Microsoft Word - 4Niadi Cernica.doc
|
|
- Iulian Diaconescu
- 5 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Mircea Eliade ( ) este considerat de ctre Michel Meslin ca fiind de fapt mai mult fenomenolog decât istoric al religiilor (lucru susinut i de J.Martín Velasco), în timp ce Julien Ries consider c savantul român aplic în tiina religiei o metod integral, fiind deopotriv istoric, fenomenolog i hermeneut. Noi înclinm ctre ultima apreciere, deoarece opera lui Eliade este una de istorie, de fenomenologie i de hermeneutic a religiei, cu accentul pus pe aceste dou ultime componente ale tiinei religiilor. Cel care îl critic pe van der Leew c nu a acordat rolul ce i se cuvenea contextului istoric al faptului religios i pledeaz pentru o depire a alternativei istoria religiilor / fenomenologia religiilor, îi exprim în mod tranant atitudinea fa de munca istoricilor religiilor i fa de necesitatea ei: Aceasta nu înseamn, desigur, c un fenomen religios poate fi îneles în afara «istoriei»
2 48 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) sale, adic în afara contextului su cultural i socioeconomic. Nu exist dat religios «pur», în afara istoriei, cci nu exist fenomen omenesc care s nu fie totodat fenomen istoric. Orice experien religioas este exprimat i transmis într-un context istoric anumit. Dar a admite istoricitatea experienelor religioase nu implic ideea c ele ar fi reductibile la forme de comportament nonreligioase. A afirma c un dat religios este întotdeauna un dat istoric nu înseamn c el poate fi redus la o istorie nonreligioas, de pild la o istorie economic, social sau politic. i Dup prerea lui Mircea Eliade, rolul istoricului religiilor trebuie amplificat prin folosirea metodei fenomenologice i a celei hermeneutice: Preocupai, i adesea de-a dreptul copleii de culegerea, publicarea i analizarea datelor religioase, munc fr îndoial i urgent i indispensabil, savanii au neglijat adeseori s le studieze semnificaia. Or, aceste date sunt expresia unor experiene religioase diverse; în ultim analiz, ele reprezint poziii i situaii asumate de om în decursul istoriei sale. Fie c-i place sau nu, istoricul religiilor nu i-a isprvit opera dup ce a reconstituit istoria unei forme religioase sau i-a determinat contextul sociologic, economic sau politic. Pe lâng toate acestea, el trebuie s-i îneleag semnificaia - altfel spus s-i identifice i s-i elucideze situaiile i poziiile care i-au fcut posibil apariia sau triumful într-un moment anume al istoriei sale. ii Toate aceste atitudini explicite ale lui Mircea Eliade, din care noi am cules numai o parte, ne fac s 1 / 2001
3 49 vedem în el adeptul unei metode integrale în tiina religiilor, metod integral în care fenomenologia are un rol din cele mai importante În opinia lui Douglas Allen, metodologia lui Eliade prezint dou idei-cheie: dialectica sacrului i profanului i caracterul dominant al simbolismului sau al structurilor simbolice. iii Postulatul fenomenologic al ireductibilitii sacrului este propriu i operei lui Mircea Eliade. Sacrul este pentru Eliade un principiu explicativ al religiei i, de asemenea, conceptul suprem al unei ontologii sui-generis prezent în orice fapt religios: Dar este poate prea târziu s cutm alt cuvânt i «religie» poate fi înc un termen util cu condiia s ne amintim mereu c el nu implic necesarmente credina într-un Dumnezeu sau în spirite, ci se refer la experiena sacrului i prin urmare are legtur cu ideile de fiin, sens i adevr. iv i, înc, o mai explicitat aezare a sacrului ca fundament ontologic: Prin experiena sacrului, spiritul omenesc a surprins deosebirea dintre ceea ce se revel ca real, puternic, bogat i semnificativ, i ceea ce nu posed aceste caliti, adic fluxul haotic i primejdios al lucrurilor, apariiile i dispariiile lor întâmpltoare i lipsite de sens. v Am putea spune c, pentru om, prima intuiie a fiinei este sinonim cu apariia sacrului.
4 50 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) În consecin, am putea spune c sacrul se manifest ca o for, ca o putere. Pentru a indica actul manifestrii sacrului am propus termenul de hierofanie. Acest termen e comod pentru c nu implic nici o precizare suplimentar: el nu exprim altceva decât ceea ce implic etimologic coninutul su, cu alte cuvinte c sacrul ni s-a artat, s-a manifestat. S-ar putea spune c istoria religiilor - de la cele elementare pân la cele mai evoluate - e constituit dintr-un numr considerabil de hierofanii, de manifestri ale realitii sacrale. "Plecând de la cea mai elementar hierofanie - manifestarea sacrului într-un obiect oarecare, de exemplu, o piatr sau un copac - i pân la hierofania suprem, încarnarea lui Dumnezeu în Iisus Hristos, nu exist nici o ruptur. vi Potrivit teoriei lui Eliade, aa cum observa i Julien Ries vii, orice hierofanie are trei elemente: obiectul natural care continu s se situeze în contextul su normal; realitatea invizibil sau acel cu totul altceva care formeaz coninutul revelat; mediatorul care este obiectul consacrat printr-o dimensiune nou, sacralitatea. Iat cum prezint Eliade, în Tratat de istoria religiilor, dialectica sacru-profan, prezent în hierofanii: 1) sacrul este calitativ diferit de profan, totui el poate s se manifeste oricum i oriunde în lumea profan, având puterea de a transforma orice obiect cosmic în paradox, prin intermediul hierofaniei (în sensul c obiectul înceteaz a fi el însui, ca obiect cosmic, rmânând totui în aparen neschimbat); 2) aceast dialectic a sacrului este valabil pentru toate religiile nu doar pentru pretinsele «forme 1 / 2001
5 51 primitive». Aceast dialectic se verific atât în «cultul» pietrelor i arborilor, cât i în concepia savant a metamorfozelor indiene sau în misterul suprem al întruprii; 3) nicieri nu se întâlnesc doar hierofanii elementare (kratofaniile insolitului, extraordinarului, noului: mana etc.), ci i urme de forme religioase considerate, în perspectiva concepiilor evoluioniste, superioare (Fiine supreme, legi morale, mitologii etc.); 4) se întâlnete peste tot, chiar în afara acestor urme de forme religioase superioare, un sistem în care vin s se ordoneze hierofaniile elementare. «Sistemul» nu este epuizat de acestea din urm; el e constituit din toate experienele religioase ale tribului (mana, kratofaniile insolitului etc., totemismul, cultul strmoilor etc.), dar cuprinde i un corpus de tradiii teoretice care nu se las reduse la hierofaniile elementare: de pild miturile privitoare la originea lumii i a speciei umane, justificarea mitic a condiiei umane actuale, valorizarea teoretic a riturilor, concepiilor morale etc. viii Rolul fenomenologiei este, aadar, de a înelege esena i structurile fenomenelor reliogioase, de a interpreta sensul fiecrei hierofanii i apoi de a degaja coninutul revelat i semnificaia religioas, este de prere Julien Ries. Orice a existat sau exist poate fi receptacol al sacrului: În definitiv, noi nu tim dac exist ceva - obiect, gest, funcie fiziologic sau joc etc. - care s nu fi fost vreodat transfigurat în hierofanie, undeva, în cursul istoriei umanitii. ix Potrivit lui Mircea Eliade, orice obiect al cosmosului sau al vieii umane poate intra în imaginarul
6 52 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) religios, singura condiie fiind aceea ca în decursul istoriei sale s fi fost transfigurat prin hierofanie. Îns nu numai obiectele i îndeletnicirile umane pot fi hierofanii (sau ontofanii), ci chiar spaiul i timpul pot dobândi o dimensiune sacr: în Tratat de istorie a religiilor, Mircea Eliade consacr un capitol Spaiului sacru: templu, palat, «centrul lumii» i un capitol Timpului sacru i mitului venicului reînceput. Astfel, pentru omul culturilor arhaice, spaiul nu este omogen, cum este pentru omul crescut în spiritul tiinific modern. Poriuni din spaiu sunt diferite calitativ de altele. Exist spaii sacre i, prin urmare, puternice, semnificative, i exist spaii neconsacrate, fr structur sau consisten, cu alt cuvânt, amorfe. Mai mult înc: aceast neomogenitate spaial, pentru omul religios, se traduce prin experimentarea unei opoziii între spaiul sacru, singurul care este real, care exist efectiv, i tot restul, întinderea inform care-l înconjoar. x Vom vedea în ce msur descoperirea, adic revelaia spaiului sacru are o valoare existenial pentru omul religios: nimic nu poate începe s se fac, fr o orientare prealabil, i orice orientare implic stabilirea unui punct fix. Pentru acest motiv omul religios se strduiete s se stabileasc în «Centrul lumii». Pentru a tri în lume, ea trebuie fondat, i nici o lume nu se poate nate în «haosul» omogenitii i relativitii spaiului profan. Descoperirea sau proiectarea unui punct fix - «Centrul» - echivaleaz cu Crearea Lumii. xi Nu numai spaiul, dar nici timpul nu este, pentru omul religios, omogen i continuu. O diferen 1 / 2001
7 53 esenial între aceste dou caliti ale Timpului ne atrage atenia de la început: Timpul sacru este prin natura sa reversibil, în el însui i, propriu-zis, un Timp mitic primordial redevine prezent. xii Prin mituri i rituri omul religios devine, periodic, contemporan cu zeii, în msura în care reactualizeaz Timpul primordial în care s-au împlinit operele divine. Îns întoarcerea periodic în Timpul sacru al originilor nu e un refuz al lumii reale i o evaziune în vis i imaginar. Din contra, e vorba de ceea ce Eliade numea o obsesie ontologic, drept o caracteristic esenial a omului societilor primitive i arhaice. Dorina de integrare în timpul originilor este, de asemenea, dorina de a recupera lumea puternic, proaspt i pur, aa cum era ea în illo tempore. Este în acelai timp o sete de sacru i o nostalgie a Fiinei. La originea imaginarului religios se afl, aadar, dup Mircea Eliade, o sete de fiin, o obsesie ontologic a omului arhaic, care îl face s consacre religios întreg universul, s-i dea o structur i o coeren simbolic, dup propria-i nevoie ontologic s redimensioneze spaiul i timpul. xiii Dar omul nu consacr ontologic doar cosmosul, ci i pe sine însui, sau pe unii dintre semenii si. C este vorba de o consacrare ontologic ne-o arat faptul c individul sufer ceea ce s-ar numi o iniiere (fie ea a amanului, fie a celui ajuns la pubertate), care const în experiena morii i apoi a renaterii într-un regim ontologic superior.
8 54 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) Riturile de pubertate presupun, pentru biei, uneori i pentru fete, o perioad iniiatic, ce const în asumarea morii (fie triesc un timp în pdure, regat al morii i al fantomelor, fie se vopsesc în culori consacrate cadavrelor, fie nu au voie s vorbeasc, s mnânce cu mâinile, iar în timpul iniierii sunt ignorai de toi ai lor - toate, acestea, semne c sunt considerai mori). Din moarte ei renasc pe un plan superior (în timpul iniierii, novicele afl miturile, adic istoria sfânt a lumii i a societii, originea instituiilor i a comportamentelor, cunoate adevratele nume ale zeilor i, uneori, propriul nume secret). Dar exist i un alt tip de iniiere, iniierea individual a celui care accede la un rol aparte în cadrul comunitii: iniierea militar, iniierea prin care brahmanul devine dviga, adic de dou ori nscut, iniierea yoghinului, iniierea în religiile misterice, iniierea preotului. În acest al doilea tip de iniiere, un loc aparte trebuie acordat acelora care, fiind chemai s joace un rol aparte în comunitate, vor avea un raport permanent i intens cu sacrul. Iniierea amanului este, în acest sens, cu deosebire relevant. El suport probe de o mare dificultate i, mai ales, o criz psihic puternic, omologabil morii. Numai aceast moarte i aceast reînviere iniiatic îl consacr pe aman. xiv Din clipa în care a depit toate acestea, el se afl în contact strâns cu sacrul. Ce înseamn, îns, acest contact strâns cu sacrul i cum anume se manifest el? 1 / 2001
9 55 În afar de faptul c amanul ia legtura cu spiritele, conduce sufletele celor mori etc., el, în timpul riturilor, face micri i scoate ipete specifice animalelor. În aparen, aceast imitaie amanic a micrilor i ipetelor animalului poate fi socotit drept «posesie». Dar mai exact ar fi s vorbim despre o luare în posesie de ctre aman a spiritelor ajuttoare. xv Dar aceasta are un sens, i înc unul major: De fiecare dat când un aman ajunge s îneleag modul de a fi al animalelor, el restabilete, întrucâtva, situaia care exista în illo tempore, în vremurile mitice, când înc nu se produsese ruptura dintre om i lumea animalelor. xvi Consecina vine de la sine: Uneori, ansamblul de practici i idei religioase pare legat de mitul unui timp strvechi, când comunicarea dintre Cer i Pmânt era mult mai uoar. Din acest punct de vedere, experiena amanic echivaleaz cu o întoarcere la timpul primordial, iar amanul echivaleaz cu o fiin privilegiat, care regsete, doar pentru sine, condiia fericit a omenirii de la începuturile timpului. xvii Aadar, cu riscul de a ne repeta, putem spune c amanul primete o consacrare ontologic, iar aciunile sale au, de asemenea, o eficacitate ontologic. Aceeai eficacitate i relevan ontologic o are i mitul. Julien Ries aprecia c Mircea Eliade a înnoit cu adevrat studiul mitului. xviii Fenomenologul român va încerca o definiie a mitului în lucrarea sa Aspecte ale mitului: Întrucât m privete, definiia care mi se pare cea mai puin
10 56 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) imperfect, dat fiind c este cea mai larg, e urmtoarea: mitul povestete o istorie sacr; el relateaz un eveniment care a avut loc în timpul primordial, timpul fabulos al «începuturilor». Altfel zis, mitul povestete cum, mulumit isprvilor fiinelor supranaturale, o realitate s-a nscut, fie c e vorba de o realitate total, Cosmosul, sau numai de fragmente: o insul, o specie vegetal, o comportare uman, o instituie. E aadar întotdeauna povestea unei «faceri»: ni se povestete cum a fost produs, cum a început s fie. Mitul nu vorbete decât de ce s-a întâmplat pe deplin. Personajele miturilor sunt fiine supranaturale. Ele sunt cunoscute mai ales prin ceea ce au fcut în timpul prestigios al «începuturilor». Miturile reveleaz aadar activitatea lor creatoare i dezvluie sacralitatea (nu numai caracterul de «supranatural») operelor lor. În fond, miturile descriu diversele i uneori dramaticele izbucniri în lume ale sacrului (sau a supranaturalului). Tocmai aceast izbucnire a sacrului fundamenteaz cu adevrat lumea i o face aa cum arat azi. Mai mult înc: tocmai în urma interveniilor fiinelor supranaturale este omul ceea ce e azi, o fiin muritoare, sexuat i cultural. xix Comportarea conform aceleia a personajelor mitologice sau simpla povestire a mitului în anumite situaii sunt ci de accedere ctre exemplaritate, ctre illo tempore, vremea când totul era puternic, nou, necorupt. Cunoaterea miturilor i, în consecin, executarea corect a riturilor îl plaseaz pe omul religios în timpul începuturilor. Ca istorie a originilor, mitul are o funcie de instaurare, deoarece stabilete o relaie între timpul actual i timpul primordial i arat cum anume comporta- 1 / 2001
11 57 mentul actual trebuie s reactualizeze evenimentul primordial. Exist desigur i mituri eshatologice, dar aproape toate presupun o renovatio mundi, un nou început pentru cosmos i om. Cosmosul e asemenea unui organism care îmbtrânete, îi pierde energiile vitale, ajunge în stare de decrepitudine, i atunci trebuie distrus pentru a lua natere o lume nou, tânr i puternic. Este aici aceeai idee a timpului ciclic pe care o semnalase Eliade în legtur cu alte aspecte ale gândirii arhaice. Pentru savantul român simbolismul prelungete dialectica hierofaniei: tot ce nu e direct consacrat printr-o hierofanie devine sacru prin participarea sa la un simbol. xx Astfel, spaiul sacru care trebuie centrat face dintr-un munte, un templu sau un copac simboluri ale centrului lumii. Ele sunt întotdeauna aezate deasupra infernului i comunic cu regiunile celeste, ale spiritelor i zeilor. Pot fi considerate axis mundi. În lucrarea sa Imagini i simboluri xxi, Mircea Eliade analizeaz simbolismul centrului, simbolisme indiene ale templului i eternitii, zeul legtor i simbolismul nodurilor, face consideraii asupra simbolismului scoicilor. Desigur, simbolurile par a se gsi mai lesne în anumite culturi, dar, aa cum demonstreaz Mircea Eliade, circulaia lor e universal. Din întâlnirea cu Jung, înelesese deja c simbolurile pot circula nealterate într-o societate, chiar dac membrii acesteia nu le cunosc semnificaia, c simbo-
12 58 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) lurile i imaginile îi comunic mesajul chiar dac individul nu este contient de acest fapt: Istoricul este acum liber s fac hermeneutica unui simbol fr s mai fie nevoit s se întrebe câi indivizi dintr-o anumit societate i la un moment istoric dat înele-geau toate semnificaiile i implicaiile acestui simbol. xxii Urmându-l pe Rudolf Otto, Mircea Eliade face distincie între omul religios i omul areligios. Acesta din urm, produsul unui lung proces de secularizare de-a lungul istoriei, este omul contemporan, în care subzist îns manifestri religioase, motenite de la strmoii si. Am lsat la urm analiza operei indianistice a lui Mircea Eliade, nu pentru c nu s-ar încadra armonios în creaia sa, ci pentru c reprezint pentru el momentul unei iniieri (cunoate India la 21 de ani) i o pasiune de o via (lucrri de indianistic vor fi redactate nu numai la tineree, ci de-a lungul întregii sale viei, începând cu Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne, în 1936, i continuând cu Technique du Yoga, 1948, Le Yoga. Immortalité et liberté, 1954, Pantajali et le Yoga, 1962). Eliade studiaz îndeosebi yoga tantric, diferite forme de yoga populare, yoga în alchimie i în devoiunea aborigen. În acestea tradiii, yoga nu e o tehnic a îndeprtrii de lume, ci, dimpotriv, una a acceptrii i celebrrii cosmosului i corpului uman O atare concepie suscit, în mod firesc, observaii importante, spune Michel Meslin, la sfâritul 1 / 2001
13 59 prezentrii operei lui Mircea Eliade. Dar care sunt acestea? Îi reproeaz, în primul rând, opacitatea la contextul istoric al apariiilor sacrului: Istoricul religiilor [în viziunea lui Eliade - n.n.] ar trebui în consecin s se strduiasc s degajeze ce a rmas din trecutul sacral de care omul modern nu se poate complet elibera, dat fiind c este produsul propriului su trecut. Cci asemenea resturi vor constitui un fel de deschidere necesar, de dispoziie intelectual, care va permite întoarcerea, cât mai departe posibil, în trecutul religios al omenirii pentru a regsi, dincolo de mitologii i teologii, primitivitatea experienei religioase primordiale. Cu alte cuvinte, scopul istoricului religiilor ar fi de a se îndeprta de istorie pentru a recupera mai bine valorile religioase pe care aceasta s-a înverunat s le distrug. Totul se petrece deci ca i cum sacrul-trit de ctre omul credincios ar trebui considerat ca ceva invariant a crui studiere ar trebui s primeze asupra variabilului, contingentului, adic asupra însui datului istoriei. xxiii Pe de alt parte, opineaz savantul francez, sacrul-real opunându-se lui profan-iluzie (definiie a priori a sacrului la Mircea Eliade) nu ar fi acceptabil pentru orice experien religioas. inând seama de însi dialectica hierofaniilor, grania dintre sacru i profan este constant mobil i depinde de alegerea pe care o face omul: Astfel încât nu trebuie s încetm a afirma c omul reprezint msura sacralitii fiinelor i lucrurilor. xxiv În ceea ce privete ciclicitatea timpului, Michel Meslin afirm: Ceea ce îl conduce [pe omul religios, în
14 60 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) riturile lui - n.n.] este deci mai puin dorina de a regsi, într-o libertate total i originar, sacrul, ca în prima zi, cât mai ales voina de a asigura cea mai mare eficacitate aciunilor sale viitoare. xxv Dincolo îns de aceste reineri la adresa concepiei lui Mircea Eliade, opera lui rmâne una de referin în tiina religiei acestui secol, iar contribuia sa la explorarea imaginarului religios, una remarcabil; contribuie pe care i-o recunoate, alturându-i-l i pe Henry Corbin, Gilbert Durand: Dificultatea explicaiilor istoriciste ale sacrului produce în primii ani ai secolului nostru un întreg curent de analize «fenomenologice» (adic rmânând la «lucrul însui», la obiectul propriu al lui religiosus) ale sacrului. În acest curent se situeaz doi din principalii restauratori ai rolului imaginarului în apariiile/hierofaniile «religiosului» în sânul gândirii umane: românul Mircea Eliade ( ) i francezul Henry Corbin ( ). xxvi 1.4. Henry Corbin ( ) este hermeneut i fenomenolog al religiei, asemenea lui Mircea Eliade. Îns spre deosebire de acesta din urm, el nu ia ca obiect de studiu culturile arhaice (fapt ce a fost reproat fenomenologilor), ci religia i filosofia islamic. La el e mai degrab - aa cum Bachelard diferenia clar nobleea creatoare a visrii de banalitatea puin coerent a visului - o «eleciune» a unei pri a imaginaiei creatoare în raport cu tot ce vine de la imaginar. Aceast predilecie este aceea a «imaginalului», facultate uman care 1 / 2001
15 61 permite unora s ajung la un univers spiritual, realitate divin-esen a religiosus-ului-care «privete omul» i, în acelai timp, este obiectul de «contemplaie» al acestuia din urm. xxvii Henry Corbin alege termenul imaginal, deoarece în tradiia occidental termenul imaginar este asociat irealului i utopicului. Mundus imaginalis sau al optulea climat (în tiina islamic erau acceptate apte climate) este pentru credinciosul i mai ales pentru misticul musulman o lume real, tot aa de real ca lumea intelectului i lumea simurilor. În persan exist un cuvânt, Nâ-kojâ-Abâd (locul de niciunde) care pare a copia întru totul termenul european de utopie, dei e vorba de altceva. Acest termen de Nâ-kojâ-Abâd este un termen straniu. El nu este de gsit în dicionarele persane, i el a fost elaborat, dup câte cred, de Sohrawardî însui, cu resursele celei mai pure limbi persane. xxviii Nâ-kojâ-Abâd este teritoriul în care toat tradiia islamic plaseaz oraele mitice Jâbalqâ, Jâbarsâ i Hrqalyâ, aezate pe suprafaa convex a celei de-a noua Sfere, Sfera Sferelor sau Sfera care cuprinde întreg cosmosul.
16 62 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) BIBLIOGRAFIE CHRÉTIEN, Jean-Louis, HENRY, Michel, MARION, Jean-Luc, RICOEUR, Paul - Fenomenologie i teologie, Ed.Polirom, Iai, 1996 CULIANU, Ioan Petru - Mircea Eliade, Ed.Nemira, Bucureti, 1995 ELIADE, Mircea, Les cahiers de l Herne, Editions de l Herne, Paris, 1987 DURAND, Gilbert - Aventurile imaginii. Imaginaia simbolic. Imaginarul, Ed.Nemira, Bucureti, 1999 ELIADE, Mircea - amanismul i tehnicile arhaice ale extazului, Ed.Humanitas, Bucureti, 1999 ELIADE, Mircea - Tratat de istorie a religiilor, Ed. Humanitas, Bucureti, 1995 ELIADE, Mircea - Psihologia meditaiei indiene, Ed. Jurnalul literar, 1992 ELIADE, Mircea - Mituri, vise i mistere, Ed. Univers enciclopedic, Bucureti, 1998 ELIADE, Mircea - Le sacré et le profan, Ed.Gallimard, / 2001
17 63 ELIADE, Mircea - Mitul eternei reîntoarceri. Arhetipuri repetare, Ed. Univers enciclopedic, Bucureti, 1999 i ELIADE, Mircea - Alchimia asiatic, Ed Humanitas, Bucureti, 1991 ELIADE, Mircea - Nostalgia originilor, Ed. Humanitas, Bucureti, 1994 ELIADE, Mircea - Istoria credinelor i ideilor religioase, tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1981 Ed. ELIADE, Mircea - Cosmologie i alchimie babilonian, Ed. Moldova, Iai, 1991 ELIADE, Mircea - De la Zalmoxis la Gengis-Han, Ed. tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1980 ELIADE, Mircea - Mefistofel i androginul, Ed. Humanitas, Bucureti, 1995 ELIADE, Mircea - Furari i alchimiti, Ed. Humanitas, Bucureti, 1996 ELIADE, Mircea - Aspecte ale mitului, Ed. Univers, Bucureti, 1978 ELIADE, Mircea - Imagini i simboluri, Ed.Humanitas, Bucureti, 1994
18 64 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) ELIADE, Mircea - Yoga. Nemurire i libertate, Ed.Humanitas, Bucureti, 1993 ELIADE, Mircea - Tehnici yoga, Ed. Univers enciclopedic, Bucureti, 2000 MESLIN, Michel - tiina religiilor, Ed.Humanitas, Bucureti, 1992 RIES, Julien Ed.Polirom, Iai, Sacrul în istoria religioas a omenirii, URSACHE, Petru - Camera Sambô. Introduce în opera lui Mircea Eliade, Ed.Coresi, Bucureti, 1993 VELASCO, J.Martin - Introducere în fenomenologia Ed.Polirom, Iai, 1997 religiei, 1 / 2001
19 65 NOTE: i ELIADE, Mircea - Nostalgia originilor, Ed.Humanitas, Bucureti, 1994, p ii ELIADE, Mircea - Op.cit., p.14 iii ALLEN, Douglas - L analise phénoménologique de l experience religieuse în Les Cahiers de l Herne - Mircea Eliade, Editions de l Herne, Paris, 1978, p.128 iv ELIADE, Mircea - Op.cit., p.5 v ELIADE, Mircea - Op.cit., p.6 vi ELIADE, Mircea - Mituri, vise i mistere, Ed.Univers enciclopedic, Bucureti, 1998, p.134 vii RIES, Julien - Histoire de religions, phénoménologie et herméneutique în Les Cahiers de l Herne -Mircea Eliade, Editions de l Herne, Paris, 1978 viii ELIADE, Mircea - Tratat de istorie a religiilor, Ed.Humanitas, Bucureti, 1999, p ix ELIADE, Mircea - Op.cit., p.25 x ELIADE, Mircea - Le sacré et le profan, Ed.Gallimard, 1996, p.25 xi ELIADE, Mircea - Op.cit., p.31 xii ELIADE, Mircea - Op.cit., p.63 xiii ELIADE, Mircea - Op.cit., p.84 xiv ELIADE, Mircea - amanism i tehnicile arhaice a extazului, Ed.Humanitas, Bucureti, 1997, p.85 xv ELIADE, Mircea - Op.cit., p.100
20 66 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) xvi ELIADE, Mircea - Op.cit., p.101 xvii ELIADE, Mircea - Op.cit., p.145 xviii RIES, Julien - Sacrul în istoria religioas a omenirii, Ed.Polirom, 2000, p.65 xix ELIADE, Mircea - Aspecte ale mitului, Ed.Univers, Bucureti, 1978, p.5-6 xx ELIADE, Mircea - Tratat de istorie a religiilor, Ed.Humanitas, Bucureti, 1999, p.345 xxi ELIADE, Mircea - Imagini i simboluri, Ed.Humanitas, Bucureti, 1994 xxii ELIADE, Mircea - Nostalgia originilor, Ed.Humanitas, Bucureti, 1994, p.43 xxiii MESLIN, Michel - tiina religiilor, Ed.Humanitas, Bucureti, 1993, p.159 xxiv MESLIN, Michel - Op.cit., p.160 xxv MESLIN, Michel - Op.cit., p.162 xxvi DURAND, Gilbert - Aventurile imaginii. Imaginaia simbolic. Imaginarul, Ed.Nemira Bucureti, 1999, p.172 xxvii Idem xxviii Idem 1 / 2001
10_Iubirea de aproapele – ajutor ....fm
Arhimandrit Teofil P\r\ian Iubirea de aproapele ajutor pentru bucuria vie]ii Tip\rit\ cu binecuvântarea ~naltpreasfin]itului TEOFAN Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei Editura DOXOLOGIA Ia[i, 2014 3 Dac\
Mai multLegea_jertfei_de_mancare
Capitolul 16 Leviticul 6. 14-23 Am vzut c legea jertfei de mâncare vorbete despre viaa Domnului Isus, din ziua naterii Sale, pân la moartea Sa; nu se refer deci la lucrarea de împcare, pe care El a fcut-o,
Mai multMicrosoft Word - 2 achimescu 1 omul religios.doc
Omul religios în viziunea lui Mircea Eliade În cea mai mare parte a sa, opera lui Eliade nu este altceva decât o apologie a omului religios. Discursul şi scrisul lui Eliade descifrează, practic, rostul
Mai multSong Il-gook, un Colombo coreean
Song Il-gook, un Colombo coreean de Carina T. În viitoarea dram? Detectives in Trouble / Crime Squad, care începe pe 7 martie la KBS, Song Il-gook îl va personifica pe Detectivul Park Se-hyuk care, de?i
Mai multMicrosoft Word - 5Bogdan Popoveniuc.doc
65 MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE MECANISMUL ANTINOMIILOR KANTIENE Abstract. The doctrine of contradiction, of antinomy, as inherent of nature of things, is as old as antique philosophy. Thus, is not
Mai multC2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd
Neale Donald Walsch Conversatii, cu Dumnezeu Un dialog nou si, neasteptat, Volumul IV Trezirea speciei Traducere din limba engleză de Mihaela Ivănuș Editura For You București 1 Nu credeam că voi face asta
Mai multTantra - Traditia hindusa
Tantra - Traditia hinduista Tantrismul este - de mai bine de un mileniu - un element esential al vietii religioase a Indiei si al gandirii sale religioase. Unele dintre aspectele cele mai curioase - dar
Mai multHyun Bin – descoperirea de sine
Hyun Bin descoperirea de sine de Carina T. Hyun Bin: Nu m? tem s? m? înrolez la Pu?ca?ii marini Ca actor, voi pre?ui cei doi ani pe care îi voi petrece în armat? f?r? s? profesez. Cred c? va fi o perioad?
Mai multMicrosoft Word - 4Adrian Vizitiu.doc
57 Summary. In the article we present, we drow the reader s attention on the possibility that mediated inferences could become means of making categorical sentences representing new data in the chain of
Mai multNr: 52 Data: RAfORT RE ivmrjlre Privind: BUNURI MOBILE Beneficiar!: S.C. SHOW ACT S.R.L. din Drobeta Tr Severin Executant: Evaluator autori
Nr: 52 Data: 26.09.2014 RAfORT RE ivmrjlre Privind: BUNURI MOBILE Beneficiar!: S.C. SHOW ACT S.R.L. din Drobeta Tr Severin Executant: Evaluator autorizat ing. VICTOR MIHAIL CUGUT din Drobeta Tr Severin
Mai multMINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF
MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF Aprobat prin Ordin al Ministrului nr..../... Bucureşti
Mai multMicrosoft Word - Secretul motivarii celorlalti -raport special GRATUIT.doc
Raport special Formula strategic în doi pai prin care poi s îi motivezi chiar i pe cei ce nu vor s fie motivai - cu detalii complete i vocabilarul specific- de Andy Szekely Bine te-am gsit! Sunt Andy Szekely
Mai multStudiul 6 - Lucrarea lui Petru
Studiul 6 pentru 11 august 2018 T.M. Atunci Petru a început să vorbească şi a zis: «În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, ci că, în orice neam, cine se teme de El şi lucrează neprihănire este
Mai multMicrosoft Word - HG CO
HOTRÂRE Nr. 250 din 8 mai 1992 *** Republicat privind concediul de odihna i alte concedii ale salariailor din administraia publica, din regiile autonome cu specific deosebit i din unitile bugetare EMITENT:
Mai multStudiul 1 - Duhul Sfant si Cuvantul
Studiul 1 pentru 7 ianuarie 2017 Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit
Mai mult26
MODELE STATISTICE UTILIZATE ÎN ANALIZA CORELAT A CIFREI DE AFACERI ASIST. UNIV. DRD. MIHAELA GRUIESCU Universitatea Constantin Brâncui Târgu-Jiu Facultatea de tiine Economice The business, important indicator
Mai multNLP Mania CĂLĂTORIA EROULUI DESCOPERĂ CINE EȘTI CU ADEVĂRAT ȘI CUM SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI DESTINUL
NLP Mania CĂLĂTORIA EROULUI DESCOPERĂ CINE EȘTI CU ADEVĂRAT ȘI CUM SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI DESTINUL Cuprins: 1. Cine esti tu / cunoasterea eroului (acum faci cunostiinta cu tine insuti) a) cele 12 arhetipuri
Mai multMicrosoft Word - ilis_sociologia_lect.doc
Universitatea Babeş Bolyai, Cluj Napoca Facultatea de Istorie şi Filosofie Anul universitar 2008-2009 Semestrul 4 I. InformaŃii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator Titlul disciplinei:
Mai multCuprins Cuvânt înainte Capitolul I. CALITATEA ÎN PREZENT şi VIITOR Calitatea în prezent Carta Europeană a Calităţii...18
Cuprins Cuvânt înainte... 15 Capitolul I. CALITATEA ÎN PREZENT şi VIITOR... 17 1.1. Calitatea în prezent...17 1.1.1. Carta Europeană a Calităţii...18 1.2. Calitatea în viitor...19 1.2.1. Dimensiuni şi
Mai multCe este educaţia Dacă este să analizăm din punct de vedere etimologic, educația vine din latinescul educo-educare, care înseamnă a alimenta, a crește
Ce este educaţia Dacă este să analizăm din punct de vedere etimologic, educația vine din latinescul educo-educare, care înseamnă a alimenta, a crește - plante sau animale. Având înțelesuri asemănătoare
Mai multANEXĂ LA REGULAMENTUL SPECIFIC PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE ISTORIE ÎN ANUL ȘCOLAR A.ISTORIA ROMĂNILOR 1.CLASA a VIII-a
ANEXĂ LA REGULAMENTUL SPECIFIC PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE ISTORIE ÎN ANUL ȘCOLAR 2015-2016 A.ISTORIA ROMĂNILOR 1.CLASA a VIII-a PROGRAMA OLIMPIADEI DE ISTORIE Competențe specifice:
Mai multDecizia nr. 5/20 din 26 februarie 2018 CONSILIUL COORDONATOR AL AUDIOVIZUALULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA MD-2012, Chişinău, str. V. Pârcălab nr. 46 Tel.:
CONSILIUL COORDONATOR AL AUDIOVIZUALULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA MD-2012, Chişinău, str. V. Pârcălab nr. 46 Tel.: (373 22) 27-75-51, fax: (373 22) 27-74-71 e-mail: office@cca.md, http://www.cca.md КООРДИНАЦИОННЫЙ
Mai multMicrosoft Word - Mapa 0.doc
ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU PROBLEME DE LOGICĂ VOL. XIII Dragoş POPESCU Coordonatori: Ştefan-Dominic GEORGESCU EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2010
Mai multMicrosoft Word - Fisa noua dpp-12.doc
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL STUDII INTERNAłIONALE ŞI ISTORIE CONTEMPORANĂ FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 InstituŃia de învăńământ
Mai multCoperta.qxd
ŞTEFAN MARIŞ, ROMÂNIA Key words: mythical time, archaic thought, cyclic time, historical time, mytical space Mythical Time and Archaic Thought Summary The mythical time, as an archetypal element of any
Mai multJertfa_pentru_pacat_1
Capitolul 11 Jertfa pentru pcat (1) (Levitic 4.1-35) i DOMNUL a vorbit lui Moise, spunând: Vorbete fiilor lui Israel i spune-le: Când cineva va pctui din netiin împotriva vreuneia din poruncile DOMNULUI,
Mai multMicrosoft PowerPoint - Liga_1_tintar.pptx
TRAGEREA LA SORȚI A ETAPELOR DIN CAMPIONATUL NAȚIONAL SEZONUL COMPETIȚIONAL 2019/2020 Echipe participante la tragerea la sorți Campionatul Național Liga 1 sezonul competițional 2019/2020 : FC CFR 1907
Mai multViaäç Bucu,ie Dumne9eu Întâlnirea 1 Iubi,e Dumnezeule, spune-mi cine ești DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU, CREATOR ȘI TATĂ
Viaäç Bucu,ie Dumne9eu Întâlnirea 1 Iubi,e spune-mi cine ești DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU, CREATOR ȘI TATĂ 6 5 4 3 2 1 PREGĂTIREA ÎNTÂLNIRII Tema întâlnirii Dumnezeu vrea sǎ intre în relaţie cu oamenii.
Mai multAxa prioritară 10 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale, Prioritate de investiții 10.1 Investițiile în educație, și formare, inclusiv în formare
Grila de verificare a conformităţii administrative și a eligibilității cererilor de finanţare aferente O.S.10.3 Expert 1 Expert 2 Cerinţa/ Criteriul DA NU Nu se aplică Verificarea conformităţii administrative
Mai multCONSTIENT Marius Chirila
CONSTIENT Marius Chirila Stau cu mine si ma intreb ce as putea sa iti mai ofer in plus. Ai deja totul, esti deja totul. Nu exista limita la ce ai putea sa faci pentru ca nu exista limita la ceea ce esti.
Mai multCuprins Capitolul I. Introducere în dreptul de moştenire 1 Secţiunea 1. Noţiune, terminologie specifică şi fundamentare legală 1 1. Noţiune 1 2. Termi
Cuprins Capitolul I. Introducere în dreptul de moştenire 1 Secţiunea 1. Noţiune, terminologie specifică şi fundamentare legală 1 1. Noţiune 1 2. Terminologie specifică 2 3. Fundamentare legală 3 Secţiunea
Mai multUNIVERSITATEA LIBER INTERNA IONAL DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL TIIN E ECONOMICE DRA NAGEMENT PROGRAMA ANALITIC LA DISCIPLINA BAZELE MARKETINGULUI Chi in
UNIVERSITATEA LIBER INTERNA IONAL DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL TIIN E ECONOMICE DRA NAGEMENT PROGRAMA ANALITIC LA DISCIPLINA BAZELE MARKETINGULUI Chi in u 2009 Autor Melnic Oleg, dr. conf. Anul de studii
Mai multVânz`tor:... Telefon:... Fax:... Cod ofert`: Nr. verificare 422:... Orange România Date semnificative Client existent: Nu Da Nr. Orange existent
Vânz`tor:... Telefon:... Fax:... Cod ofert`:...... Nr. verificare 422:... Orange România Date semnificative Client existent: Nu Da Nr. Orange existent... Cesiune Nr. Serie SIM PrePay... Se completeaz`
Mai multCuprins Volumul 2 Călătoria către adevărata forţă a prezentului tău - 11 Capitolul 1 - Motivaţie sau motorul care te împinge către acţiune - 13 Cum să
Cuprins Volumul 2 Călătoria către adevărata forţă a prezentului tău - 11 Capitolul 1 - Motivaţie sau motorul care te împinge către acţiune - 13 Cum să faci cu uşurinţă lucrurile pe care alţii le fac greu
Mai multORDIN nr. 13 din 21 februarie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerin ele minime pentru înregistrarea de informa ii cu ocazia i
ORDIN nr. 13 din 21 februarie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerinele minime pentru înregistrarea de informaii cu ocazia inspeciilor în exploataiile în care animalele sunt inute
Mai mult27 martie - 02 aprilie 2008, Periodicul:"Cultura" nr.12, Titlul:"'Noul' şi 'vechiul' NATO" George Maior Publică în suplimentul special al săptămânalul
27 martie - 02 aprilie 2008, Periodicul:"Cultura" nr.12, Titlul:"'Noul' şi 'vechiul' NATO" George Maior Publică în suplimentul special al săptămânalului dedicat Summit-ului NATO de la Bucureşti, din 2-4
Mai multPOLITICA DE REMUNERARE
POLITICA DE REMUNERARE Acordurile de tip malus si clawback. Perspective juridice 19.03.2014 Alina MINCIU Mihai SELEGEAN 1 PREAMBUL Noua reglementare bancara raspuns al Uniunii Europene la criza financiara;
Mai multMicrosoft Word - Anexa_4_Conventie_Individuala_Practica_final
CONVENŢIE CADRU privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat Prezenta convenţie se încheie între: Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA
Mai multAnnual Report.pdf
RAPORT ANUAL 2015 MESAJUL PRE?EDINTELUI Compania Ringier ar e o îndelungat? tr adi?ie în implicar ea social?. Funda?ia Ringier a cr escut de la un pr ogr am de sponsor izar e lansat în 2005, la o funda?ie
Mai multAna Maria PALEA Scrisorile verii Caiet de antrenament clasa a IV-a Ediţia a II-a EDITURA PARALELA 45 Editura Paralela 45
Ana Maria PALEA (coord.) @vacantadevara.eu Scrisorile verii Caiet de antrenament clasa a IV-a Ediţia a II-a Editura Paralela 45 Acest auxiliar didactic este aprobat pentru utilizarea în unităţile de învăţământ
Mai multEN_IV_2019_Limba_romana_Test_2
EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a IV-a 2019 LIMBA ROMÂNĂ Test 2 Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele şi prenumele elevului...... Clasa a IV-a... Băiat Fată EN IV 2019 Pagina 1 din 9
Mai multStudiul 11 - Crestinul si datoriile financiare
CREŞTINUL ŞI DATORIILE FINANCIARE Studiul 11 pentru 17 martie 2018 Daţi tuturor ce sunteţi datori să daţi: cui datoraţi birul, daţi-i birul; cui datoraţi vama, daţi-i vama; cui datoraţi frica, daţi-i frica;
Mai mult0767 BIS bt:Layout 1.qxd
30 Capitolul III Acordarea titlului de profesor-emerit în înv mântul preuniversitar Art. 47 Acordarea titlului de profesor-emerit semnific dobândirea de c tre cadrul didactic a unui nivel înalt de maturitate
Mai multMūlamadhyamakakārikā Nāgārjuna 2 februarie 2013
Mūlamadhyamakakārikā Nāgārjuna 2 februarie 2013 Traducerea: Răzvan Cojocaru Acest document poate fi copiat, distribuit şi/sau modificat în termenii licenţei Creative Commons 3.0:
Mai multMicrosoft Word - BuscaCosminMugurel_Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati.docx
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE MODELAREA PROCESELOR SOCIALE REFERAT BUSCA COSMIN MUGUREL CIBERNETICA SI ECONOMIE CANTITATIVA ANUL II 1 Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati. "Ce ar fi daca ne-am
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Teologie Ortodoxă 1.3 Departamentul Teologie Ortodoxă
Mai multMicrosoft Word - cvAcuDumitru.doc
CURRICULUM VITAE Numele i prenumele : Acu Dumitru Data naterii - 20 august 1945 Locul naterii - com. Rebrioara, jud. Bistria-Nsud coala general - Rebrioara Studii preuniversitare - Liceul George Cobuc
Mai multMicrosoft Word - 1Teodor Dima.doc
7 Summary. For over 2000 years each generation of philosophers has felt Aristotle to be their contemporary, which is why the references to his work, either critical or evaluative, have been continuous
Mai multView PDF
Sticla?i radia?ia solar? Sticla?i radia?ia solar? Compozi?ia radia?iei solare Radia?ia solar? care ajunge la p?mânt este compus? din cca. 3% ultraviolete (UV), 55% infraro?ii (IR)?i 42% lumin? vizibil?.
Mai multDECIZIE 069
Ministerul Finanelor Publice Agenia Naional de Administrare Fiscal Direcia General a Finanelor Publice a judeului... Biroul Soluionare Contestaii DECIZIA NR. 69 din 29.06.2009 privind soluionarea contestaiei
Mai multCARTEA BEBELU{ULUI FERICIT CORINT UTILIS CUM S -}I CRE{TI COPILUL CU ÎNCREDERE {I CALM GINA FORD Cea mai bine vândută autoare britanică de cărţi desti
CARTEA BEBELU{ULUI FERICIT CORINT UTILIS CUM S -}I CRE{TI COPILUL CU ÎNCREDERE {I CALM GINA FORD Cea mai bine vândută autoare britanică de cărţi destinate îngrijirii copiilor 4 Cum să înţelegeţi somnul
Mai multGrupul pentru Studiul Complexitii
Raport de activitate - Atelierul de Complexitate «Interacţiunea Minte - Materie» Workshop-ul a fost organizat de Centrul pentru Studii Complexe Activităţi desfăşurate în cadrul atelierului: Atelierul de
Mai multMicrosoft Word - Strategie Sl%C4%83nic[1].doc
ANEXA 1 DEZVOLTAREA ORAULUI SLNIC ÎN CONTEXTUL STRATEGIILOR EUROPENE, NAIONALE, REGIONALE I SECTORIALE Dezvoltarea oraului Slnic nu se poate realiza prin proiecte izolate, deoarece nevoile, soluiile, oportunitile
Mai multStrategie modernizare APL maureni
ROMÂNIA JUDEUL CARA SEVERIN COMUNA MURENI Tel. 0255/526001 ; 0372908380 ; Fax.0255/526001 ; E-mail: primaria_maureni@yahoo.com; Web: primariamaureni.eu AVIZAT, PRIMAR Traian Puca STRATEGIA DE MODERNIZARE
Mai multDutu_Predescu_Protectia_juridica_a_patrimoniului_cultural_si_natural_BT
Cuprins 5 CUPRINS ABREVIERI... 17 PREFA PATRIMONIUL CULTURAL I NATURAL SUB PAV ZA DREPTULUI... 21 PREFACE CULTURAL AND NATURAL HERITAGE PROTECTED BY LAW... 25 UN CUVÎNT DE ÎNSO IRE... 29 CAPITOLUL I. ELEMENTE
Mai multMicrosoft Word - Carte_APDSV_v8
6. SEGMENTAREA SPAIAL A CADRELOR VIDEO Scopul acestui capitol este familiarizarea cu informaiile de baz referitoare la segmentarea spaial a cadrelor video în zone omogene, obiecte i regiuni semantice.
Mai multI. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere
I. INTRODUCERE 1. Necesitatea studiului logicii Teodor DIMA În activitatea noastră zilnică, atunci când învăţăm, când încercăm să fundamentăm o părere proprie sau o idee, când comunicăm anumite impresii
Mai multStăruința
Stăruința Stăruința În legătură cu apostolii, cu primii creştini şi cu primele adunări, în cartea Faptele Apostolilor apare în câteva versete cuvântul a stărui. Acest cuvânt înseamnă a face ceva în mod
Mai multprogramă şcolară pentru clasa a 11a, liceu
Anexă la OMECI nr. 5099 din 09.09.2009 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAME ŞCOLARE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR (Sisteme de gestiune a bazelor de date) CLASA A XII-A CICLUL
Mai multCOMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2018) 2526 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din de completare a Regulamentului (UE) nr
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 30.4.2018 C(2018) 2526 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din 30.4.2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului
Mai multNotificarea Evenimentului Asigurat pentru beneficiarii de credite_corectat
București, Str. Rabat nr. 21, 011835 Tel: +4021 206 9040 Fax: +4021 230 6349 Email: office@bcrasigviata.ro Website: www.bcrasigviata.ro NOTIFICAREA EVENIMENTULUI ASIGURAT PENTRU BENEFICIARII DE CREDITE
Mai multAcademician Nicolae Dabija: Un nou pact Ribbentrop-Molotov?
În toamna anului 1989 un grup de deputaţi ai Sovietului Suprem al URSS am fost invitaţi de un grup de senatori americani în SUA, scrie în literaturasiarta.md, Nicolae Dabija preluat de Romanian Global
Mai multÎnvăţământ preuniversitar
Nivel Învăţământ preuniversitar PostCatedră (Disciplina principală de încadrare) 1. Cultură şi civilizaţie românească 2. Cenaclu literar creaţie literară 3. Redacţie presă radio TV 4. Jurnalism ziaristică
Mai multMicrosoft Word - Cap09_AutoorganizareSiEmergentaInSistemeleAdaptiveComplexe_grile.doc
Grile 1. Care este proprietatea universală în sistemele vii, organizaţii şi sisteme economice şi sociale, cărora le conferă calitatea de a manifesta caracteristici şi comportamente cu totul noi, care nu
Mai multPresentación de PowerPoint
Lecția 1, 6 Aprilie 2019 Toate își au vremea lor (Eclesiastul 3:1). Dumnezeu a creat timpul și ritmurile care dirijează viața pe Pământ (pentru plante, animale și pentru oameni). Aceste ritmuri sunt identice
Mai multMicrosoft Word - ETS no.185, Romanian translation, official version.doc
Consiliul Europei Convenia din 23/11/2001 privind criminalitatea informatic Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 343 din 20/04/2004 Seria Tratatelor Europene nr. 185 PREAMBUL Statele membre ale
Mai multOBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era
OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era de 535.140 de persoane. Cercetătorii și activiștii
Mai mult01_Pagini de garda.fm
3 Pr. Adrian Dinu FECIOARA MARIA PROTOTIP AL VIE}II DUHOVNICE{TI tâlcuire a operei Sf. Irineu de Lyon Carte tip\rit\ cu binecuv=ntarea Preafericitului P\rinte DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne
Mai mult003707HD
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE DECIZIA NR. / 2007 privind solutionarea contestaiei formulat de SC X SRL, înregistrat la Direcia General Finanelor Publice a judeului Hunedoara sub nr.... / 2006. Directia
Mai multStudiul 7 - Drumul credintei
Studiul 7 pentru 12 august 2017 Şi, fără credinţă, este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-l caută. (Evrei 11:6)
Mai multProgresivitatea dezvoltării limbajului la preșcolari prin aplicarea probelor de evaluare
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC DISERTAŢIE PROGRESIVITATEA DEZVOLTĂRII
Mai multMicrosoft Word Curs PE - Gaze naturale.doc
GAZE NATURALE În contextul reformelor radicale din domeniul structural i instituional care au caracterizat economia romaneasc dup 1989 i care au avut drept scop descentralizarea serviciilor în vederea
Mai multPsalmii_partasiei_22_23_32
PSALMII 22 i 21,22 Unirea noastr cu Hristos cel înviat Acest Psalm ne arat diferena absolut dintre noapte i zi, dintre moartea i învierea lui Hristos. Gsim aici mai întâi o emoionant descriere a scenei
Mai multMIHAI TUDOSE, DENUNTAT LA PICCJ – Avocatul Corneliu-Liviu Popescu il acuza pe premierul Romaniei de nazism: "Faptuitorul, ca un nazist, ameninta cu sp
MIHAI TUDOSE, DENUNTAT LA PICCJ Avocatul Corneliu-Liviu Popescu il acuza pe premierul Romaniei de nazism: "Faptuitorul, ca un nazist, ameninta cu spanzurarea unii membri ai unei minoritati etnice, iar
Mai multASOCIATIA JUDETEANA DE FOTBAL BRASOV B-dulEroilor nr. 19, Brasov, Tel/Fax: Cod fiscal: Contbancar: RO77BRDE0
REGULAMENT INTERLIGA NAŢIONALĂ DE FOTBAL Ediția 2017 2018 valabil pentru faza județeană 1. COMPETENȚE DE ORGANIZARE Competiția se organizează la nivel județean fără finalitate națională de către AJF Brașov
Mai multCOMLab13 - Bunele maniere in afaceri
Comunicare profesional - Bunele maniere în afaceri 13-1 13 BUNELE MANIERE ÎN AFACERI 13.1. STRÂNGEREA DE MÂN Un om de afaceri trebuie întotdeauna s se simt în largul lui atunci când strânge mâna cuiva.
Mai multSTRATÉGIE D’EMPRUNT POUR LA CROISSANCE DE L’ENTREPRISE
MISIUNEA CREDINŢEI CREŞTINE ÎNTR-O LUME SECULARIZATĂ ŞI MULTICULTURALĂ. O ABORDARE DIN PERSPECTIVĂ VECHI-CATOLICĂ 1 Arh. Jooris A. Vercaamen Traducere din engleză de Pr.Lect.Dr. Dan Sandu, George Colibaba
Mai multMINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale Departamentul pentru Pregătirea Pe
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic DISERTAŢIE Utilizarea metodelor
Mai multMicrosoft Word - TIC_tehnoredactare_12.doc
Anexa nr. la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. /. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAME ŞCOLARE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR (Tehnoredactare asistată
Mai multMicrosoft Word - ~ doc
DISPOZI!II COMUNE CUPRINS PARTEA I - Dispozi!ii legale "i administrative...4 Articolul 1 - Referin!e...4 Articolul 2 - Serviciul responsabil din cadrul Comisiei "i coresponden!a cu acesta...4 Articolul
Mai multPowerPoint Presentation
GEOGRAFIE FIZICĂ GENERALĂ Tutore curs: Conf. dr. MARIAN ENE Metodologia geografică este esenţială în înţelegerea specificului cunoaşterii ştiinţifice, a principiilor şi regulilor care stau la baza demersului
Mai multFabula existentiala - Stefan Afloroaei
Absenţă şi însingurare Ne este cunoscut un tablou al lui Van Gogh, Scaunul lui Vincent. Scaunul pictat acolo este simplu, obişnuit şi aşezat într un loc oarecare. Realitatea sa şi a spaţiului în care se
Mai multTABEL CONTRIBUTII A3-2
CONTRIBUABILI BAZA DE CALCUL CASS CALCUL I PLATA CASS CAPITOLUL III Contributia de asigurari sociale de sanatate privind persoanele care realizeaza alte venituri, precum si persoanele care nu realizeaza
Mai multPRODALCO MAT SRL 579_2008
Direcia Generala a Finantelor Publice a judeului Arad a fost sesizata de ctre Direcia Judeeana pentru Accize si Operaiuni Vamale Arad cu adresa nr., înregistrata la Direcia Generala a Finantelor Publice
Mai multD 1
ROMÂNIA - Ministerul Economiei si Finanelor AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA Direcia General a Finanelor Publice Cara-Severin Serviciul Soluionare Contestaii DECIZIE privind soluionarea contestaiei
Mai multSistemul NLP – Transformă-ți Mintea într-una de Succes!
Sistemul NLP - Transformă-ți Mintea într-una de Succes! Tehnica care a schimbt viața la milioane de oameni din lumea întreaga va fi explicată pe scurt mai jos și in detalii suplimentare in posturile viitoare.
Mai multTEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
UNVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CATEDRA: TEORIA ŞI METODICA CULTURII FIZICE TEORIA ŞI METODICA EDUCAŢIEI FIZICE Lecţia nr.2 TEMA: SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE ŞI EDUCARE ÎN EDUCAŢIE
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași 1.2 Facultatea / Departamentu
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași 1.2 Facultatea / Departamentul FEAA / Departamentul Economie și Relații Internaționale
Mai multREGULAMENT INTERLIGA NAŢIONALĂ DE FOTBAL ediția COMPETENȚE DE ORGANIZARE Competiția se organizează la nivel județean - interjudețean fără
REGULAMENT INTERLIGA NAŢIONALĂ DE FOTBAL ediția 2018-2019 1. COMPETENȚE DE ORGANIZARE Competiția se organizează la nivel județean - interjudețean fără finalitate națională de către FRF în parteneriat cu
Mai multIstorie_clasa a X-a
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4598 / 31.08.2004 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A X-A CICLUL INFERIOR
Mai multMicrosoft Word - Damaschin_Eniko_Contractul_clasificat_PAGINAT_.doc
Noţiuni introductive privind contractul clasificat Capitolul II NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CONTRACTUL CLASIFICAT ŞI INFORMAŢIILE CLASIFICATE. Noţiunea de contract Fundamentul unei societăţi, printre
Mai multDrumul crucii
Drumul crucii Drumul crucii La sfarsitul versetului 4 al aceluiasi capitol din Evanghelia dupa Ioan, Domnul Hristos spusese: "Nu v-am spus aceste lucruri de la inceput, pentru ca eram cu voi." Dar acum,
Mai multMicrosoft Word - 6. Codruta_Curta - Valeria_Gidiu.doc
MONEY SENSE- UN PROGRAM DE EDUCAŢIE FINANCIARĂ ŞI NU NUMAI Nora Codruţa Curta, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca Valeria Gîdiu, Colegiul Tehnic Augustin Maior Cluj-Napoca 1. Introducere Expresie
Mai mult슬라이드 1
1750 î.hr. Mesopotamia antică Al 6-lea rege babilonian, Hammurabi, a creat primele legi: Codul lui Hammurabi. Astfel apar primele forme de asigurări în strânsă legatură cu dezvoltarea puterilor maritime.
Mai multdecizia 34 din 21 martie 2006
ROMANIA - Ministerul Finantelor Publice DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA Serviciul Soluionare Contestaii DECIZIA nr.34/21.03.2006 privind soluionarea contestaiei formulate de CONSTANTA
Mai multDocument2
O NOUA TEORIE A STABILITATII ASCHIERII, CARE SE BAZEAZA PE DINAMICA HAOTICA A PROCESULUI, PRECUM SI APLICAREA ACESTEIA LA CONTROLUL INTELIGENT AL STABILITATII Obiectivele proiectului Ideile cheie care
Mai multModificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate din perspectiva noilor directive în domeniul achizi ţiilor publice Directiva 24/2014
Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate din perspectiva noilor directive în domeniul achizi ţiilor publice Directiva 24/2014, prin articolul 72, admite în mod expres modificarea
Mai multMicrosoft Word - 4Bogdan Popoveniuc.doc
47 (CONSIDERAII GENERALE ASUPRA SISTEMULUI CATEGORIILOR) Summary. The question that the present study poses is that if our possibilities of knowledge can be analyzed. The author s critical method did not
Mai multMicrosoft Word - carte_exprimare_FINAL
Cuprins Cuvânt înainte... XIII Argument... XV Abrevieri... XIX Titlul I. Simetria reglementării principiului libertăţii de exprimare la nivel regional... 1 Capitolul I. Generalitatea normativă a principiului
Mai multMicrosoft Word - Craiovan_Tratat_de_teoria_gen_dr_ed_3.doc
CUPRINS 5 CUPRINS Cuvânt-înainte... 23 TITLUL I. CULTURI, CIVILIZA II ŞI DREPT PARTICULAR ŞI UNIVERSAL ÎN DREPT... 25 Capitolul I. Cultur, civiliza ie şi drept... 25 1. Coordonate conceptuale... 25 2.
Mai mult