EUR miliarde EUR 16 14 12 fluxuri nete conform acordului multilateral UE-FMI-IFI fluxuri nete cu UE 14 12 1 8 împrumuturi externe TML* investiţii de portofoliu investiţii străine directe 1 8 6 8,9 6 4 2-2 7,1 3, 1,3 1,5 1,1 1,3 2, -1,6 4 2-2 -4 8 9 1 11 12 * cu excepţia fluxurilor nete aferente acordului multilateral UE-FMI-IFI Sursa: BNR 8 9 1 11 12 Sursa: MFP, BNR -4 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 19
Datoria externă totală Datoria externă TM&L 1 9 8 7 6 miliarde EUR pe termen scurt (datorie majoritar privată) pe termen mediu şi lung,6 15,6 19,5 22,8,5 datoria publică şi public garantată* datoria privată depozite ale nerezidenţilor împrumuturi FMI (exclusiv MFP)** 13,5 miliarde EUR 17,9 21,1 25, 1 9 8 7 6 5 4 3 1 2, 15,9 12,6 6,3 3,2 24,6 28,6 18,3 19,9 38,7 51,8 65,6 72,9 75,9 78,7 5 1,7 39,2 37,7 4 36,1 1,2 37,3 3 1,7 35,5 11,3 25,3 9,7 1, 7,2 8,2 8,5 7,8 12,4 17, 1 1,2 6, 7,9 5,5 5,7 9,1 8,7,4,9 1, 3,2,2 3 4 5 6 7 8 9 1 11 12 3 4 5 6 7 8 9 1 11 12 *) împrumuturi externe contractate direct/garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele conform OUG nr. 99/9 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI; **) împrumuturi de la FMI în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv suma primită de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/9. Sursa: Banca Naţională a României BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
45 procente în PIB Datoria publică (conform metodologiei ESA95) 4 35 3 25 15 1 5 datoria publică internă datoria publică externă 25,7 24,9 22,5 21,5 18,7 9,76 8,72 6,86 6,1 15,8 5,28 12,4 4,74 12,8 2,56 4,5 5,72 15,59 15,99 16,15 15,39 13,46 11,5 9,8 8,75 7,69 13,4 23,6 12,17 11,46 34,7 3,5 17,62 15,61 17,7 14,85 38,1 38,7 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 11 12e13fp Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică e) estimare p) prognoză BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 21
Evoluţii în sistemul bancar BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 22
5 45 4 procente în PIB credite acordate societăţilor nefinanciare şi altele credite acordate gospodăriilor populaţiei credite în valută credite în lei Intermedierea financiară* - stoc - 38,5 39,9 4, 4,1 38,6 35,6 35 3 25 15 1 5 26,8,7 12,7 16,6 15,4 11,3 13,3 11,8 1,3 14,1 11,4 9,4 7,4 4,8 6,3 19,9 19,2,5 21,3 22,2 24,,7 25,2 25,4 18,419,3 24,1, 17,2 19,3 19,5 18,7 16,3 16,3 17,9 15,9 14,8 14,7 14,5 4 5 6 7 8 9 1 11 12e *) credit acordat sectorului privat / PIB Sursa: Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză e) estimare BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 23
Creditul intern 35 miliarde lei, sfârşitul perioadei 3 credit sector privat credit sector guvernamental total 25 15 1 5 ian.6 apr.6 iul.6 oct.6 ian.7 apr.7 iul.7 oct.7 ian.8 apr.8 iul.8 oct.8 ian.9 apr.9 iul.9 oct.9 ian.1 apr.1 iul.1 oct.1 ian.11 apr.11 iul.11 oct.11 ian.12 apr.12 iul.12 oct.12 (deflatat cu IPC, dec. 12=1) Sursa: Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 24
14 1 variaţie anuală reală* (%) Creditul acordat sectorului privat credite în lei total - stoc - gospodării ale populaţiei total variaţie anuală reală* (%) 14 1 1 credite în valută societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare 1 8 8 6 6 4 4 - ian.6 iul.6 ian.7 iul.7 ian.8 iul.8 ian.9 iul.9 ian.1 iul.1 ian.11 iul.11 ian.12 iul.12 ian.6 iul.6 ian.7 iul.7 ian.8 iul.8 ian.9 iul.9 ian.1 iul.1 ian.11 iul.11 ian.12 iul.12 - Sursa: Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică *) pe baza IPC BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 25
Creditul acordat populaţiei mld. lei variaţie anuală procentuală* 1 18 16 1 14 8 1 1 6 8 6 4 4 - -4 ian.6 iun.6 nov.6 apr.7 sep.7 feb.8 iul.8 dec.8 mai.9 oct.9 mar.1 aug.1 ian.11 iun.11 nov.11 apr.12 sep.12 dec.5 iun.6 dec.6 iun.7 dec.7 iun.8 dec.8 iun.9 dec.9 iun.1 dec.1 iun.11 dec.11 iun.12 dec.12 credit ipotecar credit de consum altele total credite ale gospodăriilor populaţiei Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României * deflatat cu IPC BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 26
8 Creditele şi depozitele societăţilor nefinanciare miliarde lei depozite în lei depozite în valută miliarde lei 8 6 credite în lei poziţia netă, lei credite în valută poziţia netă, valută 6 4 4 4 4 6 6 8 4 5 6 7 8 9 1 11 12 Sursa: Banca Naţională a României 8 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 27
Creditele şi depozitele populaţiei miliarde lei miliarde lei 9 depozite în lei depozite în valută 8 credite în lei credite în valută 7 poziţia netă, lei poziţia netă, valută 6 5 4 3 1 1 3 4 5 6 7 8 4 5 6 7 8 9 1 11 12 Sursa: Banca Naţională a României 9 8 7 6 5 4 3 1 1 3 4 5 6 7 8 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 28
Raport* credite-depozite 25 procente 214,4 6,3 225,3 196,5 194,3 184,7 15 126,4 14,4 114,8 13,8 119,1 117,9 119,1 114,5 95,8 1 79,9 5 55,4 84,7 74,5 77,3 77,6 total lei valută 68,2 65,6 67,3 dec.5 iun.6 dec.6 iun.7 dec.7 * pe baza datelor din bilanţul monetar iun.8 dec.8 iun.9 dec.9 iun.1 dec.1 iun.11 dec.11 iun.12 dec.12 Sursa: Banca Naţională a României BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 29
35 procente Indicatori privind adecvarea capitalului şi calitatea activelor 3,5 3 25 2,28 2,59 2,31 2,13 2,47 raportul de solvabilitate efectul de pârghie (capitaluri proprii / total active la valoare medie) indicatorul de lichiditate (lichiditate efectivă / lichiditate necesară) 3, 2,5 15,6 21,1 18,1 1,38 15, 14,9 14,2 13,4 14,9 14,6 14,7 14,7 14,6 2, 1,5 1 13,8 13,8 14,7 1,35 1,37 1,37 1,34 1,36 1,44 1,39 1,41 1,42 1, 5 8,93 9,18 8,63 8,13 8,11 7,55 7,96 7,79 8,7 7,32 7,5 8,6 8,42 8,3 7,86,5, dec.4 dec.5 dec.6 dec.7 dec.8 dec.9 dec.1 mar.11 iun.11 sep.11 dec.11 mar.12 iun.12 sep.12 dec.12 Notă: Începând din ianuarie 12, indicatorii se calculează potrivit raportărilor întocmite în conformitate cu IFRS. Sursa: Banca Naţională a României BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 3
Rentabilitatea sistemului bancar 25 procente 4 41 milioane lei 5 15 2 6 2 533 profit net (scala din dreapta) ROE 4 3 1 5 816 44 382 95 ROA 131 2 1-5 -1-235 -474-516 -766-777 -192-1 -1-2 -15-2 119-3 dec.6 dec.7 dec.8 dec.9 mar.1 iun.1 sep.1 dec.1 mar.11 iun.11 sep.11 dec.11 mar.12 iun.12 sep.12 dec.12 Notă: Începând din ianuarie 12, indicatorii se calculează potrivit raportărilor întocmite în conformitate cu IFRS. Sursa: Banca Naţională a României BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 31
Evoluţia creditelor neperformante* 18 16 14 12 1 pondere în total portofoliu de credite 9,1 1,2 11,7 11,9 12,7 13,3 14,2 14,3 15,9 16,8 17,3 18,2 8 6 4 2,8 4, 4,7 6,5 7,9 2 dec.8 mar.9 iun.9 sep.9 dec.9 mar.1 iun.1 sep.1 dec.1 mar.11 iun.11 sep.11 dec.11 mar.12 iun.12 sep.12 dec.12 *) reprezintă expunerea brută din creditele şi dobânzile aferente restante de peste 9 de zile şi/sau în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare; definiţie în concordanţă cu recomandările FMI şi permite comparaţii internaţionale. Notă: Începând din ianuarie 12, indicatorii se calculează potrivit raportărilor întocmite în conformitate cu IFRS. Sursa: Banca Naţională a României BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 32
Rata creditelor neperformante* ale companiilor 26 pondere în totalul fiecărei categorii (%) pondere în totalul fiecărei categorii (%) 26 24 22 18 IMM corporaţii total lei valută total 24 22 18 16 16 14 14 12 12 1 1 8 8 6 6 4 2 4 2 dec.8 mar.9 iun.9 sep.9 dec.9 mar.1 iun.1 sep.1 dec.1 mar.11 iun.11 sep.11 nov.11 dec.11 mar.12 iun.12 sep.12 nov.12 dec.12 dec.8 mar.9 iun.9 sep.9 dec.9 mar.1 iun.1 sep.1 dec.1 mar.11 iun.11 sep.11 nov.11 dec.11 mar.12 iun.12 sep.12 nov.12 dec.12 * Rata creditelor neperformante s-a definit ca pondere a creditelor aferente debitorilor care înregistrează restanţe mai mari de 9 de zile (cu contaminare pe bancă la nivel de debitor) sau care se află în proces de lichidare, în total credite acordate companiilor. Sursa: Centrala Riscului de Credit BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 33
Rata creditelor neperformante* ale populaţiei 14 12 pondere în totalul fiecărei categorii (%) credite de consum credite ipotecare pondere în totalul fiecărei categorii (%) valută lei 14 12 1 total total 1 8 8 6 6 4 4 2 2 sep.8 dec.8 mar.9 iun.9 sep.9 dec.9 mar.1 iun.1 sep.1 dec.1 mar.11 iun.11 sep.11 dec.11 mar.12 iun.12 sep.12 dec.12 sep.8 dec.8 mar.9 iun.9 sep.9 dec.9 mar.1 iun.1 sep.1 dec.1 mar.11 iun.11 sep.11 dec.11 mar.12 iun.12 sep.12 dec.12 * Rata creditelor neperformante s-a definit ca pondere a creditelor aferente debitorilor care înregistrează restanţe mai mari de 9 de zile (cu contaminare pe bancă la nivel de debitor) în total credite acordate populaţiei. Sursa: BNR, Centrala Riscului de Credit, Biroul de Credit BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 34
Soluţii pentru asigurarea necesarului de capital al economiei BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 35
Intrările nete de fonduri nerambursabile de la UE 4 milioane EUR 3 389, 3 2 615,5 2 895,5 2 258,2 2 583,6 2 1 Intrări 1 578,2 427,3 1 346,6 1 531, 1 99,3 1 287,3 1 961,2-1 Ieşiri -2-1 15,9-1 268,9-1 158,9-1 364,4-1 296,2-1 427,8 7 8 9 1 11 12 fonduri pre-aderare fonduri de agricultură, dezvoltare rurală, pescuit contribuţia României la bugetul UE fluxuri nete cu UE fonduri structurale şi de coeziune alte fonduri alte contribuţii Sursa: MFP BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 36
Gradul de absorbţie a fondurilor europene procente 1 9,4 mld. EUR 3,8 mld. EUR 6,7 mld. EUR 8 mld. EUR 6,6 mld. EUR,2 mld. EUR 9 8 7 6 5 4 3 1 8,7 14, 9,3 8,8 Fondul European de Dezvoltare Regională 4,5 52,7 13, 12,5 14, 7, Fondul Social European Fondul de Coeziune Fondul European Agricol pt. Dezvoltare Rurală Fondul European pt. Garantare Agricolă avansuri 7-12 rambursări 7-12 alocări neabsorbite 7-13 Fondul pt. Pescuit Notă: Valorile între paranteze reprezintă alocările totale pentru perioada 7-13. Sursa: MFP BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 37
Rolul Uniunii Bancare (1) Întreruperea spiralei vicioase dintre riscul suveran şi instabilitatea bancară, în condiţiile formării unei corelaţii ridicate între costul finanţării băncilor şi cel al datoriei publice Datorie publică majorată în cazul statelor care au furnizat sprijin de capital bancilor în dificultate randamente cerute de investitori mai ridicate preţuri de piaţă ale obligaţiunilor suverane mai scăzute valoare mai mică a portofoliilor de titluri de stat solvabilitate bancară diminuată nevoie de recapitalizare sprijin de capital din fonduri publice intrarea într-o nouă rundă a spiralei datorie suverană recapitalizare bancară BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 38
Rolul Uniunii Bancare (2) Soluţionarea trilemei financiare Asigurarea stabilităţii financiare, integrarea financiară şi menţinerea politicilor financiare naţionale nu pot coexista într-o piaţă unică a serviciilor financiare; accentuarea vulnerabilităţilor sistemice în zona euro a conturat perspectiva unui deceniu pierdut pentru dezvoltarea Uniunii Europene; + riscul continuării procesului de fragmentare a pieţei bancare la nivelul UE a devenit semnificativ, subminând obiectivul realizării unei pieţe unice pentru serviciile financiare; + turbulenţele financiare au arătat că simpla colaborare în cadrul colegiilor de supraveghere nu este suficientă pentru îndeplinirea adecvată de către instituţiile de credit a propriului rol în economie, inclusiv pentru evitarea externalităţilor în planul politicii monetare unice, unde eficacitatea mecanismului de transmisie ar avea de suferit în cazul unui eventual eşec al coordonării dintre autorităţile naţionale de supraveghere; Dintre cele trei alternative, menţinerea politicilor financiare naţionale este cea care se cuvine a fi reconsiderată, soluţia fiind crearea Uniunii Bancare BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 39
Pilonii Uniunii Bancare (1) Mecanismul unic de supraveghere Este compus din BCE şi autorităţile naţionale de supraveghere (6 instituţii supravegheate, din care cca. 15 direct de BCE) Supravegherea integrată la nivelul BCE este necesară pentru: asigurarea încrederii depline a tuturor statelor membre în calitatea şi imparţialitatea controlului bancar premisă a recapitalizării directe a instituţiilor de credit în dificultate din fondurile disponibile la nivelul Mecanismului European de Stabilitate protejarea fiabilităţii mecanismului de transmisie a politicii monetare, în condiţiile în care acesta depinde de menţinerea unui sistem financiar stabil în zona euro valorificarea optimă a interacţiunii dintre controlul prudenţial al instituţiilor de credit, monitorizarea sistemului de plăţi şi evaluarea riscurilor la nivelul întregului sistem financiar (ultimele două fiind deja în perimetrul de competenţă al BCE) Independenţa operaţională este fundamentală pentru o supraveghere eficace, eliberată de presiunile şi interesele locale BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 4
Cadrul unic de rezoluţie Pilonii Uniunii Bancare (2) Presupune înfiinţarea unei autorităţi independente de rezoluţie, abilitată să adopte măsuri de restructurare bancară instrumentul bancă-punte recapitalizarea internă, (eng. bail-in) transferul de pasive cu asumare de active Introducerea instrumentelor de soluţionare a situaţiei băncilor aflate în dificultate creează condiţiile necesare pentru implementarea principiului ieşirii ordonate din piaţă a oricărei instituţii bancare neviabile, indiferent de tipul sau dimensiunea acesteia Înfiinţarea fondurilor de rezoluţie creează condiţiile pentru implementarea principiului utilizării resurselor private şi degrevarea necesarului de fonduri publice în procesul de soluţionare a situaţiei băncilor aflate în dificultate BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 41
Pilonii Uniunii Bancare (3) Scheme de garantare a depozitelor mai bine armonizate şi suficient de robuste Întărirea mecanismului de protecţie a sistemului bancar pe componenta asigurării depozitelor va contribui la reducerea riscului apariţiei unor evenimente de panică bancară Integrarea schemelor naţionale de garantare a depozitelor trebuie, însă, precedată de îndeplinirea prealabilă de către fiecare stat membru a cerinţelor privind nivelul ţintă al fondurilor disponibile, pentru a evita comunitizarea deficitelor de resurse BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 42