COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 19.12.2018 C(2018) 8597 final ANNEX ANEXĂ la Decizia Comisiei privind documentul referință sectorial referitor la cele mai bune practici mediu, la indicatorii sectoriali performanță mediu și la parametrii excelență pentru sectorul producției automobile, elaborat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar mediu și audit (EMAS) (Text cu relevanță pentru SEE) RO RO
CUPRINS ANEXĂ... 3 1. INTRODUCERE... 3 2. DOMENIU DE APLICARE... 4 3. CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU, INDICATORII SECTORIALI DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU ȘI PARAMETRII DE EXCELENȚĂ PENTRU SECTORUL PRODUCȚIEI DE AUTOMOBILE... 10 3.1. Cele mai bune practici mediu pentru managementul mediu.. 10 3.1.1. Punerea în aplicare a unui sistem mediu avansat... 10 3.2. Cele mai bune practici mediu pentru gestionarea energiei... 10 3.2.1. Punerea în aplicare a unor sisteme monitorizare taliată și gestionare a energiei10 3.2.2. Creșterea eficienței proceselor consumatoare energie... 11 3.2.3. Utilizarea energiei alternative și din surse regenerabile... 13 3.2.4. Optimizarea iluminării în uzinele automobile... 13 3.2.5. Utilizarea rațională și eficientă a aerului comprimat... 14 3.2.6. Optimizarea utilizării motoarelor electrice... 16 3.3. Cele mai bune practici mediu pentru gestionarea șeurilor... 17 3.3.1. Prevenirea și gestionarea șeurilor... 17 3.4. Cele mai bune practici mediu pentru gospodărirea apelor... 18 3.4.1. Strategia și gestionarea consumului apă... 18 3.4.2. Oportunități economisire a apei în uzinele automobile... 19 3.4.3. Reciclarea apei și colectarea apelor pluviale... 20 3.4.4. Acoperișurile verzi pentru gestionarea apelor pluviale... 21 3.5. Cele mai bune practici mediu pentru gestionarea biodiversității 22 3.5.1. Revizuirea și strategia ecosistemelor și gestionarea biodiversității în întregul lanț valoric... 22 3.5.2. Gestionarea biodiversității la nivel amplasament... 23 3.6. Cele mai bune practici mediu pentru gestionarea și configurarea lanțului valoric... 24 3.6.1. Promovarea îmbunătățirilor ecologice în lanțul aprovizionare... 24 3.6.2. Colaborarea cu furnizorii și clienții în verea reducerii ambalajelor... 26 3.6.3. Proiectarea pentru sustenabilitate utilizând evaluarea ciclului viață (ECV)... 26 3.7. Cele mai bune practici mediu pentru refabricare... 27 3.7.1. Cele mai bune practici generale pentru refabricarea... 27 4. CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU, INDICATORII SECTORIALI DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU ȘI PARAMETRI DE RO 1 RO
EXCELENȚĂ PENTRU SECTORUL TRATĂRII VEHICULELOR SCOASE DIN UZ... 28 4.1. Cele mai bune practici mediu pentru colectarea VSU... 28 4.1.1. Rețelele preluare a materialelor și lor... 28 4.2. Tratarea VSU... 29 4.2.1. Depoluarea sporită a vehiculelor... 29 4.2.2. Cele mai bune practici generale pentru materialele plastice și părțile din compozit. 30 5. INDICATORI-CHEIE DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU RECOMANDAȚI PENTRU FIECARE SECTOR... 31 RO 2 RO
1. INTRODUCERE ANEXĂ Prezentul document referință sectorial pentru sectorul producției automobile se bazează pe un raport științific și politică taliat 1 ( Raportul privind cele mai bune practici ) elaborat Centrul Comun Cercetare al Comisiei Europene (JRC). Cadrul juridic relevant Sistemul comunitar mediu și audit (EMAS) a fost introdus în 1993, în verea participării voluntare a organizațiilor, prin Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului 2. Ulterior, EMAS a făcut obiectul a două revizuiri importante: Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 3 ; Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 4 ; Un element nou și important al ultimei revizuiri, care a intrat în vigoare la 11 ianuarie 2010, îl reprezintă articolul 46 privind elaborarea unor documente referință sectoriale. Documentele referință sectoriale trebuie să includă cele mai bune practici management mediu, indicatori performanță mediu pentru sectoarele specifice și, dacă este cazul, parametri excelență și sisteme clasificare care să intifice nivelurile performanță. Cum trebuie înțeles și utilizat prezentul document Sistemul mediu și audit (EMAS) este un sistem dicat participării voluntare a organizațiilor angajate în procesul îmbunătățire continuă a performanței mediu. În acest cadru, prezentul document referință sectorial furnizează orientări specifice pentru sectorul producției automobile și evințiază o serie opțiuni îmbunătățire, precum și cele mai bune practici. Documentul a fost elaborat Comisia Europeană, pe baza contribuțiilor la părțile interesate. Un Grup tehnic lucru, compus din experți și părți interesate din sector și condus JRC a discutat și ulterior a convenit asupra celor mai bune practici mediu, a indicatorilor sectoriali performanță mediu și a parametrilor excelență scriși în prezentul document; acești parametri au fost în special consirați reprezentativi pentru nivelurile performanță mediu atinse cele mai performante organizații din sector. 1 Raportul științific și politică este publicat pe site-ul JRC, la următoarea adresă: http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/documents/bemp_carmanufacturing.pdf. Concluziile privind cele mai bune practici mediu și aplicabilitatea acestora, precum și indicatorii specifici performanță mediu intificați și parametrii excelență cuprinși în prezentul document referință se bazează pe constatările consemnate în raportul științific și politică. Toate informațiile bază și toate taliile tehnice figurează în acest raport. 2 Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului din 29 iunie 1993 privind participarea voluntară a întreprinrilor din sectorul industrial la un sistem comunitar mediu și audit (JO L 168, 10.7.1993, p. 1). 3 Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar mediu și audit (EMAS) (JO L 114, 24.4.2001, p. 1). 4 Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar mediu și audit (EMAS) și abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1). RO 3 RO
Documentul referință sectorial are scopul a ajuta și a sprijini toate organizațiile care intenționează să-și îmbunătățească performanța mediu, furnizând ii și surse inspirație, precum și orientări practice și tehnice. Acesta se adresează în primul rând organizațiilor ja înregistrate în EMAS, în al doilea rând organizațiilor care intenționează să se înregistreze în EMAS în viitor și în al treilea rând tuturor organizațiilor care doresc mai multe informații spre cele mai bune practici mediu, pentru a-și putea îmbunătăți performanța mediu. În consecință, obiectivul prezentului document este a ajuta toate organizațiile din sectorul producției automobile să se concentreze pe aspectele mediu relevante, atât directe, cât și indirecte, și a le furniza informații privind cele mai bune practici mediu, precum și indicatori sectoriali performanță mediu acvați pentru măsurarea performanței mediu și parametri excelență. Cum ar trebui luate în consirare documentele referință sectoriale către organizațiile înregistrate în EMAS În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009, organizațiile înregistrate în EMAS trebuie să ia în consirare documentele referință sectoriale la două niveluri diferite: 1. Atunci când elaborează și pun în aplicare propriul sistem mediu, ținând seama analizele mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (b)]: Organizațiile ar trebui să utilizeze elementele relevante ale documentului referință sectorial atunci când finesc și revizuiesc țintele și obiectivele mediu în conformitate cu aspectele mediu relevante, intificate în politica și analiza mediu, precum și atunci când cid cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru îmbunătățirea performanței mediu; 2. Atunci când elaborează clarația mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (d) și articolul 4 alineatul (4)]: (a) (a) Organizațiile ar trebui să ia în consirare indicatorii sectoriali performanță mediu relevanți din documentul referință sectorial, atunci când aleg indicatorii 5 pe care urmează să îi utilizeze pentru raportarea performanței mediu. Atunci când aleg setul indicatori pentru raportare, organizațiile ar trebui să țină seama indicatorii propuși în documentul referință sectorial corespunzător și relevanța acestora pentru aspectele mediu semnificative, intificate în analiza mediu. Se iau în consirare numai indicatorii relevanți pentru aspectele mediu care sunt apreciate în analiza mediu ca fiind cele mai semnificative. Atunci când raportează cu privire la performanța mediu și la alți factori referitori la aceasta, organizațiile ar trebui să menționeze în clarația mediu 5 Conform secțiunii B litera (e) din anexa IV la Regulamentul EMAS, clarația mediu conține o sinteză a datelor disponibile cu privire la performanța organizației în raport cu obiectivele și țintele sale mediu corespunzătoare impactului semnificativ asupra mediului. Raportarea se face pe baza indicatorilor principali, precum și a altor indicatori relevanți existenți în ceea ce privește performanța mediu, în conformitate cu secțiunea C. Secțiunea C din anexa IV preve că: asemenea, fiecare organizație prezintă rapoarte anuale cu privire la performanțele sale referitoare la aspecte mediu cu caracter specific, astfel cum au fost intificate în clarația mediu și, după caz, ia în consirare documente referință sectoriale, în conformitate cu articolul 46. RO 4 RO
modul în care au ținut seama cele mai bune practici mediu relevante și, dacă aceștia există, parametrii excelență. Organizațiile ar trebui să precizeze cum au fost utilizate cele mai bune practici mediu și parametrii excelență relevanți (care oferă un indicator al nivelului performanței mediu obținute organizațiile cele mai performante) pentru a intifica măsurile și acțiunile și, eventual, pentru a stabili prioritățile pentru îmbunătățirea (în continuare) a performanței lor mediu. Cu toate acestea, aplicarea celor mai bune practici mediu sau atingerea parametrilor excelență intificați nu este obligatorie, întrucât caracterul voluntar al EMAS lasă la latitudinea organizațiilor evaluarea fezabilității parametrilor și a aplicării celor mai bune practici din punctul vere al costurilor și al beneficiilor. La fel ca în cazul indicatorilor performanță mediu, organizația ar trebui să evalueze relevanța și aplicabilitatea celor mai bune practici mediu și a parametrilor excelență în raport cu aspectele mediu semnificative, intificate în analiza mediu, luând în consirare și aspectele tehnice și financiare. Elementele documentelor referință sectoriale (indicatorii, cele mai bune practici mediu sau parametrii excelență) care nu sunt consirate relevante în raport cu aspectele mediu semnificative, intificate în analiza mediu, nu ar trebui raportate sau scrise în clarația mediu. Participarea la EMAS este un proces continuu. De fiecare dată când intenționează să își îmbunătățească (și când analizează) performanța mediu, organizația trebuie să consulte documentul referință sectorial pe teme specifice, pentru a stabili aspectele care trebuie abordate în continuare, în mod treptat. Verificatorii mediu EMAS verifică măsura și modul în care organizația a ținut seama documentul referință sectorial atunci când a elaborat clarația mediu [articolul 18 alineatul (5) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009]. Atunci când efectuează un audit, verificatorii mediu acreditați au nevoie dovezi din partea organizației cu privire la modul în care au fost selectate și luate în consirare elementele relevante ale documentului referință sectorial, având în vere analiza mediu. Verificatorii mediu nu verifică respectarea parametrilor excelență scriși, ci dovezile privind modul în care documentul referință sectorial a fost utilizat ca ghid pentru a intifica indicatorii și măsurile voluntare corespunzătoare, pe care organizația le poate pune în aplicare pentru a-și îmbunătăți performanța mediu. Având în vere caracterul voluntar al EMAS și al documentului referință sectorial, organizațiilor nu ar trebui să li se impună sarcini disproporționate în legătură cu furnizarea unor astfel dovezi. Mai precis, verificatorii nu vor solicita o justificare individuală pentru fiecare bună practică, fiecare indicator sectorial performanță mediu și fiecare parametru excelență menționat în documentul referință sectorial, dar pe care organizația nu l-a consirat relevant ținând seama analiza sa mediu. Cu toate acestea, verificatorii pot sugera organizației elemente suplimentare relevante care aceasta să țină seama în viitor, ca o dovadă în plus a angajamentului său a-și îmbunătăți permanent performanța mediu. Structura documentului referință sectorial Prezentul document are cinci secțiuni. Secțiunea 1 precizează cadrul juridic al EMAS și scrie modul utilizare a prezentului document referință sectorial, în timp ce secțiunea 2 finește domeniul aplicare al acestuia. Secțiunile 3 și 4 scriu, pe scurt, mai multe bune RO 5 RO
practici mediu (BEMP) 6, precizând aplicabilitatea acestora în sectorul producției automobile și, respectiv, în subsectorul vehiculelor scoase din uz (VSU.) Dacă pentru o bună mediu se pot formula indicatori performanță mediu și parametri excelență specifici, aceștia sunt menționați, asemenea. Cu toate acestea, nu a fost posibilă finirea parametri excelență pentru toate bunele practici mediu, fie din cauza disponibilității limitate a datelor, fie din cauza diferențelor consirabile dintre condițiile specifice fiecărei întreprinri și/sau uzine (diversitatea proceselor producție din fiecare unitate producție, nivelul integrare verticală etc.), care fac ca finirea unui parametru excelență să nu fie relevantă. Chiar dacă sunt indicați parametri excelență, aceștia nu constituie obiective realizat pentru toate întreprinrile, nici indicatori pentru compararea performanțelor mediu ale întreprinrilor din sector, ci o măsură a modului în care aceste întreprinri pot fi ajutate săși evalueze progresele și pot fi motivate să realizeze în continuare îmbunătățiri. Unii indicatori și parametri sunt relevanți pentru mai multe bune practici mediu și, prin urmare, se repetă ori câte ori este cazul. În sfârșit, secțiunea 5 prezintă un tabel cuprinzător, care conține o selecție a celor mai relevanți indicatori performanță mediu, explicațiile asociate și parametrii excelență aferenți. 2. DOMENIU DE APLICARE Prezentul document referință aborază performanța mediu a sectorului producției mașini, precum și unele aspecte privind sectorul gestionării vehiculelor scoase din uz. Grupulțintă al acestui document sunt societățile care aparțin sectorul fabricării automobile în conformitate cu următoarele coduri NACE [și în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 7 ]: NACE 29.1 Fabricarea autovehiculelor NACE 29.2 Fabricarea caroseriilor pentru autovehicule NACE 29.3 Fabricarea pieselor și accesoriilor pentru autovehicule NACE 38.31 Demontarea epavelor Pe lângă cele mai sus, în ceea ce privește gestionarea VSU, pot fi luate în consirare două activități suplimentare, care reprezintă subseturi ale unor domenii mai extinse: Recuperarea materialelor selectate (NACE 38.32, inclusiv mărunțirea VSU) și vânzarea cu ridicata șeuri și resturi (NACE 46.77, inclusiv montarea VSU pentru obținerea și revânzarea părți utilizabile). Prezentul document referință cuprin acțiuni pe care fabricanții autovehicule și părți și pentru autovehicule le pot pune în aplicare, avân are drept rezultat îmbunătățiri ale performanței mediu în ceea ce privește întregul lanț valoric al industriei 6 În Raportul privind cele mai bune practici publicat JRC și disponibil online la adresa mai jos, există o scriere taliată a fiecărei cele mai bune practici, împreună cu orientări practice privind punerea în aplicare a acestora http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/documents/bemp_carmanufacturing.pdf. Entitățile interesate sunt invitate să consulte raportul în cazul în care sunt interesate să afle mai multe spre unele dintre cele mai bune practici scrise în prezentul document referință. 7 Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 cembrie 2006 stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1). RO 6 RO
autovehiculelor, astfel cum este prezentat în figura 2-1. În această figură, sunt evințiate principalele sectoare avute în vere în domeniul aplicare a prezentului document. Figura 2-1: Prezentare generală a activităților din lanțul valoric al sectorului producției automobile În domeniul aplicare a activităților producție automobile, sunt cuprinse multe dintre etapele procesului, inclusiv: atelierul presaj, producția caroserie brută, vopsitul, fabricarea și subansambluri, fabricarea grupuri motopropulsoare și șasiuri, preasamblarea și finisarea, precum și asamblarea finală. În prezentul document, cele mai bune practici mediu au fost elaborate astfel încât să aibă o aplicabilitate cât mai largă pentru diverse tipuri uzine. Cu toate acestea, având în vere variațiile ample în ceea ce privește integrarea verticală a activităților menționate anterior în cadrul aceleiași uzine, evaluarea și compararea directă a performanței mediu între uzine este dificilă; prin urmare, aplicabilitatea și relevanța celor mai bune practici (precum și indicatorii și criteriile referință) vor trebui să fie evaluate ținându-se seama caracteristicile fiecărei instalații. Tabelul următor (tabelul 2-1) prezintă cele mai importante aspecte mediu directe și indirecte pentru sectorul producției automobile, indicând care dintre acestea sunt incluse în domeniul aplicare a prezentului document referință. În plus, tabelul 2-1 prezintă RO 7 RO
Energie / schimbări climatice Resurse / șeuri Apă Emisii Biodiversitate principalele presiuni asupra mediului legate aspectele mediu cele mai relevante, precum și modul în care acestea sunt abordate în prezentul document: acestea sunt abordate fie prin intermediul celor mai bune practici mediu scrise în secțiunile 3 și 4, fie printr-o trimitere la alte documente referință disponibile, cum ar fi documentele referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT 8, la care se face trimitere aici utilizându-se codul lor). Tabelul 2-1: Cele mai semnificative aspecte și presiuni mediu pentru sectorul producției automobile și modul în care acestea sunt abordate în prezentul document referință Principalul aspect mediu Presiunea mediului aferentă asupra Cele mai bune practici mediu Gestionarea lanțului aprovizionare Inginerie și proiectare Etapa fabricare și asamblare Atelierul presaj Cele mai bune practici mediu privind gestionarea lanțului aprovizionare (secțiunea 3.6) Cea mai bună mediu privind proiectarea pentru durabilitate (secțiunea 3.6.3) Cea mai bună mediu privind refabricarea lor (secțiunea 3.7.1) Trimitere la cele mai bune practici mediu pentru sectorul fabricare a produselor metalice 9 Cele mai bune practici mediu pentru managementul mediu, gestionarea energiei, a șeurilor, a apei și a biodiversității (secțiunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5) Caroseria brută Cele mai bune practici mediu pentru managementul mediu, gestionarea energiei, a șeurilor, a apei și a biodiversității (secțiunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5) Atelierul vopsit Trimitere la cele mai bune tehnici disponibile (BAT) din documentele 8 Documentele BREF: Documente referință privind cele mai bune tehnici disponibile. Pentru mai multe informații spre conținutul documentelor referință privind cele mai bune tehnici disponibile și pentru o explicație completă a termenilor, acronimelor și codurilor documentelor, consultați site-ul Biroului European pentru Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării: http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/ 9 Cele mai bune practici mediu pentru sectorul fabricare a produselor metalice sunt, la momentul actual, în curs intificare, mai multe informații și actualizări fiind publicate la următoarea adresă: http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/fab_metal_prod.html. RO 8 RO
referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru STS, STM Fabricarea șasie și grupuri motopropulsoare Trimitere la cele mai bune practici mediu pentru sectorul fabricare a produselor metalice Cele mai bune practici mediu pentru managementul mediu, gestionarea energiei, a șeurilor, a apei și a biodiversității (secțiunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5) Fabricarea altor Trimitere la BAT din BREF pentru FMP, SF, IS, TAN, GLS, POL, TXT etc. Trimitere la cele mai bune practici mediu pentru sectorul producției EEE 10 Linii asamblare Cele mai bune practici mediu pentru managementul mediu, gestionarea energiei, a șeurilor, a apei și a biodiversității (secțiunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5) Infrastructura uzinei Cele mai bune practici mediu pentru managementul mediu, gestionarea energiei, a șeurilor, a apei și a biodiversității (secțiunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5) Faza funcționare În afara domeniului aplicare, a se vea Figura 2-1 Etapa vehiculelor scoase din uz (VSU) Depoluare Trimitere la Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului 11 și Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului 12 Cea mai bună mediu privind punerea în aplicare a unui sistem mediu avansat (secțiunea 3.1.1) Cea mai bună mediu privind poluarea sporită a vehiculelor (secțiunea 4.2.1) Recuperare și reutilizare Directiva 2000/53/CE și Directiva 2006/66/CE (a se vea trimiterile mai sus) Cea mai bună mediu privind punerea în aplicare a unui sistem mediu avansat (secțiunea 3.1.1) Cea mai bună mediu privind rețelele preluare a materialelor și lor 10 11 12 Cele mai bune practici mediu pentru sectorul producător echipament electric și electronic sunt, la momentul actual, în curs intificare, mai multe informații și actualizări fiind publicate la următoarea adresă: http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/eeem.html. Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz (JO L 269, 21.10.2000, p. 34), cunoscută sub numirea Directiva VSU. Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile și acumulatorii și șeurile baterii și acumulatori și abrogare a Directivei 91/157/CEE (JO L 266, 26.9.2006, p. 1), cunoscută sub numirea Directiva privind bateriile. RO 9 RO
PRODUCȚIE OEM (Producătorii echipamente originale) 13 Furnizori nivel 1 ul 2 și alți furnizori Producătorii care se ocupă refabricare ATF 14 Instalații tocare și mărunțire a vehiculelor Demontarea și reciclarea lor Tratament după mărunțire (secțiunea 4.1.1) Directiva 2000/53/CE și Directiva 2006/66/CE (a se vea trimiterile mai sus) Cea mai bună mediu privind punerea în aplicare a unui sistem mediu avansat (secțiunea 3.1.1) Cea mai bună mediu privind materialele plastice și părțile din compozit (secțiunea 4.2.2) În afara domeniului aplicare (trimitere la BAT din BREF pentru WT), a se vea figura 2-1 Aspectele mediu prezentate în tabelul 2-1 au fost selectate ca fiind cele mai relevante în sector. Cu toate acestea, aspectele mediu care urmează să fie gestionate către anumite întreprinri trebuie să fie evaluate la caz la caz. În plus, punerea în aplicare a celor mai bune practici mediu rămâne un proces voluntar, care trebuie să fie adaptat la situația specifică a fiecărei organizații. Prin urmare, este important ca părțile interesate să stabilească prioritățile în ceea ce privește cele mai bune practici mediu care sunt cele mai susceptibile a fi utile pentru acestea. Tabelul următor ilustrează părțile interesate specifice vizate prezentul document și care sunt cele mai susceptibile să consire cele mai bune practici mediu din fiecare secțiune ca fiind relevante: Tabelul 2-2 Principalele părți interesate pentru fiecare grup cele mai bune practici mediu (X = obiectiv principal, (x) = potențial relevant asemenea) Domeniu Aspect-cheie Părți interesate PRODUCȚIE TRANSVERSA LĂ Managementul mediu X X X X X (x) Gestionarea energiei X X X X X (x) Gestionarea șeurilor X X X X X (x) Gestionarea apei X X X X X (x) 13 14 OEM = Producători echipamente originale, și anume producătorii vehicule în contextul autovehiculelor. ATF = Instalații tratare autorizate, finite în Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz. RO 10 RO
TRATAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ Biodiversitate X X X X X (x) LANȚ DE APROVIZION ARE, PROIECTARE ȘI REFABRICAR E Gestionarea lanțului aprovizionare, logistică și proiectare Refabricare X (x) X X X Logistică VSU Colectare (x) X Tratarea VSU X (x) RO 11 RO
3. CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU, INDICATORII SECTORIALI DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU ȘI PARAMETRII DE EXCELENȚĂ PENTRU SECTORUL PRODUCȚIEI DE AUTOMOBILE 3.1. Cele mai bune practici mediu pentru managementul mediu Această secțiune este relevantă pentru fabricanții și este relevantă la scară largă pentru instalațiile autorizate tratare a vehiculelor scoase din uz. 3.1.1. Punerea în aplicare a unui sistem mediu avansat Cea mai bună mediu este a pune în aplicare un sistem mediu avansat (EMS) în toate amplasamentele din cadrul societății. Acest lucru permite monitorizarea și îmbunătățirea continuă în ceea ce privește cele mai semnificative aspecte mediu. Un sistem mediu este un instrument voluntar care sprijină organizațiile să elaboreze, să pună în aplicare, să revizuiască și să monitorizeze o politică mediu și să își îmbunătățească performanța mediu. Pot fi puse în aplicare sisteme avansate în conformitate cu ISO 14001-2015 sau, preferință, EMAS, care sunt sisteme recunoscute la nivel internațional și certificate sau verificate o parte terță, și care se axează pe îmbunătățirea continuă și evaluarea comparativă a performanței mediu a organizației. Aplicabilitatea Un sistem mediu este acvat, regulă, pentru toate organizațiile și amplasamentele. Domeniul aplicare și natura sistemului mediu pot varia în funcție amploarea și complexitatea organizației și a proceselor sale, precum și în funcție impacturile specifice asupra mediului implicate. În unele cazuri, este posibil ca aspecte legate gestionarea apei, biodiversitate sau contaminarea terenului să nu fie cuprinse sau monitorizate în sistemele mediu puse în aplicare întreprinri din sectorul autovehiculelor; prezentul document referință (secțiunile 3.2, 3.3, 3.4 și 3.5) poate oferi orientări utile cu privire la aceste aspecte. Indicatori performanță mediu și parametri excelență asociați Indicatori performanță mediu (i1) Amplasamente cu un sistem mediu avansat (% instalații/operațiuni) (i2) Numărul indicatori performanță mediu care sunt utilizați în general în întreaga organizație și/sau care sunt raportați în clarațiile mediu; (i3) Utilizarea parametri interni sau externi pentru a stimula performanța mediu (Da/Nu) Parametru excelență (b1) Un sistem mediu avansat este pus în aplicare în toate unitățile producție la nivel mondial 3.2. Cele mai bune practici mediu pentru gestionarea energiei Această secțiune este relevantă pentru fabricanții. Principiile bază sunt relevante, asemenea, la scară largă pentru instalațiile autorizate tratare a vehiculelor scoase din uz. RO 12 RO
3.2.1. Punerea în aplicare a unor sisteme monitorizare taliată și gestionare a energiei Cea mai bună mediu este a pune în aplicare, pe amplasamentele producție, monitorizarea taliată a energiei la nivel proces, împreună cu un sistem gestionare a energiei care este certificat sau verificat o parte terță, pentru a optimiza consumul energie. Cele mai bune practici în planurile gestionare energetică includ următoarele aspecte, care sunt formalizate în conformitate cu un sistem gestionare care necesită îmbunătățiri organizatorice, cum ar fi un sistem certificat ISO 50001 sau integrat în EMAS: Stabilirea unei politici, a unei strategii și a unui plan acțiune în domeniul energiei; Obținerea unui angajament activ din partea conducerii rang superior; Măsurarea și monitorizarea performanței; Instruirea personalului; Comunicarea; Îmbunătățirea continuă; Investiții. Aplicabilitatea Un sistem gestionare a energiei certificat ISO 50001 sau integrat în EMAS este aplicabil în cazul oricărei uzine sau amplasament. Introducerea sisteme taliate monitorizare și gestionare a energiei, și nu este esențială din punct vere sistematic, poate fi benefică pentru orice instalație și ar trebui să fie luată în consirare la nivelul acvat pentru a promova luarea măsuri. Indicatori performanță mediu și parametri excelență asociați Indicatori performanță mediu (i4) Numărul instalații cu sisteme taliate monitorizare a energiei (# sau % instalații/operațiuni) (i5) Numărul instalații cu un sistem gestionare a energiei certificat ISO 50001 sau integrat în EMAS (# sau % instalații/operațiuni) Parametri excelență (b2) Sunt puse în aplicare planuri specifice gestionare a energiei pentru toate amplasamentele (la nivel organizație) (b3) Monitorizarea taliată pentru fiecare proces este pusă în aplicare la fața locului (la nivel amplasament) (b4) Uzina pune în aplicare controale gestionare a energiei, cum ar fi oprirea consumului energie în unele zone ale uzinei atunci când acestea nu se află în proces producție, în cazul amplasamentelor cu monitorizare taliată (la nivel amplasament) 3.2.2. Creșterea eficienței proceselor consumatoare energie Cea mai bună mediu este a garanta că sunt menținute niveluri ridicate eficiență energetică, prin efectuarea evaluări periodice ale proceselor RO 13 RO
consumatoare energie și prin intificarea opțiunilor pentru îmbunătățirea controalelor, a gestionării, a reparațiilor și/sau înlocuirii echipamentelor. Principiile majore care pot fi urmate pentru a crește eficiența energetică în instalații sunt: Efectuarea evaluări ale performanței energetice; Automatizarea și calendarul pentru reducerea sarcinii bază; Zonarea; Controale pentru tectarea scurgerilor și pierrilor; Instalarea izolații pe țevi și echipament; Căutarea oportunități pentru a instala sisteme recuperare a căldurii, precum schimbătoarele căldură; Instituirea sisteme cogenerare [producere combinată energie termică și electrică (CHP)]; Reabilitarea; Schimbarea sau combinarea surselor energie. Aplicabilitatea Tehnicile menționate în cea mai bună mediu scrisă mai sus se aplică, în principiu, atât pentru uzinele noi, cât și pentru cele existente. Cu toate acestea, potențialul optimizare este, regulă, mai mare în cazul instalațiilor existente care s-au zvoltat organic -a lungul anilor pentru a răspun constrângerilor producție în continuă schimbare, caz în care sinergiile și raționalizările pot furniza rezultate mai evinte. Nu toate uzinele vor fi capabile să pună în aplicare cogenerarea (CHP): în uzinele cu proces termic scăzut sau cu puține cerințe în materie căldură, cogenerarea nu va fi o strategie rentabilă. Indicatori performanță mediu și parametri excelență asociați Indicatori performanță mediu (I6) Punerea în aplicare a unor revizuiri periodice ale sistemelor, automatizarea, repararea, întreținerea și mornizările (% din amplasamente) (i7) Consumul global energie (kwh) per unitate funcțională 15 Parametri excelență - 15 În acest caz și în cazul altor câțiva indicatori, termenul unitate funcțională se referă la o unitate producție, activitate sau utilizare a resurselor aleasă către fiecare organizație pentru a reflecta cele mai relevante aspecte pentru cazul său specific (și poate fi adaptat în funcție amplasament, aspectul mediu avut în vere etc.). Indicatorii tipici ( regulă calculați în cursul unei perioa referință, exemplu un an) utilizați în cadrul industriei ca fiind unități funcționale includ, exemplu: - numărul unități (vehicule, motoare, cutii viteze, părți...) produse - cifra afaceri în EUR - valoarea adăugată în EUR - producția măsurată în kg - echivalent normă întreagă (ENI) angajați - ore lucrate. RO 14 RO
3.2.3. Utilizarea energiei alternative și din surse regenerabile Cea mai bună mediu este a utiliza energie din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în afara amplasamentului, pentru a asigura nevoia energie a unei instalații fabricație automobile. După eforturile puse pentru reducerea consumului energetic cât mai mult posibil (a se vea secțiunea 3.2.2), printre sursele energie din surse regenerabile sau alternative care pot fi luate în consirare se numără: surse locale regenerabile energie, exemplu energia termică solară, panourile solare fotovoltaice, energia eoliană, geotermală, pe bază biomasă sau generarea energie hidroelectrică; surse alternative la fața locului (potențial cu emisii scăzute dioxid carbon), cum ar fi sursele combinate energie electrică și energie termică (CHP) sau trigenerare; achiziționarea energie din surse regenerabile din afara amplasamentului, fie direct, fie prin intermediul serviciilor publice majore utilități. Aplicabilitatea Șansele reușită, costurile și tehnologiile necesare vor varia semnificativ în funcție resursele regenerabile locale. Fezabilitatea în ceea ce privește generarea energie din surse regenerabile la fața locului variază foarte mult în funcție factori specifici zonei generale și amplasamentului în sine, cum ar fi clima, relieful și solul, umbrirea și expunerea, precum și spațiul disponibil. Autorizațiile urbanism pot constitui, asemenea, un obstacol administrativ specific în ceea ce privește competența jurisdicțională. Achiziția energie din afara amplasamentului este aplicabilă la nivel general, fie prin crearea parteneriate cu producătorii energie ( exemplu, la scară locală), fie pur și simplu prin selectarea unei opțiuni energie din surse regenerabile la o companie utilități, opțiune care face parte din ce în ce mai s din ofertă obișnuită în majoritatea statelor membre. Indicatori performanță mediu și parametri excelență asociați Indicatori performanță mediu (i8) Procentul locurilor producție evaluate în ceea ce privește potențialul și posibilitățile utilizare a surselor regenerabile energie (%) (i9) Ponrea consumului energie pe amplasament realizat prin utilizarea surse regenerabile (%) (i10) Consumul energie provenită din combustibili fosili (MWh sau TJ) pe unitate funcțională Parametri excelență (b5) Toate locurile producție sunt evaluate în ceea ce privește potențialul utilizare a surselor regenerabile energie (b6) Consumul energie este raportat, clarându-se ponrea energie fosilă și non fosilă (b7) Este instituită o politică pentru a stimula o creștere a utilizării energiei din surse regenerabile RO 15 RO
3.2.4. Optimizarea iluminării în uzinele automobile Cea mai bună mediu este a reduce consumul energie pentru iluminat printr-o combinație proiectare optimă, amplasare și utilizare tehnologii iluminat eficiente și strategii gestionare pe zone. O abordare integrată în verea optimizării eficienței energetice pentru iluminat trebuie să ia în consirare următoarele elemente: Proiectarea spațiului: ori câte ori este posibil, utilizându-se lumina zilei în combinație cu lumina artificială; Optimizarea poziționării și a distribuției corpurilor iluminat: înălțimea și spațiul dintre corpurile iluminat, în limitele constrângerilor în materie întreținere, curățenie, posibilitate reparare și costuri; Creșterea eficienței dispozitivelor iluminat: alegerea soluțiilor tehnice eficiente (la nivel sistem) care să ofere suficientă luminozitate pentru lucrul în condiții siguranță; Gestionarea iluminatului pe zone : iluminatul este pornit sau oprit în conformitate cu cerințele și cu prezența. Combinarea măsurilor mai sus poate fi modalitatea cea mai eficace și mai cuprinzătoare a reduce consumul energie pentru iluminat. Aplicabilitatea Cea mai bună mediu scrisă mai sus este aplicabilă la scară generală, și diferite tehnologii iluminat au domenii aplicare și limitări diferite, care pot face ca unele dintre acestea să nu fie acvate pentru anumite medii lucru. Indicatori performanță mediu și parametri excelență asociați Indicatori performanță mediu (i11) Punerea în aplicare a poziționării îmbunătățite, a iluminatului eficient din punct vere energetic (% din suprafețele iluminare din cadrul perimetrului unui amplasament, % din totalul amplasamentelor). (i12) Punerea în aplicare a strategiilor pe zone pentru iluminat (% din suprafețele iluminare din cadrul perimetrului unui amplasament, % din totalul amplasamentelor). (i13) Consumul energie al echipamentelor iluminat 16 (kwh/an pentru o uzină) (i14) Eficiența medie a corpurilor iluminat în întreaga uzină (lm/w) 3.2.5. Utilizarea rațională și eficientă a aerului comprimat Parametri excelență (b8) Soluțiile iluminat cele mai eficiente din punct vere energetic, acvate pentru cerințele specifice la locul muncă, sunt puse în aplicare la toate amplasamentele (b9) Sunt introduse scheme zonare în toate amplasamentele Cea mai bună mediu este a reduce consumul energie prin intificarea și evaluarea utilizării aer comprimat, prin optimizarea sistemelor aer comprimat și eliminarea scurgerilor, printr-o mai bună corelare a cererii și ofertei aer, prin 16 În cazul în care se măsoară la nivel taliat. RO 16 RO
creșterea eficienței energetice a compresoarelor și prin punerea în aplicare a recuperării căldurii reziduale. Utilizarea aer comprimat poate fi optimizată în conformitate cu un portofoliu vast măsuri în trei domenii: Măsuri referitoare la cerere: Evitarea și înlocuirea utilizării necorespunzătoare a aerului comprimat; Revizuirea utilizării instrumentelor aer comprimat; Monitorizarea și controlarea cererii; Crearea programe sensibilizare; Măsuri privind rețeaua și sistemul distribuție: Intificarea și reducerea la minimum a scurgerilor; Depresurizare; Zonare; Utilizarea supape; Măsuri referitoare la ofertă: Aplicabilitatea Dimensionarea și gestionarea sistemului compresoare în funcție cerere; Creșterea per total a eficienței energetice a sistemului aer comprimat; Inspecția periodică a presiunii sistemului; Creșterea eficienței energetice a principalelor ale sistemelor; Inspecție periodică a filtrelor; Alegerea unor uscătoare eficiente din punct vere energetic și a unui sistem scurgere optim; Instalarea unui sistem pentru recuperarea căldurii reziduale. Abordările pentru îmbunătățirea eficienței energetice a sistemelor aer comprimat pot fi aplicate toate societățile care au un astfel sistem la dispoziție, indiferent dimensiunea acestora. Înlocuirea dispozitivelor cu aer comprimat, precum și eliminarea pierrilor este aplicabilă la scară largă pentru toate sistemele, indiferent vârsta lor și stadiul actual. În ceea ce privește optimizarea proiectării sistemelor, recomandările sunt relevante în special pentru sistemele care s-au extins -a lungul ceniilor se estimează că această abordare se aplică în cazul a cel puțin 50 % din toate sistemele aer comprimat. În ceea ce privește utilizarea căldurii reziduale, este necesară o cerere continuă căldură rezultată în urma procesului pentru realizarea economiilor corespunzătoare în materie energie și costuri. Indicatori performanță mediu și parametri excelență asociați Indicatori performanță Parametri excelență RO 17 RO
mediu (i15) Consumul energie electrică al sistemului aer comprimat per unitate volum la punctul utilizare finală (kwh/m³ aer comprimat livrat) (b10) Consumul energie al sistemului aer comprimat este mai mic 0,11 kwh/m³ aer comprimat livrat, pentru instalațiile mari care funcționează la presiunea 6,5 bari, cu bitul normalizat la 1013 mbar și 20 C, și viații presiune care nu pășesc 0,2 bari. (b11) După ce toate consumatoarele aer sunt oprite, presiunea rețelei rămâne stabilă și compresoarele (în mod așteptare) nu trec la condiția sarcină. 3.2.6. Optimizarea utilizării motoarelor electrice Cea mai bună mediu este a reduce consumul energie prin utilizarea optimă a motoarelor electrice, în special prin utilizarea variatoarelor viteză pentru a adapta viteza motorului la cerere, regulă pentru aplicații precum pompele. Motoarele electrice sunt prezente în majoritatea proceselor fabricație, și pot fi optimizate pentru un grad mai ridicat eficiență. Măsurile preliminare includ analizarea unor posibile opțiuni reducere a sarcinii motoarelor precum și o revizuire a calității puterii, a comenzii motoarelor, și a eficienței motoarelor și a transmisiei. Înlocuirea poate fi luată în consirare, întrucât motoarele morne, eficiente din punct vere energetic, pot reduce consumul energie cu până la 40 % față molele mai vechi. O îmbunătățire suplimentară pentru aplicările vitezei variabile/sarcinii este instalarea variatoare viteză (VSD), în verea adaptării modului funcționare a motorului pe cale electronică, cu pierri minime. Acest lucru este osebit relevant și prezintă cel mai mare potențial economii în ceea ce privește aplicarea comună, cum ar fi pompele și ventilatoarele. O perioadă amortizare scurtă face seori ca aceste investiții să fie atractive din punct vere economic. Aplicabilitatea Tipul sarcină și motorul electric acvat constituie aspecte care trebuie luate în consirare înainte evaluarea potențialului îmbunătățire a optimizării. Mornizarea prezintă cel mai mare potențial pentru optimizare, evaluându-se dacă un motor cu putere nominală mai mică poate sau nu să fie instalat (în cazul în care sarcina este redusă) și luându-se în consirare, exemplu, mărimea, greutatea și capacitatea pornire. Cu toate acestea, inclusiv în cazul vehiculelor noi sau al noilor achiziții, adaptarea alegerii în materie motor pentru a fi cât mai aproape posibil utilizare va avea potențialul necesar pentru o funcționare optimă. Atunci când se are în vere instalarea VSD, principalele efecte negative care trebuie luate în consirare sunt distorsiunea armonică, problemele răcire la viteze rotație scăzute, și rezonanța mecanică la anumite viteze rotație. Indicatori performanță mediu și parametri excelență asociați Indicatori performanță mediu (i16) Ponrea motoare electrice cu variator viteză instalat (% din puterea instalată totală sau din numărul total) Parametri excelență. RO 18 RO
(i17) Ponrea pompe cu variator viteză (VSD) instalat (% din puterea instalată totală sau din numărul total) (i18) Randamentul mediu al pompei (%) 3.3. Cele mai bune practici mediu pentru gestionarea șeurilor Această secțiune este relevantă pentru fabricanții și este relevantă la scară largă pentru instalațiile autorizate tratare a vehiculelor scoase din uz. 3.3.1. Prevenirea și gestionarea șeurilor Cea mai bună mediu este a institui o strategie globală organizatorică gestionare a șeurilor cu obiective nivel înalt pentru reducerea la minimum a șeurilor, precum și a o aplica la nivel amplasament, cu planuri adaptate gestionare a șeurilor care să reducă la minimum generarea șeuri în timpul operațiunilor și să instituie parteneriate strategice în verea găsirii piețe pentru restul fracțiuni șeuri. O strategie organizatorică eficace gestionare a șeurilor urmărește să evite eliminarea finală, prin respectarea ierarhiei șeurilor 17 și anume în ordinea priorității: Reducerea prin planificare prospectivă, prelungirea duratei viață a produsului înainte ca acesta să vină șeu, îmbunătățirea metolor producție și gestionarea șeurilor din cadrul lanțului aprovizionare; Reutilizarea materialelor în forma lor actuală; Reciclarea, instituind: Colectarea și segregarea; Măsurarea și monitorizarea generării șeurilor; Proceduri și metodologii; Furnizarea logistică a șeurilor; Parteneriate și implicarea părților interesate; Recuperarea energie din șeuri prin combustie sau prin intermediul unor tehnici mai avansate. Aplicabilitatea Infrastructura limitată reciclare la nivel local și regulamentele în materie eliminare a șeurilor în anumite regiuni pot reprezenta un obstacol în ceea ce privește evitarea 17 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind șeurile și abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3), cunoscută și sub numirea Directiva-cadru privind șeurile, introduce o ordine a preferințelor în ceea ce privește măsurile reducere și gestionare a șeurilor. Aceasta este cunoscută drept ierarhia șeurilor. Aceasta a stabilit cea mai înaltă prioritate pentru prevenirea generării șeuri, urmată reutilizarea acestora, reciclare, apoi valorificarea (energetică) a fracțiunilor șeuri care nu pot fi prevenite, reutilizate sau reciclate. În cele din urmă, eliminarea șeurilor trebuie să fie luată în consirare doar atunci când niciuna dintre opțiunile anterioare nu este posibilă. RO 19 RO
pozitării șeurilor. În cazurile respective, colaborarea cu părțile interesate la nivel local este un aspect important al planului gestionare a șeurilor. Alegerea celor mai acvate opțiuni tratare a șeurilor implică luarea în consirare a logisticii, precum și a proprietăților materialului și a valorii economice. S-ar putea ca IMM-urile să nu fie în măsură să-și permită costurile capital pe care le implică unele tehnici reducere a cantității șeuri, care pot necesita echipamente noi, precum și formare sau programe informatice. În cele din urmă, este posibil ca obiective extrem ambițioase, cum ar fi eliminarea în totalitate a șeurilor pentru a nu ajunge în pozitele șeuri, să nu se poată realiza pentru anumite instalații, în funcție gradul integrare verticală a proceselor din cadrul uzinei. Indicatori performanță mediu și parametri excelență asociați Indicatori performanță mediu (i19) Generarea șeuri per unitate funcțională (kg/unitate funcțională) (i20) Generarea șeuri periculoase per unitate funcțională (kg/unitate funcțională) (i21) Deșeuri trimise către fluxuri specifice, inclusiv prin reciclare, recuperare energetică și pozite șeuri (kg/unitate funcțională,% șeuri totale). (i22) Instituirea și punerea în aplicare a unei strategii generale privind șeurile, cu monitorizare și obiective îmbunătățire (Da/Nu) (i23) [Pentru organizațiile cu amplasamente multiple] Numărul amplasamente cu planuri avansate gestionare a șeurilor instituite (#) (i24) [Pentru organizațiile cu amplasamente multiple] Numărul amplasamente care au realizat obiectivul privind șeurile eliminate în totalitate pentru a nu ajunge în pozitele șeuri (#) Parametri excelență (b12) Planuri gestionare a șeurilor introduse [în toate amplasamentele] (B13) Deșeuri eliminate în totalitate pentru a nu ajunge în pozitele șeuri din toate activitățile/ amplasamentele producție și neproductive 3.4. Cele mai bune practici mediu pentru gospodărirea apelor Această secțiune este relevantă pentru fabricanții. Principiile bază sunt relevante, asemenea, la scară largă pentru instalațiile autorizate tratare a vehiculelor scoase din uz. 3.4.1. Strategia și gestionarea consumului apă Gestionarea apelor reprezintă o problemă din ce în ce mai îngrijorătoare care regulă nu este vizată în taliu în sistemele standard mediu. Prin urmare, cea mai bună mediu este a pune în aplicare monitorizarea și a realiza o analiză a problemelor legate gestionarea apei în conformitate cu un cadru consolidat recunoscut gestionare a apei care le permite organizațiilor să: evalueze consumul apă și evacuarea apei; RO 20 RO
Aplicabilitatea evalueze riscurile din cadrul bazinelor hidrografice locale și al lanțului aprovizionare; creeze un plan privind modul în care să utilizeze apa mai eficient și să îmbunătățească versarea apelor reziduale; colaboreze cu lanțul aprovizionare și cu alte organizații; tragă la răspunre organizația și alte părți; comunice rezultatele. Gestionarea apelor reprezintă o problemă extrem localizată: același nivel consum apă ar putea pune o presiune extremă asupra resurselor apă disponibile în regiunile cu ficit apă, neprezentând, în același timp, nicio problemă în zonele cu resurse apă din abunnță. Prin urmare, eforturile puse societăți în ceea ce privește necesitățile gestionare a apei trebuie să fie proporționale cu situația la nivel local. Există provocări legate colectarea date suficiente pentru o evaluare completă a impactului apei. Prin urmare, organizațiile ar trebui să acor prioritate eforturilor lor a se concentra asupra proceselor, zonelor și produselor cu cel mai intensiv consum apă, precum și asupra celor din zonele care sunt consirate a fi expuse unui risc ridicat ficit apă. Indicatori performanță mediu și parametri excelență asociați Indicatori performanță mediu (i25) Consumul apă per unitate funcțională (m³/unitate funcțională) (i26) Amplasamentele care au efectuat o revizuire a strategiei apă (% din instalații/operațiuni) (i27) Amplasamente care au monitorizare pentru consumul apă (%) (i28) Amplasamente care au monitorizare separată a apei pentru procesele producție și uz sanitar (%) Parametri excelență (b14) Introducerea unei strategii apă în conformitate cu un instrument recunoscut, cum ar fi CEO Water Mandate, care să integreze o evaluare a ficitului apă (b15) Utilizarea apei la fața locului este măsurată pentru fiecare amplasament și pentru fiecare proces, după caz, prin utilizarea programelor informatice automate 3.4.2. Oportunități economisire a apei în uzinele automobile Cea mai bună mediu constă în reducerea la minimum a consumului apă în toate instalațiile, revizuirea periodică și punerea în aplicare a măsurilor utilizare eficientă a apei și asigurarea faptului că majoritatea practicilor și a aparatelor sunt clasificate ca fiind extrem eficiente. Potențialul economisire a apei în întreaga uzină 18 poate fi reflectat prin: 18 Cea mai bună mediu scrisă mai sus nu aborază în mod special atelierele vopsit (un se pot realiza economii consirabile apă), întrucât orientările existente sunt disponibile în documentele referință sectoriale relevante (STS, STM). RO 21 RO
Evitarea consumului apă: Curățarea fără apă a tuturor zonelor înainte a utiliza furtunul; Eliminarea scurgerilor; Utilizarea alternative la pompele cu inel lichid; Reducerea consumului apă: Aplicabilitatea Îmbunătățirea eficienței operațiunilor; Instalarea limitatoare bit apă la circuitul alimentare cu apă la robinet; Utilizarea duzelor pulverizare pentru utilizarea eficientă a apei la clătirea cu furtunul/stropirea prin pulverizare; Utilizarea comenzi clătire cu temporizator; Instalarea facilități cu utilizare eficientă a apei pentru personal; Utilizarea procee curățare cu ultrasunete; Clătirea prin contracurent apă; Clătirea realizată pe etape intercalate (inter-stage). Dispozitivele economisire a apei sunt aplicabile la scară generală și nu compromit performanța dacă sunt alese și instalate corect. Indicatori performanță mediu și parametri excelență asociați Indicatori performanță mediu (i25) Consumul apă per unitate funcțională (m³/unitate funcțională) (i29) Procentul operațiuni pe amplasamentele existente, echipate cu dispozitive sanitare și procese economisire a apei (%) (i30) Ponrea noi amplasamente proiectate cu dispozitive și procese economisire a apei (%) Parametri excelență (b16) Toate amplasamentele noi sunt concepute cu dispozitive sanitare economisire a apei și mornizarea dispozitivelor economisire a apei este introdusă treptat în toate amplasamentele existente 3.4.3. Reciclarea apei și colectarea apelor pluviale Cea mai bună mediu este a evita/elimina utilizarea în procese a apei înaltă calitate, dacă acest lucru nu este necesar, precum și a crește reutilizarea și reciclarea pentru a răspun necesităților rămase. Pentru mai multe utilizări, cum ar fi apa răcire, apa toaletă și apa closet, spălarea vehiculelor/lor și irigarea suprafețelor necultivate, este posibilă înlocuirea apei potabile sau a apei înaltă calitate cu apa recuperată în urma colectării apelor pluviale sau cu apa reciclată din alte utilizări. RO 22 RO