EN

RO RO RO

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE Bruxelles, 8.2.2010 COM(2008) 902 final/2 CORRIGENDUM: Annule et remplace le document COM(2008) 902 final du 12.1.2009 Concerne toutes les versions linguistiques RAPORT ANUAL AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU privind eforturile depuse de statele membre în 2007 pentru a obține un echilibru durabil între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit {SEC(2008) 3108/2} {SEC(2009) 645} RO RO

RAPORT ANUAL AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU privind eforturile depuse de statele membre în 2007 pentru a obține un echilibru durabil între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit RO 2 RO

CUPRINS RAPORT ANUAL AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU privind eforturile depuse de statele membre în 2007 pentru a obține un echilibru durabil între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit... 2 1. Introducere... 4 2. Sinteza rapoartelor anuale ale statelor membre... 4 2.1. Descrierea flotelor în raport cu activitățile de pescuit... 5 2.2. Impactul programelor de reducere a efortului de pescuit asupra capacității... 8 2.3. Respectarea regimurilor de intrare/ieșire și a nivelurilor de referință... 10 3. respectarea normelor de gestionare a capacității de pescuit. Rezultate generale... 10 3.1. Rezultate pentru flota continentală (cu excepția navelor înregistrate în regiunile ultraperiferice)... 10 3.2. Rezultate pentru flotele înregistrate în regiunile ultraperiferice... 11 4. Concluziile Comisiei... 11 RO 3 RO

1. INTRODUCERE Statele membre au obligația 1 de a transmite Comisiei, înaintea datei de 1 mai a fiecărui an, un raport cu privire la eforturile depuse în anul anterior pentru a obține un echilibru durabil între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit. Rapoartele statelor membre pot fi consultate pe site-ul web Europa 2. Pe baza acestor rapoarte și a datelor din Registrul flotei de pescuit comunitare, Comisia a întocmit o sinteză pentru 2007, pe care a prezentat-o Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și Comitetului pentru pescuit și acvacultură. În acest raport, Comisia prezintă Consiliului și Parlamentului European sinteza rapoartelor statelor membre, împreună cu o anexă tehnică (Document de lucru al serviciilor Comisiei I) și avizele comitetelor menționate mai sus (Document de lucru al serviciilor Comisiei II). Documentul de lucru al serviciilor Comisiei I include comentarii detaliate privind gestionarea capacității de pescuit 3, precum și tabele și grafice care arată tendințele generale ale flotei de pescuit comunitare și respectarea de către statele membre a programului de intrare/ieșire. De asemenea, următoarele informații sunt disponibile în limba engleză pe site-ul web Europa: rezultate detaliate referitoare la gradul de conformitate pentru fiecare stat membru; rezultatele înregistrate în fiecare regiune ultraperiferică a Comunității; rapoartele statelor membre. 2. SINTEZA RAPOARTELOR ANUALE ALE STATELOR MEMBRE În acest an, doar 13 state membre și-au prezentat rapoartele la timp; opt rapoarte au fost prezentate cu o întârziere variind între două săptămâni și două luni. La momentul redactării prezentului raport, Regatul Unit nu îi transmisese încă Comisiei rapoartele sale. În ciuda acestor întârzieri, Comisia a prezentat comitetelor mai sus menționate sinteza rapoartelor la 31 iulie 2008. Trebuie adăugat faptul că, deși multe dintre statele membre au respectat structura raportului, stabilită la articolul 13 din Regulamentul nr. 1438/2003, calitatea informațiilor furnizate nu a fost întotdeauna suficientă în scopurile prezentului raport. Prezentul raport sintetizează descrierile făcute de statele membre cu privire la flotele lor de pescuit, impactul programelor existente de reducere a efortului de pescuit, respectarea de către statele membre a regimurilor de intrare/ieșire, precum și punctele forte și punctele slabe ale sistemelor lor de gestionare a flotelor. Pentru a ajuta statele membre să realizeze o analiză armonizată și argumentată a echilibrului dintre flotele acestora și posibilitățile de pescuit existente, Comisia a solicitat CSTEP redactarea unor linii directoare pentru o mai bună analiză a echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit. Comisia a prezentat aceste linii directoare statelor membre, solicitându-le să-și evalueze capacitatea în baza diferiților indicatori propuși de CSTEP. 1 2 3 În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul 2371/2002 și cu articolul 12 din Regulamentul 1438/2003. http://ec.europa.eu/fisheries/fleet/index.cfm?method=fm_reporting.annualreport. În conformitate cu Politica comună în domeniul pescuitului adoptată în decembrie 2002, flotele de pescuit sunt gestionate în temeiul regulii generale conform căreia capacitatea adăugată unei flote, exprimată în tonaj și putere, nu poate depăși capacitatea retrasă. RO 4 RO

Unele state membre nu au aplicat liniile directoare, invocând lipsa timpului sau a datelor suficiente pentru realizarea acestei sarcini. În ciuda termenului scurt, unele state membre au reușit, totuși, să includă calculul unora sau a tuturor indicatorilor propuși. 2.1. Descrierea flotelor în raport cu activitățile de pescuit Belgia: O ușoară reducere a tonajului a avut loc în 2007 fără ajutoare de stat, în timp ce puterea globală a crescut foarte puțin. Raportul Belgiei a aplicat liniile directoare segmentului traulerelor laterale, care este cel mai important segment al flotei belgiene. Utilizarea scăzută a capacității și randamentul negativ al investițiilor (conform datelor din 2006) indică un anumit nivel de capacitate excedentară. Dezmembrări suplimentare sunt prevăzute pentru perioada de programare FEP 2007-2013, dar mărimea capacității afectate nu este specificată. Bulgaria: Flota bulgară este compusă în principal din nave de dimensiuni mici; numai 105 din 2 536 de nave au o lungime mai mare de 12 m. Primul raport privind flota bulgară evidențiază o ușoară creștere (de aproximativ 1%) a capacității de pescuit în cursul anului 2007. Raportul conține calculul unor indicatori de echilibru al capacității, astfel cum se propune în liniile directoare, dar nu se formulează concluzii referitoare la dimensiunea flotei. Danemarca: La fel ca și în celelalte rapoarte de după 2003, a fost utilizat un model economic (EIAA) în scopul calculării numărului minim de nave necesare pentru capturarea cotelor alocate pentru 12 segmente definite în conformitate cu regulamentul privind colectarea datelor 4. În cazul acestor nave, numărul de zile pe mare luat în considerare a fost numărul maxim posibil pe an. S-a ajuns la concluzia că există diverse grade de capacitate excedentară pentru fiecare segment, ținând cont de situația actuală a stocurilor. Conform acestui model, numărul actual al navelor active este proporțional cu posibilitățile de pescuit existente. Numărul navelor active a fost redus cu aproximativ 3% față de anul 2006. Mai mult de 800 de nave, totalizând un tonaj de 7 143 GT și 33 456 kw, au fost raportate ca fiind inactive în 2007. În 2007 nu au avut loc reduceri ale capacității cu ajutoare de stat. Aceasta sugerează amploarea capacității excedentare. Germania: În raportul său, Germania nu a aplicat liniile directoare. A fost utilizată, în schimb, o abordare calitativă biologică pentru examinarea echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit pe fiecare segment de flotă. Segmentele de flotă sunt cele definite de MAGP IV. Raportul a analizat dacă tendința capacității pentru fiecare segment a corespuns sau nu evoluției populației piscicole și nivelului de pescuit al principalelor stocuri vizate. Reduceri ușoare ale capacității au fost realizate fără ajutoare de stat în cursul anului 2007 pentru segmentul uneltelor pasive, cel al traulerelor din Marea Nordului și cel al traulerelor laterale. A fost înregistrată o creștere a capacității flotei pentru pescuitul în larg. Includerea unui trauler de mari dimensiuni în acest segment a dus la o creștere a capacității globale a flotei germane (11% în GT, 3% în kw). Estonia: Raportul Estoniei nu a aplicat liniile directoare și nu a inclus o evaluare a echilibrului dintre capacitatea flotei și posibilitățile de pescuit. Flota este organizată în trei segmente definite în funcție de lungime, de unelte și de zona de pescuit. Flota estoniană face obiectul reducerilor TAC pentru cod în Marea Baltică, precum și al planului de reconstituire NAFO. În 2007 nu a fost introdus niciun nou plan multianual de gestionare și refacere în Marea Baltică sau în zona de reglementare a NAFO. 4 Regulamentul (CE) nr. 1639/2001 al Comisiei (JO L 222, 17.8.2001, pp. 53-115). RO 5 RO

Grecia: Raportul Greciei nu a aplicat liniile directoare și nu a inclus o evaluare a echilibrului dintre capacitatea flotei și posibilitățile de pescuit. S-a continuat finanțarea prin ajutor public a reducerii capacității în 2007, ceea ce a dus la dezafectarea navelor cu un tonaj total de 1 528 GT și o putere totală a motorului de 8 264 kw. Marea majoritate a flotei de pescuit a Greciei este constituită din nave de pescuit de coastă la scară redusă care folosesc diverse unelte de pescuit. Spania: Raportul Spaniei nu a aplicat liniile directoare și nu a inclus o evaluare a echilibrului dintre capacitatea flotei și posibilitățile de pescuit. Spania a continuat să aloce fonduri publice pentru reducerea capacității flotei; nave reprezentând peste 9 000 GT și 21 000 kw au fost dezmembrate în cursul anului 2007, dar raportul nu furnizează detalii cu privire la activitățile de pescuit și la segmentele de flotă vizate de aceste dezafectări. Flota este gestionată separat pentru fiecare segment în parte, la fel ca în cadrul MAGP IV. Franța: Raportul Franței a fost transmis prea târziu pentru a fi luat în considerare. Irlanda: Raportul Irlandei nu a aplicat liniile directoare și nu a inclus o evaluare a echilibrului dintre capacitatea flotei și posibilitățile de pescuit. Totuși, este indicat faptul că multe dintre stocurile vizate se situează în afara limitelor biologice de siguranță. Cotele și debarcările scad în acest moment într-un ritm mai rapid decât cel al capacității de pescuit. În 2007 nu a avut loc nicio dezafectare, dar pentru 2008 este prevăzută o serie masivă de dezafectări în cadrul flotei de pescuit păstrăv argintiu. Italia: Capacitatea flotei italiene s-a redus în continuare cu ajutorul unui program de dezmembrare finanțat prin ajutoare de stat. În decursul anului 2007, au fost dezafectate 177 de nave cu un tonaj total de 9 422 GT și o putere totală a motorului de 38 372 kw. Raportul Italiei include calculul unor indicatori de echilibru propuși de liniile directoare. Cu o valoare de 131 de zile per navă pentru 2007, activitatea medie a navelor italiene de pescuit a scăzut în mod constant. Captura pe unitate de efort măsurată în GT x zile a înregistrat, de asemenea, o ușoară scădere. Cipru: Raportul Ciprului nu a aplicat liniile directoare și nu a evaluat echilibrul dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit. În cursul anului 2007, capacitatea flotei cipriote a fost redusă cu 3% în ceea ce privește tonajul și cu 9% în ceea ce privește puterea, fără ajutoare de stat. Raportul Ciprului atrage atenția asupra creșterii capacității flotei în 2008, ca urmare a schimbării statutului navelor mici de pescuit din nave de agrement în nave profesionale. Letonia: Raportul Letoniei nu a aplicat liniile directoare pentru evaluarea echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit. Totuși, pentru segmentul flotei de larg (8 nave), capacitatea flotei este declarată proporțională cu cotele disponibile. Este prevăzută dezafectarea a 70 de nave din segmentul Mării Baltice și a 110 nave din segmentul navelor de pescuit de dimensiuni mici pentru perioada 2007-2013, în vederea ajustării capacității în funcție de cotele disponibile. În cursul anului 2007 au fost dezafectate 17 nave cu o capacitate totală de 950 GT și 2 228 kw, prin intermediul ajutoarelor de stat. Lituania: Raportul Lituaniei conține calculul unor indicatori propuși de liniile directoare, dar nu se formulează concluzii referitoare la dimensiunea flotei. Cu toate acestea, valorile indicatorilor propuși sugerează o capacitate excedentară a flotei din Marea Baltică. În cursul anului 2007 au fost dezafectate 11 nave cu o capacitate totală de 1 173 GT și 1 893 kw, prin intermediul ajutoarelor de stat. RO 6 RO

Malta: Raportul Maltei include calculul unor indicatori de echilibru propuși de liniile directoare. Capacitatea flotei este evaluată ca fiind adecvată resurselor disponibile și nu sunt prevăzute reduceri. Flota este constituită din nave exploatate integral sau parțial. Navele de agrement sunt, de asemenea, incluse în raport, deși nu sunt nave comerciale de pescuit și nu sunt supuse PCP (politica comună în domeniul pescuitului). Flota este compusă în mare parte din nave de pescuit de dimensiuni mici care măsoară sub 12 m lungime și reprezintă 99% din flotă. În cursul anului 2007, capacitatea flotei malteze a rămas la același nivel ca și în anii anteriori, fără nicio indicație a vreunei creșteri a efortului de pescuit în niciuna dintre activitățile de pescuit. Țările de Jos: Raportul Țărilor de Jos aplică liniile directoare propuse de Comisie. Totuși, raportul subliniază dificultatea evaluării echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit, din cauza gradului de complexitate a producerii datelor detaliate pentru segmentele de flotă respective, necesare pentru realizarea unei analize corecte. Raportul Țărilor de Jos consideră că indicatorii propuși de liniile directoare nu sunt adecvați segmentului de pescuit pelagic, din cauza orientării acestuia spre apele internaționale. Acești indicatori arată o capacitate excedentară pentru flota de traulere laterale. O reducere de 15% a avut loc prin intermediul unei scheme de dezafectare implementate înainte de sfârșitul anului, dar aceasta se va reflecta abia in cifrele anului 2008. Capacitatea segmentului de traulere pelagice a crescut în 2007 cu 7% în ceea ce privește tonajul și cu 12% în ceea ce privește puterea, ca urmare a înlocuirii capacității retrase în 2006. Polonia: Raportul Poloniei nu a aplicat liniile directoare și nu a inclus o evaluare a capacității flotei în funcție de posibilitățile de pescuit. După o reducere semnificativă a flotei din Marea Baltică în 2005 și 2006, aceasta a continuat să scadă și în 2007, dar într-un ritm mult mai redus; 24 de nave reprezentând 700 GT și 2 600 kw au fost retrase definitiv din această flotă, prin intermediul ajutoarelor de stat. Portugalia: Raportul Portugaliei nu a aplicat liniile directoare și nu a inclus o evaluare a capacității flotei în funcție de posibilitățile de pescuit. Capacitatea totală a flotei portugheze continentale a fost redusă cu numai 0,4% în cursul anului 2007, cea mai mare parte a acestei reduceri fiind finanțată de ajutoare de stat. România: În raportul său, România nu a aplicat liniile directoare. Cu toate acestea, România consideră că flota operează într-o manieră durabilă. Flota este caracterizată de probleme structurale, în special de nave vechi și unelte vetuste. Sunt prevăzute dezmembrări pentru perioada de programare FEP 2007-2013, dar mărimea capacității afectate nu este specificată. Slovenia: Raportul Sloveniei nu a aplicat liniile directoare și nu a inclus o evaluare a capacității flotei în funcție de posibilitățile de pescuit. Capacitatea flotei slovene a scăzut ușor în cursul anului 2007, fără ajutoare de stat. Flota este caracterizată de probleme structurale, în special de nave vechi și unelte vetuste. Planul de gestionare stabilit în conformitate cu prevederile regulamentului privind Marea Mediterană se va concentra asupra ajustării capacității și asupra reducerii pescuitului cu traule de fund. Finlanda: Raportul Finlandei nu a aplicat liniile directoare și nu a inclus o evaluare a capacității flotei în funcție de posibilitățile de pescuit. Numărul navelor și capacitatea flotei finlandeze au scăzut ușor în 2007, dar nu a avut loc nicio dezafectare finanțată prin ajutoare de stat. În comparație cu nivelul inițial de la 1 ianuarie 2003, s-a înregistrat o reducere de 19% în GT și 12% în kw. RO 7 RO

Suedia: Raportul Suediei include evaluarea unor indicatori de echilibru în conformitate cu liniile directoare. Rezultatele indică pescuitul în exces pentru unele stocuri, activitatea foarte scăzută a majorității flotei, precum și performanța economică nesatisfăcătoare a acesteia. Aceste date indică în mod clar capacitatea în exces, fapt recunoscut în raport; reduceri ale capacității de până la 50% pentru segmentul pescuitului demersal și de până la 30% pentru segmentul pescuitului pelagic sunt prevăzute pentru perioada 2007-2013. Regatul Unit: Niciun raport din partea Regatului Unit nu fusese primit la momentul redactării prezentului raport. 2.2. Impactul programelor de reducere a efortului de pescuit asupra capacității Statele membre au prezentat diferite măsuri de refacere a stocurilor și diferite programe de reducere a eforului de pescuit aplicabile pentru 2007. În general, rapoartele statelor membre nu indică în mod clar dacă programele de reducere a efortului de pescuit au constituit sau vor constitui un mijloc eficace pentru realizarea unui echilibru durabil între capacitate și resurse. Comisia consideră că rezultatele generale ale programelor de ajustare a efortului de pescuit în ceea ce privește dimensiunile flotei sunt insuficiente și trebuie întreprinse mai multe eforturi. Belgia: Flota de pescuit a reprezentat obiectul programului din anexa II 5 și al programului privind apele occidentale. Nu s-a depășit numărul total de zile pe mare pentru întreaga flotă deoarece anumite nave nu au utilizat integral numărul de zile pe mare alocate. Cu toate acestea, restricția privind numărul de zile pe mare nu a avut drept rezultat o exploatare insuficientă a cotelor disponibile. Posibilitățile de pescuit pentru scoicile Saint-Jacques au fost utilizate aproape integral. Totuși, în zona ICES VIII, efortul de pescuit alocat s-a dovedit a fi insuficient, astfel că a fost necesar un schimb de cote și de efort cu Țările de Jos. Bulgaria: Flotei bulgare nu i s-a aplicat niciun program de ajustare a efortului de pescuit. Danemarca: Flota daneză face obiectul măsurilor prevăzute în anexa II, în cadrul planului de refacere a stocurilor de cod. Cea mai importantă consecință a aplicării anexei II a fost o reducere medie a efortului de pescuit de 47% față de nivelul din 2003. Numărul total al zilelor de pescuit a fost redus cu 49%. Transferul zilelor de pescuit, precum și implementarea cotelor transferabile individuale în 2007 au dus la o concentrare a efortului de pescuit rămas asupra unui număr mult mai scăzut de nave, în timp ce o parte a flotei a avut o activitate foarte redusă sau nu a avut nicio activitate în decursul anului 2007. Germania: La fel ca în 2006, programele de reducere a efortului au avut un impact minor asupra flotei, în special în Marea Baltică. Nu sunt disponibile cifre în acest sens. Estonia: Flotei estoniene din Marea Baltică nu i s-a aplicat niciun program de reducere a efortului de pescuit, dar aceasta a fost supusă măsurilor de refacere adoptate pentru codul din Marea Baltică. Raportul nu conține însă nicio evaluare a efectului acestor măsuri. Grecia: Flotei grecești nu i s-a aplicat niciun program de ajustare a efortului de pescuit. Spania: Flota a fost afectată de măsurile de reducere a efortului de pescuit pentru bacaliar albastru și langustină (anexa IIB), precum și pentru speciile de adâncime și resursele din zona NAFO. Planuri naționale de gestionare continuă să se aplice pentru Marea Mediterană, golful Cadiz și zona Insulelor Canare. O reducere efectivă a efortului de 12% este menționată în 5 Regulamentul (CE) nr. 51/2006 al Consiliului (JO L 1, 20.1.2006, pp. 1-183). RO 8 RO

raport pentru speciile de adâncime, ceea ce corespunde unei reduceri nominale maxime a efortului de 10%. În schimb, efortul efectiv a crescut în cadrul planului pentru merluciu și langustină, prin care se alocau zile suplimentare în 2007 segmentelor de flotă în cauză, în vederea dezmembrării navelor. Raportul nu explică în ce măsură reducerea permanentă a capacității cu aproximativ 100 de nave și 9 000 GT, prin intermediul ajutoarelor de stat, este legată de aceste măsuri de reducere a efortului de pescuit. Franța: Raportul Franței a fost transmis prea târziu pentru a fi luat în considerare. Irlanda: Flota irlandeză face atât obiectul programelor de reducere a efortului de pescuit adoptate în conformitate cu anexa II la regulamentul privind TAC și cotele, cât și al programului privind apele occidentale, deși acestea nu au avut nicio influență, în 2007, asupra capacității flotei de pescuit. Activitățile de pescuit care fac obiectul planului de refacere a stocurilor (zonele ICES VIa și VIIa) au caracteristici foarte variate. Prin urmare, evaluarea impactului programelor de reducere a efortului de pescuit a fost estimată ca fiind dificilă de către administrația irlandeză. Italia: Flotei italiene nu i s-a aplicat niciun program de ajustare a efortului de pescuit. Cipru: Activitățile de pescuit cipriote nu fac obiectul niciunui program obligatoriu de reducere a efortului de pescuit. Letonia: Flota letonă a făcut obiectul măsurilor de refacere adoptate pentru codul din Marea Baltică, dar nu se face nicio referire la efectele acestor măsuri asupra efortului de pescuit. Situația precară a stocurilor de cod, vechimea navelor și creșterea costurilor carburanților i-au determinat pe proprietarii navelor să solicite prime de dezafectare. Lituania: Flota lituaniană a făcut obiectul măsurilor de refacere adoptate pentru codul din Marea Baltică, dar nu se face nicio referire la efectele acestor măsuri asupra efortului de pescuit. Reducerea flotei prin intermediul ajutoarelor de stat a continuat în 2007 prin dezmembrarea celor mai vechi și mai puțin eficiente nave. Reducerea capacității flotei din 2005-2006 a avut un efect pozitiv asupra performanței economice (conforma datelor din 2006), capturile per navă crescând. Malta: Flotei malteze nu i s-a aplicat niciun program de ajustare a efortului de pescuit. Țările de Jos: Flota face obiectul limitării numărului de zile pe mare în Marea Nordului (programul din anexa II). Aceste măsuri nu au dus la reduceri semnificative ale capacității totale a flotei de traulere laterale; puterea totală a fost redusă cu 2,9%, în timp ce tonajul a scăzut cu 0,5%. Efortul de pescuit realizat în 2007 cu privire la stocurile de cambulă de Baltica și limbă-de-mare din zonele de refacere a crescut cu 6% față de 2006, rămânând, în același timp, sub nivelurile din 2005. Această situație, se explică, printre altele, prin schimbarea uneltelor de pescuit în combinație cu creșterea numărului de zile pe mare. În aplicarea anexei IIA, Țările de Jos au optat pentru cea mai mare flexibilitate posibilă în limitele stabilite: s-a permis transferul de zile între nave și transferul de la o perioadă de gestionare la alta. Polonia: Ca urmare a programului de reducere a efortului de pescuit, numărul de zile în care flota din Marea Baltică a derulat activități de pescuit în 2007 s-a redus cu 44% în raport cu 2004 și aproximativ 70% în cazul cuterelor cu lungimea de 24-40 de metri. În perioada 2004-2007, numărul de zile petrecute pe mare de către navele de pescuit cod s-a redus cu aproximativ 56%. RO 9 RO

Portugalia: Aplicarea planului de refacere a stocurilor de merluciu și langustină (anexa IIB la Regulamentul TAC) a continuat în 2007, dar nu au fost indicate reduceri ale capacității ca urmare a acesteia. Totuși, raportul semnalează că navele în cauză au realizat eforturi semnificative, inclusiv suspendarea operațiunilor, pentru a respecta numărul de zile pe mare disponibile. Cu toate acestea, efortul efectiv total a crescut față de 2006. Numărul zilelor petrecute în zona NAFO a continuat să scadă în 2007. Măsuri naționale pentru limitarea efortului de pescuit se aplică speciilor de adâncime. România: Flotei române nu i s-a aplicat niciun program de ajustare a efortului de pescuit. Slovenia: Flotei slovene nu i se aplică niciun program de reducere a efortului de pescuit. Finlanda: Flotei finlandeze nu i s-a aplicat niciun program de reducere a efortului de pescuit în 2007. În ciuda unei reduceri semnificative a capacității de pescuit în perioada 2003-2006, efortul total de pescuit al flotei finlandeze a înregistrat o tendință crescătoare din 2005, acesta fiind cu 10% mai ridicat în 2007 față de 2003. Această creștere a efortului de pescuit privește pescuitul pelagic. Segmentul uneltelor de pescuit fixe pentru pescuitul de cod și-a redus efortul în mod treptat, activitatea acestui segment încetând complet în 2007 datorită unei interdicții de utilizare a setcilor în derivă. Suedia: Flota intră sub incidența anexei IIA, iar efortul de pescuit s-a redus progresiv ca urmare a reducerii TAC și a numărului de zile pe mare. 2007 a fost ultimul an în care utilizarea setcilor în derivă a mai fost autorizată. Datorită viitoarei interdicții a utilizării setcilor în derivă, au fost dezmembrate zece nave de pescuit cu plase cu ochiuri mari, prin intermediul ajutoarelor de stat. Cote individuale pentru pescuitul pelagic au fost introduse în 2007. Regatul Unit: Niciun raport din partea Regatului Unit nu fusese primit la momentul redactării prezentului raport. 2.3. Respectarea regimurilor de intrare/ieșire și a nivelurilor de referință Conform datelor RFC (registrul flotei comunitare) disponibile la 22 iulie 2008, toate statele membre s-au încadrat în limitele maxime de capacitate a flotei la sfârșitul anului 2007. Capacitatea flotei UE înregistrează o tendință generală de scădere constantă. Toate statele membre în cauză au respectat nivelurile de referință stabilite pentru flota continentală. 3. RESPECTAREA NORMELOR DE GESTIONARE A CAPACITĂțII DE PESCUIT. REZULTATE GENERALE 3.1. Rezultate pentru flota continentală (cu excepția navelor înregistrate în regiunile ultraperiferice) Conform registrului flotei comunitare, în perioada 2003-2007, capacitatea totală a flotei UE s- a redus cu aproximativ 197 000 GT și 720 000 kw reprezentând o reducere netă de aproximativ 11% și aceasta în ciuda a două extinderi succesive. Flota UE-15 a fost redusă cu 207 000 GT și 788 000 kw, în comparație cu 71 000 GT și 152 000 kw reprezentând reducerea flotei UE-10. În termeni relativi, reducerea flotei UE-10 începând cu momentul aderării a fost mai importantă decât reducerea flotei UE-15 în perioada 2003-2007 (26% în raport cu 11%, în ceea ce privește puterea motorului). În perioada 2003-2007, au fost retrase din flota comunitară (cu excepția regiunilor ultraperiferice) aproximativ 198 000 GT și RO 10 RO

638 000 kw, prin intermediul ajutoarelor de stat, din care 25 000 GT și 81 000 kw au fost retrase în 2007. Pe ansamblu, reducerea netă a flotei UE pare încă insuficientă, având în vedere progresele tehnologice constante care neutralizează efectele reducerii capacității, precum și starea precară a majorității activităților de pescuit comunitare, în special în ceea ce privește speciile demersale, acestea din urmă necesitând o reducere drastică a efortului de pescuit. Tabelele 1 și 2 din Documentul de lucru al serviciilor Comisiei I la prezentul raport prezintă o sinteză a respectării de către statele membre a regimurilor de intrare/ieșire și a nivelurilor de referință la 31 decembrie 2007. Toate statele membre au respectat aceste norme. Informații detaliate (tabele și grafice) privind tendințele capacității flotelor statelor membre sunt disponibile pe site-ul web Europa 6. 3.2. Rezultate pentru flotele înregistrate în regiunile ultraperiferice Capacitatea flotelor înregistrate în regiunile ultraperiferice și evoluția acesteia în perioada 1 ianuarie 2003-31 decembrie 2007 figurează în tabelul 4 din Documentul de lucru al serviciilor Comisiei I la prezentul raport. Rezultatele arată faptul că flota înregistrată în regiunile ultraperiferice ale Spaniei și Portugaliei s-a redus în mod considerabil, atât ca tonaj, cât și ca putere a motorului. În departamentele franceze de peste mări, s-a înregistrat o ușoară reducere a numărului total de nave, o scădere a tonajului și o creștere în ceea ce privește puterea motorului. La sfârșitul anului 2007, nivelul de referință a fost depășit ușor de numai unul din cele 17 segmente aferente regiunilor ultraperiferice. Segmentul în cauză este CA2 (nave mai lungi de 12 m, înregistrate în Insulele Canare și care pescuiesc în apele comunitare). 4. CONCLUZIILE COMISIEI Calitatea rapoartelor statelor membre s-a ameliorat în mod constant de la prezentarea primului raport aferent anului 2003, dar, cu toate acestea, sunt necesare multe alte îmbunătățiri. Ca și în anii precedenți, majoritatea rapoartelor nu au descris flotele statelor membre în raport cu activitățile de pescuit, astfel cum este prevăzut la articolul 13 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1438/2003, de o manieră care să permită Comisiei analizarea eforturilor depuse pentru realizarea unui echilibru între capacitatea flotei de pescuit și posibilitățile de pescuit existente, astfel cum se stipulează la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002. În schimb, statele membre au evidențiat sistemele naționale de gestionare a flotei puse în aplicare și tendințele capacității flotei în raport cu regimul de intrare/ieșire. Aplicarea liniilor directoare în vederea evaluării echilibrului dintre capacitatea și posibilitățile de pescuit reprezintă un progres, dar acest instrument nu a fost utilizat de toate statele membre. Comisia recunoaște că atât termenul scurt pentru aplicarea acestor linii directoare cât și natura lor mai degrabă tehnică au generat dificultăți pentru unele state membre. Este necesar să se realizeze eforturi suplimentare în anul în curs pentru punerea completă în aplicare a liniilor directoare în raportul 2008. 6 http://ec.europa.eu/fisheries/fleet/index.cfm?method=fm_reporting.annualreport. RO 11 RO

Majoritatea rapoartelor sunt elaborate în așa fel încât nu permit realizarea unei legături clare între măsurile de gestionare a efortului și ajustarea capacității flotei și nu conțin o analiză critică a tendințelor la nivelul efortului real realizat. Pe ansamblu, impactul măsurilor de ajustare a efortului de pescuit asupra capacității flotei pare limitat. În unele cazuri, principalul motor al reducerii capacității flotei pare a fi combinația dintre performanța economică scăzută a flotei și disponibilitatea fondurilor comunitare sau naționale. Este probabil ca acest lucru să fie determinat, în parte, de lipsa unor sisteme de gestionare a efortului pentru mai multe activități de pescuit, precum și de efectul limitat al celor existente (anexa II, apele occidentale, activitățile de pescuit de adâncime, anumite programe naționale etc.). În 2007, capacitatea flotei comunitare a continuat să se reducă încet dar constant, cu o rată anuală variind între 2% și 3%. Figurile 3-5 din Documentul de lucru al serviciilor Comisiei I indică faptul că aceasta a fost tendința generală din ultimii 16 ani, ea nefiind însă uniformă și la nivelul fiecărui stat membru. Acest fapt ridică întrebări cu privire la eficacitatea măsurilor de ajustare a capacității aplicate în cadrul PCP. Evaluarea științifică arată că 30% din stocurile pentru care există date sunt pescuite în afara limitelor biologice de siguranță și că 80% dintre ele sunt pescuite la niveluri care depășesc randamentul durabil maxim. În același timp, pentru o mare parte a flotei, capacitatea este insuficient utilizată în sensul că numărul de zile de pescuit este inferior maximului posibil, înregistrându-se o performanță economică slabă, a cărei situație s-a agravat în continuare în 2008. În lumina acestor argumente, reducerea realizată a capacității se dovedește a fi insuficientă pentru obținerea, pe termen scurt, a unui echilibru durabil între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit. De asemenea, progresul tehnologic, care, conform estimărilor, este de aceeași magnitudine cu reducerea capacității, riscă neutralizarea acesteia din urmă. Consiliul a adoptat, la 22 iulie 2008, măsuri specifice temporare pentru restructurarea flotei de pescuit a UE, oferind astfel posibilitatea de realizare a restructurărilor necesare ale flotei, posibilitate care nu ar trebui neglijată. RO 12 RO