Microsoft Word - Comunicat nr 236 PIB trim II provizoriu_2_.doc

Documente similare
Microsoft Word - Comunicat nr 243 PIB 2012 definitiv.doc

Microsoft Word - comunicat de presa nr 63 indicatori.doc

Microsoft Word - comunicat nr 84 auto_psp_feb_2013.doc

ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: ; Fax romsta

Sinteza-4_2019_a5.pdf

Indicatori macroeconomici trimestrul I 2017 TUDOREL ANDREI PREȘEDINTE INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

Sinteza-2_2018.pdf

Microsoft Word - CP nr 66_castig salarial_februarie 2009.doc

rrs

Microsoft Word - CP nr 9 castig salarial_noiembrie_2014.doc

C A P I T O L U L 1

Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara

Nr.3033/ În judetul Braşov, în perioada 1.I 30.IX.2018 comparativ cu aceeasi perioadă a anului 2017: volumul cifrei de afaceri din comertul

Microsoft Word - T14_1.doc

Comisia Naţională de Prognoză Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI mai

Buletin lunar - Mai 2019

STAREA MEDIULUI ECONOMIC STAREA MEDIULUI ECONOMIC ,2% agricultură 7,4% construcţii 15,8% comerţ 23,2% INDUSTRIE 5,7% IT&C

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

Microsoft Word - societatea informationala.doc

Buletin statistic fiscal nr

Analiza principalilor indicatori economico-sociali

Analiza principalilor indicatori economico-sociali

COMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

Microsoft Word - ocupare si somaj nr 89.doc

CUPRINS Pag. Note metodologice... 1 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo

I

R O M Â N I A Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică SIBIU decembrie 2018 Judeţul SIBIU Buletin statistic lunar

Bizlawyer PDF

I

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo

CUPRINS Pag. Note metodologice... 1 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Indicii valo

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale

CUPRINS INDICATORI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE Pagina 1. Indicii producţiei industriale Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie

1

I

I

I

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Coperta BSL Aprilie.pub

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

1.5. Mediu de afaceri şi competitivitate economică Demografia agenţilor economici locali Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statisti

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. i Indicii producţiei industriale

CUPRINS Note metodologice PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Ind

Coperta BSL Noiembrie.pub

Microsoft Word - COMUNICAT_Mures_st_ec_soc_sept_2018.doc

CUPRINS Pag. Note metodologice... 3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_mar_2017.doc

I

Coperta BSL August.pub

I

Coperta BSL Septembrie.pub

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

Microsoft Word - Cuprins, Prima pagina.doc

CUPRINS Pag. NOTE METODOLOGICE PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAȚIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale... 6

Microsoft Word - Cuprins, Prima pagina.doc

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_aug_2017.doc

COMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

I

Coperta BSL Decembrie.pub

I

I

Microsoft Word - Cuprins

rrs

CUPRINS Note metodologice PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL I. INDUSTRIE 1. Indicii producţiei industriale Ind

ANUARUL STATISTIC AL JUDEŢULUI DOLJ

European Commission

Note metodologice Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, a

Microsoft Word - Sondaj_creditare_2012mai.doc

1

Microsoft Word - NA-unit-2016-prel-3

Microsoft Word - r0702t.doc

Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş - Topul firmelor din judeţul Maramureş 2009 Metodologie METODOLOGIA DE REALIZARE A TOPURILOR DE FIRME, ORGANIZ

AR_macheta_nivel judet_Excel_ian xls

Microsoft Word - P U B L I C A T I E CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ÎN ANUL 2015 (1).doc

Microsoft Word - SCS_2018_Tip4- 80salariati.doc

Microsoft Word - raportactivitate2011Salaj.doc

Microsoft Word - SCS_2018_Tip5- 100salariati.doc

Visual FoxPro

Visual FoxPro

Visual FoxPro

TA

MergedFile

Microsoft Word - BSL_MURES_09_2018.doc

CUPRINS

Comisia Na ional de Strategie şi Prognoz PROIEC IA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI stiripesurse.ro - 9 noiembrie Prognoza de

Cuprins Introducere... 5 I. Metodologia Sistemului European de Conturi... 5 II. Conţinutul operaţiunilor din conturile naţionale regionale... 9 III. M

METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA CERCETĂRII STATISTICE INVESTIŢIA STRĂINĂ DIRECTĂ ÎN ROMÂNIA

Microsoft PowerPoint - Prezentare_Conferinta_Presa_12iul07_1.ppt

Microsoft Word - 5 CUPRINS ED 2018.doc

PowerPoint Presentation

Transcriere:

ROMÂNIA Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021 318 18 69; Fax 021 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 236 din 5 octombrie 2012 Produsul intern brut în trimestrul II şi semestrul I 2012 - date provizorii (2) Începând cu trimestrul I 2012, politica de estimare şi diseminare a Produsului Intern Brut trimestrial s-a modificat prin introducerea unei a treia estimări, denumită date provizorii (2), ce va fi publicată la T+95 zile de la încheierea trimestrului de referinţă. Principalele obiective ale acestei revizuiri sunt legate de: integrarea informaţiilor statistice, financiar-bancare şi administrative devenite disponibile, sau care au fost rectificate, după publicarea primelor estimări provizorii, la T+65 zile de la încheierea trimestrului de referinţă; asigurarea consistenţei dintre agregatele ce stau la baza estimării Produsului Intern Brut trimestrial şi agregatele din conturile trimestriale ale sectoarelor instituţionale, în mod deosebit cele ale sectorului Administraţii publice, cu termen de Diseminare T+90 zile de la încheierea trimestrului de referinţă. Informaţiile suplimentare utilizate la estimarea Produsului Intern Brut date provizorii (2) se referă la: date statistice rectificate pentru luna martie privind: indicii producţiei industriale, indicii preţurilor producţiei industriale, indicii lucrărilor de construcţii, indicii de cost în construcţii, indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, indicii valorici ai cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata, indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaţă prestate populaţiei, indicii valorici ai cifrei de afaceri pentru servicii de piaţă prestate în special întreprinderilor; date statistice suplimentare privind transportul de pasageri şi transportul de mărfuri; date administrative privind execuţiile bugetare; date rectificate privind Balanţa de Plăţi Externe.

Serie ajustată sezonier Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2012 a fost de 149517.5 milioane lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 0,5% faţă de trimestrul I 2012. PIB - % faţă de trimestrul precedent 130.0 % 125.0 120.0 115.0 110.0 105.0 100.0 95.0 90.0 85.0 80.0 75.0 70.0 65.0 60.0 55.0 50.0 2000T2 2000T4 2001T2 2001T4 2002T2 2002T4 2003T2 2003T4 2004T2 2004T4 2005T2 2005T4 2006T2 2006T4 2007T2 2007T4 2008T2 2008T4 2009T2 2009T4 2010T2 2010T4 2011T2 2011T4 2012T2 perioada serie bruta serie ajustata sezonier (trend) Serie brută Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2012 a fost de 138259,0 milioane lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,1% faţă de trimestrul II 2011. În ramura Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport s-a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate (+3,7%), urmată de construcţii (+3,6%). Creşteri uşoare ale volumului de activitate s-au mai înregistrat în activităţile de informaţii şi comunicaţii (+1,5%), tranzacţii imobiliare (+1,1%), industrie (+0,3%) şi comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,3%). Reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (-2.1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-1,6%), activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-1,6%) şi intermedieri financiare şi asigurări (-0,9%). Ca o consecinţă a evoluţiei pozitive înregistrate pe ansamblul economiei, s-a majorat volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o creştere cu 5,7%. Din punctul de vedere al utilizării Produsului Intern Brut, în trimestrul II 2012 cererea internă a crescut cu 1,3 procente, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2011, în special ca urmare a creşterii semnificative a formării brute de capital fix, cu 15,5%. Consumul final total s-a majorat cu 1,3%, în special ca urmare a creşterii volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+2,1%). Cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice s-a redus cu 2,4%. Un efect negativ asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net ca urmare a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii (+0,2%) şi scăderii volumului exporturilor (-0.5%).

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2012 a fost de 247727,8 milioane lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 0,7% faţă de semestrul I 2011. Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din construcţii (+2,3%), activităti profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+1,5%), şi informaţii şi comunicaţii (+1,5%), Consumul final total s-a majorat cu 0,8% în semestrul I 2012, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, în special pe seama creşterii, cu 1,4%, a cheltuielii pentru consumul final a gospodăriilor populaţiei. Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere semnificativă, cu 14,3 puncte procentuale. Precizări metodologice Produsul Intern Brut trimestrial la preţ de piaţă (PIBT), principalul agregat macroeconomic al contabilităţii naţionale, reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie al unităţilor productive rezidente, în decursul unei perioade, respectiv un trimestru. Produsul intern brut trimestrial la preţ de piaţă se estimează prin două metode, descrise succint în continuare: metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. Metoda de producţie PIBT = VAB+IP-SP, unde: VAB = valoarea adăugată brută la preţ de bază; IP = impozitele pe produs; SP = subvenţiile pe produs Metoda cheltuielilor PIBT = CF+FBC+E-I, unde: CF = consumul final efectiv; FBC = formarea brută de capital; E = exportul de bunuri şi servicii; I = importul de bunuri şi servicii. Principalele surse de date utilizate pentru estimarea Produsului Intern Brut trimestrial: surse statistice: anchete infra-anuale privind producţia industrială, de construcţii, servicii, comerţ; contul de producţie al agriculturii; anchete infra-anuale privind câştigurile salariale şi efectivul de salariaţi; surse financiar-contabile: bilanţuri contabile ale instituţiilor financiare; surse administrative: execuţia bugetului de stat şi a bugetelor locale, precum şi a bugetului asigurărilor sociale de stat; Balanţa de Plăţi Externe. Produsul Intern Brut trimestrial se estimează în preţuri curente, în preţurile perioadei corespunzătoare din anul precedent şi în preţuri medii ale anului 2000. Estimările în preţurile medii ale anului 2000 se calculează prin înlănţuirea indicilor de volum. Pe lângă estimările brute ale Produsului intern brut trimestrial, se calculează şi estimări ajustate sezonier prin metoda regresivă, metodă recomandată de regulamentele europene. Ajustarea sezonieră are drept scop eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei de date pentru a se evidenţia evoluţia economică reală din perioade consecutive * ). Pentru ajustarea seriilor principalelor agregate pe baza cărora se estimează PIB prin metoda de producţie şi prin metoda cheltuielilor, se utilizează pachetul de programe DEMETRA (metoda TRAMO/SEATS). Acesta realizează estimarea efectului sezonier (evenimente care se întâmplă în acelaşi moment, cu aceeaşi magnitudine şi direcţie în fiecare an, cum ar fi: anotimpuri, vacanţe, etc., a numărului

de zile lucrătoare diferit de la o lună la alta şi efectului calendarului, cum ar fi Paştele ortodox, an bisect şi alte sărbători naţionale) precum şi identificarea şi corectarea valorilor extreme (schimbări de nivel ocazionale, tranzitorii sau permanente) şi interpolarea valorilor lipsă. Conturile naţionale trimestriale din România prezintă, în general, o puternică sezonalitate, zilele lucrătoare şi calendarul neavând efect semnificativ. Din acest considerent nu este necesară aplicarea de metode de ajustare pentru aceste ultime două componente. Seria ajustată sezonier s-a obţinut prin eliminarea din seria brută a efectului sezonier, cu ajutorul unor coeficienţi de corecţie, stabiliţi în funcţie de modelul de regresie folosit (aditiv sau multiplicativ). Modelul aditiv sau multiplicativ folosit pentru regresie este identificat automat de programul Demetra în funcţie de natura seriilor supuse ajustării. PIB-ul ajustat sezonier se obţine prin metoda directă, ceea ce conduce la apariţia unei discrepanţe statistice între PIB şi suma componentelor sale ajustate sezonier în mod independent. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmarea a modificării modelelor adoptate, numărului de regresori folosiţi, modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile. Datele privind PIB trimestrial serie brută şi ajustată sezonier pentru perioada T1 2000 T2 2012 sunt publicate pe site-ul INS: www.insse.ro. Produsul intern brut pentru trimestrul III 2012 date estimate (semnal) va fi publicat prin comunicat de presă, conform calendarului de pe site-ul INS, în data de 15noiembrie 2012. Date comparative cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene se pot obţine din Comunicatul de presă al Eurostat care va fi publicat pe data de 5 octombrie 2012 şi care poate fi consultat la adresa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/. *) PIB - serie ajustată sezonier este utilizat în compararea trimestrului de referinţă cu trimestrul anterior, în timp ce PIB serie brută se utilizează, preponderent, în compararea cu perioada corespunzătoare din anul anterior. De asemenea, în accepţiunea Eurostat, intrarea/ieşirea din/în recesiune economică este apreciată prin prisma evoluţiei PIB serie ajustată sezonier, pe baza scăderii sau creşterii înregistrate în două trimestre consecutive.

PRODUSUL INTERN BRUT PE CATEGORII DE RESURSE ŞI UTILIZĂRI ÎN TRIMESTRUL II 2012 - serie brută - Realizări milioane lei preţuri curente - Indici de volum trimestrul II 2011 - Indici de preţ trimestrul II 2011 - Agricultură, silvicultură şi pescuit 6063,1 98,4 107,7 Industrie 40931,0 100,3 105,7 Construcţii 12666,1 103,6 108,4 Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante 25036,3 100,3 104,0 Informații și comunicații 4860,8 101,5 104,9 Intermedieri financiare şi asigurări 3228,6 99,1 100,4 Tranzacţii imobiliare 8835,2 101,1 98,7 Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport 3575,1 103,7 106,8 Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială 11547,8 97,9 102,7 Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii 2572,7 98,4 101,0 Valoarea adăugată brută total 119316,7 100,4 104,6 Impozite nete pe produs 1) 18942,3 105,7 105,9 Produs Intern Brut 138259,0 101,1 104,8 Consum final efectiv 106682,0 101,3 102,3 Consum final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei 2) 97852,9 101,8 102,5 Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei 84484,6 102,1 102,2 Cheltuiala pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei 1184,4 106,8 105,0 Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice 12183,9 98,8 104,2 Consum final colectiv efectiv al administraţiilor publice 3) 8829,1 96,0 100,0 Formarea brută de capital 41086,8 101,3 108,7 din care: Formarea brută de capital fix 35936,4 115,5 106,8 Exportul net de bunuri şi servicii -9509,8 - - Export de bunuri şi servicii 58077,2 99,5 110,1 Import de bunuri şi servicii 67587,0 100,2 107,4 1) Reprezintă diferenţa dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvenţiile pe produs plătite de la bugetul de stat. 2) Cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populaţiei pentru cumpărarea de bunuri şi servicii în scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuiala pentru consum individual al administraţiilor publice (învăţământ, sănătate, securitate socială şi acţiuni sociale, cultură, sport, activităţi recreative, colectarea de deşeuri menajere) şi cheltuiala pentru consum individual al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (organizaţii religioase, sindicate, partide politice, uniuni, fundaţii, asociaţii culturale şi sportive). 3) Cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administraţiilor publice (servicii publice generale, apărare naţională şi securitatea teritoriului, menţinerea ordinii şi securităţii publice, activităţi legislative şi de reglementare, cercetare şi dezvoltare, etc.).

PRODUSUL INTERN BRUT PE CATEGORII DE RESURSE ŞI UTILIZĂRI ÎN TRIMESTRUL II 2012 Realizări milioane lei preţuri curente - Indici de volum trimestrul I 2012 - - serie ajustată sezonier - Indici de preţ trimestrul I 2012 - Valoarea adăugată brută total 130893,3 100,4 101,3 Impozite nete pe produs 1) 18873,2 100,8 110,6 Discrepanţă statistică -249,0 - - Produs Intern Brut 149517,5 100,5 101,9 Consum final efectiv 112134,6 101,6 98,8 Consum final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei 2) 102841,8 101,5 99,6 Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei 88463,5 101,4 100,0 Cheltuiala pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei 1873,9 102,1 100,6 Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice 12504,4 103,5 95,2 Consum final colectiv efectiv al administraţiilor publice 3) 9292,8 102,3 91,3 Formarea brută de capital 45878,9 111,1 99,3 din care: Formarea brută de capital fix 41153,9 104,6 100,9 Exportul net de bunuri şi servicii -8411,5 - - Export de bunuri şi servicii 58175,7 98,1 104,2 Import de bunuri şi servicii 66587,2 101,3 100,4 Discrepanţă statistică -84,5 - - 1) Reprezintă diferenţa dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvenţiile pe produs plătite de la bugetul de stat. 2) Cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populaţiei pentru cumpărarea de bunuri şi servicii în scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuiala pentru consum individual al administraţiilor publice (învăţământ, sănătate, securitate socială şi acţiuni sociale, cultură, sport, activităţi recreative, colectarea de deşeuri menajere) şi cheltuiala pentru consum individual al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (organizaţii religioase, sindicate, partide politice, uniuni, fundaţii, asociaţii culturale şi sportive). 3) Cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administraţiilor publice (servicii publice generale, apărare naţională şi securitatea teritoriului, menţinerea ordinii şi securităţii publice, activităţi legislative şi de reglementare, cercetare şi dezvoltare, etc.).

PRODUSUL INTERN BRUT PE CATEGORII DE RESURSE ŞI UTILIZĂRI ÎN SEMESTRUL I 2012 - serie brută - Realizări milioane lei preţuri curente - Indici de volum semestrul I 2011 - Indici de preţ semestrul I 2011 - Agricultură, silvicultură şi pescuit 9009,7 100,2 107,8 Industrie 73844,9 100,1 105,6 Construcţii 19466,1 102,3 106,8 Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante 48715,5 100,0 104,1 Informații și comunicații 8956,0 101,5 103,9 Intermedieri financiare şi asigurări 5994,0 99,0 102,2 Tranzacţii imobiliare 14256,2 100,1 98,2 Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport 4800,8 101,5 106,1 Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială 23509,8 96,7 103,0 Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii 5124,8 99,8 102,7 Valoarea adăugată brută total 213677,8 99,9 104,4 Impozite nete pe produs 1) 34050,0 105,9 104,1 Produs Intern Brut 247727,8 100,7 104,4 Consum final efectiv 202108,2 100,8 103,3 Consum final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei 2) 184230,0 101,1 103,1 Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei 157978,4 101,4 102,4 Cheltuiala pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei 2124,2 103,9 105,6 Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice 24127,4 98,8 108,4 Consum final colectiv efectiv al administraţiilor publice 3) 17878,2 97,2 105,1 Formarea brută de capital 60185,3 103,3 104,9 din care: Formarea brută de capital fix 56907,5 114,3 105,7 Exportul net de bunuri şi servicii -14565,7 - - Export de bunuri şi servicii 113509,1 98,7 108,5 Import de bunuri şi servicii 128074,8 100,0 106,7 1) Reprezintă diferenţa dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvenţiile pe produs plătite de la bugetul de stat. 2) Cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populaţiei pentru cumpărarea de bunuri şi servicii în scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuiala pentru consum individual al administraţiilor publice (învăţământ, sănătate, securitate socială şi acţiuni sociale, cultură, sport, activităţi recreative, colectarea de deşeuri menajere) şi cheltuiala pentru consum individual al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (organizaţii religioase, sindicate, partide politice, uniuni, fundaţii, asociaţii culturale şi sportive). 3) Cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administraţiilor publice (servicii publice generale, apărare naţională şi securitatea teritoriului, menţinerea ordinii şi securităţii publice, activităţi legislative şi de reglementare, cercetare şi dezvoltare, etc.).