I

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ DOLJ PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO - SOCIALI LA NIVELUL JUDEŢULUI DOLJ ÎN PERIOADA 01.01.-30.04.2018 COMPARATIV CU PERIOADA 01.01.-30.04.2017 - DATE OPERATIVE - IUNIE 2018 -

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ DOLJ Coordonator al ediţiei: Carmen Ispas Director executiv Coordonator: Carmen Dragomir Şef serviciu Autor: Alina Răducan Inspector superior Tehnoredactare: Alina Răducan Inspector superior Concepţie şi realizare: Coperta: Alina Răducan Expert superior Grafica: Alina Răducan Expert superior

Pag. Note metodologice... 1 STAREA ECONOMICĂ 1. Indicii producţiei industriale... 5 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie... 6 3. Comerţul internaţional cu bunuri... 7 4. Construcţii de locuinţe... 12 5. Turism... 14 STAREA SOCIALĂ 1. Populaţia şi fenomenele demografice... 15 2. Forţa de muncă şi şomajul... 18 3. Câştigul salarial... 21 4. Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie lunară... 22 ANEXĂ I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 1 2. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă)... 1 II. COMERŢ INTERNAŢIONAL 3. Comerţul internaţional cu bunuri... 1 III. TURISM 4. Sosiri în structurile de primire turistică... 2 5. Înnoptări în structurile de primire turistică... 2 6. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare... 2 IV. FORŢĂ DE MUNCĂ 7. Efectivul salariaţilor..... 3 8. Câştigul salarial mediu brut... 3 9. Câştigul salarial mediu net... 3 10. Numărul şomerilor înregistraţi... 4 11. Rata şomajului înregistrat... 4 V. INDICATORI SOCIALI 12. Numărul mediu şi pensia medie lunarã a pensionarilor de asigurări sociale de stat... 4 13. Mişcarea naturală a populaţiei... 5 VI. INVESTIŢII CONSTRUCŢII 14. Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale... 5 15. Locuinţe terminate... 5 VII. ALŢI INDICATORI 16. Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris... 5

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: 05 33. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali. Comerţul internaţional cu bunuri. Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT: - sistemul INTRASTAT, pentru comerţul intra-ue, include schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene; - sistemul EXTRASTAT, pentru comerţul extra-ue, include schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Sfera de cuprindere Comerţul INTRA-UE cuprinde expedierile de bunuri din România cu destinaţia alt stat membru UE şi introducerile de bunuri în România provenind din alt stat membru UE. Expedierile din România includ: - bunuri în liberă circulaţie care părăsesc teritoriul statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE; - bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub control vamal în România şi care sunt destinate altor state membre. Introducerile în România includ: - bunuri în liberă circulaţie într-un stat membru UE, care intră pe teritoriul statistic al României; - bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE şi care intră pe teritoriul statistic al României. Comerţul EXTRA-UE cuprinde schimburile de bunuri între România şi statele nemembre UE, având ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naţională, precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern. Se cuprind, de asemenea: - importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul ţării); - exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă; - exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte ţări); - importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara ţării şi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor). Nu sunt cuprinse în comerţul internaţional: bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase în/din ţară (cu excepţia celor pentru prelucrare), bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente. Valoarea bunurilor expediate/exportate şi introduse/importate Se stabileşte pe baza preţurilor FOB la expedieri/exporturi şi a preţurilor CIF la introduceri/importuri. 1

Repartizarea pe ţări a schimburilor internaţionale se determină astfel: - pentru comerţul INTRA-UE, pe baza principiului ţara de destinaţie (la expedieri) şi ţara de expediţie (la introduceri); - pentru comerţul EXTRA-UE, pe baza principiului ţara de destinaţie (la export) şi ţara de origine (la import, cu excepţia cazului în care ţara de origine este un stat membru UE, caz în care se ia în considerare ţara de expediţie). Se consideră ţara de destinaţie, ţara în care bunurile vor fi consumate, ţara de expediţie, ţara din care bunurile au fost expediate şi ţara de origine, ţara în care a fost produs bunul sau în care bunul a suferit ultima transformare substanţială. Sursa datelor: Pentru comerţul INTRA-UE: - declaraţiile statistice Intrastat, colectate de către INS direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri sau/şi un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri superior nivelului pragului statistic Intrastat stabilit pentru fiecare flux si an de referinţă; - declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către Direcţia Generală a Vămilor (DGV), pentru comerţul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcă din/către părţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE. Pentru comerţul EXTRA-UE: - Direcţia Generală a Vămilor (DGV), care colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi import. Datele privind comerţul internaţional cu bunuri cu energie electrică şi gaze naturale sunt colectate pe formulare statistice de la societăţile importatoare/exportatoare şi de la operatorii de reţea (CN Transelectrica SA şi SNTGN Transgaz SA) de către INS. Importul şi exportul nu cuprind cantităţile fizice de energie electrică care tranzitează teritoriul naţional. Datele privind comerţul internaţional cu bunuri pentru fiecare judeţ au fost stabilite în funcţie de sediul social din Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS) al agenţilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri. Comerţul cu amănuntul include revânzarea mărfurilor către consumatorii finali, în general în cantităţi mici şi în starea în care au fost cumpărate. În comerţul cu amănuntul nu se cuprind: vânzările de produse agricole pe piaţa ţărănească, vânzările de produse care nu sunt bunuri de consum (cereale, petrol brut, seminţe, etc.), vânzări de produse alimentare şi băuturi pentru consumul pe loc, vânzarea de autovehicule, piese de schimb pentru acestea, vânzările de carburanţi pentru autovehicule. Serviciile de piaţă prestate pentru populaţie sunt acele activităţi care fac obiectul vânzării şi cumpărării pe piaţă având ca principal beneficiar populaţia şi sunt produse de societăţi ale căror venituri provin în proporţie de cel puţin 50% din vânzarea producţiei proprii, indiferent de denumirea preţurilor practicate (tarif, taxă, preţ de vânzare). Cifra de afaceri totală din comerţul interior şi servicii reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprinderi în perioada respectivă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de acestea. Datele lunare se obţin pe baza cercetării selective a întreprinderilor care au activităţi principale de comerţ cu amănuntul, respectiv servicii de piaţă pentru populaţie. Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul interior şi servicii sunt calculaţi în condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. Datele publicate sunt provizorii şi periodic se rectifică pe baza corecturilor ce se efectuează retroactiv de către întreprinderile din eşantion, asupra datelor completate anterior de către acestea. Efectivul salariaţilor cuprinde persoanele cu contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), existente în evidenţele unităţilor economico-sociale la sfârşitul perioadei de referinţă. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare, precum şi următoarele categorii: - patronii care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii; - lucrătorii familiali - reprezintă persoanele care-şi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primesc remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii; - membrii consiliilor judeţene şi locale. Pentru a evita dubla/multipla înregistrare se respectă definiţia din Codul fiscal (cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la activitatea dependentă la funcţia de bază, respectiv orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care 2

activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază. Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., etc.). Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 13 secţiunea Principalii indicatori economico-sociali la nivel naţional a fost estimat prin cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, având ca sferă de cuprindere unităţile din sectorul bugetar cuprinse exhaustiv în cercetare (excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ - cca. 820 de unităţi), respectiv unităţile din sectorul economic, cu 4 salariaţi şi peste (care reprezintă 90,66% din numărul total al salariaţilor din acest sector). Obiectivul cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale îl constituie evaluarea tendinţelor pe termen scurt ale câştigurilor salariale medii lunare şi orare pe total economie şi sectoare de activitate. Datele sunt agregate după activitatea omogenă a unităţilor; aceasta înseamnă că în activitatea de administraţie publică conform CAEN Rev.2 nu sunt cuprinse toate activităţile secundare desfăşurate în administraţia publică centrală şi locală, de tipul: - asistenţă socială, - activităţi culturale, sportive şi recreative, - peisagistică şi servicii pentru clădiri, - agricultură, - distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, - construcţii, - transport şi depozitare, - producere şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, - închiriere şi sub-închiriere a bunurilor imobiliare etc. Informaţiile aferente activităţilor secundare sunt cuprinse, fiecare, la activităţile economice conform CAEN Rev.2 corespunzătoare. Informaţiile referitoare la sectorul bugetar trebuie utilizate cu atenţie, deoarece datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN Rev.2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca. 3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 10%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.). Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare, scopul lor fiind cel de furnizare de informaţii pe activităţi economice conform CAEN Rev.2. Informaţiile corespunzătoare formei de finanţare sunt gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile OUG nr. 48/2005, cu completările şi modificările ulterioare. Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 7 secţiunea Principalii indicatori economico-sociali la nivel de judeţ a fost estimat pe baza datelor obţinute din cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, care au fost completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS), pentru unităţile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe, respectiv pe sectoare de activitate, conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din 2016. Diferenţa dintre numărul total al salariaţilor calculat prin însumarea efectivelor de salariaţi ale fiecărui judeţ din tabelul nr. 7 şi efectivul de salariaţi din tabelul nr. 13 este determinată de includerea în sfera de cuprindere a unităţilor cu 1-3 salariaţi. Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi studii, zile de sărbătoare şi alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichetele de masă). Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Începând cu anul 2018, câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei de asigurări sociale datorată de salariaţi şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi. Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către operatorii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi. Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în 3

sarcina salariatului și, începând cu luna ianuarie 2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial nominal. În consecință, indicatorul câştig salarial mediu brut lunar produs şi diseminat începând cu luna de referinţă ianuarie 2018 nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare anului 2018. Aceste prevederi legale nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de câştig salarial mediu net lunar. Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică simplă calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ numai persoanele care au fost plătite pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă, detaşaţi la lucru în străinătate, patronii, lucrătorii familiali, membrii consiliilor judeţene şi locale şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat. Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele înscrise la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă). Rata şomajului reprezintă proporţia numărului de şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în populaţia activă civilă. Populaţia activă civilă se determină prin însumarea populaţiei ocupate civile cu numărul şomerilor înregistraţi. Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Aceasta se eliberează beneficiarului lucrării, în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea începerii lucrărilor de construcţii. Lucrarea se referă la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale. Locuinţele terminate sunt locuinţele ridicate în cursul perioadei de referinţă, ale căror elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată şi la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică şi au fost recepţionate de beneficiar. Turism - Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turişti). Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărţirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă. Sursa datelor pentru sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică o reprezintă chestionarul statistic Turism 1A completate de toate persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează în locaţie de gestiune astfel de structuri. Lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, care trebuie să completeze chestionarul statistic este actualizată periodic, cu informaţii privind structurile nou clasificate sau reclasificate, de Ministerul Turismului. Ccercetarea statistică referitoare la Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se adresează structurilor de primire turistică cu o capacitate de minim 10 locuri pat care funcţionează în luna de referinţă circa 8500 operatori economici. 4

STAREA ECONOMICĂ 1. INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE În perioada 01.01.-30.04.2018, producţia industrială a crescut cu 89,2% comparativ cu perioada 01.01.-30.04.2017, creştere înregistrată în principal în ramurile: industria metalurgică, fabricarea echipamentelor electrice, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea băuturilor, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie. Scăderi majore s-au înregistrat numai în ramurile: alte activităţi extractive, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută. În luna aprilie 2018, producţia industrială a crescut cu 121,8% comparativ cu luna aprilie 2017, creştere înregistrată în principal în ramurile: industria metalurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea băuturilor, fabricarea de mobilă, fabricarea altor mijloace de transport, alte activităţi industriale n.c.a., industria alimentară, fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. Scăderi importante s-au înregistrat în ramurile: fabricarea produselor textile, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., alte activităţi extractive, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice. Indicii producæiei industriale % 160 140 120 100 80 60 40 20 0 modificãri faæã de luna anterioarã Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. 2017 2018 În luna aprilie 2018, producţia industrială a scăzut cu 29,2% comparativ cu luna martie 2018, scădere înregistrată în principal în ramurile: fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente electrice n.c.a., fabricarea produselor textile, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei, tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor, alte activităţi industriale n.c.a., prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice. Creşteri s-au înregistrat în ramurile: alte activităţi extractive, fabricarea de mobilă, fabricarea altor mijloace de transport, industria metalurgică. 5

2. INDICII VALORICI AI CIFREI DE AFACERI ÎN INDUSTRIE Indicii cifrei de afaceri în industrie, în perioada 01.01.-30.04.2018 au crescut cu 70,0% faţă de perioada 01.01.- 30.04.2017. Creşteri întâlnim în ramurile: fabricarea altor mijloace de transport (+195,6%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+84,0%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (+70,1%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+69,2%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+53,4%), fabricarea echipamentelor electrice (+25,8%), tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (+23,2%), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (+21,1%), fabricarea băuturilor (+14,4%). Scădere regăsim numai în ramurile: industria metalurgică (-14,5%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (-14,2%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (-9,3%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (-7,9%), fabricarea de mobilă (-7,8%), tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei (-4,5%), industria alimentară (-3,3%). Indicii cifrei de afaceri în industrie, în luna aprilie 2018 au crescut cu 84,6% faţă de luna aprilie 2017. Creşteri întâlnim în ramurile: fabricarea altor mijloace de transport (+745,6%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+123,3%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+85,7%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+65,1%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (+49,0%), tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (+28,4%), industria metalurgică (+24,1%), tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei (+21,5%), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (+20,0%). Scăderi regăsim în ramurile: fabricarea produselor textile (-36,1%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (-30,3%), industria alimentară (-26,3%), fabricarea băuturilor (-23,6%). EvoluÆia lunarã a indicilor cifrei de afaceri în industrie faæã de luna anterioarã % 200 150 100 50 0 Ian. Fe b. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. 2017 144.8 165.2 76.2 73.8 141.1 90.3 98.4 99.4 60.1 129.3 117.3 139.2 2018 141.3 97.1 119.9 71.3 2017 2018 Indicii cifrei de afaceri în industrie, în luna aprilie 2018, au scăzut cu 28,7% faţă de luna martie 2018. Cele mai importante scăderi provin din ramurile: fabricarea băuturilor (-63,9%), tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (-55,9%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (-36,2%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (-32,0%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (-30,4%), fabricarea echipamentelor electrice (-29,6%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (-23,3%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-13,3%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (-8,7%). Creşteri s-au înregistrat în ramurile: fabricarea altor mijloace de transport (+75,6%), industria metalurgică (+75,5%), industria alimentară (+39,5%), fabricarea hârtiei şi a produselor (+20,4%) şi fabricarea de mobilă (+17,0%). 6

3. Exporturile de bunuri (FOB), la nivelul judeţului Dolj au fost în perioada 01.01.-28.02.2018 de 426604 mii euro, cu 108,0% mai mari (-221486 mii euro) faţă de perioada 01.01.-28.02.2017. Exporturile situează judeţul Dolj pe locul al 8-lea pe ţară. Volumul exporturilor de bunuri la nivelul judeţului Dolj a deţinut 3,9% din exporturile României. Produsele industriale au reprezentat 94,7% în total exporturi, iar produsele din agricultură şi silvicultură au deţinut o pondere de 5,3%. În structura pe mărfuri a exporturilor cinci secţiuni deţin 96,7% din total exporturi. Pe locul I ca pondere în total exporturi se situează exporturile de Mijloace de transport cu 70,8% înregistrând o creştere cu 205,1% faţă de perioada 01.01.-28.02.2017. mii euro 450000 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 Exporturi FOB 01.01.-28.02.2017 01.01.-28.02.2018 - mii euro - Secţiunea 01.01.-28.02.2018 / 01.01.- 01.01.- 01.01.-28.02.2017 28.02.2017 28.02.2018 -%- A 1 2 3 Mijloace de transport, din care: 99065 302227 305,1 Vehicule şi echipamente pentru căi ferate 2648 504 19,0 Vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată 96417 301723 312,9 În această secţiune o pondere importantă o întâlnim la Vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată cu 99,8% în cadrul secţiunii şi cu 70,7% în total exporturi. Faţă de perioada 01.01.-28.02.2017 se observă o creştere a acestora cu 205306 mii euro (+212,9%). Pe locul al II-lea s-au situat exporturile de a în mii euro 60000 40000 20000 Exporturile de maßini, aparate ßi echipamente electrice 0 01.01.- 28.02.2017 01.01.- 28.02.2018 Maßini, aparate ßi echipamente electrice Reactoare nucleare, cazane, maßini, aparate ßi dispozitive mecanice Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile cu 16,7% din total exporturi, fiind mai mari cu 15391 mii euro (+27,5%) decât în perioada 01.01.-28.02.2017. Din cele două capitole ale acestei secţiuni ponderea majoritară o deţine capitolul reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice, părţi ale acestora (53167 mii euro) care crescut cu 11129 mii euro (+26,5%) faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent. Capitolul maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora deţin 18258 mii euro creştere cu 4262 mii euro (+30,4%) faţă de perioada 01.01.-28.02.2017. 7

Exporturile din secţiunea Produse vegetale ocupă locul al III-lea cu 4,7% din total exporturi şi au scăzut cu 3759 mii euro faţă de perioada 01.01.-28.02.2017. În cadrul acestei secţiuni exporturile de cereale au însumat 19981 mii euro ceea ce reprezintă 99,2% din totalul secţiunii şi 4,7% din total exporturi, iar cele de seminţe şi fructe oleaginoase, seminţe şi fructe diverse, plante industriale sau medicinale au fost de 166 mii euro (0,8% din total secţiune şi sub 0,1% din totalul exporturilor). În perioada 01.01.-28.02.2017 ponderea cea mai mare au înregistrat-o exporturile de cereale cu 98,4%, urmate de seminţe şi fructe oleaginoase, seminţe şi fructe diverse, plante industriale sau medicinale cu 1,6%. - mii euro - Secţiunea 01.01.-28.02.2018 / 01.01.- 01.01.- 01.01.-28.02.2017 28.02.2017 28.02.2018 -%- A 1 2 3 Produse vegetale, din care: 23906 20147 84,3 Cereale 23521 19981 84,9 Seminţe şi fructe oleaginoase, seminţe şi fructe diverse, plante industriale sau medicinale 385 166 43,1 O pondere mai mică deţin secţiunile: Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea care ocupă locul al IV-lea cu 2,3% şi Materii textile şi articole din acestea care ocupă locul al V-lea cu 2,2%. Exportul de mãrfuri mii euro 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 Materii textile ßi articole din acestea Materiale plastice, cauciuc ßi articole din acestea 01.01.-28.02.2017 01.01.-28.02.2018 Exporturile din secţiunea Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea au crescut cu 2838 mii euro faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, 82,3% (8679 mii euro) fiind deţinute de capitolul Materiale plastice şi articole din material plastic. Exporturile din secţiunea Materii textile şi articole din acestea au crescut cu 309 mii euro faţă de perioada 01.01.-28.02.2017. În cadrul acestei secţiuni exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte tricotate sau croşetate au însumat 5110 mii euro ceea ce reprezintă 53,3% din totalul secţiunii şi 1,2% din total exporturi, iar îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate au totalizat 4300 mii euro (44,9% din total secţiune şi 1,0% din totalul exporturilor). Comparativ cu perioada 01.01.-28.02.2017 se observă o creştere cu 4,9% la îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte tricotate sau croşetate şi o scădere cu 0,8% la îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate. 8

Importuri CIF mii euro 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 01.01.-28.02.2017 01.01.-28.02.2018 din secţiune şi 37,1% din total importuri. Importurile de bunuri (CIF) derulate în perioada 01.01.-28.02.2018 au fost de 338194 mii euro, cu 158006 mii euro (+87,7%) mai mult decât în perioada 01.01.-28.02.2017. În clasamentul pe ţară judeţul Dolj se situează pe locul al 11-lea, deţinând 2,7% din valoarea importurilor României. Cinci secţiuni de mărfuri deţin 87,6% din totalul importurilor. În perioada 01.01.-28.02.2018, cele mai importante au fost importurile de Mijloace de transport reprezentând 37,1%. Nivelul acestei secţiuni a crescut cu 69107 mii euro (+122,3%) faţă de perioada 01.01.- 28.02.2017. Reprezentative pentru această secţiune sunt importurile de vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată care deţin 99,7% Mijloace de transport mii euro 150000 140000 130000 120000 110000 100000 90000 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 01.01.-28.02.2017 01.01.-28.02.2018 Importurile din secţiunea Maşini, aparate şi echipamente electrice, au crescut cu 51625 mii euro (+77,0%) faţă de perioada 01.01.-28.02.2017. Acestea ocupă locul al II-lea şi deţin 36,2% din total importuri (39,4% în perioada 01.01.- 28.02.2017). Nivelul acestei secţiuni a crescut comparativ cu perioada 01.01.-28.02.2017, datorită, în special, creşterii valorii importurilor de reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice, părţi ale acestora cu 53,0%. Acestea au deţinut o pondere de 64,2% în cadrul secţiunii şi 23,3% din total importuri. Importurile de maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile au înregistrat o creştere de 24386 mii euro. 9

- mii euro - Secţiunea 01.01.-28.02.2018 / 01.01.- 01.01.- 01.01.-28.02.2017 28.02.2017 28.02.2018 -%- A 1 2 3 Maşini, aparate şi echipamente electrice, din care: 70927 122552 172,8 Reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice, părţi ale acestora 51410 78649 153,0 Maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile 19517 43903 224,9 Pe locul al III-lea ca pondere în total importuri (5,7%) s-au situat importurile de Metale comune şi articole din acestea care au crescut cu 8090 mii euro (+72,1%) faţă de perioada similară a anului precedent. Capitolul articole diverse din metale comune a deţinut cea mai mare pondere, 33,7%, din cadrul secţiunii şi au crescut cu 2778 mii euro faţă de perioada 01.01.-28.02.2017. - mii euro - Secţiunea 01.01.-28.02.2018 / 01.01.- 01.01.- 01.01.-28.02.2017 28.02.2017 28.02.2018 -%- A 1 2 3 Metale comune şi articole din acestea, din care: 11224 19314 172,1 Fontă, fier şi oţel 3349 4872 145,5 Articole din fontă, fier şi oţel 2502 4791 191,5 Cupru şi articole din cupru 784 1888 240,8 Nichel şi articole din nichel 53 13 24,5 Aluminiu si articole din aluminiu 371 407 109,7 Zinc şi articole din zinc 4 6 150,0 Unelte şi scule, articole de cuţitărie şi tacâmuri, din metale comune 427 825 193,2 Articole diverse din metale comune 3734 6512 174,4 Principalele produse importate din această secţiune au fost: fontă, fier şi oţel (25,2%), articole din fontă, fier şi oţel (24,8%), cupru şi articole din cupru (9,8%). Importurile de Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea ocupă locul al IV-lea cu 5,1% în total importuri, iar importurile de Instrumente şi aparate optime, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie, instrumente medico-chirurgicale ocupă locul al V-lea cu 3,5%. La secţiunea Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea creşterea cu 126,9% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent se datorează, în principal, importurilor de cauciuc şi articole din cauciuc unde creşterea a fost de 187,2%. 10

m ii euro Im portul de mãrfuri 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 Materiale plastice, cauciuc ßi Instrum ente ßi aparate optice, a rticole din acestea fotografice, c inem atografice, de mäsurä, de control sau precizie, instrum e nte m e dicochirurgicale 01.01.-28.02.2017 01.01.-28.02.2018 Importurile de Instrumente şi aparate optime, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie, instrumente medico-chirurgicale au crescut cu 6160 mii euro (+109,5%). Ponderea cea mai mare a importurilor acestei secţiuni o deţine capitolul instrumente şi aparate optime, fotografice, cinematografice, de măsură, de control (99,9% din total secţiune), în creştere faţă de perioada 01.01.-28.02.2017 cu 109,6% (+6156 mii euro). Balanţa comercială în perioada 01.01.-28.02.2018 prezintă un excedent de 102353 mii euro - preţuri FOB în creştere faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent când s-a înregistrat un excedent de 32359 mii euro. SituaÆia comparativã a importurilor ßi exporturilor - în preæuri FOB pe principalele secæiuni în perioada 01.01.-28.02.2018 mii euro Exporturi FOB Importuri FOB Mijloace de transport Maßini, aparate ßi Materii textile ßi Produse ale industriei echipamentarticole din chimice ßi e electrice acestea ale industriilor Produse vegetale 400000 300000 200000 100000 0 Soldul pozitiv al balanţei comerciale este consecinţa exporturilor secţiunilor: Mijloace de transport (+181797 mii euro), Produse vegetale (+17951 mii euro), Materii textile şi articole din acestea (+1664 mii euro) şi Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+792 mii euro). Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi în perioada 01.01.-28.02.2018 a fost de 131,6% faţă de 118,7% în perioada 01.01.-28.02.2017. Pe principalele secţiuni, gradul de acoperire, în perioada 01.01.-28.02.2018 comparativ cu perioada 01.01.- 28.02.2017 se prezintă astfel: Mijloace de transport (251,0% în perioada 01.01.-28.02.2018, 182,9% în perioada 01.01.-28.02.2017), Materii textile şi articole din acestea (121,0% în perioada 01.01.-28.02.2018, 118,9% în perioada 01.01.-28.02.2017), Piei crude şi tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (89,1% în perioada 01.01.- 28.02.2018, 89,2% în perioada 01.01.-28.02.2017), Produse din lemn, plută şi împletituri din nuiele (67,7% în perioada 01.01.-28.02.2018, 49,5% în perioada 01.01.-28.02.2017), Maşini, aparate şi echipamente electrice; 11

aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imagini (60,8% în perioada 01.01.-28.02.2018, 82,4% în perioada 01.01.-28.02.2017). Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi în perioada 01.01.-28.02.2018 comparativ cu perioada 01.01.-28.02.2017 % 300 250 200 150 100 50 0 01.01.- 28.02.2018 01.01.- 28.02.2017 Produse din lemn, plutã ßi împletituri din nuiele Piei crude ßi tãbãcite, blãnuri Mijloace de transport Materii textile ßi articole din acestea Maßini, aparate ßi echipamente electrice Exporturile judeţului Dolj s-au îndreptat, în special, către Italia (26,1%), Marea Britanie (18,7%), Germania (15,5%), Franţa (9,0%), Spania (5,2%) şi Belgia (3,0%). Principalele ţări din care au provenit importurile judeţului Dolj sunt: Germania (20,1%), Polonia (8,2%), Cehia (7,0%), Ungaria (7,0%), Marea Britanie (6,4%), Turcia (6,3%), India (6,2%), Spania (5,6%), Italia (5,3%) şi China (5,3%). 4. CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE Din punct de vedere al destinaţiei, din volumul total al investiţiilor realizate în trimestrul I 2018, de 323973776 lei, 4,3% reprezintă lucrări de construcţii (14064177 lei), 95,3% sunt utilaje şi mijloace de transport (308589218 lei) şi 0,4% sunt alte cheltuieli de investiţii (1320381 lei). Structura investiæiilor în trimestrul I 2018 95,3% 4,3% 0,4% Lucrãri de construcæii Utilaje ßi mijloace de transport Alte cheltuieli 12

Autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale au fost, în luna aprilie 2018 în număr de 104, cu 17 mai multe ca în luna aprilie 2017, iar în perioada 01.01.-30.04.2018 în număr de 367, cu 134 mai multe faţă de perioada 01.01.-30.04.2017. AutorizaÆiile de construire numãr 300 250 200 150 100 50 0 01.01.-30.04.2017 01.01.-30.04.2018 Pe medii s-au înregistrat 233 (63,5%) autorizaţii în mediul rural şi 134 (36,5%) autorizaţii în mediul urban. Suprafaţa utilă în perioada 01.01.-30.04.2018 a fost de 74595 m 2. De această dată proporţia mai mare s-a înregistrat în mediul urban 55,0% (41004 m 2 ) în comparaţie cu mediul rural 45,0% (33591 m 2 ). Locuinţele terminate în trimestrul I 2018 au fost în număr de 147 în scădere faţă de trimestrul I 2017 cu 77 locuinţe. Pe medii s-au înregistrat 68 locuinţe în urban (în scădere cu 50 locuinţe faţă de trimestrul I 2017) şi 79 locuinţe în rural (în scădere cu 27 locuinţe faţă de trimestrul I 2017). LocuinÆe terminate numãr 300 200 224 100 147 0 Trim. I 2017 Trim. I 2018 La sfârşitul trimestrului I 2018 erau în curs de execuţie 3060 locuinţe, din care 2106 locuinţe în mediul urban şi 954 locuinţe în mediul rural. 13

5. TURISM La sfârşitul lunii aprilie 2018 activitatea unităţilor de cazare turistică se prezintă astfel: numărul total al camerelor pentru turişti (exclusiv din căsuţe) a fost de 1491; numărul de locuri-pat din camerele oferite turiştilor a fost de 2784. Pe tipuri de unităţi de cazare activitatea unităţilor de cazare turistică se prezintă astfel: Tipuri de unităţi de cazare Numărul total de Numărul de locuri pat în camere permanente camere permanente Total 1491 2784 Hoteluri, din care: 1023 1827 4 stele 578 1016 3 stele 445 811 Hosteluri şi hoteluri pentru tineret 157 351 3 stele 122 240 2 stele 19 47 1 stea 16 64 Moteluri, din care: 91 161 3 stele 18 28 2 stele 73 133 Vile turistice, din care: 19 34 4 stele 19 34 Pensiuni turistice urbane, din care: 105 216 5 stele 5 10 4 stele 17 34 3 stele 68 139 2 stele 15 33 Pensiuni agroturistice, din care: 96 195 4 flori 58 118 3 flori 32 64 2 flori 6 13 Analizând unităţile turistice din punct de vedere al numărului de camere ponderea o deţin hotelurile cu 68,6%, urmate de hosteluri cu 10,5%, pensiuni turistice urbane cu 7,0%, de moteluri cu 6,1%, pensiuni agroturistice cu 6,5% şi vile turistice cu 1,3%. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire turistică, în luna aprilie 2018, a fost de 83164 locuri zile, cu 1758 locuri zile mai mică decât în luna aprilie 2017, iar în perioada 01.01.-30.04.2018 a fost de 332092 locuri zile, cu 523 locuri zile mai mică decât în perioada similară a anului 2017. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare pentru luna aprilie 2018 a fost de 20,1% (20,2% în luna martie 2018 şi 22,1% în luna aprilie 2017). Numărul turiştilor cazaţi în perioada 01.01.-30.04.2018 a fost de 34622, cu 63764 om-zile înnoptări. Din totalul turiştilor cazaţi, 29766 (86,0%) au fost turişti români, cu 52326 om-zile înnoptări şi 4856 (14,0%) turişti străini cu 11438 om-zile înnoptări. Faţă de luna aprilie 2017 se observă scăderi ale persoanelor cazate în hoteluri cu 971 persoane, în moteluri cu 330 persoane, în pensiuni turistice cu 88 persoane, în pensiuni agroturistice cu 15 persoane, iar în vile turistice a rămas la fel. În luna aprilie 2018 ponderea înnoptărilor, pe principalele structuri de primire turistică, este predominantă în hoteluri ( 75,0%) şi moteluri (7,8%) Din numărul total al turiştilor străini 17,0% au fost din Italia, 13,2% din Germania, 12,1% din Regatul Unit, 7,4% din Grecia, 5,0% din Franţa, 5,0% din Spania, 4,3% din Turcia, 4,1% din Bulgaria etc. 6. ÎNMATRICULARI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE În luna aprilie 2018 la nivelul judeţului Dolj au fost înmatriculate 4 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris cu o valoare a capitalului social subscris de 461,3 mii lei. Judeţul Dolj ocupă locul al 24-lea pe ţară dacă luăm în considerare numărul societăţilor înmatriculate şi locul al 5-lea având în vedere valoarea capitalului social total subscris exprimat în valută. 14

STAREA SOCIALĂ 1. POPULAŢIA ŞI FENOMENELE DEMOGRAFICE În perioada de tranziţie populaţia judeţului Dolj a scăzut an de an datorită atât sporului natural negativ cât şi migraţiei externe, tendinţa manifestându-se cu o intensitate mai mare pentru populaţia masculină. Evoluţia populaţiei evidenţiază, de asemenea, proporţia majoritară a femeilor, cu o uşoară tendinţă de creştere a ponderii lor în totalul populaţiei. La 1 ianuarie 2018, populaţia după domiciliu a judeţului Dolj a fost de 693427 locuitori din care 335904 bărbaţi (48,4%) şi 357523 femei (51,6%). Ca urmare, densitatea populaţiei la 1 ianuarie 2018 a fost la 93,5 locuitori/km 2. În ceea ce priveşte distribuţia pe medii, din totalul populaţiei după domiciliu la nivelul judeţului Dolj, la 1 ianuarie 2018, 55,2% (382877 persoane) au domiciliul stabil în municipii şi oraşe, iar 44,8% (310550 persoane) în comune. Tendinţa de creştere a gradului de concentrare a populaţiei în municipii şi oraşe se explică prin fluxul migratoriu rural - urban, ca urmare a menţinerii în continuare a anumitor diferenţe în condiţiile de viaţă şi de muncă între cele două medii. PopulaÆia dupã domiciliu, pe medii la 1 ianuarie persoane 800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 2017 2018 Total Urban Rural La 1 ianuarie 2018, la 1000 persoane de sex masculin reveneau 1064 persoane de sex feminin (la fel ca la 1 ianuarie 2017). La nivelul grupelor mari de vârstă, la 1 ianuarie 2018, modificările structurale survenite sunt caracterizate de scăderea numărului şi ponderii persoanelor tinere sub 15 ani, concomitent cu creşterea numărului şi proporţiei populaţiei de 65 ani şi peste. În totalul populaţiei, ponderea populaţiei cuprinsă între 0-14 ani la 1 ianuarie 2018 a fost de 13,9% ( la fel ca la 1 ianuarie 2017), cea între 15-64 ani de 68,3% (68,4% la 1 ianuarie 2017) şi cea a populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste de 17,8% (17,7% la 1 ianuarie 2017). Raportul de dependenţă determinat pentru populaţia tânără a fost la 1 ianuarie 2018 de 204 tineri la 1000 persoane adulte (204 tineri la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie 2017). Pe sexe, s-au înregistrat creşteri la femei de la 197 tinere la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie 2017, la 198 tinere la 1000 persoane adulte la 1 ianuare 2018 şi scăderi la bărbaţi de la 210 tineri la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie 2017, la 209 tineri la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie 2018. Acest raport determinat pentru populaţia vârstnică (de peste 65 ani) a crescut de la 256 persoane vârstnice la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie 2017, la 260 persoane vârstnice la 1000 persoane adulte la 1 ianuarie 2018. 15

Evoluţia fenomenelor demografice în perioada 01.01.-30.04.2018 comparativ cu perioada 01.01.-30.04.2017 a fost caracterizată de creşterea nupţialităţii şi de scăderea natalităţii, a mortalităţii, a divorţialităţii şi a mortalităţii infantile. Mişcarea naturală a populaţiei pe medii în perioada 01.01.-30.04.2018 comparativ cu perioada 01.01.-30.04.2017 01.01.-30.04.2017 01.01.-30.04.2018 Total Urban Rural Total Urban Rural 1 2 3 4 5 6 Date absolute (număr) Născuţi-vii 1924 1008 916 1573 835 738 Decedaţi 3506 1328 2178 3398 1376 2022 Spor natural -1582-320 -1262-1825 -541-1284 Căsătorii 657 385 272 679 427 252 Divorţuri 199 140 59 164 99 65 Decedaţi sub 1 an 17 7 10 14 5 9 Rate 1 (la 1000 locuitori) Natalitate 8,3 7,9 8,8 6,8 6,5 7,1 Mortalitate 15,1 10,4 21,0 14,7 10,8 19,5 Spor natural -6,8-2,5-12,2-7,9-4,2-12,4 Nupţialitate 2,8 3,0 2,6 2,9 3,3 2,4 Divorţialitate 0,86 1,09 0,57 0,71 0,78 0,63 Mortalitate infantilă (la 1000 născuţi-vii) 8,8 6,9 10,9 8,9 6,1 12,0 În perioada 01.01.-30.04.2018 s-au înregistrat 1573 născuţi-vii, cu 351 mai puţini decât în perioada 01.01.- 30.04.2017, iar rata natalităţii a fost de 6,8 pe total judeţ, cu diferenţe între medii: urban (6,5 ) şi rural (7,1 ). În perioada 01.01.-30.04.2018 s-au născut mai mulţi băieţi decât fete (51,6%), faţă de 52,1% în perioada 01.01.-30.04.2017. În perioada 01.01.-30.04.2018, 57,7% din copii s-au născut în cadrul căsătoriei, în scădere cu 0,8% faţă de perioada 01.01.- 30.04.2017. Cei mai mulţi copii, 48,5%, au fost născuţi de mamele casnice (51,6% în perioada 01.01.- 30.04.2017). O pondere mai mică 39,0% (36,3% în perioada 01.01.-30.04.2017) o deţin copiii născuţi de mamele salariate, majoritatea (77,4%) fiind în mediul urban. După nivelul de instruire 69,3% din mame au studii primare, gimnaziale şi medii. Ponderea mamelor cu studii superioare (30,7%) provine în principal din mediul urban. Se menţine în continuare ponderea majoritară a familiilor cu un singur copil 54,8%, urmate de familiile cu 2 copii 31,5% şi cele cu 3 copii 7,5%. Familiile cu peste 4 copii deţin numai 6,2%. Cei mai mulţi copii au fost născuţi de mamele din grupa de vârstă 25-29 ani (27,4%). Observăm o diferenţă semnificativă între medii în sensul că în mediul rural cei mai mulţi copii s-au născut de mamele cu vârsta până în 24 ani, iar în mediul urban cu vârsta peste 25 ani. Astfel, mamele până la 15 ani din rural au născut de 2,6 ori mai mulţi copii decât cele din mediul urban, mamele din grupa de vârstă 15-19 ani de 2,4 ori, iar cele din grupa 20-24 ani de 1,8 ori. Mamele din grupa de vârstă 25-29 ani din mediul urban au născut de 1,7 ori mai mulţi copii decât cele din mediul rural. Numărul deceselor de 3398 în perioada 01.01.-30.04.2018 a scăzut cu 108 faţă de perioada 01.01.- 30.04.2017. Ca şi în perioada 01.01.- 30.04.2017, în perioada 01.01.- 30.04.2018, aproape 60,0% din numărul deceselor provin din mediul rural, continuând să se menţină decalajul semnificativ între cele două medii: 10,8 în urban comparativ cu 19,5 în rural. 1 Calculate cu populaţia după domiciliu 16

NãscuÆii-vii ßi decedaæii numãr 4000 3000 2000 1000 0 NãscuÆi-vii DecedaÆi 01.01.-30.04.2017 01.01.-30.04.2018 Ponderea deceselor la grupa de vârstă 0-4 ani a fost de 0,4% în perioada 01.01.-30.04.2018, faţă de 0,6% în perioada 01.01.-30.04.2017. Nivelul ridicat al mortalităţii s-a datorat în special procentului mare de decese înregistrat la populaţia vârstnică de 60 ani şi peste (88,1% în perioada 01.01.-30.04.2018, respectiv 87,5% în perioada 01.01.-30.04.2017). Structura mortalităţii pe cauze de deces arată că, cele mai multe decese s-au datorat maladiilor cronice, în primul rând ale aparatului circulator. În perioada 01.01.- 30.04.2018 acestea au deţinut 68,1% din numărul total de decese (68,9% în perioada 01.01.- 30.04.2017), urmate de tumori cu 13,9% (13,4% în perioada 01.01.- 30.04.2017), de îmbolnăviri ale aparatului respirator cu 6,2% (5,9% în perioada 01.01.- 30.04.2017) şi de îmbolnăviri ale aparatului digestiv cu 5,9% (5,6% în perioada 01.01.- 30.04.2017). După statutul ocupaţional al decedatului, în perioada 01.01.- 30.04.2018, din cei 3398 decedaţi (3506 decedaţi în perioada 01.01.- 30.04.2017), 87,5% au fost pensionari (87,2% în perioada 01.01.- 30.04.2017), 2,1% salariaţi (2,2% în perioada 01.01.- 30.04.2017), 1,5% casnici (1,6% în perioada 01.01.- 30.04.2017). Numărul decedaţilor sub 1 an a înregistrat 14 cazuri în perioada 01.01.- 30.04.2018, cu 3 mai puţin decât în perioada 01.01.- 30.04.2017. Rata mortalităţii infantile a scăzut în mediul urban de la 6,9 în perioada 01.01.- 30.04.2017 la 6,1 în perioada 01.01.- 30.04.2018, iar în mediul rural a crescut de la 10,9 în perioada 01.01.- 30.04.2017 la 12,0 în perioada 01.01.- 30.04.2018. Sporul natural indică un deficit al născuţilor-vii faţă de cel al deceselor de 1825 persoane, ceea ce corespunde unei rate negative a sporului natural de 7,9 persoane la 1000 locuitori (-6,8 în perioada 01.01.- 30.04.2017). Se remarcă faptul că rata sporului natural este negativă atât în mediul rural (-12,4 ), cât şi în mediul urban (-4,2 ). Numărul căsătoriilor de 679 în perioada 01.01.- 30.04.2018 a crescut cu 22 comparativ cu perioada 01.01.- 30.04.2017, revenind 2,9 căsătorii la 1000 locuitori. Rata nupţialităţii a crescut în mediul urban de la 3,0 în perioada 01.01.- 30.04.2017 la 3,3 în perioada 01.01.- 30.04.2018, iar în mediul rural a scăzut de la 2,6% perioada 01.01.- 30.04.2017, la 2,4% în perioada 01.01.- 30.04.2018. Majoritatea persoanelor căsătorite în perioada 01.01.- 30.04.2018 au avut statutul necăsătorit pentru ambele sexe (81,6% pentru bărbaţi şi 78,4% pentru femei). Analiza căsătoriilor după vârsta corelată a soţilor arată că, în perioada 01.01.- 30.04.2018, o pondere însemnată o reprezintă căsătoriile încheiate de bărbaţi în vârstă de 25-29 ani cu femei în vârstă de 20-24 ani (13,0%), urmate de căsătoriile încheiate de bărbaţi în vârstă de 25-29 ani cu femei din aceeaşi grupă vârstă (12,4%) şi de căsătoriile bărbaţilor din grupa de vîrstă 30-34 ani cu femei din grupă de vârstă 25-29 ani (9,3%). După statutul profesional, cele mai multe femei au fost salariate (42,7%), urmate casnice (39,5%), iar la bărbaţi cei mai mulţi au fost salariaţi (50,7%), urmaţi de alte situaţii (34,9%). Numărul divorţurilor (164 cazuri) a scăzut cu 35 cazuri în perioada 01.01.- 30.04.2018 faţă de perioada 01.01.- 30.04.2017, rata divorţialităţii fiind de 0,71 în perioada 01.01.- 30.04.2018 şi 0,86 în perioada 01.01.- 30.04.2017. 17