RISCUL SISTEMIC ÎN CONTEXTUL LIBERALIZ RII FINANCIARE Prof. dr. GEORGETA DRAGOMIR Universitatea DANUBIUS Gala i Abstract This work reveals an overall image of the economic, financial and banking area dynamics as well as of the new factors with risk - augmenting consequences. The banking space stands for a first rate and highly sensitive economy and finance oriented component, and, as analysts unanimously assent, it is subject to several poise disturbances mainly originated in two factors: the financial liberalization and the new public policies lack of adaptation to the new conditions, especially in so far as the states not benefiting by a solid free market economy are concerned. An increasingly significant risk in this particular context is the systemic one i.e. that amplifying the credit risk as well. One of the monetary policy s objectives is precisely limiting those risk categories. 1. Rela iile financiar-monetare în evolu ii i perspective Economia mondial la începutul noului mileniu se confrunt cu prefaceri profunde, asociate cu dezechilibre generatoare de crize sociale, economice, financiare. Fluxurile financiare interna ionale au cunoscut o ampl expansiune, atât în interiorul economiilor fiec rei ri, cât i la nivel global, integrând în aceast mi care continente i regiuni aflate geografic la mare dep rtare unele de altele. Integrarea economic global a fost accelerat pe o multitudine de fronturi, viteza fiind o caracteristic a acestor timpuri i o prob de rezisten atât pentru participan ii activi, cât i pentru consumatori. Dac liberalizarea comer ului început cu mult timp în urm, continu i ast zi, în sfera finan elor schimb rile au fost spectaculoase, practic nemaiîntâlnite în istoria sistemelor financiare, cu consecin e dramatice. Rela iile financiarmonetare actuale se caracterizeaz, din ce în ce mai evident, prin interna ionalizare, care se resimte concret la nivelul segmentului bancar, pe cel pu in dou planuri: la nivel institu ional, b ncile comerciale i de afaceri î i dezvolt re eaua operativ dincolo de teritoriul na ional i î i înfiin eaz unit i pe teritoriul altor state; la nivel opera ional, produsele i serviciile oferite de sistem se deruleaz i în alte monede decât cea na ional. Pe fondul interna ionaliz rii activit ilor economice i financiare, se remarc noi evolu ii care implic : 39
transform ri deosebit de importante. Astfel, b ncile au suferit, referitor la activitatea lor tradi ional, o serie de modific ri esen iale, în continu dinamic i care aduc noi probleme de analiz a riscurilor: - clientela a devenit tot mai exigent, având posibilitatea s aleag ofertele cele mai atractive sub aspectul remuner rii i fiscalit ii, pe o pia din ce în ce mai competitiv ; - scumpirea resurselor la nivelul b ncilor, ca rezultat al concuren ei asupra colect rii fondurilor, astfel încât este necesar o ofert avantajoas pentru clien i (spre deosebire de anii anteriori, când predominau depozitele la vedere, extrem de ieftine pentru b nci, în prezent se ofer o multitudine de produse scumpe pentru banc dar avantajoase pentru beneficiari); - sc derea remuner rii activelor, în direct leg tur cu procesul de dezintermediere i cu diversificarea posibilit ilor de finan are, care se explic prin mecanismele de finan are direct pe pie e, cu avantajele i riscurile specifice; - ca o consecin, se observ o implicare tot mai activ a b ncilor pe pia a financiar, cu asumarea unor riscuri specifice, având în vedere o serie de factori, cum ar fi: profitul scontat care s justifice expunerea la risc; respectarea normelor pruden iale impuse b ncilor prin legisla ie; eventualele pierderi s nu deterioreze iremediabil situa ia de ansamblu a b ncii. Restructurarea care anim în prezent sectorul bancar mondial este o rezultant a unor noi factori specifici, dintre care esen iali sunt: - identificarea i, în scurt timp, veritabila explozie a unor noi activit i bancare, ca 40 r spuns la cerin ele sofistic rii produselor specifice, comparativ cu manifestarea rapid i de amploare a aceluia i fenomen pe pia a financiar ; - raportul de for e tinde, în majoritatea cazurilor, s se inverseze în favoarea clientului, care vede în bancherul s u un prestator de servicii ca oricare altul i care are multiple posibilit i de alegere; - reguli de solvabilitate din ce în ce mai severe sporesc importan a fondurilor proprii i a rentabilit ii, într-un mediu cu dezvoltare lent. Factorul comun tuturor activit ilor bancare este riscul. Asumarea riscului se traduce prin câ tiguri i pierderi iar diferen a dintre acestea trebuie s asigure viabilitatea b ncii. Instabilitatea financiar caracterizeaz ultimele decenii i planeaz ca o amenin are constant asupra mediului economic de pe întreg mapamondul, în special pentru rile emergente. Analiza cantitativ a factorilor cu efect asupra instabilit ii financiare relev o serie de cauze prezente în declan area tuturor crizelor financiare, respectiv factori cu frecven mare, dintre care men ion m: cre terea datoriilor, schimbarea regimului, concentrarea riscului, declinul solvabilit ii institu iilor financiare, intrarea noilor intermediari, ac iunea de reglementare a autorit ilor, politica monetar i restric ionarea creditului, deficien e de lichiditate, panica bancar. 2. Riscul sistemic i liberalizarea financiar, ca factor favorizant Spa iul bancar constituie un factor major de instabilitate, o component important i extrem de sensibil în rela ia cu economia i finan ele, fiind expus manifest rii unor dezechilibre cauzate în principal, afirm anali tii într-un cvasiconsens, de doi factori: liberalizarea financiar i inadaptarea politicilor publice la noile condi ii 1, mai ales pentru
statele care nu au o economie de pia consolidat Un risc din ce în ce mai important în acest context este riscul sistemic. Acesta const în riscul ca partenerul de tranzac ie s se afle într-o grav dificultate, respectiv în lips de lichidit i i imposibilitate de plat, pân la declan area procedurii de faliment. Acest tip de risc se manifest nu numai pentru participan ii direc i, dar i pentru întreaga pia deoarece afecteaz întreg sistemul financiar-bancar sub aspectul credibilit ii dar i prin interac iunile i interdependen ele de pe pia la nivel na ional sau mondial, astfel încât poate declan a o reac ie în lan cu efecte incalculabile s-a inclus deja în practica financiar ideea crizei de sistem cauzat de asocierea unor factori de instabilitate. În mod clasic, riscul sistemic este definit în raport de pericolul ca un accident izolat, privind un faliment individual sau krach bursier, s se propage în ansamblul sistemului, ca urmare a interac iunii puternice dintre activit i, a comportamentului participan ilor i a integr rii pie elor. O interpretare propus 2 pentru riscul sistemic vizeaz apari ia unui echilibru anormal i socialmente ineficient în care se poate g si un sistem economic, ca urmare a faptului c totalitatea comportamentelor individuale nu conduce la ajust ri ale pie ei, de natur s scoat sistemul din starea macroeconomic defavorabil în care se g se te la un moment dat; se includ în no iunea de echilibru i pie ele depozitelor bancare 3, ale creditului bancar, s.a. Liberalizarea financiar este considerat un factor de cre tere a vulnerabilit ii b ncilor în cazul unor ocuri macro-economice, în acela i timp fiind baza extinderii libert ii în preluarea riscurilor la nivelul fiec rei entit i 4. Studii 41 recente confirm ideea c b ncile au majorat în mod deliberat expunerea la riscuri, ca o consecin a liberaliz rii financiare 5 iar majoritatea crizelor bancare din rile emergente a fost precedat de m suri de liberalizare financiar Având în vedere aceast realitate, se concluzioneaz c m surile de liberalizare promovate la nivelul unui stat permit, în mod semnificativ, a se estima apari ia unei crize bancare 6. Crizele bancare pot lua forme diferite, fiind re inute în special dou : 1) existen a unui fenomen de panic bancar în urma c ruia sunt amenin ate resursele retrase masiv de c tre deponen i, cu posibile efecte privind închiderea b ncii, fuziunea sau preluarea controlului de c tre o alt institu ie financiar sau de c tre puterea public ; 2) degradarea puternic a calit ii activelor bancare, cu pericolul de a afecta solvabilitatea b ncii. În majoritatea cazurilor, b ncile în dificultate au acumulat credite neperformante, fiind evident astfel concluzia potrivit c reia un mediu macroeconomic deteriorat, marcat de infla ie sau/ i de declin economic, favorizeaz crizele la nivelul sectorului bancar. În context, deteriorarea mediului financiar-bancar are printre cauze i politicile deficitare de gestionare a riscurilor bancare, ceea ce conduce la o degradare a calit ii activelor i la o insuficien a fondurilor proprii. Explica ia propus se bazeaz pe urm torul ra ionament: oferind b ncilor un grad mare de libertate de ac iune, cresc oportunit ile expunerii la riscuri, odat cu liberalizarea financiar. Acest aspect implic i efecte pozitive, atunci când banca finan eaz proiecte riscante, al c ror randament estimat este ridicat i care nu ar fi putut fi sus inute dac se impun reguli pruden iale sanc ionatorii. În plus, ac ionarii i managerii b ncii se confrunt cu o exacerbare a
concuren ei care reduce valoarea economic a b ncii i profiturile, acesta fiind un alt factor care induce tenta ia expunerii la riscuri a b ncii, în speran a evit rii riscului i ob inerii unor câ tiguri superioare. Preluarea unor riscuri excesive, care s pun în pericol banca, ar fi favorizat i încurajat de cadrul legal i ansamblul reglement rilor, asociat cu certitudinea interven iei autorit ii publice monetare, ca refinan ator de ultim instan, în cazul manifest rii unor riscuri. Aparent paradoxal, unii autori consider c o liberalizare financiar insuficient ar explica crize bancare i expunerea excesiv la riscuri, dac ne raport m la men inerea posibilit ii interven iilor publice sub diferite forme, prin care se împiedic disciplina de pia i ac iunea coerent a mecanismelor specifice economiei de pia. În fine, liberalizarea financiar permite un comportament speculativ din partea b ncilor, care se implic activ, în mod deliberat, în opera iuni deosebit de riscante pe pie ele financiare liberalizate i puternic concuren iale. Se precizeaz c opera iunile speculative amenin stabilitatea b ncilor i în general a promotorilor lor, fiind caracterizate printro serie de elemente dintre care definitorii sunt: - implic asumarea unor riscuri, derivate din evolu ia ratei dobânzii, a cursului de schimb sau a pre ului activelor; - aceste opera iuni sunt motivate de speran a unui câ tig din varia ia anticipat a valorii activelor; - nu au acoperire în sfera real a economiei; - capitalurile angajate provin de cele mai multe ori din credite, respectiv sunt împrumutate, atrase din ter e surse în scopul de a antrena efectul de levier. Astfel, liberalizarea financiar favorizeaz extinderea comportamentului speculativ la nivelul b ncilor, care opereaz în principal cu 42 fonduri atrase de la popula ie i agen i economici, expunându-se la riscuri dificil de gestionat chiar de c tre exper ii în materie, cu atât mai dificil pentru noii operatori. Crizele la nivelul sectorului financiar-bancar interac ioneaz i se autoîntre in, fiind generate de cauze comune. Astfel, liberalizarea financiar stimuleaz intr rile de capital, cu dou serii de consecin e posibile: o cre tere rapid a creditelor bancare i implicit a masei monetare, cu efecte infla ioniste i stimularea opera iunilor speculative; o supraevaluare a monedei na ionale, ceea ce afecteaz exporturile i încetine te cre terea economic, cu efecte privind accentuarea omajului. Aceast evolu ie macroeconomic nefavorabil influen eaz în mod negativ sectorul financiar i soliditatea institu iilor de credit iar nereziden ii încep s - i retrag capitalurile. B ncile, ca intermediari pe pia a de capitaluri, pot ac iona pe dou direc ii, amplificând criza: 1) b ncile pot antrena o majorare a intr rilor de capital, prin mecanisme specifice (transformarea scaden elor) i atragerea investitorilor str ini; 2) în sens opus, pot sta la originea panicii bancare i provoca astfel importante ie iri de capital Managementul riscului sistemic intr în primul rând în sarcina autorit ii de reglementare i supraveghere, dar într-o m sur destul de important el este o component i a managementului fiec rei b nci în parte. Dac vizion m filmul ultimilor ani ai economiilor în tranzi ie spre economia de pia, constat m agresiunea unor noi factori perturbatori, dirija i de instabilitatea mediului economic, a celui politic i social,
pe fondul unor racile ce amenin derularea normal a reformelor sub aspectul descentraliz rii, privatiz rii, dezvolt rii pie ei de capital, legisla iei adecvate, integr rii în circuitele mondiale. 3. Percep ii privind expunerea la riscuri în cazul sistemului bancar din România Testele de performan realizate recent de Banca Mondiala, în colaborare cu FMI, au concluzionat c în prezent, b ncile care opereaz în România nu sunt supuse unor eventuale ocuri produse de riscul de credit sau de riscul de pia, în parte i ca urmare a gradului redus de intermediere financiar. De asemenea, riscul sistemic este sc zut, reflectând, în opinia speciali tilor de la BM, o pia financiar interbancar slab dezvoltat. Sectorul corporatist î i finan eaz activitatea numai în propor ie de 8% din împrumuturi bancare, firmele preferând finan area prin neplata datoriilor i întârzierea la plat a impozitelor i taxelor. B ncile refuz s finan eze întreprinderile, fie din cauza gradului mare de risc, fie din cauza neprofitabilit ii acestora. "Peste o treime din firmele române ti nu înregistreaz profit i nu genereaz fluxuri de bani care s acopere datoriile angajate", se eviden iaz în raport. Num rul întreprinderilor profitabile, care dispun de suficiente lichidit i astfel încât s aloce un nivel acceptabil din capitalul propriu proiectelor de investi ii, r mâne în continuare redus. "Neplata datoriilor este o practic des întâlnita atât în cazul companiilor asupra c rora au fost impuse constrângeri bugetare, cât i în cazul companiilor s n toase, care prefer s întârzie plata taxelor, fiind încurajate de o istorie lung a arieratelor, de practica e alon rii datoriilor i de cuantumul mic al penalit ilor aplicate", se arat în acela i raport. Banca central, prin consilierul ei, afirm aproximatov acela i lucru: 43 "rezultatele analizei relev un risc sistemic foarte sc zut, sectorul bancar românesc fiind în general bine capitalizat i cu o lichiditate consistent. 4. Politici de prevenire a manifest rii riscului sistemic Sub inciden a unor fenomene economice, politice, sociale i financiare de mare anvergur, problematica riscului de credit este marcat de noi tendin e. Astfel, globalizarea pie elor i integrarea economic, adâncesc interdependen ele dintre economiile rilor, dar i dintre întreprinderi, ceea ce determin expansiunea f r precedent a creditului având în vedere pe de o parte internationalizarea afacerilor, iar pe de alt parte cre terea deficitului de resurse i a necesit ilor de creditare pentru marile companii transna ionale. De asemenea, s-a dezvoltat enorm varietatea formelor de intermediere bancar concretizat în varietatea i noutatea produselor i serviciilor bancare oferite clientelei, ceea ce a dus la accentuarea riscului de creditare, prin consecin e nefaste i de lung durat. Riscul global de credit exprim probabilitatea de a se deteriora calitatea activelor bancare angajate în cadrul creditelor. Riscul global al insolvabilit ii este o func ie cresc toare a masei creditelor acordate, a ratei dobânzii i a mediului economic na ional. Mai mult, o dat cu cre terea volumului creditelor, cazurile de insolvabilitate cresc în propor ie accelerat, expresie a faptului ca majorarea volumului creditului aduce în rândul debitorilor un num r tot mai mare de persoane, poten ial insolvabile. De asemenea, cre terea ratei dobânzii, pe fondul unei supraînc lziri a economiei, constituie un alt factor de amplificare a insolvabilit ii globale. Managerii trebuie s aib în vedere c riscul bancar este o component a
riscului economic, în condi iile în care b ncile î i desf oar activitatea într-un anumit mediu i cu parteneri care le pot favoriza sau nu. Se creeaz o rela ie cauzal puternic între riscul financiar asumat de banc i riscurile asumate de clien ii ei, debitori sau creditori. O aten ie deosebit prezint i riscurile interbancare, care apar prin intermediul opera iunilor interbancare cu pondere mare în bilan ul b ncii, astfel încât falimentul unei b nci are efecte nefavorabile asupra activelor, rezultatelor i în final, imaginii, altor b nci. Factorii perturbatori externi specifici acordului de credit ce determin manifestarea unui risc rezid din politica autorit ii publice, care tinde s se interpun în rela ia liber a p r ilor. Un exemplu caracteristic tranzitiei romanesti il intalnim în cadrul politicii monetare antiinflationiste adoptate de banca central, entitate a statului ce stabile te cre terea ratei rezervei minime obligatorii, motivat la nivel global, de necesitatea inhib rii creditului, prin blocarea unui necesar de resurse financiare în cont la banca central. În acest fel institu ia de credit poate utiliza doar o parte din totalul resurselor atrase de la deponen i pentru plasamente, ceea ce diminueaz num rul i volumul de contracte de credit încheiate de finan ator i îl determin sa- i orienteze creditele pe termene tot mai scurte. În acela i timp, dobânda pasiv calculat la nivelul total al resurselor atrase de la deponen i, comparat cu dobânda bonificat de banca central la rezerva constituit, duce la scumpirea creditului i transferarea costurilor operatiunii anti-infla ioniste a statului asupra debitorului. Din perspectiva politicilor monetare i de credit, se poate observa c sistemele interne ale b ncilor pentru evaluarea riscului de credit au o dezvoltare semnificativ, în special în marile institu ii, în paralel îns cu promovarea unor metode sensibile de evitare a efectelor nedorite asupra opera iunilor bancare. În ultimii ani s-au manifestat anumi i factori, specifici de la o ar la alta, care au afectat direct m rimea marjelor bancare, pornind de la reducerea costului creditului, respectiv ratelor dobânzii dar i privind infla ia, structura pre urilor, costurile de exploatare ale b ncilor s.a.m.d.. Modificarea ratei dobanzii, pe pia sau prin politici ale autorit ii monetare, are un impact puternic pe termen scurt în evolu ia marjelor, deoarece b ncile nu pot modifica imediat dobânda creditelor i a depozitelor. Slaba reac ie a b ncilor poate fi cauzat i de "costurile de antrenare" pe care le-ar presupune modificarea ratelor dobânzilor asupra clien ilor. În cazul unor major ri ale dobânzii pe pia, este mai u or pentru b nci sa ajusteze ratele dobânzilor aplicate clien ilor. Pe de alt parte, suprataxarea serviciilor de administrare a conturilor bancare poate de asemenea afecta marjele bancare, atunci când m rimea acestora trebuie s acopere o parte din cheltuielile de exploatare bancar. Recente modific ri legislative impuse de BNR b ncilor comerciale vizeaz stoparea creditului în valut, împ r irea poten ialilor clien i bancari în func ie de anumite criterii de performan financiar a acestora i un alt proiect prin care creditele de valori mai mari sa fie obligatoriu aprobate de Consiliul de Administra ie al b ncii. În naceste condi ii, blocajul opera iunilor de creditare în valut se poate întinde pe o perioad lung de timp, cu influen e negative i asupra profitului viitor al b ncilor, ceea ce poate crea i risc sistemic, a a cum s-a întamplat în alte ri când a fost luat o m sura similar. 44
În unele cazuri, pentru atingerea unor obiective macroeconomice care nu au acoperire în economia real, banca central promoveaz m suri specifice unei economii centralizate, opuse performan ei unei economii de pia. BNR altereaz, prin acest tip de reguli, chiar caracterul concuren ial al pie ei bancare. Bibliografie 1. M. Aglietta & P. Moutot (1993) Le risqué de syistème, Cahiers Economiques et Monétaires, nr. 41, Banque de France. 2. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Integrarea monetar bancar european, EDP, Bucure ti, 2001; 3. Diamond D.W. & P. Dybvig (1983), Bank Runs. Deposit Insurance and Liquidity, Journal of Political Economy, vol. 91, nr. 3 4. Dragomir Georgeta Activitatea bancar i riscul în economia de pia, EDP, Bucure ti, 2003 5. Filip Ghe. coord., Integrarea politicilor financiar-monetare în strategiile de dezvoltare durabil, Ed. JUNIMEA, Ia i, 2002 6. Fisher K., Guyie J-P, Ortiz E., Financial Liberalisation: Commercial Banks Blessing or Curse?, Working Paper nr. 97-02, CREFA, Universite Laval, Quebec, 1997 7. Is rescu Mugur, Reflec ii economice. Pie e, bani, b nci, Ed. Expert, Bucure ti, 2001 8. Turliuc Vasile, For a stimulentelor economice, Ed. Funda iei Economist 2000, Ia i, 2001 9. Miotti L., Plihon D., Libérelisation financière, spéculation et crises bancaires, Economie internationale, la revue du CEPII nr. 85, 2001 10. Voinea Gheorghe coord., Mecanismele financiar monetare în procesul tranzi iei la economia de pia ; Ed. Sedcom Libris, Ia i, 1998 11. Surse on-line Note: 1. Miotti L., Plihon D., Libérelisation financière, spéculation et crises bancaires, Economie internationale, la revue du CEPII nr. 85, 2001 2. M. Aglietta & P. Moutot (1993) Le risqué de syistème, Cahiers Economiques et Monétaires, nr. 41, Banque de France. 3. Diamond D.W. & P. Dybvig (1983), Bank Runs. Deposit Insurance and Liquidity, Journal of Political Economy, vol. 91, nr. 3, p. 401-419. 4. Idem 5. Fisher K., Guyie J-P, Ortiz E., Financial Liberalisation: Commercial Banks Blessing or Curse?, Working Paper nr. 97-02, CREFA, Universite Laval, Quebec, 1997 6. Miotti L., Plihon D., Libérelisation financière, spéculation et crises bancaires, Economie internationale, la revue du CEPII nr. 85, 2001 45