Microsoft Word - 5Bogdan Popoveniuc.doc
|
|
- Luciana Dima
- 5 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 65 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE Abstract. The doctrine of contradiction, of antinomy, as inherent of nature of things, is as old as antique philosophy. Thus, is not a surprise that Immanuel Kant characterized his reflection on the antinomies as the point from which he has started to build his critical system. His attempt to solve the problem of human reason, has been evaluated in different ways as time pass by. The present article isn t analyzing the viability of the solution suggested by Kant, but it is proposing a strict logic analysis of antinomies argumentation (more exactly the first and the second). According to this analysis, on their basis it is an error of defining the notion of world, the whole antinomy resulting only from that and it is not necessary for its explaining to introduce the conflict between intellect and reason. This conflict becomes however foundation of the antinomy at the same time as defining correctly the notion of world, without losing a part from the essence of the kantiene conception. Although this logic analysis can lead us to an alternative solution of the antinomies. Doctrina contradiciei, a antinomiei, ca inerent naturii lucrurilor, este la fel de veche ca i filosofia antic. De aceea nu este de mirare c Immanuel. Kant a caracterizat reflecia asupra antinomiilor drept punctul de la care a plecat în construcia sistemului su critic. În
2 66 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) scrisoarea sa ctre Chr. Grave din 21 septembrie 1798 citim: Nu cercetarea existenei lui Dumnezeu, a nemuririi etc. a fost punctul de la care am plecat, ci antinomiile raiunii pure: lumea are un început ea nu are un început etc. pân la a patra: exist libertate în om împotriva a nu exist libertate, ci totul este în el necesitate natural; aceasta a fost ceea ce m-a trezit mai întâi din somnul meu dogmatic i m-a mânat spre critica raiunii, pentru a înltura scandalul contradiciei aparente a raiunii cu ea însi. i O alt mrturisire în aceast privin o reprezint o cunoscut însemnare gsit printre notele lui Kant în care filosoful precizeaz, cu referire la problema pe care o ridic antinomiile raiunii, c anul 1769 i-a adus o mare lumin. ii Antinomiile kantiene au fost evaluate diferit de-a lungul timpului, un mare numr de filosofi susinând chiar faptul c în realitate ele nu exist. Dup unii, nu exist deloc antinomie, pentru c tezele sunt absolut adevrate i riguros demonstrate, pe când antitezele nu sunt niciodat demonstrate, decât incomplet. Tezele iii, spun ei, se demonstreaz prin reducerea la absurd a antitezelor; ele rezult de acolo c antitezele sunt demonstrate ca fiind contradictorii. Din contra, în demonstrarea antitezelor este stabilit simplu c tezele sunt incomprehensibile. Nu exist deci egalitate între cele dou demonstraii. Spiritul uman nu poate accepta contradictoriul, dar el poate accepta incomprehensibilul, dac este contradictoriu cu contradictoriul în sine. Tezele se sprijin pe intelect, antitezele pe imaginaie. Acestea sunt, de exemplu, punctele de vedere ale lui J. Renouvier i F. Evellin. 1 / 2001
3 67 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE Potrivit altor filosofi, cum ar fi Schopenhauer, antitezele singure se întemeiaz pe formele facultii noastre de cunoatere, care cere ca tot ceea ce este condiie s aib un condiionat. Din contra, tezele sunt false, pentru c sunt cldite pe slbiciune i pe sofismele individului ( sophismes de l individu ). Este imaginaia, care obosit s coboare indefinit înapoi, pune un termen în drumul su, cu ajutorul ipotezelor arbitrare. Aici se nate o nou antinomie, dar nici una din pri nu triumf uor, pentru c adepii finitudinii lumii, în refutarea tezei, o arat, de fapt, contradictorie nu în ea însi, ci cu o anume lege a gândirii, care vrea ca realul s fi fost în întregime determinat. Cele dou pri nu denun la adversar o contradicie în sine, ci incompatibilitatea cu o lege consecutiv determinant. Numai c aceti autori încearc s rezolve antinomiile, introducând propriile lor supoziii. J. Renouvier de pild, face apel la legea reprezentrii. Iar Schopenhauer invoc, în esen, principiul raiunii suficiente. De asemenea, interpretarea pe care o propune Henry Wald, este tot dintr-o perspectiv strin sistemului kantian, cea a unei logici dialectice. De fapt, antinomiile nu formeaz bariera gândirii în general, ci numai bariera gândirii elementare. Neputând depi logica general, Kant rmâne metafizician. Numai în lumina logicii dialectice, logica elementar nu se transform în metafizic. iv Iar Hegel bineîneles c soluioneaz problema antinomiilor, prin filosofia speculativ. Pentru Hegel,
4 68 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) antinomiile kantiene nu conin altceva decât afirmarea abstract a ambelor momente ale conceptului speculativ, dar mascat de raionamente complicate, îns false, care ascund caracterul tautologic al enunurilor. v Noi vom încerca s artm c mecanismul care genereaz de fapt antinomiile nu este cel invocat de Kant, i anume c ele ar rezulta din pretenia raiunii de a elibera conceptul intelectului de limitrile inevitabile ale unei experiene posibile, pentru a-l extinde dincolo de limitele empiricului, dar totui în legtur cu el, ci din faptul c exist o contradicia logic ce ar sta la baza producerii lor, a dialecticii transcendentale în general. Vom propune în acelai timp, o reconsiderare a rolului pe care Ideile, aa cum le-a îneles Kant, îl au în cadrul cunoaterii. i ne pornim în acest demers, îmbrbtai chiar de remarca lui Kant, care spune c nu e nimic extraordinar, atât în conversaia comun cât i în cri, s înelegi un autor chiar mai bine decât s-a îneles el pe sine însui, i anume prin comparaia ideilor pe care le exprim asupra obiectului lui, dat fiind c el nu determinase îndeajuns conceptul lui i c, astfel, uneori el vorbea sau chiar gândea împotriva propriei lui intenii. vi S lum prima antinomie. 1 / 2001
5 69 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE TEZ Lumea are un început i este, de asemenea, limitat în spaiu. ANTITEZ Lumea nu are nici început, nu este nici limitat în spaiu, ci este infinit atât în timp cât i in spaiu. i acum demonstraiile lor. Cum poate fi lumea infinit în timp, dac infinitatea unei serii scurs în lume este imposibil. Cum poate lumea s fie infinit în spaiu, fr a considera c sinteza prilor ei nu este terminat, adic un timp infinit ar trebui considerat ca scurs în enumerarea tuturor lucrurilor coexistente, ceea ce este imposibil. Pe de alt parte, cum putem concepe ca lumea s aib un început în timp, adic naterea lumii s fie precedat de un timp vid, când în el nu este posibil naterea vreunui lucru; cci nici o parte a unui astfel de timp nu are în sine fa de o alt parte vreo condiie distinctiv a existenei decât a nonexistenei? i cum poate fi lumea limitat în spaiu, adic s fie limitat de un spaiu vid, când raportul ei cu un asemenea spaiu nu este nimic, pentru c spaiul nu este decât forma intuiiei externe în care ne sunt date toate lucrurile ca fenomene? Ambele demonstraii impun prin elegana prin care este evideniat contradicia la care se ajunge, în cazul în care presupunem c teza (sau antiteza) ar fi fals. O banal demonstraie prin reducere la absurd, care
6 70 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) evideniaz contradicia natural de care trebuie s se izbeasc în mod necesar orice raiune uman în mersul ei înainte. vii Ce s-ar putea reproa oare unei asemenea demonstraii imbatabile? Nimic altceva decât c întreaga argumentare pleac de la o definiie incorect din punct de vedere logic. Dup cum am vzut, în general, comentariile i observaiile fcute pân acum, referitoare la aceste antinomii, au vizat dintre termenii implicai doar pe cei de infinit, finit, indefinit aa cum apar ei în argumentrile tezelor. i de aceea, soluiile date sunt într-un fel strine sistemului kantian, deoarece vin cu propriile supoziii. viii Aceasta fiindc scap din vedere tocmai termenul principal, subiectul tezelor i anume lumea. Argumentarea kantian este într-adevr fr cusur, i pare irefutabil. Dar s nu uitm c ne aflm pe trâmul raiunii unde principiul necontradiciei este suveran, chiar dac nu ne poate ajuta s ne îmbogim cunoaterea, fapt recunoscut chiar autorul Criticii: Trebuie deci s recunoatem c principiul contradiciei e valabil ca principiul universal i cu totul suficient al oricrei cunotine analitice; dar autoritatea i utilitatea lui, ca criterii suficiente ale adevrului, nu se întind mai departe. Faptul c nici o cunotin nu poate fi contrar fr a se anula pe ea însi face din acest principiu desigur o conditio sine qua non ( ) vom veghea fr îndoial totdeauna s nu acionm niciodat contra acestui principiu inviolabil. ix. Dar se pare c, el însui, nu a fost suficient de vigilent. 1 / 2001
7 71 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE De ce afirmm acest lucru. S lum definiia pe care o d Kant lumii. Lume înseamn întregul matematic al tuturor fenomenelor i totalitatea sintezei lor în mare, ca i în mic, adic atât în dezvoltarea progresiv a acestei sinteze prin compunere, cât i prin diviziune. x Aceast definiie este greit din trei motive. În primul rând este o definiie constructiv a unui concept al unei mulimi infinite, având deci, un caracter contradictoriu; în al doilea rând este o definiie prin accident; i în al treilea rând este o definiie idem per idem. S detaliem. Când spun c lumea este infinit sau finit în spaiu sau în timp, eu m desprind de proprietile spaiului - infinit sau ale sintezei finit i încerc s-i atribui lumii o mrime. Dar lumea reprezint sinteza fenomenelor efectuat succesiv, adic în timp, atât cât permite mrimea acestuia, adic nelimitat, pentru c timpul este infinit. Sau, pentru partea a doua a antinomiei, lumea reprezint sinteza fenomenelor efectuat succesiv în timp în cadrul intuiiei infinite a spaiului. De unde caracterul contradictoriu al lumii, ca concept, care rezult chiar din definiie: lumea este o sintez executat succesiv în timp i terminat (în spaiul sau timpul infinit). Adic lumea este o sintez infinit terminat. În aceast form, se poate observa c avem dea face cu o definiie contradictorie, pentru c atribuim noiunii de lume dou atribute contradictorii între ele. Dac m opream în definiie la ansamblul matematic al tuturor fenomenelor, care este o Idee i spun eu
8 72 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) adevrata Idee despre lume - eu a fi putut pune problema mrimii ei. Pe când aa eu nici mcar nu mai am dreptul s pun problema ansamblului care nu exist înc, din moment ce depinde de sfâritul sintezei mele. Deci avem de-a face cu o definiie constructiv a unei colecii de obiecte virtual infinit. Iar aceast definiie vine în contradicie cu însi viziunea lui Kant asupra cerinelor raiunii. Nu-i putem atribui unui concept dou atribute care se exclud reciproc sintez succesiv în timp, de care prin cerina executrii ei este limitat i posibilitatea nelimitat de executare a acestei sinteze în timp sau spaiu. Principiul raiunii nu este propriu-zis decât o regul, care ordon o regresie în seria condiiilor fenomenelor date i creia nu îi este niciodat permis s se opreasc decât la un necondiionat absolut. xi Aceast regul nu poate spune ce este obiectul, ci cum trebuie instituit regresia empiric, spre a ajunge la conceptul complet al obiectului. Dac ar avea loc primul caz, ea ar fi un principiu constitutiv, ceea ce niciodat nu este posibil din raiune pur. xii Observm aici o ambiguitate. Raiunea arat cum trebuie s se instituie regresia empiric, dar raionamentul deductiv nu se refer la intuiii, pentru a le supune regulilor (cum face intelectul cu categoriile lui), ci la concepte i judeci. Dac, deci, raiunea pur se raporteaz i la obiecte, totui ea nu are nici un raport nemijlocit cu acestea i cu intuiia lor, ci numai cu intelectul i cu judecile lui, care se adreseaz în primul rând simurilor i intuiiilor lor, pentru a le determina obiectul lor. xiii 1 / 2001
9 73 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE Cu alte cuvinte intelectul, i nu raiunea, este cel care reclam ca diversul intuiiei s fie mai întâi, într-un anumit mod, parcurs, acceptat i legat, pentru a face din el o cunotin. xiv Deci modul în care trebuie instituit regresia empiric, este o funcie a intelectului, raiunea este cea care doar pretinde unitatea maxim a regulilor intelectului sub principii. Raiunea nu poate cere (presupune) decât totalitatea seriei, sinteza acesteia aparine intelectului. În ali termeni, singura modalitate de cunoatere a acestei posibile totaliti nu poate fi conceput decât în modalitatea de cunoatere a intelectului, adic prin sintez. Deci sinteza este cerut, pentru cunoaterea Ideii (ca fenomen), cu alte cuvinte de ctre de intelect i nu de raiune. Dar din perspectiva raiunii Ideea (necondiionatul), este anterioar sintezei, pentru c face posibil orice condiionat. Fenomenele sunt deci considerate aici ca date i raiunea reclam totalitatea absolut a condiiilor posibilitii lor, întrucât acestea constituie o serie, prin urmare reclam o sintez absolut (adic în orice privin), complet, prin care fenomenul s poat fi expus dup legile intelectului. xv În al doilea rând, lumea este sinteza tuturor fenomenelor în spaiu, sau mai clar o sintez în spaiu, este o definiie prin accident pentru c din conceptul de lume nu pot deduce aceast sintez care se face. Aceast situaie apare deoarece proprietatea sintezei care este atribuit lumii nu are nimic de a face cu ansamblul tuturor fenomenelor, ci doar cu partea a doua a definiiei, care, dup cum spuneam, este ataat arbitrar
10 74 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) de Kant conceptului de lume. Dac ni se spune c, în virtutea cerinelor Critici, eu nu am voie s spun nimic despre lumea în sine, deoarece conceptele intelectului nu se aplic lucrurilor în sine, i de aceea, lumea const tocmai în aceast sintez în compunerea fenomenelor, nu o considerm o întâmpinare viabil, deoarece tot prin definiie lumea este ansamblul tuturor fenomenelor i nicidecum vreun lucru în sine. Faptul c nu este înc cunoscut, nu implic inexistena sa, mcar ca posibilitate, ca Idee a raiunii. Aici întâlnim una din situaiile care l-au determinat pe Alex. Bain s recunoasc în propoziiile care exprim o proprietate accidental, propoziiile sintetice ale lui Kant. Într-adevr, în asemenea propoziii, predicatul, fiind un aditiv pozitiv pentru subiect, nu este coninut, în nici un fel, nici direct, nici indirect, în subiect. Cu alte cuvinte, legtura dintre subiect i predicatul accidental într-o asemenea propoziie nu are o baz logic, ca în propoziia verbal esenial, identic (propoziia analitic a lui Kant), ci exclusiv o baz de fapt, de constatare, sau o baz empiric (în sensul cel mai larg al cuvântului). Aceast observaie este extrem de important, cci dac accidentul are o baz de fapt i nimic altceva, pentru a determina accidentul unui lucru, nu avem alt mijloc decât de a-l indica concret, întrucât el nu decurge din definiia lucrului care-l posed. xvi Cu alte cuvinte, eroarea de definire este cea care m silete s art în experien obiectul corespunztor acestei sinteze. Dac nu se atribuia accidental, noiunii de 1 / 2001
11 75 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE lume aceast proprietate a sintezei fenomenelor i se limita strict la înelesul su cel mai restrâns, de ansamblu al tuturor fenomenelor, nu mai exista obligaia de a arta în realitate aceast sintez realizat. Nici Kant nu credem c la orele de geografie definea câmpia ca: Întindere vast de pmânt fr accidente însemnate de teren i totalitatea sintezei lor în mare, ca i în mic, adic atât în dezvoltarea progresiv a acestei sinteze prin compunere, cât i prin diviziune. Conceptul (raiunii, în cazul nostru, dar observaia rmâne valabil i pentru celelalte concepte) nu are nimic de a face cu modul nostru de cunoatere. Aceast sintez poate fi considerat ca fiind constitutiv pentru obiect, doar din perspectiv gnoseologic, în ceea ce privete modul meu de a o aprehenda. Considerat independent de aceast ordine arbitrar, care o definete prin accident, ea îi pierde singurul element care o definete, i deci, nu mai e practic definit. În schimb problemele care le ridic atribuirea sintezei empirice, ca parte constitutiv a lumii, sunt mult mai mari. Deoarece, în felul acesta Kant nu face altceva decât s determine lumea ca fenomen, adic supus condiiilor sensibilitii i sintezei aprehensiunii în timp. Toate fenomenele cuprind, în ce privete forma, o intuiie în spaiu i în timp ce le st a priori tuturor la baz. Ele nu pot fi deci altfel aprehendate, adic primite în contiina empiric, decât cu ajutorul sintezei diversului prin care sunt produse reprezentrile unui spaiu sau timp determinat, adic prin compoziia omogenului i contiina unitii sintetice a acestui divers
12 76 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) (omogen). Contiina omogenului divers în intuiia în genere, întrucât prin ea devine mai întâi posibil reprezentarea unui obiect, este conceptul unei mrimi (quantum). Prin urmare, însi percepia unui obiect ca fenomen nu este posibil decât prin aceeai unitate sintetic a diversului intuiiei sensibile date prin care este gândit unitatea compoziiei omogenului divers în conceptul unei mrimi; adic fenomenele sunt toate mrimi, i anume mrimi extensive, pentru c ele, ca intuiie în spaiu sau în timp, trebuie s fie reprezentate prin aceeai sintez prin care sunt determinate în genere spaiul i timpul. xvii Ce rezult de aici, c lumea, conform definiiei date nu poate fi decât un fenomen. Cu alte cuvinte, conceptul raiunii, în cazul Ideilor cosmologice, spre deosebire de cele dinamice, nu au pretenia de a transcende lumea sensibil, ci doar de a obine necondiionatul aici, în lumea sensibil, prin totalitatea absolut a condiiilor. Dac se consider c ( ) Ideile sunt toate transcendente i dei nu depesc obiectul, adic fenomenele ca specie, ci au de-a face numai cu lumea sensibil (nu cu nuomene), împing totui sinteza pân la un grad care depete orice experien posibil; ele pot fi numite toate, dup prerea mea, foarte just c o n c e p t e c o s m ol o g i c e. xviii Dar lumea este ansamblul tuturor fenomenelor. i dac aceast Idee de lume trebuie s fie obinut, cel puin aparent sau ca încercare, în aceleai condiii ca i conceptele despre fenomene, atunci înseamn c Idee de lume înseamn de fapt fenomenul tuturor fenomenelor. Or este evident c aceasta este o definiie idem per idem, adic nu este o definiie. Dar din punctul de vedere al cerinelor Esteticii i Logicii transcendentale, pare c 1 / 2001
13 77 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE lumea trebuie definit i prin sinteza fenomenelor, nu numai ca ansamblu al tuturor fenomenelor, dar aceasta e numai o aparen, pentru c noiunea de lume nu are nimic de a face cu cunoaterea ei efectiv de ctre mine. Ceea ce se întâmpl se subordoneaz cazului mai general al clasei tuturor claselor. Clasa tuturor claselor nu este definit pentru c se ia noiunea de clas i definiia sa i se pretinde ca aceast definiie s defineasc o alt clas, clasa tuturor claselor; dar definiia noiunii de clas nu poate fi definiens pentru nici o alt clas, decât pentru noiunea de clas, deci, dac încercm s definim înc o clas cu aceast definiie, realizm o fals definiie idem per idem. Clasa tuturor claselor nu este altceva decât extensiunea noiunii de clas. Acesta este motivul pentru care nu e posibil s definim clasa tuturor claselor prin noiunea de fenomen, decât printr-o definiie idem per idem. xix Este exact ceea ce se întâmpl când încerc s definesc lumea nu ca ansamblul tuturor fenomenelor, ci ca sinteza în compunerea i diviziunea lor, adic întocmai precum un fenomen, mai exact ca fenomenul tuturor fenomenelor. Definiia fenomenului pretinde s defineasc un alt fenomen. Fenomenul este rezultatul sintezei unui divers dat în intuiie i subsumat unui concept. În cazul nostru, termenul lume însemn în sens transcendental totalitatea absolut a ansamblului lucrurilor existente, iar noi ne îndreptm atenia numai spre
14 78 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) totalitatea sintezei (dei propriu-zis numai în regresiunea ctre condiii). xx Cu alte cuvinte conceptul nici mcar nu conteaz, ci doar expunerea fenomenelor, care constituie, potrivit modalitii specifice de funcionare a intelectului, fenomenul lume. Mai întâi trebuie s se observe aici c Idee de totalitate absolut nu privete altceva decât expunerea fenomenelor, prin urmare nu conceptul pur al intelectului despre un întreg al lucrurilor în genere. Fenomenele sunt deci considerate aici ca date i raiunea reclam totalitatea absolut a condiiilor posibilitii lor, întrucât acestea constituie o serie, prin urmare reclam o sintez absolut (adic în orice privin), complet, prin care fenomenul (s.n. B.P.) s poat fi expus dup legile intelectului. xxi Dup cum spuneam i mai sus, specificul raiunii este redus doar la o imitare nereuit i generatoare de erori, a intelectului. Necondiionatul cerut de raiune trebuie cutat dup metodele i mijloacele intelectului, în natur. Acest fapt însemn c raiunea nu va putea avea niciodat un rol pozitiv, nici mcar pe acela de a da unitate intelectului, pentru c eu nu am nevoie de aceast unitate, generatoare de aparene i contradicii, din moment ce, în planul cunoaterii, ea numai m îneal. Totui în cadrul sistemului raiunea are un rol esenial pentru cunoatere, rol pe care intelectul, aa cum l-a îneles Kant, nu îl poate îndeplini. Cea de-a doua problem major ridicat de mecanismul antinomiilor, o constituie modalitate de 1 / 2001
15 79 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE demonstraie, i anume, cea apagogic. Demonstraia apagogic nu poate fi permis decât în acele tiine unde este imposibil s substituim obiectivului, cu alte cuvinte cunoaterii a ceea ce este în obiect, subiectivul reprezentrilor noastre. xxii Adic în matematic. Chiar i în fizic, în care totul se bazeaz pe intuiii empirice ( ) aceast specie de dovad este totui de cele mai mult ori lipsit de importan. În cazul antinomiilor se justific, spune Kant, aceast modalitate de argumentare, prin faptul c ambele pri, atât cea care afirm, cât i cea care neag, pun la baz un concept imposibil despre obiect, i aici este valabil regula non entis nulla sunt predicata, cu alte cuvinte c atât ceea ce s-a afirmat, cât i ceea ce s-a negat despre obiect sunt deopotriv de inexacte i c nu putem ajunge apagogic la cunoaterea adevrului." Dar în cazul nostru este vorba despre lume, de Univers mai bine zis. Adic noi avem de-a face cu obiectivul. Pentru conceptul de lume, atributul sintezei este doar un accident, ce i se ataeaz în ordinea cunoaterii subiective, i nicidecum o proprietate ce ine de structura sa logic. i de aceea ne gsim în situaia pe care o prezint însui Kant. Dar acolo unde domin obiectivul, trebuie s se întâmple adesea, sau ca contrariul unei anumite judeci s contrazic numai condiiile subiective ale gândirii, dar nu obiectul, sau ca cele dou judeci s nu se contrazic decât sub o condiie subiectiv, care este considerat fals ca obiectiv i, cum condiia este fals, amândou pot fi false, fr ca de la falsitatea uneia s se poat conchide adevrul celeilalte. xxiii
16 80 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) Numai c acest concept imposibil este pus chiar de ctre el, prin intermediul unei definiii eronate. Fiind definiie prin accident, pentru c sinteza nu este constitutiv lumii decât ca o condiie subiectiv a cunoaterii ei, noi trebuie s indicm toi membrii ei, unul câte unul, caracterizai de acest accident, altfel clasa nu este constituit. xxiv Chiar dac raiunea îi arog drepturi nepermise din punctul de vedere al legilor intelectului, nu putem presupune c ea face erori logice. Cele dou judeci, din perspectiva lui Kant, sunt opuse numai dialectic, i nu analitic i, prin urmare, ele pot fi ambele false. Deci dou judeci opuse dialectic între ele pot fi ambele false, fiindc nu numai c una contrazice pe cealalt, ci spune ceva mai mult decât e necesar pentru contradicie. xxv Opoziia analitic este cea contradictorie, în cazul creia respingerea unei teze implic acceptarea celeilalte. În schimb, datorit aparenei transcendentale care ne face s considerm c lumea ar fi ceva în sine, vom a doar o opoziie dialectic, în care ambele teze pot fi false. Când spun, prin urmare: lumea, în ce privete spaiul, este ori infinit, ori nu este infinit (non est infinitus), atunci, dac prima judecat este fals, judecata contradictorie opus ei: lumea nu este infinit, trebuie s fie adevrat. În felul acesta n-a face decât s înltur o lume finit, fr a pune în loc alta, anume pe cea finit. Dac îns s-ar spune: lumea este ori infinit, ori finit (nonfinit), ambele ar putea s fie false. Cci în acest caz eu consider lume ca fiind determinat în sine în privina mrimii, fiindc în judecata opus nu suprim 1 / 2001
17 81 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE numai infinitatea, i, o dat cu ea, poate întreaga ei existen proprie, ci adaug o determinare lumii, ca unui lucru real în sine; ceea ce de asemenea poate fi fals, dac lumea n-ar fi dat nicidecum ca lucru în sine, prin urmare nici ca infinit, nici ca finit în privina mrimii. xxvi Sau, spunem noi, dac mai exist o a treia judecat. Lucru posibil, în cazul în care cele dou judeci nu se afl în raport de contradicie, ci doar de contrarietate. Pentru c, dup cum am vzut, definiia lumii, ca fenomen este greit, din punct de vedere logic. Astfel, Kant ajunge la o contradicie pe care el însui o creeaz. Dac totalitatea absolut se bazeaz pe faptul c fenomenele sunt considerate aici ca date, dar lumea nu se gsete decât în regresia empiric a seriei fenomenelor, adic ea nu este totui niciodat în întregime dat, aici avem, în mod evident o fals problem, sau o problem artificial creat. Ori se consider c fenomenele sunt date, i de fapt ele nu sunt date, pentru c urmeaz abia s fie date prin regresia empiric, ori ele sunt întradevr date, dar mai trebuie date o dat în regresia empiric, pentru a face din ansamblul lor un fenomen, i anume fenomenul lume, adic fenomenul tuturor fenomenelor, un concept eronat din punct de vedere logic. Contradicia, cu alte cuvinte, este creat, de la început, printr-o eroare logic. Putem observa acest fapt i în silogismul care st la baza antinomiei raiunii. Întreaga antinomie a raiunii pure se bazeaz pe argumentul dialectic: dac este dat condiionatul, atunci este dat i întreaga serie a tuturor condiiilor lui; dar obiectele simurilor ne sunt
18 82 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) date ca fiind condiionate, prin urmare etc. xxvii Dar pentru c premisa major a silogismului ia necondiionatul în sens transcendental de categorie pur, pe când premisa minor îl ia în sensul empiric de concept al intelectului aplicat (i noi spunem re-aplicat) la simple fenomene, întâlnim acea eroare dialectic numit sophisma figurae dictionis. xxviii i aceasta nu este o iluzie absolut natural a raiunii comune, cum vrea Kant, ci pur i simplu, o eroa-re logic, prin care am creat un concept contradictoriu, înclcând regulile logicii. Singura iluzie este aceea c noi putem defini lumea, aa cum a dorit Kant, ca fenomenul tuturor fenomenelor. Pentru c eu nu las lumea s fie un concept al raiunii, adic propriu-zis o Idee, ci îi opun un concept al intelectului. Deci lumea, aa cum o definete Kant, nu este Ideea de lume, ci conceptul intelectului, corespunztor ei, care este un concept contradictoriu. Revenind la modalitatea de argumentare, putem gsi aici ieirea din dilem. i nu în modalitatea negativ a lui Kant, prin respingerea ca false, a ambelor teze, ci într-o modalitate analoag cu cea pe care el o propune pentru soluionarea antinomiilor dinamice. Demonstraiile trebuie s se supun regulilor logice, indiferent c este vorba de logica general, sau logica transcendental. Drept urmare, pentru a putea realiza o demonstraie apagogic, trebuie s demonstrm c, din punct de vedere logic, tezele se afl în raport de contradicie. Chiar dac vreau s le resping pe amândou ca false, trebuie s ne asigurm c nu mai exist o a treia 1 / 2001
19 83 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE variant, care ar putea fi adevrat. Or în cazul opoziiei dialectice eu nu pot s m asigur de aceste lucru. Eu nu am nici mcar conceptul de lume, dac trebuie s-l obin mai întâi în realitate prin sinteza succesiv a prilor (lucru care am vzut c este incorect), dar s stabilesc dac cele dou judeci pe care le fac despre el, se afl sau nu în raport de contradicie. Cu alte cuvinte, aici este aplicat, principiul ter- iului exclus, într-un caz în care nu tiu dac am de-a face cu judeci opuse contradictoriu (or Kant, demonstreaz chiar contrariul). Acest fapt ne poate da o sugestie, în ceea ce privete soluionarea pozitiv a antinomiilor matematice, astfel încât s dm satisfacie pe de o parte intelectului, pe de alta raiunii, la fel ca în cazul Ideilor dinamice. xxix La ce mod. Pstrând statutul Ideii raiunii, aa cum îl dorete Kant, i anume doar ca principiu regulativ i nicidecum ca unul constitutiv pentru cunoatere. Principiul raiunii nu este propriu-zis decât o regul, care ordon o regresie în seria condiiilor fenomenelor date i creia nu-i este niciodat permis s se opreasc la un necondiionat absolut. El nu este deci un principiu al posibilitii experienei i al cunoaterii empirice a obiectelor simurilor, prin urmare nu este un principiu al intelectului; cci orice experien este închis în limitele ei (potrivit intuiiei date); el nu este un principiu constitutiv al raiunii, care s extind conceptul lumii sensibile dincolo de orice experien posibil, ci este un principiu de continuare i de extindere a experienei cât mai mult posibil, potrivit cruia nici o limit empiric nu trebuie considerat ca limit absolut. xxx
20 84 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) Dar aici trebuie fcut o distincie între posibilitatea experienei, care este limitat la sensibilitate i posibilitatea experienei în genere, limitat doar la modul nostru de a concepe. Conceptele raionale servesc pentru a concepe, aa cum conceptele intelectuale servesc pentru a înelege (percepiile). xxxi Într-adevr, acest principiu nu are valabilitate decât în ceea ce privete experiena posibil în genere. Pentru c aceste Idei când conin necondiionatul, ele se raporteaz la ceva din care face parte orice experien, dar el însui nu este niciodat obiect al experienei, ceva spre care conduce raiunea în concluziile ei pe care le scoate din experien i dup care ea evalueaz i msoar gradul folosirii ei empirice, dar care nu constituie niciodat un element al sintezei empirice. xxxii i tocmai acesta este sensul experienei posibile în genere, cea care (poate) depete posibilitatea experienei sensibile. Deci Ideea de lume poate avea rolul unui empiric necondiionat (conform genezei sale în raiune), dar totodat i de condiie nesensibil, prin faptul c depete sensibilitatea (în sensul experienei posibile), dar nu posibilitatea experienei în genere. De aceea Lumea rmâne o Idee, pentru c eu nu o voi putea realiza niciodat în sensibilitate, dar conceput ca o condiie necesar a posibilitii fenomenelor, la fel cum câmpul îl presupun, dei nu i-am realizat sinteza în sensibilitate, adic nu l-am cunoscut ca fenomen dat în intuiie, ca o condiie a ogorului pe care îl am în faa mea. 1 / 2001
21 85 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE Ideea nu apare în mod explicit la Kant, dar este inevitabil, la nivelul concepiei, ca unic modalitate de a evita, în mod riguros idealismul. Principii ale intelectului pur, a cror folosire este total imanent, pentru c nu au alt tem decât posibilitatea experienei xxxiii, sunt susceptibile, de o arie mult mai larg de aplicabilitate, i anume, în cadrul experienei în genere, unde, într-adevr, nu li se poate arta realitatea obiectiv în posibilitatea experienei, pentru c o depesc, cu alte cuvinte sunt transcendente fa de ea. Dar acest fapt nu le anuleaz viabilitatea ca ipoteze de lucru, fiind concepte logic corect constituite, care se întemeiaz, indirect, pe condiiile experienei posibile. Privit din perspectiv epistemologic, raiunea pur, prin intermediul Ideilor, nu vizeaz obiecte situate în afara experienei, ci are rolul ca folosirea intelectului în cadrele experienei s fie deplin. xxxiv Aceast ipotez a valorii gnoseologice a raiunii este valabil, în cadrul sistemului, din moment ce Imm. Kant accept lucrul în sine, pentru a evita idealismul. De aceasta am eu dreptul, din punctul de vedere al Ideii raiunii, s presupun, ca existând lumea, înaintea cunoaterii ei. Cu alte cuvinte eu am dreptul s o concep, înainte de o înelege. Din punctul de vedere al rigorii logice a sistemului, presupoziia lucrului în sine îl zdruncin destul de tare. Dar aceasta era singura modalitate prin care, dup cum spuneam, putea fi evitat idealismul. Dup încer-
22 86 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) carea de face întreaga cunoatere s graviteze în jurul subiectului, autorul Criticii raiunii pure ezit i accept un compromis cu lucrul în sine. xxxv Dar ar fi cu neputin ca prin structura fenomenelor s nu se strecoare unele veti, dei îmbrobodite, s nu strbat pân la noi unele solii estompate, de la ceea ce sunt lucrurile în sine. xxxvi i tocmai de aceea, raiunea capt noi valene, în ceea ce privete conceperea imaginii noastre despre lume. Adic, aceast Idee este îndreptit s existe ca ipotez de lucru. Nu putem s nu observ, c aceast interpretare a Ideii de lume este mult mai lesne de acceptat în cadrul sistemului Criticii raiunii pure, decât cea referitoare la o cauzalitate prin libertate, sau o fiin necondiionat necesar. 1 / 2001
23 87 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE BIBLIOGRAFIE BOUTRAUX Emile, La Philosophie de Kant, Paris, Librairie Philosophique, J. Vrien, 1926 DUMITRIU Anton, Soluia paradoxelor logico-matematice, Editura tiinific, Bucureti, 1966 EVELLIN Francoise, La raison pure et les antinomies, Paris, Felix Alcan, 1907 KANT Immanuel, Critica raiunii pure, Bucureti, Editura IRI, 1994 KANT Immanuel., Logica general, Editura TREI, 1996 KANT Immanuel., Prolegomene la orice metafizic viitoare care se va putea înfia drept tiin, Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1987 PETROVICI Ioan, Dousprezece prelegeri universitare, Iai, Editura Agora, 1994 RÂMBU Nicolae, Raiunea speculativ în filosofia lui Hegel, Iai, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, 1997 WALD Henry, Introducere în Logica dialectic, Bucureti, Editura Academiei R.P.R., 1959
24 88 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) NOTE: i În: Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizic viitoare care se va putea înfia drept tiin, Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1987, p ii Ibidem pp iii Vezi: Emile Boutraux, La Philosophie de Kant, Paris, Librairie Philosophique, J. Vrien, 1926, pp iv Henry Wald, Introducere în Logica dialectic, Bucureti, Editura Academiei R.P.R., 1959, p v Nicolae Râmbu, Raiunea speculativ în filosofia lui Hegel, Iai, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, 1997, p vi Ibidem, p vii Ibidem, p viii Vezi, de exemplu, F. Evellin, La raison pure et les antinomies, Paris, Felix Alcan, ix I. Kant, Critica raiunii pure, ed. cit., p x Ibidem, p xi Ibidem. p xii Ibidem, p xiii Ibidem, p / 2001
25 89 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE xiv Ibidem, p xv Ibidem, p xvi Anton Dumitriu, Soluia paradoxelor logico-matematice, Editura tiinific, Bucureti, 1966, p162. xvii Ibidem, p xviii Ibidem, p xix A. Dumitriu, Soluia paradoxelor logico-matematice, Ed. cit., p134. xx Ibidem, p xxi Ibidem, p xxii Ibidem, p xxiii Ibidem, p xxiv A. Dumitriu, Soluia paradoxelor logico-matematice, Ed. cit., p xxv I. Kant, Critica raiunii pure, ed. cit., p xxvi Ibidem, p xxvii Ibidem, p. 405 xxviii Ibidem, p xxix Dar o pstrm numai la nivelul de sugestie, aceast distincie care în viziunea noastr poate oferi o soluionare alternativ a antinomiilor, ea nefcând obiectul studiului de fa. Reinem doar
26 90 R O S L I R Revista Român de Semio-Logic (pe Internet) faptul c, pentru cunoatere, Ideile au un rol mult mai însemnat decât a vrut Kant s le acorde. xxx Ibidem, p xxxi Ibidem, p xxxii Ibidem, p. 282, idee pe care Kant o va contrazice mai apoi, când va dori s disting între Ideile matematice i cele dinamice, spunând c în privina Ideilor cosmologice care privesc numai unitatea matematic necondiionat, nu întâlnim alt condiie a seriei fenomenelor decât cea care ea însi este fenomen i ca atare constituie i ea un membru al seriei. Ibidem, p xxxiii Ibidem, p xxxiv N. Râmbu, Op. cit., p xxxv Râmbu N. Op. cit., p xxxvi Ion Petrovici, Dousprezece prelegeri universitare, Iai, Editura Agora, 1994, p / 2001
Microsoft Word - 4Adrian Vizitiu.doc
57 Summary. In the article we present, we drow the reader s attention on the possibility that mediated inferences could become means of making categorical sentences representing new data in the chain of
Mai multMicrosoft Word - 1Teodor Dima.doc
7 Summary. For over 2000 years each generation of philosophers has felt Aristotle to be their contemporary, which is why the references to his work, either critical or evaluative, have been continuous
Mai multMicrosoft Word - 4Bogdan Popoveniuc.doc
47 (CONSIDERAII GENERALE ASUPRA SISTEMULUI CATEGORIILOR) Summary. The question that the present study poses is that if our possibilities of knowledge can be analyzed. The author s critical method did not
Mai multDECIZIE 069
Ministerul Finanelor Publice Agenia Naional de Administrare Fiscal Direcia General a Finanelor Publice a judeului... Biroul Soluionare Contestaii DECIZIA NR. 69 din 29.06.2009 privind soluionarea contestaiei
Mai mult26
MODELE STATISTICE UTILIZATE ÎN ANALIZA CORELAT A CIFREI DE AFACERI ASIST. UNIV. DRD. MIHAELA GRUIESCU Universitatea Constantin Brâncui Târgu-Jiu Facultatea de tiine Economice The business, important indicator
Mai multMicrosoft Word - Mapa 0.doc
ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU PROBLEME DE LOGICĂ VOL. XIII Dragoş POPESCU Coordonatori: Ştefan-Dominic GEORGESCU EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2010
Mai multMicrosoft Word - Mihailesc Dan_Test logica (1).doc
Variantă subiecte bacalaureat 2018 Proba E. d) Logică, argumentare şi comunicare Conform modelului publicat Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este
Mai multMicrosoft Word - Anexa_4_Conventie_Individuala_Practica_final
CONVENŢIE CADRU privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat Prezenta convenţie se încheie între: Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA
Mai multdecizia 34 din 21 martie 2006
ROMANIA - Ministerul Finantelor Publice DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA Serviciul Soluionare Contestaii DECIZIA nr.34/21.03.2006 privind soluionarea contestaiei formulate de CONSTANTA
Mai multLegea_jertfei_de_mancare
Capitolul 16 Leviticul 6. 14-23 Am vzut c legea jertfei de mâncare vorbete despre viaa Domnului Isus, din ziua naterii Sale, pân la moartea Sa; nu se refer deci la lucrarea de împcare, pe care El a fcut-o,
Mai multNr: 52 Data: RAfORT RE ivmrjlre Privind: BUNURI MOBILE Beneficiar!: S.C. SHOW ACT S.R.L. din Drobeta Tr Severin Executant: Evaluator autori
Nr: 52 Data: 26.09.2014 RAfORT RE ivmrjlre Privind: BUNURI MOBILE Beneficiar!: S.C. SHOW ACT S.R.L. din Drobeta Tr Severin Executant: Evaluator autorizat ing. VICTOR MIHAIL CUGUT din Drobeta Tr Severin
Mai multI. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere
I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere proprie sau o idee, când comunicăm anumite impresii
Mai multCONSTIENT Marius Chirila
CONSTIENT Marius Chirila Stau cu mine si ma intreb ce as putea sa iti mai ofer in plus. Ai deja totul, esti deja totul. Nu exista limita la ce ai putea sa faci pentru ca nu exista limita la ceea ce esti.
Mai multMicrosoft Word - HG CO
HOTRÂRE Nr. 250 din 8 mai 1992 *** Republicat privind concediul de odihna i alte concedii ale salariailor din administraia publica, din regiile autonome cu specific deosebit i din unitile bugetare EMITENT:
Mai multMūlamadhyamakakārikā Nāgārjuna 2 februarie 2013
Mūlamadhyamakakārikā Nāgārjuna 2 februarie 2013 Traducerea: Răzvan Cojocaru Acest document poate fi copiat, distribuit şi/sau modificat în termenii licenţei Creative Commons 3.0:
Mai mult10_Iubirea de aproapele – ajutor ....fm
Arhimandrit Teofil P\r\ian Iubirea de aproapele ajutor pentru bucuria vie]ii Tip\rit\ cu binecuvântarea ~naltpreasfin]itului TEOFAN Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei Editura DOXOLOGIA Ia[i, 2014 3 Dac\
Mai multC2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd
Neale Donald Walsch Conversatii, cu Dumnezeu Un dialog nou si, neasteptat, Volumul IV Trezirea speciei Traducere din limba engleză de Mihaela Ivănuș Editura For You București 1 Nu credeam că voi face asta
Mai multMicrosoft Word - Revista_Drept_penal_al_afacerilor_nr_1_2019.doc
1 editorial Aspecte generale privind infracţiunile prevăzute în Legea nr. 31/1990 Prof. univ. dr. Mihai Adrian Hotca * Universitatea Nicolae Titulescu Consilier în Baroul Bucureşti Abstract Law no. 31/1990
Mai mult003707HD
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE DECIZIA NR. / 2007 privind solutionarea contestaiei formulat de SC X SRL, înregistrat la Direcia General Finanelor Publice a judeului Hunedoara sub nr.... / 2006. Directia
Mai multCommunicate at your best - Manual - Cap 3 - RO
1. Principii de bază Ce trebuie să luăm în considerare atunci când comunicăm la birou? Comunicarea la birou nu este nici complicată, nici foarte simplă. Fiecare dintre noi are competențe de bază în interacțiunea
Mai multMicrosoft Word - Declaratii avere si interese_2015
Nr. 12/27.05.2016 DECLARAIE DE AVERE Subsemnatul/Subsemnata PUIU P.P DIANA CARMEN, având functia de consilier superior la Agentia Pentru Protectia Mediului Alba, CNP 2690401011117, domiciliul in Alba Iulia,
Mai multMicrosoft Word - cvAcuDumitru.doc
CURRICULUM VITAE Numele i prenumele : Acu Dumitru Data naterii - 20 august 1945 Locul naterii - com. Rebrioara, jud. Bistria-Nsud coala general - Rebrioara Studii preuniversitare - Liceul George Cobuc
Mai multChestionar privind despăgubiri collective
Chestionar privind despăgubiri colective Răspunsuri chestionar despăgubiri colective (collective redress) 1. Ce valoare adaugată ar aduce introducerea unui nou mecanism de despăgubire colectivă (încetarea
Mai multCe este educaţia Dacă este să analizăm din punct de vedere etimologic, educația vine din latinescul educo-educare, care înseamnă a alimenta, a crește
Ce este educaţia Dacă este să analizăm din punct de vedere etimologic, educația vine din latinescul educo-educare, care înseamnă a alimenta, a crește - plante sau animale. Având înțelesuri asemănătoare
Mai multVânz`tor:... Telefon:... Fax:... Cod ofert`: Nr. verificare 422:... Orange România Date semnificative Client existent: Nu Da Nr. Orange existent
Vânz`tor:... Telefon:... Fax:... Cod ofert`:...... Nr. verificare 422:... Orange România Date semnificative Client existent: Nu Da Nr. Orange existent... Cesiune Nr. Serie SIM PrePay... Se completeaz`
Mai multMicrosoft Word J0007.doc
HOTĂRÂREA CURŢII DIN 10 DECEMBRIE 1968 1 Comisia Comunităţii Economice Europene împotriva Republicii Italiene Cauza 7/68 În cauza 7/68, COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE, reclamantă, reprezentată de consilierul
Mai multcartea proprietate.mdi
I. Mărci 1. Opoziţie la înregistrarea mărcii. Conflict cu nume comercial. Rea-credinţă. Conflict cu o marcă notorie (SABADSAG) Legea nr. 84/1998, art. 3 lit. c), art. 23, art. 48 alin. (1) lit. c) Convenţia
Mai multMicrosoft Word - selgros dep .doc
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor * DECIZIA nr. / 2010 privind soluţionarea contestaţiei depusă de S.C. * S.R.L,
Mai multSC AUTO TRANS MAN SRL depersonalizata
}!!"#$! %"$&#'$!" "$&#'$!" Str.Gheorghe Lazr, nr. 9B Tel : +0256499334 Fax : +0256499332 e-mail : info.adm @dgfptm.ro D E C I Z I A NR. 1804/685/31.07.2014 privind soluionarea contestaiei formulat de SC
Mai multProbleme date la examenul de logică matematică şi computaţională. Partea a II-a Claudia MUREŞAN Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică ş
Probleme date la examenul de logică matematică şi computaţională. Partea a II-a Claudia MUREŞAN Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică Academiei 4, RO 0004, Bucureşti, România
Mai multPRODALCO MAT SRL 579_2008
Direcia Generala a Finantelor Publice a judeului Arad a fost sesizata de ctre Direcia Judeeana pentru Accize si Operaiuni Vamale Arad cu adresa nr., înregistrata la Direcia Generala a Finantelor Publice
Mai multAxa prioritară 10 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale, Prioritate de investiții 10.1 Investițiile în educație, și formare, inclusiv în formare
Grila de verificare a conformităţii administrative și a eligibilității cererilor de finanţare aferente O.S.10.3 Expert 1 Expert 2 Cerinţa/ Criteriul DA NU Nu se aplică Verificarea conformităţii administrative
Mai multuntitled
CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sector 3,..., România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 www.cnsc.ro În conformitate
Mai multHyun Bin – descoperirea de sine
Hyun Bin descoperirea de sine de Carina T. Hyun Bin: Nu m? tem s? m? înrolez la Pu?ca?ii marini Ca actor, voi pre?ui cei doi ani pe care îi voi petrece în armat? f?r? s? profesez. Cred c? va fi o perioad?
Mai multMicrosoft PowerPoint - Liga_1_tintar.pptx
TRAGEREA LA SORȚI A ETAPELOR DIN CAMPIONATUL NAȚIONAL SEZONUL COMPETIȚIONAL 2019/2020 Echipe participante la tragerea la sorți Campionatul Național Liga 1 sezonul competițional 2019/2020 : FC CFR 1907
Mai multPROBLEME PRIVIND INSTABILITATEA UNOR CALCULE ALE MECANISMELOR
INSTABILITĂŢI DE CALCUL LA ANALIZA DIADEI RRR s.l. univ. dr. ing. Valentina MANEA s.l.univ.dr.ing. Raluca GRASU Rezumat. Se studiază instabilităţile de calcul care apar la analiza diadei RRR, cauzate de
Mai multMicrosoft Word - Secretul motivarii celorlalti -raport special GRATUIT.doc
Raport special Formula strategic în doi pai prin care poi s îi motivezi chiar i pe cei ce nu vor s fie motivai - cu detalii complete i vocabilarul specific- de Andy Szekely Bine te-am gsit! Sunt Andy Szekely
Mai multASOCIATIA JUDETEANA DE FOTBAL BRASOV B-dulEroilor nr. 19, Brasov, Tel/Fax: Cod fiscal: Contbancar: RO77BRDE0
REGULAMENT INTERLIGA NAŢIONALĂ DE FOTBAL Ediția 2017 2018 valabil pentru faza județeană 1. COMPETENȚE DE ORGANIZARE Competiția se organizează la nivel județean fără finalitate națională de către AJF Brașov
Mai multGrupul pentru Reformă ş i Alternativă Universitară 19643 2407/A/2004 R al O a Min Justiţiei Romania, 400424 Cluj-Napoca // str.dostoievski nr.26 E-mail: office@graur.org Pagina web : www.graur.org Fondata
Mai multCursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de
Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de clasă C 1. Vom considera sistemul diferenţial x = f(x),
Mai multDecizia nr. 5/20 din 26 februarie 2018 CONSILIUL COORDONATOR AL AUDIOVIZUALULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA MD-2012, Chişinău, str. V. Pârcălab nr. 46 Tel.:
CONSILIUL COORDONATOR AL AUDIOVIZUALULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA MD-2012, Chişinău, str. V. Pârcălab nr. 46 Tel.: (373 22) 27-75-51, fax: (373 22) 27-74-71 e-mail: office@cca.md, http://www.cca.md КООРДИНАЦИОННЫЙ
Mai multC O M U N I C A T După cum știți, Asociația noastră (AORR) în cooperare cu alte Asociații au pus la dispozitia pensionarilor militari, în mod gratuit
C O M U N I C A T După cum știți, Asociația noastră (AORR) în cooperare cu alte Asociații au pus la dispozitia pensionarilor militari, în mod gratuit și dezinteresat, modele de acțiuni în Instanțe privind
Mai multLayout 1
Ghid esențial pentru viitoarele mirese RENTROP & STRATON Cuprins Capitolul 1 Să începem: De la vis la realitate 3 Capitolul 2 Primii pași către o nuntă de vis 18 Cum răspândim vestea evenimentului Pe cine
Mai multSong Il-gook, un Colombo coreean
Song Il-gook, un Colombo coreean de Carina T. În viitoarea dram? Detectives in Trouble / Crime Squad, care începe pe 7 martie la KBS, Song Il-gook îl va personifica pe Detectivul Park Se-hyuk care, de?i
Mai multMicrosoft Word - Prelegere 1 - Bratu C. - Microcontrolerul.doc
ARHITECTURA UNOR MICROCONTROLERE DIN CATEGORIA PIC. TEHNICI DE ADRESARE A MEMORIEI. STRATEGII DE INTRARE-IEIRE 1. Microcontroler contra Microprocesor Microprocesorul, este unitatea central de prelucrare
Mai multCOMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati
COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathematics Olympiad 2013. Data: 12 martie 2013. Autor: Dan
Mai multal şedinţei ordinare din Dl Secretar face prezenţa: Din cei 27 consilieri în funcţie, 27 consilieri, prezenţi. La primul punct al ordinei d
al şedinţei ordinare din 29.08.2012 Dl Secretar face prezenţa: Din cei 27 consilieri în funcţie, 27 consilieri, prezenţi. La primul punct al ordinei de zi al şedinţei de astăzi avem aprobarea, validarea
Mai multdecizie nr. 037 din
Ministerul Finanelor Publice Agenia Naional de Administrare Fiscal Direcia General a Finanelor Publice a judeului Suceava Biroul Soluionare Contestaii Str. Vasile Bumbac nr.7 Suceava Tel : 0230 521 358
Mai multMicrosoft PowerPoint - FINANTARE2000C'.PPT
F00 EXECUIA BUGETAR I I SITUATIA FINANCIAR A UNIVERSITII II POLITEHNICA DIN TIMIOARA ANUL FINANCIAR 2000 F20 - FACTORI CARE AU INFLUENAT ACTIVITATEA FINANCIAR ÎN N ANUL 2000 POZITIVI O mai bun înelegere
Mai multJertfa_pentru_pacat_1
Capitolul 11 Jertfa pentru pcat (1) (Levitic 4.1-35) i DOMNUL a vorbit lui Moise, spunând: Vorbete fiilor lui Israel i spune-le: Când cineva va pctui din netiin împotriva vreuneia din poruncile DOMNULUI,
Mai multMicrosoft Word - 2 ES RO.doc
2 MULTITASKING 2.1. Preliminarii Este deja foarte bine cunoscut faptul că o programare eficientă în domeniul sistemelor în timp real, în mod evident, vizând aici sistemele în timp real încorporate, este
Mai multMicrosoft Word - decizie_1277_a.doc
CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos, nr. 6, sector 3, Bucureşti, România, CIF 20329980, CP 030084 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 +4 021 890 07 45 www.cnsc.ro
Mai multMicrosoft Word - carte_exprimare_FINAL
Cuprins Cuvânt înainte... XIII Argument... XV Abrevieri... XIX Titlul I. Simetria reglementării principiului libertăţii de exprimare la nivel regional... 1 Capitolul I. Generalitatea normativă a principiului
Mai multLogică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014
Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Un exemplu: automatul de cafea acțiuni (utilizator): introdu
Mai multMicrosoft Word - BuscaCosminMugurel_Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati.docx
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE MODELAREA PROCESELOR SOCIALE REFERAT BUSCA COSMIN MUGUREL CIBERNETICA SI ECONOMIE CANTITATIVA ANUL II 1 Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati. "Ce ar fi daca ne-am
Mai multC8 Un asamblor `ntr-o coaj\ de nuc\ Despre: Felul cum putem folosi `mpreun\ dou\ instrumente puternice; no]iunea de functor din teoria categoriilor [i
C8 Un asamblor `ntr-o coaj\ de nuc\ Despre: Felul cum putem folosi `mpreun\ dou\ instrumente puternice; no]iunea de functor din teoria categoriilor [i limbajul Haskell 98 pentru a proiecta [i implementa
Mai multBAREM PROFIL UMANIST Subiectul 1 (40 de puncte) Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj total 1. Rescrie, din lista propusă, un sinonim con
BAREM PROFIL UMANIST Subiectul 1 (40 de puncte) Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj 1. Rescrie, din lista propusă, un sinonim contextual adecvat pentru substantivul putere şi argumentează-ţi,
Mai multORDIN nr. 13 din 21 februarie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerin ele minime pentru înregistrarea de informa ii cu ocazia i
ORDIN nr. 13 din 21 februarie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerinele minime pentru înregistrarea de informaii cu ocazia inspeciilor în exploataiile în care animalele sunt inute
Mai multMicrosoft Word - L63 FPGA.doc
Programarea hardware-ului reconfigurabil cu modulul LabVIEW 7 FPGA conf. Tom SAVU U.P.B. C.T.A.N.M. Odat cu lansarea noii versiuni LabVIEW 7 Express a mediului su de programare grafic, National Instruments
Mai multMicrosoft Word - 6. Codruta_Curta - Valeria_Gidiu.doc
MONEY SENSE- UN PROGRAM DE EDUCAŢIE FINANCIARĂ ŞI NU NUMAI Nora Codruţa Curta, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca Valeria Gîdiu, Colegiul Tehnic Augustin Maior Cluj-Napoca 1. Introducere Expresie
Mai multTATICU' AVOCATURII SE JURA CA NU E SECURIST – Declaratia prin care presedintele UNBR Gheorghe Florea demonstreaza ca nu a fost colaborator al Securita
TATICU' AVOCATURII SE JURA CA NU E SECURIST Declaratia prin care presedintele UNBR Gheorghe Florea demonstreaza ca nu a fost colaborator al Securitatii: "Dau prezenta declaratie pe proprie raspundere ca
Mai multFIŞA NR. 1 Sediul materiei: art NCPC PRINCIPIILE PROCESULUI CIVIL Noţiune constituie regulile de bază care fundamentează întregul proces civil,
FIŞA NR. 1 Sediul materiei: art. 5-23 NCPC PRINCIPIILE PROCESULUI CIVIL Noţiune constituie regulile de bază care fundamentează întregul proces civil, guvernând atât faza judecăţii, cât şi faza executării
Mai multModificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate din perspectiva noilor directive în domeniul achizi ţiilor publice Directiva 24/2014
Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate din perspectiva noilor directive în domeniul achizi ţiilor publice Directiva 24/2014, prin articolul 72, admite în mod expres modificarea
Mai multREGULAMENT INTERLIGA NAŢIONALĂ DE FOTBAL ediția COMPETENȚE DE ORGANIZARE Competiția se organizează la nivel județean - interjudețean fără
REGULAMENT INTERLIGA NAŢIONALĂ DE FOTBAL ediția 2018-2019 1. COMPETENȚE DE ORGANIZARE Competiția se organizează la nivel județean - interjudețean fără finalitate națională de către FRF în parteneriat cu
Mai multUniversitatea „Titu Maiorescu”
CONTRIBUŢIA LUI GRIGORE TĂUŞAN LA RECEPTAREA ETICII LUI KANT ÎN FILOSOFIA ROMÂNEASCĂ CONSTANTIN STROE The Contribution of Grigore Tăuşan to the Reception of Kant s Ethics in Romanian Philosophy. In the
Mai multINDICATORI AI REPARTIŢIEI DE FRECVENŢĂ
STATISTICA DESCRIPTIVĂ observarea Obiective: organizarea sintetizarea descrierea datelor Analiza descriptivă a datelor Analiza statistică descriptivă reperezintă un tip de analiză ce servește la descrierea,
Mai multBizlawyer PDF
Jurnalismul și GDPR-ul: între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal Într-un articol anterior din seria dedicata Regulamentului general privind protecția datelor ( GDPR ), am
Mai multMicrosoft Word - decizie_2149_a.doc
CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleus nr.6 Sector 3,... România,CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642, +4 021 8900745 www.cnsc.ro În
Mai multProsp_AZT_MODERATO A5.fh11
AZT MODERATO Prospectul schemei de pensii facultative Bucur`-te de viitor! PROSPECTUL SCHEMEI DE PENSII FACULTATIVE Publicat la data de 18 mai 2007 AZT MODERATO FOND DE PENSII FACULTATIVE Gradul de risc
Mai multView PDF
Sticla?i radia?ia solar? Sticla?i radia?ia solar? Compozi?ia radia?iei solare Radia?ia solar? care ajunge la p?mânt este compus? din cca. 3% ultraviolete (UV), 55% infraro?ii (IR)?i 42% lumin? vizibil?.
Mai multPowerPoint Presentation
GEOGRAFIE FIZICĂ GENERALĂ Tutore curs: Conf. dr. MARIAN ENE Metodologia geografică este esenţială în înţelegerea specificului cunoaşterii ştiinţifice, a principiilor şi regulilor care stau la baza demersului
Mai multMicrosoft Word - Deli_Diaconescu_Compatibilitatea_dintre_insolventa_si_procedura_civila.doc
5 La nivel european, fenomenul insolvenţei este recunoscut ca având vocaţia de a produce un puternic impact în cadrul Uniunii, fiind supus unor analize legislative şi studii periodice, pentru că este perceput
Mai multMicrosoft Word - Carte_APDSV_v8
6. SEGMENTAREA SPAIAL A CADRELOR VIDEO Scopul acestui capitol este familiarizarea cu informaiile de baz referitoare la segmentarea spaial a cadrelor video în zone omogene, obiecte i regiuni semantice.
Mai multDECIZIE Nr. 257/2019 din 23 aprilie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea n
DECIZIE Nr. 257/2019 din 23 aprilie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Mai multMicrosoft Word - ETS no.185, Romanian translation, official version.doc
Consiliul Europei Convenia din 23/11/2001 privind criminalitatea informatic Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 343 din 20/04/2004 Seria Tratatelor Europene nr. 185 PREAMBUL Statele membre ale
Mai multDECIZIE Nr.... BO2007_0074 Data: Prin contestaţia nr.... din , înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu
DECIZIE Nr.... BO2007_0074 Data:... 2007 Prin contestaţia nr.... din 31.05.2007, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr.... din 01.06.2007, depusă de S.C.... S.A., cu
Mai multMicrosoft Word - AvocatulPoporului.2006.BB.doc
Către Avocatul Poporului Prof. univ. dr. Ioan Muraru Stimate Domnule Avocat al Poporului! Subsemnaţii, lect. dr. Hantz Péter şi lect. dr. Kovács Lehel de la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca, ne
Mai multROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO , ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL:
ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO 510009, ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL: 40-0258-806130 FAX:40-0258-812630 REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE
Mai multCursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac
Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a acestor funcţii: analiticitatea. Ştim deja că, spre deosebire
Mai multDutu_Predescu_Protectia_juridica_a_patrimoniului_cultural_si_natural_BT
Cuprins 5 CUPRINS ABREVIERI... 17 PREFA PATRIMONIUL CULTURAL I NATURAL SUB PAV ZA DREPTULUI... 21 PREFACE CULTURAL AND NATURAL HERITAGE PROTECTED BY LAW... 25 UN CUVÎNT DE ÎNSO IRE... 29 CAPITOLUL I. ELEMENTE
Mai multTEZA de ABILITARE Corelatii intre biomateriale, proteze valvulare cardiace si tehnici chirurgicale folosite in protezarea valvulara aortica Horatiu Mo
TEZA de ABILITARE Corelatii intre biomateriale, proteze valvulare cardiace si tehnici chirurgicale folosite in protezarea valvulara aortica Horatiu Moldovan Rezumat Teza de abilitare cu titlul Corelaţii
Mai multCARTEA BEBELU{ULUI FERICIT CORINT UTILIS CUM S -}I CRE{TI COPILUL CU ÎNCREDERE {I CALM GINA FORD Cea mai bine vândută autoare britanică de cărţi desti
CARTEA BEBELU{ULUI FERICIT CORINT UTILIS CUM S -}I CRE{TI COPILUL CU ÎNCREDERE {I CALM GINA FORD Cea mai bine vândută autoare britanică de cărţi destinate îngrijirii copiilor 4 Cum să înţelegeţi somnul
Mai multELABORARE PROIECTE
IAŞI SEPTEMBRIE 2015 ELABORARE PROIECTE STRATEGII Elaborare proiecte/1 Norme ONU Uniunii Europene forurilor financiare internaţionale # # # formularul depinde de finanţator, diferenţele sunt aproape exclusiv
Mai multAdrian Ursulescu, Scandia: Credem în dezvoltarea producătorilor români prin exporturi
Adrian Ursulescu, Scandia: Credem în dezvoltarea producătorilor români prin exporturi 24 Sep 2014 de Mihail Tănase [1] Pe fondul asaltului mărcilor private ale retailerilor asupra pieței bunurilor de larg
Mai multMicrosoft Word - 2 Filtre neliniare.doc
20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor 1.3 Departamentul
Mai multStudiul 1 - Duhul Sfant si Cuvantul
Studiul 1 pentru 7 ianuarie 2017 Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit
Mai multMINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF
MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF Aprobat prin Ordin al Ministrului nr..../... Bucureşti
Mai multInadecvări terminologice în gramatica limbii române actuale
GRAMATICĂ INADECVĂRI TERMINOLOGICE ÎN GRAMATICA LIMBII ROMÂNE ACTUALE ANCA-PATRICIA STOENESCU Cuvinte-cheie: gramatică, morfologie, particulă, morfem În gramaticile academice ale limbii române actuale
Mai multParadigme de Programare
Paradigme de Programare Conf. dr. ing. Andrei Olaru andrei.olaru@cs.pub.ro cs@andreiolaru.ro Departamentul de Calculatoare 2019 9 : 1 / 38 Cursul 9 Concluzie Paradigma Funcțională 9 : 2 / 38 Cursul 9:
Mai multMicrosoft Word - Uliescu_NCC_Studii_si_comentarii_VOL. II.docx
Marilena Uliescu 3 ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE CERCETĂRI JURIDICE DEPARTAMENTUL DE DREPT PRIVAT TRAIAN IONAŞCU NOUL COD CIVIL STUDII ŞI COMENTARII Volumul II Cartea a III a şi Cartea a IV a (art. 535
Mai multMicrosoft Word - Revista_Universul_Juridic_nr_2-2019_PAGINAT_.doc
Revista 46 Universul Juridic nr. 2, februarie 2019, pp. 46-50 ROXANA MATEFI RENUNŢAREA LA PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ ŞI PARTICULARITĂŢILE SALE PRIVIRE COMPARATIVĂ DIN PERSPECTIVA REGLEMENTĂRILOR ALTOR STATE
Mai multСлайд 1
CAPITOLUL IV FUNCŢIILE CULTURII FIZICE Lecţia 13 TEMA: Cultura fizică - factor de socializare. Integrarea socială - efect al socializării prin cultura fizică. Cultura fizică - activităţi instructiv educative.
Mai multANEXĂ LA REGULAMENTUL SPECIFIC PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE ISTORIE ÎN ANUL ȘCOLAR A.ISTORIA ROMĂNILOR 1.CLASA a VIII-a
ANEXĂ LA REGULAMENTUL SPECIFIC PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE ISTORIE ÎN ANUL ȘCOLAR 2015-2016 A.ISTORIA ROMĂNILOR 1.CLASA a VIII-a PROGRAMA OLIMPIADEI DE ISTORIE Competențe specifice:
Mai multMicrosoft Word - Lucretia Dogaru-Teste grila pentru licenta_COR_.doc
Lucreţia DOGARU, Ioan SABĂU-POP, Lucian CHIRIAC, Adrian BOANTĂ, Rodica Lacrima BOILĂ, Olimpiu SABĂU-POP, Daniela VALEA, Eugen HURUBĂ, Ozana Claudia VODĂ, Ramona Mihaela MOLDOVAN, Roxana Maria ROBA CULEGERE
Mai multMicrosoft Word - Cap09_AutoorganizareSiEmergentaInSistemeleAdaptiveComplexe_grile.doc
Grile 1. Care este proprietatea universală în sistemele vii, organizaţii şi sisteme economice şi sociale, cărora le conferă calitatea de a manifesta caracteristici şi comportamente cu totul noi, care nu
Mai multMicrosoft Word - 4Niadi Cernica.doc
47 1.1. Mircea Eliade (1907-1986) este considerat de ctre Michel Meslin ca fiind de fapt mai mult fenomenolog decât istoric al religiilor (lucru susinut i de J.Martín Velasco), în timp ce Julien Ries consider
Mai multRegimul juridic.indd
Cosmin Radu Mitroi Judecător la Judecătoria Alexandria Regimul juridic internaţional al protecţiei atmosferei Capitolul VI Rolul instanţelor naţionale în cadrul regimului juridic internaţional al schimbărilor
Mai multInferenţa statistică
Tudor Drugan 1 Avihu Boneh As for cholesterol, there have been many studies showing clear association between high cholesterol and coronary heart disease. Unfortunately, the correlation is and will be
Mai multModificările Codului muncii (III). Probleme privind concediile de odihnă: clarificări parţiale
Modificările Codului muncii (III). Probleme privind concediile de odihnă: clarificări parţiale Horațiu Sasu, jurist și economist, consultant în afaceri în Sibiu Modificările Codului muncii elimină prevederea
Mai mult