_N_XX_19.qxp

Transcriere

1 PUNCTE DE VEDERE Dincolo de uºa muzeului, începe timpul! Evident! Altfel, nu eram aici! Iniþial, am lucrat în învãþãmânt. Petrecându-mi atâta timp printre studenþi, printre tineri, am reuºit sã mã transpun în lumea lor ºi sã mã simt la fel de tânãr ca ºi ei. Dar aici, la Muzeul Militar Naþional, mã regãsesc sufleteºte. Aici este istoria noastrã, aici sunt strãbunii noºtri, iar, dacã vrem sã avem un viitor, ca popor, trebuie sã privim spre trecut. Paradoxal, aici, printre obiecte vechi de patrimoniu, se aflã viitorul nostru! Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu (PetreÞUÞEA) Curierul ARMATEI Anul XV nr. 19 (368) 15 octombrie pagini 50 bani Compeþiþia Subofiþerul/ Soldatul anului, în Divizia 1 Infanterie Dacica ACTUALITATE Slobozia, In Memoriam În ziua de 4 octombrie 2013, la 3 ani de la înfiinþarea Regimentului 51 Artilerie Mixtã General Cornel Paraniac (1 octombrie 2010) ºi la 5 ani de la trecerea în nefiinþã a celui ce a fost general-locotenent dr. al cãrui nume se regãseºte în denumirea onorificã a unitãþii, la Slobozia, a fost sfinþitã o placã comemorativã de cãtre familia acestuia împreunã cu personalul din cadrul unitãþii ialomiþene. La eveniment au participat foarte mulþi invitaþi printre care: cadre militare dintr-o unitate din Brãila... KAKI 100% Subofiþerul/ Soldatul anului, în Divizia 1 Infanterie Dacica În perioada septembrie, în garnizoana Târgoviºte, a avut loc Competiþia Subofiþerul/ Soldatul anului, faza pe Divizia 1 Infanterie Dacica, la care s-au înscris 20 de subofiþeri, maiºtri militari ºi soldaþi-gradaþi profesioniºti. În cadrul acesteia, cunoaºterea regulamentelor militare în vigoare, a limbii engleze, pregãtirea ºi rezistenþa fizicã, cunoaºterea tehnicilor de supravieþuire în condiþii grele, a elementelor legate de instrucþia CBRN, de topografie ºi de instrucþie... LECÞIA DE ISTORIE Reºedinþa de varã a lui Brukenthal Palatul reprezintã o construcþie de mari dimensiuni, fiind realizatã în stil baroc. Clãdirea a fost reºedinþa de varã a baronului Samuel von Brukenthal ( ), consilier al Mariei Tereza ºi guvernator al Transilvaniei, pasionat colecþionar de opere de artã. Construit între 1780 ºi 1785, palatul deþine unul dintre cele mai frumoase parcuri, organizat în terase largi care coboarã spre lunca Oltului. Samuel von Brukenthal este o personalitate... MOZAIC Care este legãtura dintre automobile, albine ºi foamete? Din cauza poluãrii produse de motoarele auto, albinele gãsesc mai greu florile, cãci substanþele din gazele de eºapament modificã modul în care ele percep mirosul florilor. Ca urmare, acestea îºi îndeplinesc mai greu misiunea de polenizatori, ceea ce poate duce la recolte mai slabe ºi ar putea declanºa o crizã de alimente la nivel global. Albinele se folosesc de mirosul florilor pentru a le gãsi pe cele care oferã cele mai bune resurse de nectar ºi polen, dar gazele de eºapament provenite din...

2 Pagina 2 ACTUALITATEA PE SCURT LONDRA - Ultima desfãºurare de trupe britanice în Afganistan. Marea Britanie ºi-a început ultima desfãºurare de trupe în Afganistan, a cãror sarcinã principalã va fi pregãtirea retragerii progresive a forþelor britanice din aceastã þarã. Cu de trupe pe teren, Marea Britanie dispune încã de cel mai important contingent din Afganistan dupã cel al Statelor Unite, o cifrã care trebuie redusã la circa pânã la sfârºitul acestui an. Pânã atunci, Londra trimite un ultim contingent de de militari în urmãtoarele ºase sãptãmâni, a cãror sarcinã principalã este de a instrui forþele de securitate afgane din punct de vedere logistic ºi de a pregãti plecarea soldaþilor britanici. Misiunea revine faimoasei Brigãzi a 7-a Blindate, cu sediul în Germania, supranumitã Desert Rats (ªobolanii Deºertului), care preia conducerea de la Brigada 1 Mecanizatã. Cei de soldaþi ai ISAF, forþa NATO în Afganistan care a transferat în iunie a.c. responsabilitatea securitãþii þãrii forþelor locale, urmeazã sã pãrãseascã Afganistanul pânã la sfârºitul lui BRUXELLES - Rasmussen rãspunde criticilor lui Karzai, potrivit cãruia NATO a provocat multã suferinþã în Afganistan. Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a rãspuns criticilor lansate de curând de cãtre preºedintele afgan Hamid Karzai, care, într-un interviu acordat postului BBC, a acuzat Alianþa cã nu a adus stabilitate în Afganistan ºi cã a provocat multã suferinþã acestei þãri. Progresele obþinute (...) sunt excepþionale ºi nu se poate nega acest lucru, a punctat Rasmussen la o conferinþã de presã la Bruxelles. El a subliniat cã statele Alianþei au fãcut multe sacrificii pentru a asista poporul afgan, reamintind cã, în urma implicãrii NATO, în Afganistan s-au înregistrat progrese majore în ultimii zece ani, fapt recunoscut de majoritatea populaþiei acestei þãri. Investiþia noastrã în vieþi omeneºti ºi resurse este fãrã precedent. Nimeni nu poate nega acest lucru ºi aceste eforturi meritã sã fie respectate, a insistat secretarul general NATO. În plus, Rasmussen a þinut sã afirme cã Alianþa Nord-Atlanticã a depus eforturi pentru a garanta securitatea statului afgan, pe care l-a ajutat la crearea unor forþe de securitate ce numãrã în prezent peste de membri ºi care va prelua anul viitor deplina responsabilitate a securitãþii pe întregul teritoriu afgan. Rasmussen a semnalat cã Afganistanul va fi unul dintre principalele puncte pe agenda Summit-ului NATO ce se va desfãºura anul viitor în Marea Britanie, reuniune la care Alianþa îºi va reafirma angajamentul pe termen lung faþã de aceastã þarã asiaticã. Trupele misiunii ISAF din Afganistan se vor retrage aproape complet anul viitor, NATO urmând sã pãstreze o misiune mult mai redusã, însãrcinatã cu antrenarea soldaþilor afgani. ATENA - Secretarul general al NATO sprijinã o soluþie politicã a conflictului din Siria. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a exprimat la Atena în favoarea unei soluþii politice a conflictului din Siria ºi a lansat un apel guvernului de la Damasc ºi opoziþiei sã participe la conferinþa internaþionalã propusã de Statele Unite ºi Rusia. În prezent, nu vãd un rol al NATO (...), nu existã o soluþie militarã a conflictului din Siria. Pentru a se ajunge la o soluþie pe termen lung, este nevoie de o soluþie politicã, a declarat Rasmussen. În cursul unei conferinþe de presã, organizatã la finalul unei întrevederi cu ministrul grec de externe, Evangelos Venizelos, liderul NATO s-a arãtat favorabil iniþiativei comune ruso-americane privind organizarea unei conferinþe internaþionale pe aceastã temã. Lansez un apel guvernului ºi opoziþiei siriene sã participe la aceastã conferinþã pentru a gãsi o soluþie durabilã, a mai spus el. Rusia ºi Statele Unite s-au pronunþat pentru organizarea la jumãtatea lunii noiembrie a conferinþei internaþionale de pace privind Siria, numitã Geneva 2, pentru a identifica o soluþie politicã a conflictului. Între timp, distrugerea armelor a început, iar Siria a primit aprecieri internaþionale pentru cooperarea sa cu inspectorii responsabili cu aceastã operaþiune. KUALA LUMPUR - SUA afirmã cã doresc sã continue relaþiile cu Egiptul, deºi au îngheþat o parte din ajutorul militar. Secretarul american de Stat, John Kerry, a asigurat cã þara sa doreºte sã continue relaþiile cu Egiptul, în pofida îngheþãrii unei pãrþi din ajutorul militar pe care SUA îl acordã constant guvernului de la Cairo. Sub nici o formã nu este vorba despre o rupturã a relaþiei noastre sau despre o întrerupere a angajamentului nostru de a ajuta guvernul interimar egiptean, a afirmat Kerry în timpul unei scurte conferinþe de presã în capitala Malaeziei, Kuala Lumpur. Dupã luni de ezitãri, administraþia americanã a decis sã îngheþe o parte din ajutorul pentru Egipt, ca represalii faþã de reprimarea sângeroasã în luna iulie a protestelor simpatizanþilor preºedintelui islamist Mohamed Morsi, înlãturat anterior de la putere de armatã. Procesul acestuia pentru instigare la omor va începe în data de 4 noiembrie. Ca recompensã pentru semnarea tratatului de pace cu Israelul, în anul 1979, SUA furnizeazã de atunci, în fiecare an, guvernului de la Cairo un ajutor de 1,5 miliarde de dolari, din care 1,3 miliarde reprezintã ajutorul militar. Washingtonul va suspenda asistenþa financiarã ºi furnizarea de echipamente militare grele, în aºteptarea unor progrese credibile cãtre un guvern civil ales în mod democratic, a declarat purtãtoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki. (O.M.) ABONAMENTE la Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în contul U.M Bucureºti RO 70 TREZ XXX , cod fiscal , Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M V", în care se va specifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã. ACTUALITATE Regimentul 51 Artilerie Mixtã General Cornel Paraniac In memoriam ISSN B C19/ 2013 Redactor-ºef Col. Ion Papaleþ int.0307 Secretar de redacþie int În ziua de 4 octombrie 2013, la 3 ani de la înfiinþarea Regimentului 51 Artilerie Mixtã General Cornel Paraniac (1 octombrie 2010) ºi la 5 ani de la trecerea în nefiinþã a celui ce a fost general-locotenent dr. al cãrui nume se regãseºte în denumirea onorificã a unitãþii, la Slobozia, a fost sfinþitã o placã comemorativã de cãtre familia acestuia împreunã cu personalul din cadrul unitãþii ialomiþene. La eveniment au participat foarte mulþi invitaþi printre care: cadre militare dintr-o unitate din Brãila la comanda cãreia a fost, la momentul respectiv, maiorul Paraniac, foºti subordonaþi din unitãþile prin care a trecut de-a lungul carierei dumnealui, comandanþi de mari unitãþi ºi unitãþi din judeþul Ialomiþa ºi din þarã, preºedintele Consiliului Judeþean Ialomiþa, Vasile Silvian Ciupercã, precum ºi generalul-locotenent Dan Ghica-Radu, locþiitor al ºefului Statului Major General, ºi comandantul Diviziei 1 Infanterie Dacica, general-maior Nicolaie Dohotariu. Importanþa momentului a fost subliniatã de cuvintele rostite de Bogdan Paraniac, fiul celui care a fost mentorul atâtor generaþii de ofiþeri. Placa comemorativã, închinatã memoriei acestuia, a fost dezvelitã de cãtre soþie împreunã cu generalul-locotenent Dan Ghica-Radu. A urmat apoi ceremonialul de sfinþire, la finalul cãruia, comandantul regimentului, colonel Marcel Mergeanu, a dat citire necrologului. În continuare, locþiitorul ºefului Statului Major General a fãcut referire la faptul cã cele mai importante momente din carierã i-au fost influenþate de cel care, la un moment dat, a fost comandantul Armatei 1. Preºedintele Consiliului Judeþean Ialomiþa ºi-a amintit despre perioada în care s-au întâlnit ca elevi ai Liceului Militar Let s do it Romania În data de 27 septembrie 2013, militari din Batalionul 21 Vânãtori de Munte General Leonard Mociulschi din Predeal au desfãºurat o activitate de ecologizare a Vãii Râºnoavei, în zona unitãþii militare, participând astfel la acþiunea de voluntariat Let s do it Romania. Deºi implicaþi în activitãþile specifice Întreþinerii Tehnice Anuale ºi de Puterea exemplului Redactori M.m.IV Monica Deacu Cristina Fratu Daniela Þãruºi Secretariat tehnic de redacþie Plt.adj. Mihai Oane (tehnoredactor) Sg.maj. Codruþ Mieilã (corespondenþã - expediþie) int Dimitrie Cantemir, din Breaza, precum ºi despre faptul cã, ºi acum, dupã trecerea în nefiinþã, atâþia oameni nu l-au dat uitãrii. În încheiere, familia a organizat, la popota regimentului, un praznic oferit invitaþilor care au luat parte la slujba oficiatã pentru odihna sufletului ºi pomenirea celui ce a fost generalul-locotenent dr. Cornel Paraniac. Colonel Ion PAPALEÞ Tipografia ºi expediþia U.M Plt. Narcis Guþã Georgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã. COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei. Redacþia ºi administraþia: U.M V Bucureºti, Fax: 021/ , telefon: 021/ ; 021/ int....; curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr int.0156 pregãtire a cazãrmii pentru sezonul rece, care în Predeal nu se lasã mult aºteptat, o parte dintre militarii subunitãþilor au gãsit câteva ore pentru a da o mânã de ajutor comunitãþii locale pentru un oraº ºi o þarã mai curate. Beneficiind de sprijinul autoritãþilor locale, care au asigurat saci de plastic, mãnuºi de protecþie ºi evacuarea de- ºeurilor, vânãtorii de munte predeleni au reuºit sã adune aproximativ 95 de saci cu deºeuri. Am fãcut o treabã bunã, mai ales cã timpul avut la dispoziþie a fost puþin, deoarece suntem implicaþi ºi în alte activitãþi, îmi spune un caporal din batalion. Tot el îmi spune cã a doua zi, bãiatul sãu, elev la o ºcoalã primarã din Braºov, va participa alãturi de colegi la activitãþi de ecologizare a zonelor verzi din jurul oraºului. Pare mândru în încercarea sa de a nu fi mai prejos de vechea generaþie, deºi în sinea sa probabil recunoaºte cã ei aparþin unei alte lumi. Cãpitan Claudiu NISTORESCU În perioada 30 septembrie 2 octombrie, 80 de militari din Brigada 2 Vânãtori de Munte Sarmizegetusa au donat benevol sânge la Centrul de transfuzii sanguine Braºov, în cadrul acþiunii umanitare Salveazã-þi aproapele, venind astfel în sprijinul spitalelor braºovene ºi implicit a cetãþenilor acestui judeþ care au nevoie de sânge. Acþiunea în sine a reprezentat un gest de omenie din partea militarilor care au rãspuns cu promptitudine acestui apel umanitar ºi, totodatã, un exemplu de spirit civic. Despre aceastã activitate, locotenentul-colonel Dorinel Cotea, ofiþerul de relaþii publice de la Brigada 2 Vânãtori de Munte, a afirmat cã: Este prima mare acþiune umanitarã de acest fel a militarilor noºtri, care au rãspuns cu promptitudine la apelul nostru. Pânã acum, militarii Brigãzii 2 Vânãtori de Munte Sarmizegetusa au mai donat sânge, dar pentru colegi de-ai noºtri sau pentru rudele acestora. Vrem sã continuãm aceastã acþiune umanitarã ºi în perioada urmãtoare dacã va fi nevoie. Existã o serie de criterii pe care trebuie sã le îndeplineascã persoanele care vor sã dea sânge. Donatorii sunt acceptaþi dacã sunt persoane tinere, peste 18 ani, fãrã nici o afecþiune cronicã. Trebuie sã aibã o anumitã greutate, sã fie peste 60 de kilograme, cantitatea donatã fiind de 450 de mililitri, ºi sã doreascã foarte mult în primul rând sã doneze, a explicat medicul Laurenþia Florea, directorul Centrului de transfuzie sanguinã, din Braºov. În ziua în care se face donaþia, persoanele care doneazã trebuie sã fie odihnite, iar dimineaþa este necesar sã mãnânce micul dejun, care sã nu conþinã grãsimi ºi sã bea foarte multe lichide dulci. Rãspunzând prezent apelului fãcut de cãtre Centrul de transfuzii, militarii braºoveni au demonstrat încã o datã cã a fi solidar cu aproapele este o datorie de onoare. Daniela ÞÃRUªI

3 KAKI 100% Pagina 3 În perioada septembrie, în garnizoana Târgoviºte, a avut loc Competiþia Subofiþerul/ Soldatul anului, faza pe Divizia 1 Infanterie Dacica, la care s-au înscris 20 de subofiþeri, maiºtri militari ºi soldaþi-gradaþi profesioniºti. În cadrul acesteia, cunoaºterea regulamentelor militare în vigoare, a limbii engleze, pregãtirea ºi rezistenþa fizicã, cunoaºterea tehnicilor de supravieþuire în condiþii grele, a elementelor legate de instrucþia CBRN, de topografie ºi de instrucþie sanitarã au reprezentat adevãrate teste de selecþie pentru participanþi. De organizarea unei asemenea competiþii s-a ocupat plutonierul-major Dumitru Dogaru, care a fost ajutat de conducerea Batalionului 22 Transport, în incinta cãruia s-a desfãºurat activitatea, dar ºi de cãtre consilierii comandanþilor din unitãþile subordonate diviziei, care au însoþit loturile înscrie la linia de start. Chiar din prima zi a competiþiei, dupã ºedinþa tehnicã din jurul orei 12:00, în prezenþa reprezentantului Diviziei 1 Infanterie, colonel Eduard Efrimescu, comandantul Batalionului 22 Transport, colonel Valentin Sandu, i-a asigurat pe toþi de tot sprijinul dumnealui pentru buna desfãºurare a concursului. Poate cã ar fi cazul sã amintesc ºi de prezenþa mea în garnizoana Târgoviºte, în calitate de jurnalist bineînþeles, cu carneþelul de notiþe în mânã (la indicaþiile specifice ale redactorului-ºef!) ºi cu aparatul de fotografiat de gât. Nu am curajul, dar o sã recunosc întrun final faptul cã nu deþin caracteristicile tehnico-tactice pentru a participa la aceastã competiþie, dar nici la alta, de oricare fel ar fi ea! Motivul? E încã neclar ºi pentru mine! Proba-surprizã a fost primul hop de care au trebuit sã treacã militarii, rãspunzând celor douã întrebãri scrise pe un bileþel extras la alegere. Nu este cazul sã dau prea multe detalii despre aºa ceva, pentru cã existã deja documente tipãrite pe acest subiect, dupã cum aprecia Einstein despre cartea de telefoane! O sã trec direct la cea de-a doua zi dedicatã limbii engleze ºi probelor sportive, cu abdomene, flotãri ºi o alergare scurtã de de metri. Din purã curiozitate, m-am uitat peste foile cu testele la limba englezã ºi, dupã nici o jumãtate de orã, am înþeles cã este destul de complicatã, toropit fiind de o obosealã cruntã de parcã dãdusem ºi probele sportive în acelaºi timp! ªtiam eu cã miºcãrile bruºte din mâini îmi dau ameþealã! Concurenþii, în schimb, nu au întâmpinat nici o problemã. Aºteptau deja cu nerãbdare urmãtoarele probe. Miercuri a fost ziua în care am ieºit cu toþii în teren, în poligonul Viorel Mãrceanu, pentru executarea tragerilor cu pistolul mitralierã. Dupã doborârea þintelor, evidenþierea deprinderilor personale ºi ºedinþa mea foto, a venit testul teoretic la Pregãtire militarã generalã. Pe aceastã temã, vã poate da amãnunte organizatorul competiþiei, pe care îl puteþi contacta la G-5, la biroul planificare ºi încã ceva! Probele practice au fost stabilite pentru ziua de joi. Aºa au apãrut ca de nicãieri atelierele: instrucþie de geniu, CBRN, transmisiuni, instrucþie de front, instrucþie sanitarã ºi instrucþie topograficã. O grãmadã de instrucþie! Nu vreau sã par neavenit, pentru cã am ceva calitãþi de observator-controlor, necertificate încã!, dar militarii au trecut cu bine, dovedind cunoºtinþe vaste la fiecare dintre temele enumerate mai sus. Chiar ºi aºa, departajãrile au fost clare, diferenþiind conform punctajului locurile pe podium. Acum urmeazã clasamentul, ceva de naturã informativã, puþin sec, dar esenþial pentru concurenþi: La categoria subofiþeri: locul I plutonier Mãdãlin Rãileanu (Batalionul 495 Infanterie ªtefan Soverth ), locul II plutonier Laurenþiu Olteanu (Batalionul 30 Vânãtori de Munte Dragoslavele ), locul III maistru militar Robert Oancea (Batalionul 313 Cercetare Burebista ). La categoria soldaþi-gradaþi profesioniºti: locul I caporal clasa a IIIa Ionuþ Macovei (Brigada 2 Vânãtori de Munte Sarmizegetusa ), locul II caporal clasa a III-a Cristian ªerban (Batalionul 313 Cercetare Burebista ), locul III caporal clasa a III-a Laurenþiu Ionaºc (Batalionul 495 Infanterie ªtefan Soverth ). În ultima zi, în jurul orei 08:15, a avut loc festivitatea Competiþia Subofiþerul/ Soldatul anului, faza pe Divizia 1 Infanterie Dacica de premiere. Diplomele, medaliile ºi cupele au fost înmânate câºtigãtorilor de cãtre comandantul Diviziei 1 Infanterie, general-maior Nicolaie Dohotariu. Din partea Asociaþiei Camarazii, ocupanþii primelor trei locuri, la fiecare categorie în parte, au primit câte un premiu în bani. La final, în funcþie de punctaj, toþi au fost de acord sã primesc ºi eu premiul pentru cel mai încercat reporter de teren. Am încercat sã mã înscriu în competiþie, am încercat sã fac fotografii bune, am încercat sã le fiu alãturi participanþilor (asta chiar mi-a reuºit!)... Între timp... Între timp, între probe, printre picãturi, am stat de vorbã cu câþiva confraþi de-ai mei, bineînþeles dintre concurenþi. Sunt o fire prietenoasã, aºa cã acest demers nu a fost deloc greu. Primul a fost plutonierul Mãdãlin Rãileanu, adicã locul I la subofiþeri. Cu o atitudine un pic umilã ºi complexat de-a dreptul, am bânguit niºte întrebãri. A absolvit ªcoala de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre în anul 2003 ºi Facultatea de Sport ºi Educaþie Fizicã în Sistemul militar mi s-a pãrut cea mai bunã alegere la sfârºitul liceului. Pentru mine, cariera armelor este o vocaþie, fiind efectiv atras ºi fascinat de aventurile pe care mi le oferã. Prima mea unitate a fost la Dej, unde am ocupat funcþia de comandant grupã instalaþie de lansare în cadrul Batalionului 811 Infanterie Dragonii Transilvani, unde am stat pânã în anul 2011, când am venit la Batalionul 495 Infanterie, pe funcþia de comandant grupã lunetiºti. Nu o sã uit niciodatã perioada petrecutã la Dej! Eram sergent, nu aveam experienþã mai deloc ºi, cu toate acestea, am fost pus în situaþia de a conduce ºi instrui militari angajaþi mult mai experimentaþi ºi cu misiuni externe la activ. Atunci am înþeles faptul cã nu gradul impune respect. Respectul se câºtigã prin cunoºtinþele pe care le deþii ºi pe care le acumulezi permanent în ideea de a le transmite mai departe ºi celorlalþi militari. Deºi, pe parcursul carierei mele, am avut multe momente frumoase ºi incitante, cum ar fi: prima tragere cu tunul sau provocãrile misiunilor internaþionale din Irak ºi Afganistan, cea care m-a impresionat cel mai mult a fost senzaþia pe care mi-a dato primul salt cu paraºuta. ªi aici nu mã refer doar la adrenalina care îþi inundã venele sau libertatea zborului în sine, ci la orizontul nelimitat care ruleazã în faþa ochilor tãi pânã atingi pãmântul. Nu aº schimba nimic din ceea ce am fãcut pânã acum. Mã uit spre ziua de mâine cu siguranþa ºi cu optimismul pe care þi-l imprimã planurile de viitor. Vreau sã-mi completez studiile militare ºi civile, sã-mi întemeiez o familie ºi, pânã ieri, îmi doream sã câºtig faza finalã a acestei competiþii, deoarece, pentru mine, instrucþia deþine un rol foarte important, fiind baza principalã a perfecþionãrii ca militar! Locul IV la subofiþeri i-a revenit sergentului-major Aurelian-ªtefan Dumitra, comandant de grupã la Batalionul 96 Geniu. În tot ceea ce face pune suflet, iar acest lucru se vede ºi, astfel, motivul pentru care am stat de vorbã cu el mi-a fost clar de la bun început. De mic copil i-am admirat pe cei ce purtau uniforma militarã ºi, ca urmare, încorporarea ca militar în termen a fost un pas firesc în îndeplinirea visului meu. Dupã terminarea stagiului, am venit în armatã ca militar angajat pe bazã de contract cum era la acea vreme. Traseul carierei mele nu a fost atât de sinuos, pentru cã am rãmas în cadrul acestei unitãþi din anul Între timp, am absolvit Cursul de formare a subofiþerilor în activitate pe filiera indirectã, întãrind astfel legãtura deja creatã cu colegii mei. Misiunea din teatrul de operaþii din Afganistan a fost ocazia de a acumula o experienþã ineditã pe care nici o altã misiune de pe teritoriul naþional nu þi-o poate oferi. În rest, totul pare posibil, desãvârºirea mea ca om ºi ca militar fiind u- nul dintre multele mele scopuri de atins de acum înainte. Cu toþii greºim, cu toþii facem alegeri mai bune sau mai rele... Pe mine, toate acestea însã m-au adus în momentul în care sunt acum, ºi nu îmi displace deloc! Sunt la a doua participare la aceastã competiþie ºi ºtiam oarecum la ce sã mã aºtept. Ceea ce m-a uimit însã a fost prezenþa unui spirit competitiv aparte, exprimat printr-o dorinþã acerbã de a câºtiga din partea fiecãrui militar participant. Din acest punct de vedere, pot spune cã nu a fost uºor! În liniºtea serii... Dacã am vorbit despre locul IV la subofiþeri, vreau sã spun câteva cuvinte ºi despre locul IV la soldaþi-gradaþi profesioniºti. Caporalul clasa a III-a Ionuþ-Bogdan Gogioman, de la Batalionul 26 Infanterie Neagoe Basarab, a venit printre scorpionii roºii în anul 2009, unde a dat peste un colectiv de militari extrem de bine pregãtiþi din punct de vedere profesional. Se raporteazã aproape din instinct la momentul marcant al carierei lui, misiunea ISAF din Afganistan din 2011, când a simþit cu adevãrat cã a avut o contribuþie activã la îndeplinirea obiectivelor batalionului. Am ales armata pentru cã este locul pe care personalitatea ºi caracterul meu se pliazã cel mai bine. Este locul unde, chiar dacã trebuie sã depui un efort constant ºi prelungit, ai ºi satisfacþia scopului atins. Pentru cã sunt tânãr, am considerat cã sistemul militar mã poate forma ca om ºi ca profesionist. Aº vrea ca statutul de soldat-gradat profesionist sã fie doar o etapã în evoluþia carierei mele, în care a mã instrui înseamnã a respira! Nu vei fii niciodatã un supravieþuitor sau un învingãtor dacã nu mergi înainte cu tenacitate spre propria ta perfecþionare. Dar acest lucru vine odatã cu experienþa acumulatã ºi cu felul în care te pregãteºti zi de zi. Din perspectiva mea, o echipã solidã se clãdeºte doar atunci când cuvintele de ordine sunt prietenie, colegialitate ºi respect. Toate acestea se regãsesc însã aici, în unitatea din care fac parte cu mândrie, o echipã în care suntem unul pentru celãlalt Brothers and Arms! Cu douã locuri mai sus, s-a clasat caporalul clasa a III-a Cristian ªerban de la Batalionul 313 Cercetare Burebista, unde este încadrat pe funcþia de cercetaºparaºutist în dispozitiv. M-am angajat în armatã în urma discuþiilor cu fraþii mei mai mari care mi-au fãcut un fel de lobby pentru sistemul militar. Astfel, în anul 2007, am venit la Batalionul 495 Infanterie, pe funcþia de pistolar. Între timp, am absolvit cursul de brevetare pe paraºuta PSP (2008) ºi cursul Combat Life Saver (2010). Dupã ceva timp, m-am mutat la unitatea unde sunt în prezent ºi consider cã fac parte din elita Armatei române. În opinia mea, instrucþia menþine militarul pe poziþia gata de luptã ºi-l pregãteºte pentru etapa viitoare a carierei sale! Poate acesta este ºi motivul pentru care nu ratez nici o ocazie, aºa cum a fost aceastã competiþie, de a-mi testa limitele ºi de a mi le depãºi. În liniºtea serii, dar nu la malul mãrii!, dupã ce am scris aceste rânduri pe carneþelul din dotare ºi dupã ce mi-am revizuit fotografiile realizate, m-au apucat gândurile ºi am reflectat (dacã vã vine sã credeþi!) asupra a tot ceea ce am realizat pânã în prezent. Sunt mândru de mine, sunt pregãtit, sunt puternic, dar mai am o dorinþã... sã fac ºi eu ºcoala de ºoferi!!! Sergent-major Codruþ MIEILÃ

4 Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE Dincolo de uºa muzeului, începe timpul! Interviu cu directorul adjunct al Muzeului Militar Naþional Regele Ferdinand I, colonel Marcel PREDA - Domnule colonel, care este concepþia de organizare ºi de prezervare a patrimoniului Muzeului Militar Naþional? - Muzeul Militar Naþional are o organizare complexã, fiind structurat pe mai multe secþii: Istorie militarã modernã, Istorie militarã contemporanã, secþia Documentare, ce este foarte cãutatã de publicul cercetãtor, iubitor de istorie, ºi secþia Patrimoniu, care se ocupã de cele de mii de obiecte din inventarul acestei instituþii culturale. Dar, în afarã de cele enumerate, mai avem alte trei sucursale, la Constanþa, Bacãu ºi Oradea, constituite ca pãrþi organice ale Muzeului, plus încã douã secþii înfiinþate conform ordinului ministrului Apãrãrii naþionale, la Buzãu, în cadrul unei unitãþi de cercetare, ºi la Râmnicu-Vâlcea, la ªcoala de Aplicaþie pentru geniu, EOD ºi CBRN. Ultima, dar nu cea din urmã, este filiala care funcþioneazã în cadrul Muzeului Comunicaþiilor ºi Informaticii de la Otopeni. În ceea ce priveºte, însã, conservarea obiectelor de patrimoniu, aceasta reprezintã un obiectiv prioritar pentru noi, iar metodele de prezervare se bazeazã pe tradiþii bine stabilite, bazate pe cunoaºterea realã a valorilor culturale, fenomen ce atrage dupã sine un respect suprem pentru acestea. - Muzeul joacã un rol important în cunoaºterea tradiþiilor istorice militare ale trecutului românilor. Cum comentaþi acest enunþ, datã fiind funcþia pe care o ocupaþi? - Spre ruºinea mea, pânã în anul 2011, nu am trecut pragul acestei instituþii. Am fost cadru didactic la Academia Tehnicã Militarã, dupã care, printr-un joc al comisiilor de selecþie, am ajuns sã þin locul directorului Muzeului Militar Naþional. Am rãmas uimit de ceea ce am gãsit aici, de complexitatea cu care a fost abordat fiecare eveniment al istoriei noastre militare: practic, mã aflam faþã în faþã cu istoria românilor încã de pe vremea lui Decebal ºi Burebista, structuratã din moment în moment, pânã în zilele noastre. De exemplu, avem Sala Revoluþiei care, în opinia mea, este ceva deosebit, prin faptul cã ne înfãþiºeazã traseul evenimentelor, de când a început, de pe decembrie 1989, pas cu pas, pânã la finalul acesteia. Anul trecut, pe 18 decembrie, de ziua Muzeului Militar Naþional, am redeschis expoziþia de armament, care a fost închisã în urmã cu patru ani. Existã ºi o expoziþie de avioane, în care avem primele machete ale aparatelor de zbor ale lui Aurel Vlaicu Vlaicu 1 ºi Vlaicu 2 -, dar ºi piesele originale de la avionul care s-a prãbuºit la Bãneºti: o roatã, motorul, volanul. Nu lipseºte din colecþie nici IAR- 99 ªoim, produs la Craiova, un avion de antrenament capabil sã asigure misiuni de atac la sol, precum ºi misiuni de recunoaºtere. În colecþia de trãsuri, se aflã cea cu care se plimba domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe strãzile din Iaºi ºi Bucureºti, dupã ce a înfãptuit Marea Unire, dar ºi cea care a aparþinut Regelui Mihai. Toate exponatele sunt de fapt fragmente de istorie, care ne marcheazã personalitatea ºi cele mai definitorii caracteristici ale poporului nostru. - Valorosul patrimoniu al Muzeului este ilustrat exclusiv prin obiecte legate de domeniul militar sau nu se limiteazã doar la acestea? - Bineînþeles cã majoritatea obiectelor de patrimoniu au specific militar, dar avem ºi alte exponate, cum ar fi: fotografii sau obiecte personale, scrisori ale marilor scriitori sau artiºti, dar ºi ceea ce ne-au adus delegaþiile strãine venite cu ocazia diferitelor evenimente organizate în cadrul instituþiei noastre. - O vizitã la Muzeu înseamnã o cãlãtorie în timp ºi spaþiu, un prilej de a descoperi ºi admira modul în care au fost create ºi recreate anumite aspecte ale istoriei Armatei române. Ce descoperim Educaþie ºi formare: absolvent al Liceului Militar Dimitrie Cantemir Breaza; absolvent al ªcolii militare de ofiþeri de artilerie antiaerianã ºi radiolocaþie Leontin Sãlãjan ; absolvent al Academiei Forþelor Aeriene, licenþiat în managementul organizaþiei, profilul ªtiinþã militarã; curs de specializare pe funcþii de comandant pluton tunuri; curs de cunoaºtere Complex Radiotehnic pentru Tragere 1M; curs de specializare ofiþeri puncte de comandã artilerie ºi rachete antiaeriene; curs de carierã, avansaþi, comandanþi divizioane A.A.; curs de iniþiere în utilizarea tehnicii de calcul; curs de limba englezã (atestat lingvistic 2002); curs postuniversitar de informaticã N.A.T.O., la U.N.Ap.; curs postuniversitar de psiho-pedagogie (pregãtirea personalului didactic), la U.N.Ap.; curs postuniversitar de conducere în domeniul managementului educaþional militar; odatã ce intrãm pe poarta Muzeului Militar Naþional? - Aici descoperim o armatã, care a trecut prin toate fazele evoluþiei ei, încã de la începuturi ºi pânã în prezent. Putem intra, ca primã opþiune, în secþia de Istorie strãveche, unde gãsim obiecte de pe vremea dacilor, cum ar fi vârfuri de sãgeþi sau copii ale unor sãbii din acea vreme, dupã care putem vizita alte încãperi, cu istoria lui Brâncoveanu, Mircea cel Bãtrân, ªtefan cel Mare sau cea cu Unirea de la 1859 ori cu Rãzboiul de Independenþã din Pentru fiecare dintre acestea avem diorame, adicã scene cu manechine, arme ºi alte accesorii, care, pe fondul unor zgomote specifice, te transpun practic în zona istoricã respectivã. Cei mai fascinaþi ºi bucuroºi când vãd aºa ceva sunt copiii. Rãzboiul Balcanic din 1913, Primul Rãzboi Mondial, zona interbelicã, cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, perioada Revoluþiei din 1989, toate sunt reprezentate pânã la cel mai mic amãnunt pentru a mulþumi pe deplin curiozitatea publicului vizitator. Mai nou, am creat colþul eroilor cãzuþi în teatrele de operaþii ºi o zonã cu uniforme militare strãine. - Cum organizaþi un eveniment? În funcþie de ce anume îl alegeþi? - La nivelul muzeului nostru, activitãþile sunt planificate în funcþie de importanþa lor de cãtre muzeografi, care sunt la curent cu tot ceea ce se întâmplã în lumea culturalã, începând cu luna septembrie pentru anul care urmeazã, conform Planului cu principalele activitãþi specifice. Pe 18 decembrie, la împlinirea a 90 de ani de la înfiinþarea Muzeului, care pentru noi reprezintã un eveniment deosebit, vom organiza un simpozion de creaþie literar-istoricã ºi o lansare de carte. Acum ar fi momentul în care sã amintim ºi faptul cã, nu de mult timp, avem propria noastrã editurã. La aniversare, vor fi invitaþi sã participe cei mai vechi prieteni ai noºtri, pensionarii militari, reprezentanþi ai celorlalte muzee, dar ºi preºedintele României. Nu ne oprim însã aici! Totul este planificat, astfel încât nici o sãrbãtoare la nivel naþional nu va rãmâne trecutã cu vederea. Experienþa profesionalã: comandant pluton tunuri Dn.57/ D.1 Tudor Vladimirescu-Debreþin, Târgoviºte; comandant pluton radiotehnic ºi aparate Dn.57/ D.1 Tudor Vladimirescu-Debreþin, Târgoviºte; comandant pluton tunuri Dn.102 AA/ D.16, Ploieºti; ofiþer 4 stat major Dn.102 AA/ Dn.16, Ploieºti; comandant baterie Dn.102 AA/ Dn.16, Ploieºti; ofiþer 3 echipa de conducere, la ºeful de stat major, Divizia 1 Aerianã, Ploieºti; ofiþer 2 echipa de conducere, la ºeful de stat major, Divizia 1 Aerianã, Ploieºti; - 1 noiembrie ºef catedrã de Artilerie antiaerianã ºi rachete sol-aer din cadrul ªcolii de Aplicaþie pentru Forþele Aeriene Aurel Vlaicu, din Buzãu; ºef comisie didacticã ºi instructor superior la catedra de Artilerie ºi rachete sol-aer din cadrul ªcolii de Aplicaþie pentru Forþele Aeriene Aurel Vlaicu, din Buzãu; profesor militar ºi ºef comisie didacticã pregãtire militarã ºi management la catedra de Conducere Automatizatã, Management ºi Pregãtire Interdisciplinarã, Facultatea de Echipamente Electronice ºi Informatice Militare din Academia Tehnicã Militarã; prezent director-adjunct al Muzeului Militar Naþional Regele Ferdinand I. - Ce categorii de public vã viziteazã? - Toate categoriile! De la cei de grãdiniþã pânã la cei care merg în baston! Dar, cei mai încântaþi ºi fascinaþi sunt copiii ºi studenþii. Vãd aici arme, tunuri, tancuri, avioane, pe care nu le pot gãsi în altã parte. Aº vrea sã menþionez însã un aspect la care noi suntem deficitari: nu avem încã o rampã destinatã celor cu handicap care ne viziteazã. Avem însã o grupã de cazarmari care s-au mobilizat sã remedieze ºi aceastã problemã. - Aveþi o colaborare ºi cu celelalte muzee din Bucureºti? - Anul acesta, în lunile mai ºi iunie, am participat la Caravana Muzeelor, organizatã de o societate din afara noastrã, la care am luat locul I. Acum se aflã în curs de desfãºurare ºi se va finaliza undeva prin luna noiembrie activitatea intitulatã 5 Muzee 5 Licee, în cadrul cãreia cinci licee din capitalã fac turul a cinci muzee. Când se va termina acest periplu, elevii vor rãspunde la întrebãrile unui chestionar, pe baza cãruia se va stabili ce muzeu a fost mai interesant. Avem activitãþi în comun ºi cu asociaþiile de pensionari: Arpia, 6 Dorobanþi, Tradiþia Militarã. Dupã cum observaþi, nu ne limitãm doar la a etala obiecte de patrimoniu. - Vã consideraþi un apãrãtor al istoriei militare a poporului român? - Evident! Altfel, nu eram aici! Iniþial, am lucrat în învãþãmânt, din anul 2003 pânã în 2007, la ªcoala de Aplicaþie a Forþelor Aeriene de la Bobocu, dupã care am ajuns la Academia Tehnicã Militarã, unde am profesat pânã anul trecut ºi în cadrul cãreia ºi acum sunt profesor asociat. Petrecându-mi atâta timp printre studenþi, printre tineri, am reuºit sã mã transpun în lumea lor ºi sã mã simt la fel de tânãr ca ºi ei. Dar aici, la Muzeul Militar Naþional, mã regãsesc sufleteºte. Aici este istoria noastrã, aici sunt strãbunii noºtri, iar, dacã vrem sã avem un viitor, ca popor, trebuie sã privim spre trecut. Paradoxal, aici, printre obiecte vechi de patrimoniu, se aflã viitorul nostru! Cristina FRATU Ne-am informat pentru dumneavoastrã ªapcã pentru instrucþie/misiune Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE, ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAª PENTRU TOATE ARMELE, EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE S.C.CONFEXIMP MOD ELO.V ROMÂNIA Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJ Str. Caracal, Nr. 117 E Tel: s Fax: Mob: Web: http// modaelo@yahoo.com În acest numãr al ziarului, ne-am gândit sã vã prezentãm ºapca pentru instrucþie/ misiune care este confecþionatã din ripstop pãdure sau deºert. În preþul capelei este inclusã emblema coifurã. Capelele pot fi personalizate contra-cost cu numele persoanei sau cu denumirea unitãþii. Preþul de achiziþie este de 24RON (plus TVA).

5 REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5 Fiecare reuºitã începe cu decizia de a încerca Succesul se ascunde în ambiþia de a nu renunþa! (Marius Torok) Toatã zona de sud a þãrii a fost marcatã, la sfârºitul lui septembrie, de o ploaie mãruntã ºi deasã, stare climatericã de la care nu a fãcut rabat nici Craiova. În decurs de câteva ore, gropile din asfaltul doljean s-au umplut cu apã transformându-se în adevãrate capcane pentru autovehiculele care roiau prin tot oraºul. Odatã cu înrãutãþirea vremii s-a înmulþit ºi numãrul acestora, aspect care a aglomerat îngrozitor traficul, spre bucuria patronilor de service-uri auto, care îºi freacã mâinile la gândul creºterii comenzilor de bielete. Toate capriciile vremii, ce au transformat atmosfera craioveanã în una dezolantã, nu au afectat, însã, programul de instrucþie al Batalionului 20 Infanterie care ºi-a continuat activitatea de pregãtire a detaºamentului de viitori reprezentanþi ai ISAF pe meleagurile islamice ale Afganistanului. Astfel, în zorii zilei de 30 septembrie, bãieþii din plutonul Sprijin cu Foc/ compania Sprijin Luptã s-au îmbarcat în camioanele româneºti, triplu climatronice, via Botoºeºti-Paia unde au desfãºurat un Live Firing Exercise (LFX). Deoarece drumu-i lung, armata-i grea, vorba cântecului, ºi ºtim cu toþii cum se circulã pe vânt ºi ploaie cu DAC-ul, nu am insistat asupra acestei pãrþi pentru a nu le trezi amintiri sumbre. Cât despre cazare, din momentul în care mi-au rãspuns cã au colonizat ferma Botoºeºti-Paia, rãspuns dublat de un oftat prelung ºi priviri pierdute, mi-am dat seama cã este cazul sã trec repede la tema exerciþiului, mai ales cã brusc m-au nãpãdit ºi pe mine niºte amintiri despre clãdiri insalubre ºi gângãnii piºcãtoare, elemente fãrã de care imaginea poligoanelor româneºti nu este completã. Lupta pentru supremaþie Întreaga activitate a vizat acþiunile întreprinse de plutonul de aruncãtoare în vederea apãrãrii ºi securizãrii FOB-ului ºi sprijinirii ISAF-ului ºi ANSF-ului cu foc pe timpul ducerii acþiunilor de contrainsurgenþã. Din spusele lor am aflat cã nu au fost privaþi nici mãcar 10 minute de nori încãrcaþi, nori ce s-au scuturat deasupra trupelor cu o hotãrâre de neclintit. Au contribuit puternic la cãlirea psihicã a militarilor (mai degrabã te scoteau din minþi, dar fiecare cu percepþia lui!). Au ajutat totuºi, cu adevãrat, la ceva, ºi anume la simularea realã a condiþiilor pe care mama naturã le va oferi în minunatul Cincu. Ne supunem cu capul plecat pentru cã, dupã câte am observat pânã acum, conceptul de a-þi face viaþa uºoarã nu face casã bunã cu sistemul cazon. Cu Nurofenul în sânge ºi cu batista la nas, rezistãm eroic pentru cã suntem luptãtori, ce naiba!. Trupele noastre au trecut repede peste toate inconvenientele ºi s-au axat pe asigurarea sprijinului cu foc, în vederea executãrii ºi îndeplinirii misiunilor cu pierderi minime. Prima zi a fost dedicatã amenajãrii poziþiilor de tragere pentru ca 1 octombrie sã îi prindã gata pentru demararea activitãþii. S-a dat comanda FOC! pentru 2 piese calibru 82mm ºi pentru 2 de 120mm., atacându-se astfel forþele insurgente ce ameninþau siguranþa celor proprii. Inamicul nu s-a lãsat mai prejos ºi a rãspuns cu 3 grupãri de luptãtori materializate în teren cum s-a putut mai bine. Totul s-a transformat într-o încãierare pe viaþã ºi pe moarte pentru cucerirea teritoriului. Loviturã dupã loviturã, coordonaþi de comenzile ferme ale comandantului de pluton transmise servanþilor de cãtre comandanþi de piese hotãrâþi sã câºtige bãtãlia, bombele brãzdau cerul ºi cãdeau asupra oponenþilor fãrã eroare. Cu alte cuvinte, majoritatea ºi-au atins þintele negreºit, concurând la atingerea obiectivelor stabilite de comanda companiei, în persoana domnului maior Eduard Voivozeanu care a fost prezent la activitate. La el au stat pixul ºi fiºa de evaluare. Într-un final, dupã ore de confruntãri, atât cu cartoanele din zare, cât ºi cu vremea, s-a putut spune cã misiunea de luptã s-a executat în condiþii de stres, cu depunerea u- nui efort fizic considerabil, aspecte ce au dus la dezvoltarea încrederii oamenilor în armamentul deservit, deoarece acesta nu i-a lãsat la greu, rãspunzând prompt tuturor comenzilor, indiferent cât noroi a trebuit sã îndure cu fiecare bombã plecatã de pe þeavã. Mãiestria a constat în gãsirea unor soluþii pentru a nu se mai afunda afetul sub puterea reculului aruncãtoarelor. Rezolvarea acestui impediment a venit din partea artileriºtilor cu experienþã, iar buna colaborare dintre militari nu i-a dat de ales comandantului companiei care s-a vãzut nevoit sã bifeze numai cãsuþele de sub APT (din ASIE), lucru care nu i-a displãcut deloc. L-a trãdat zâmbetul de automulþumire pe care l-a afiºat în faþa formaþiei, în cazarmã, când ne-a prezentat ºi nouã, celor ce nu au luat parte la exerciþiu, prestaþia artileriºtilor subunitãþii. Având în vedere cã, la comanda plutonului, se aflã un tânãr sublocotenent, fiind vorba despre Octavian Lupu, am fost curioasã sã vãd cum se vede situaþia din perspectiva lui. Dincolo de obiectivele înscrise în planuri, eu, personal, mi-am propus sã finalizãm etapa de instrucþie pluton, putând afirma cã suntem o echipã. Un pluton compus din trei piese, dar o familie. Am format în jurul nostru un scut caracterizat de coeziune, de pregãtire conform celor mai înalte standarde ºi de perseverenþã. Poate sunã mãreþ, dar prestaþia noastrã din cursul exerciþiilor demonstreazã aceastã afirmaþie. În spatele rezultatelor foarte bune, stau ore îndelungate de pregãtire, în decursul cãrora am învãþat unii de la alþii ºi cu toþii de la instructori mai experimentaþi. Acum, la finalul LFX-ului, constat cu mândrie cã oamenii din subordine au fructificat la maximum timpul alocat instrucþiei la piesã ºi sunt plãcut încântat de activitatea depusã de ei în cadrul exerciþiului. Cu toate acestea, consider cã mai avem de lucru la capitolul relaþionare între comandanþii de piese, însã acest aspect nu ne va ridica probleme în îndeplinirea misiunilor încredinþate. Aceasta deoarece sunt convins cã, judecând dupã activitãþile pe care le avem planificate pe viitor ºi dupã seriozitatea cu care le-au tratat pe cele executate pânã acum, ceremonialul premergãtor dislocãrii în teatrul de operaþii din Afganistan ne va gãsi Pregãtiþi pentru misiune! Poliþia Militarã, the last stand La flancul celãlalt al subunitãþii din care face parte ºi CIMIC-ul, se aflã plutonul Poliþie Militarã. Acelaºi exerciþiu, dar cu alt specific, l-a desfãºurat ºi el în data de 4 octombrie. Corpul nedezvãþat de cãldura resimþitã pânã de curând a fost luat cu asalt de un frig îngrozitor accentuat de o ploaie sacadatã ºi pãtrunzãtoare. Le intra prin haine pânã la piele, stârnind din partea organismului acea reacþie involuntarã de autoapãrare materializatã prin tremurat. Muºchii li se contractau rapid, iar mâinile amorþite refuzau sã atingã mitraliera calibru 12,7mm dispusã pe VAMTAC. Cei 3 kilometri, care despart cazarma de poligonul Balta Verde, au fost parcurºi pe jos, printr-o ceaþã asemãnãtoare mãtãsii, iar asta pentru a reprezenta în teren acþiunile plutonului PM pentru sprijinul manevrei ºi mobilitãþii (tema LFX-ului). Înarmaþi cu staþii Harris, cu încãrcãtoare ºi benzi pline de muniþie de diferite calibre, conform armelor de care s-au servit în respingerea atacurilor de hãrþuire exercitate de cãtre inamic, s-au dispus în teren, VAMTAC dupã VAMTAC, în coloanã, aºteptând comanda Executaþi FULGERUL! Treceþi la nimicirea inamicului!. Locotenentul Ciprian Tudor, comandantul plutonului, a ordonat indicativul respectiv dupã ce liderul grupei întâi a raportat contact la ora 12:00, la aproximativ 150m, direcþie din care 10 insurgenþi trãgeau asupra lor. Altfel spus, apãruserã þintele. Anterior acestui moment, au cãzut pradã unui DEI materializat printr-un calup de 75g de TNT. Acesta a fost startul unei demonstraþii de forþe. Militarii ºi-au ocupat în fugã poziþiile pentru tragere sub focul de acoperire oferit de top-cover, iar celelalte douã autovehicule s-au dispus de-o parte ºi de cealaltã a primei, creând în acest fel o barierã de nepãtruns în calea inamicului. Dupã lupte care au durat preþ de puþin peste de cartuºe, s-a cerut raportul MPE (muniþie, personal, echipament), aspect care marcheazã finalul. Prin acest LFX s-a urmãrit instruirea ºi evaluarea plutonului de Poliþie Militarã în executarea tragerilor cu armamentul din dotare, în cadrul operaþiilor de stabilitate. Pânã aici, perfect! Ceea ce mi-a atras atenþia a fost faptul cã douã dintre maºini au fost folosite, atât de cãtre plutonul Cercetare (au avut aceeaºi activitate în ziua respectivã), cât ºi de cãtre cei vizaþi de acest material. Dupã ce am aprofundat problema, am constatat cã nu sunt disponibile câte ar trebui. Fiecare are nevoie de câte patru, dar dispune numai de douã, aºa cã s-a încheiat o convenþie la modul, când au unii exerciþii, dau ceilalþi autovehicule de la ei ºi invers. Partea negativã este cã ºoferii se instruiesc pe rând pentru cã nu au voie sã cedeze VAMTAC-urile de tot, numai titularul poate sã îl conducã. Cu alte cuvinte, conducãtorii auto de la cercetare se instruiesc ºi cu cei de la PM ºi viceversa. De fapt, nu este neapãrat un lucru rãu deoarece aºa au ocazia sã se cunoascã mai bine, sã creeze o legãturã dincolo de barierele specializãrii ºi unitãþii cãreia îi aparþin. Locotenentul a urmãrit la oamenii din subordine ºi modul în care aceºtia au transmis tipurile de rapoarte specifice operaþiilor de menþinere a pãcii, iar spre dupã-amiazã declara: Acest LFX (Live Firing Exercise) a marcat finalizarea etapei pluton, etapã în care aºteptãrile unui comandant de pluton sunt maxime. Utilizarea cunoºtinþelor dobândite, coordonarea ºi comunicarea în cadrul grupelor ºi în cadrul plutonului, sateliþi care graviteazã în jurul oricãrui lider, atât la nivel grupã, cât ºi la nivel pluton, se împletesc ºi scot în evidenþã efortul depus de-a lungul a douã luni de zile. Rezultatul obþinut la sfâr- ºitul acestei activitãþi, ºi anume calificativul Excepþional, îmi întãreºte convingerea cã subunitatea îºi conºtientizeazã locul ºi rolul în misiunea pe care o va executa în T.O. Afganistan. Ca ºi comandant al plutonului Poliþie Militarã, cea mai mare provocare a fost sã realizez într-un timp cât mai scurt coeziunea între cele 4 grupe aparþinând unor structuri diferite. Militarii din subordine au înþeles încã de la început cât de important este acest aspect, precum ºi faptul cã experienþa individualã a fiecãruia este un plus de valoare care contribuie la imaginea plutonului ca un întreg. Am finalizat o etapã, dar mai sunt încã multe lucruri de învãþat, iar tehnicile, tacticile ºi procedurile însuºite pânã în momentul de faþã vor continua sã se desãvârºeascã ºi se vor transforma în deprinderi. Pregãtirea este un perpetuum mobile ce va continua adaptativ, inclusiv în teatrul de operaþii. Sunt mândru cã sunt comandantul unui pluton receptiv, capabil sã asimileze ºi sã transpunã în practicã, în mod conºtient, un volum mare de cunoºtinþe noi. Finalul acestei etape a instrucþiei nu este o uºurare. El vine cu o provocare ºi mai mare: realizarea armoniei între plutoane ºi echipe în vederea creãrii imaginii unei companii unite, gata pentru dislocare. Maistru militar clasa a IV-a Monica DEACU

6 Pagina 6 REPERE CULTURALE Ce sã citim... O inimã neînfricatã Timp de cinci sãptãmâni lumea a aºteptat cu sufletul la gurã noutãþi despre Danny Pearl, reporter la Wall Street Journal, care a fost rãpit în Karachi, Pakistan... Iar, apoi, a sosit vestea ºocantã despre uciderea sa. Întreaga istorie a rãpirii, a eforturilor intense de a-l salva ºi a perioadei emoþionale de dupã moartea lui sunt povestite cu mult curaj ºi sensibilitate de soþia sa, Mariane. O inimã neînfricatã este povestea de neuitat a doi jurnaliºti care s-au îndrãgostit în timp ce-ºi fãceau meseria. Împreunã, Mariane ºi Danny Pearl, au cãlãtorit în toatã lumea încercând sã sporeascã înþelegerea publicului pentru politica internaþionalã, conflictele interetnice ºi religioase. În cele din urmã, Danny va nimeri într-o capcanã periculoasã formatã din coliziunea dintre culturi, ideologii ºi politici înþelese diferit. Ce sã ascultãm... A Show to Remember, Michael Jackson feat. Miercuri, 13 noiembrie 2013, Sala Palatului din Bucureºti va gãzdui un concert în cinstea regretatului artist Michael Jackson. Spectacolul susþinut de Evolution Tempo Orchestra, îl va avea ca invitat special pe toboºarul Mike Terrana. Remember the Time? A Show to Remember Michael Jackson va reda talentele multiple ale Regelui Pop printr-un spectacol complet: un concept coregrafic inovativ, proiecþii video, jocuri de lumini, toate pe fundalul simfonic al grupului Evolution Tempo Orchestra, sub bagheta dirijorului Andrei Tudor. Surpriza va fi asiguratã de ritmul incitant al tobelor lui Mike Terrana, cunoscut publicului român în urma colaborãrilor cu soprana Tarja Turunen, Axel Rudi Pell, Yngwie Malmsteen ºi mulþi alþii. Pe scenã vor urca ºi Dadans, sub tutela coregrafei Judith State, ce vor ilustra, printr-o coregrafie de excepþie, povestea vieþii lui Michael aºa cum decurge ea din piese precum: Billie Jean, Thriller, Dirty Diana sau We are the World. Ce sã vedem... The Mortal Instruments: City of Bones Instrumente mortale: Oraºul oaselor O adolescentã obiºnuitã din New York, Clary Fray (Lily Collins), descoperã cã este descendenta Vânãtorilor de umbre, clanul tinerilor rãzboinici pe jumãtate îngeri, care încearcã sã protejeze lumea de demoni. Dupã dispariþia mamei sale (Lena Headey), Clary se vede nevoitã sã se alãture unui grup de astfel de vânãtori, care îi aratã o altã faþã a New Yorkului, numitã Downworld, un oraº dominat de vârcolaci, demoni, vampiri ºi alþi monºtri. (O.M.) UNIVERS SPIRITUAL Palatul reprezintã o construcþie de mari dimensiuni, fiind realizatã în stil baroc. Clãdirea a fost reºedinþa de varã a baronului Samuel von Brukenthal ( ), consilier al Mariei Tereza ºi guvernator al Transilvaniei, pasionat colecþionar de opere de artã. Construit între 1780 ºi 1785, palatul deþine unul dintre cele mai frumoase parcuri, organizat în terase largi care coboarã spre lunca Oltului. Samuel von Brukenthal este una dintre cele mai fascinante ºi influente personalitãþi transilvãnene, în ciuda faptului cã era de provenienþã burghezã ºi evanghelic. Acesta a deþinut timp de 13 ani funcþia de guvernator, cea mai importantã funcþie civilã în Transilvania, la acea vreme principat, în catolicul imperiu habsburgic. Împãrãteasa însãºi, Maria Tereza, a promovat capacitãþile sale de om de stat. Având la bazã o profundã cunoaºtere a constituþiei Transilvaniei, Samuel von Brukenthal a propus mãsuri de modernizare prudente, care pãstrau înþelegerea socialã. Pe lângã palatul din Sibiu, el a construit ºi alte complexe: herghelia din Sâmbãta de Jos/ Unter-Szombat, un conac la marginea oraºului, precum ºi îndrãgita sa reºedinþã de varã din Avrig/ Freck. Reºedinþa de varã din Avrig a lui Samuel von Brukenthal poate fi consideratã drept punctul culminant al activitãþii sale de constructor. Parcul istoric, ce are în prezent peste 200 de ani, era renumit deja în secolul al XVIII-lea pânã peste hotarele Transilvaniei, datoritã situãrii sale de excepþie la poalele Carpaþilor Meridionali, pe terasa superioarã a Oltului, precum ºi datoritã bogatei sale grãdini, fiind cunoscut drept fântânã a sãnãtãþii ºi eden transilvãnean. Raportul de amplasare a clãdirilor palatului corespunde complexelor tipic baroce, care au mai multe aripi, cu deschidere cãtre o grãdinã axialã simetricã. O scarã maiestuoasã cu diferite niveluri, o fântânã artezianã, straturi amenajate geometric, drumuri ºi alei ce duc cãtre parcul situat cu 12m mai jos. Pe partea de est a acestuia, în pantã, se aflã grãdina englezeascã care, spre diferenþã de grãdina barocã, este amenajatã în mod natural. Ea era alcãtuitã din alei ºerpuitoare, mici locuri de popas ºi fãgaºe de apã naturalã, cu o cascadã. În faþa orangeriei, era amplasatã iniþial gradina olandezã, în care se cultivau legume, fructe ºi mirodenii exotice, precum ananasul, lãmâile, cafeaua ºi nucºoara. O particularitate a parcului era cã baronul von Brukenthal integrase în structura grãdinii ºi o gospodãrie agricolã cu animale, culturi de legume ºi pomi fructiferi, cu scopul de a asigura întreþinerea acestuia din propriile produse, dar ºi din vânzarea lor. Astfel, erau renumiþi bivolii sãi albi care pãºteau pe pãºunile din Avrig, aceºtia fiind vânduþi pânã ºi la Neapole. La 70 de ani dupã moartea lui Samuel von Brukenthal, linia cu drept de moºtenire a familiei s-a stins. Proprietãþile sale au trecut prin multe mâini pânã când, în anul 1908, în conformitate cu testamentul, au intrat în posesia parohiei evanghelice sibiene. Biserica evanghelicã a fondat un sanatoriu, cãruia dupã 20 de ani i-a fost anexatã o unitate de tratament cu apã rece de tip Kneipp. Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, spitalul a fost naþionalizat ºi folosit ca sanatoriu. Lecþia de istorie Reºedinþa de varã a lui Brukenthal Dupã sfârºitul regimului comunist, reºedinþa de varã a fost retrocedatã reprezentantei minoritãþii germane ºi, prin urmare, Fundaþiei Brukenthal. Fundaþia a preluat astfel rãspunderea de a întreþine ºi a îngriji palatul ºi parcul în spiritul lui Brukenthal, precum ºi de a pãstra moºtenirea culturalã a acestui remarcabil sas transilvãnean ºi de a o face accesibilã publicului. Datoritã îngrijirii necorespunzãtoare din ultimele decenii, parcul este astãzi sãlbãticit, plantele crescând la voia întâmplãrii. Aranjamentul iniþial, mai ales cel din grãdina peisagistã englezeascã, poate fi doar cu greu recunoscut. Aleile, podurile ºi scãrile trebuie reparate; bãncile ºi sculpturile sunt îngropate sau distruse. Extraordinara diversitate a plantelor nu mai existã; istorica gospodãrie agricolã a fost ºi ea abandonatã. Mari suprafeþe sunt ameninþate de înmlãºtinare; pârâurile de munte, odinioarã limpezi, sunt înnãmolite din cauza apelor reziduale; izvoarele ºi fântânile au secat sau sunt distruse. În prezent, parcul a redobândit o anumitã importanþã. Este singurul parc baroc de asemenea dimensiuni care s-a pãstrat în România. Din punct de vedere cultural si istoric, el are importanþã pentru întreaga Europã de sud-est. Palatul ºi parcul alcãtuiesc o operã de artã unitarã. În momentul de faþã, palatul este gol. Substanþa clãdirilor este în principiu intactã, necesitând însã lucrãri urgente de asanare. În lunile de varã, în orangeria mare au loc diverse evenimente culturale, cum ar fi: concerte, expoziþii, workshop-uri ale artiºtilor ºi conferinþe. În fosta orangerie micã, pot înnopta oaspeþi, care dimineaþa savureazã micul dejun pe terasa parcului. Curtea palatului stã la dispoziþie pentru diverse alte evenimente. Un monument istoric nu poate fi pãstrat pe lungã duratã, dacã nu este folosit. Dupã retrocedarea reºedinþei de varã fundaþiei Brukenthal, s-au pus în discuþie diferite concepte de folosire. În mod ideal, fundaþia Brukenthal doreºte, în spiritul donatorului, sã instituie grãdina drept un punct de cristalizare pentru culturã, educaþie ºi artã peisagistã. (O.M.) Cuvânt de învãþãturã creºtinã Câteva îndrumãri practice legate de slujba parastasului Dupã cum se cunoaºte, slujbele de pomenire a morþilor au o frecvenþã însemnatã în cultul ortodox românesc, cu preponderenþã în Muntenia ºi Moldova. Nu întotdeauna ºi în tot locul însã participarea la aceste slujbe se face dupã cuviinþã, mai ales cã la ele vin ºi unii credincioºi care sunt mai puþin ataºaþi de bisericã, ba unii participã cu totul ocazional, nefiind deprinºi nici mãcar cu respectarea unor reguli elementare ce þin de atmosfera liturgicã a sfântului locaº. Scriem în acest subiect pentru toþi enoriaºii (persoanã care, practicând un cult, þin de o anumitã parohie) care doresc sã facã pomenirile pentru cei morþi dupã toatã rânduiala. Aºa cum s-a moºtenit, în biserici se fac parastase în fiecare sâmbãtã, lãsându-se fiecãrui credincios posibilitatea sã vinã când vrea ºi când poate, în perioada stabilitã pentru aceste slujbe. Ideal ar fi însã ca familiile sã participe nu numai la parastas, ci ºi la Sfânta Liturghie care este, de fapt, slujba cea mai importantã în cadrul cultului nostru, atât pentru cei vii, cât ºi pentru cei adormiþi. Faptul cã stãm în bisericã 1-2 ore pentru rãposaþii noºtri reprezintã un foarte mic (dar bine primit) act de recunoºtinþã pentru timpul pe care ei ni l-au acordat cât au fost în viaþã: ore, zile, ani în ºir... La bisericã, familia care pregãteºte parastasul (ca sfântã slujbã) va veni cu prinoasele obiºnuite: colivã, 2 prescuri, parastasul propriu-zis (un colac deosebit, special copt pentru astfel de evenimente), colaci ºi lumânãri, pe cât posibil, pe numãrul celor prezenþi la slujbã, vin, prosoape cu lumânãri pentru preot, cântãreþ, tãmâie, etc. Coliva poate fi din grâu (arpacaº, ce se gãseºte în comerþ), în special în perioada Postului Mare sau a Postului Crãciunului, când este mai rece ºi nu existã riscul de a se altera. În perioada sezonului cald, coliva clasicã poate fi înlocuitã cu fructe, legume sau prãjituri uscate. Recomandãm a se cumpãra lumânãri de la pangarul bisericii, care sunt fabricate de oameni evlavioºi, cãci cele din afarã au de multe ori o provenienþã dubioasã. Întrucât, de obicei, în bisericã vin ºi oameni sãraci, care se bucurã mult sã primeascã câte ceva, îndemnãm a se aduce, dupã putere, ºi alte daruri, cum ar fi: cornuri, sandviºuri, fructe etc. Cel mai bine ar fi sã se facã pacheþele care sunt mai uºor de împãrþit, în care sã se punã alimente cât sã sature un om o datã. Aceastã pomanã, care nu necesitã o foarte mare cheltuialã, va fi bine primitã înaintea Domnului. Altfel, doar cu puþinã colivã ºi un pic de vin, bietul sãrac înfometat nu se poate sãtura! La împãrþirea prinoaselor, nu trebuie uitaþi nici cântãreþii de la stranã, elevi ºi studenþi teologi, care ajutã la sãvârºirea slujbei. Desigur, nimic din cele pomenite mai sus nu este obligatoriu... Dacã o familie este mai sãracã ºi nu poate aduce multe prinoase, se va face slujbã ºi cu mai puþin. Dacã existã totuºi posibilitãþi, este pãcat a se face parastas fãrã a împãrþi sãracilor. Familia care împarte daruri va simþi fericirea celui care dã, cãci dupã cuvântul Scripturii, mai fericit este a da, decât a lua, iar cei dragi ai noºtri, plecaþi în ceruri, se vor bucura ºi ei, prin voia Domnului, cã cineva pe pãmânt hrãneºte un sãrac, în numele lor. Desigur, prinoase se mai pot împãrþi sãracilor ºi acasã, ºi la mormânt, dupã ce vor fi binecuvântate de preot. Bine este ca, la Sfânta Liturghie ºi la parastas, sã vinã rudeniile ºi prietenii invitaþi la pomana de acasã, spre a participa, astfel, ºi la rugãciunile ce se fac în bisericã. Altfel, dacã nu se uneºte cu slujba, pomana se poate transforma într-o masã de petrecere oarecare. Evident, în domeniu, existã tot felul de obiceiuri, tradiþii sau oricum vrem sã le numim, ce diferã de la o regiune la alta, de la o localitate la alta. Esenþial este sã respectãm cerinþele minime specificate în cartea cu rugãciunile privind cultul morþilor, numitã Panihidã. Pentru alte lãmuriri, preoþii stau la dispoziþia tuturor credincioºilor, în scopul de a se respecta sfintele rânduieli ºi pentru ca slujba ºi cele ce se împart sã fie bine primite înaintea Domnului. Colonel (r.) ªtefan MITINCU

7 ªtiinþã MOZAIC N o u t ã þ i î n l u m e a I T Pagina 7 Care este legãtura dintre automobile, albine ºi foamete? Din cauza poluãrii produse de motoarele auto, albinele gãsesc mai greu florile, cãci substanþele din gazele de eºapament modificã modul în care ele percep mirosul florilor. Ca urmare, acestea îºi îndeplinesc mai greu misiunea de polenizatori, ceea ce poate duce la recolte mai slabe ºi ar putea declanºa o crizã de alimente la nivel global. Albinele se folosesc de mirosul florilor pentru a le gãsi pe cele care oferã cele mai bune resurse de nectar ºi polen, dar gazele de eºapament provenite din arderea motorinei pot afecta capacitatea insectelor de a localiza ºi recunoaºte plantele, afectând astfel polenizarea ºi, în consecinþã, resursele de hranã la nivel mondial. Cercetãtorii britanici au studiat fenomenul cu ajutorul a 8 substanþe chimice extrase din florile de rapiþã, pe care le-au amestecat, fie cu aer curat, fie cu aer ce conþinea gaze de eºapament. În amestecul ce conþinea gaze de eºapament, 6 dintre substanþe ºi-au redus volumul, iar 2 au dispãrut complet în interval de 1 minut, schimbând astfel compoziþia chimicã a mirosului, din cauza reacþiei cu oxizii de azot din gazele de eºapament. Cercetãtorii au antrenat apoi albinele pentru a recunoaºte parfumul sintetic de flori de rapiþã, dându-le insectelor o soluþie de zahãr ori de câte ori erau expuse la acest miros, astfel încât acestea au învãþat repede sã-ºi întindã trompa (cum fac atunci când se aºazã pe o floare pentru a culege nectar) de fiecare datã când simþeau parfumul sintetic. Atunci când au fost expuse la un miros floral sintetic ai cãrui compuºi afectaþi de oxizii de azot fuseserã îndepãrtaþi, proporþia de albine capabile sã recunoascã mirosul s-a redus semnificativ (scãzând la 30%), aratã studiul ale cãrui rezultate au fost publicate în jurnalul Scientific Reports. Concluzia cercetãtorilor a fost cã substanþele prezente în gazele de eºapament interferã cu cele care conferã mirosul specific florilor ºi afecteazã capacitatea albinelor de a recunoaºte mirosurile plantelor. A fost lansat Sistemul naþional de gestiune ºi monitorizare a speciilor de pãsãri În data de miercuri, 2 octombrie 2013, s-a lansat Sistemul naþional de gestiune ºi monitorizare a speciilor de pãsãri din România, în baza articolului 12 din cadrul Directivei Pãsãri a Uniunii Europene. Proiectul se adreseazã în special autoritãþilor publice ºi specialiºtilor, dar vizeazã ºi interesul publicului larg. Prin implementarea sa, se sperã îmbunãtãþirea activitãþii de management ºi monitorizare a speciilor de pãsãri de interes european ºi a habitatelor acestora, conform Directivei Pãsãri adoptate în anul 1979, în Uniunea Europeanã. În cadrul conferinþei de lansare, s-au discutat diverse probleme legate de adoptarea la nivelul României a acestui sistem conform cerinþelor Uniunii Europene. Una dintre marile probleme identificate constã în neconcordanþa dintre datele anterioare cu privire la prezenþa speciilor de pãsãri rare, la nivel european, ºi situaþia actualã a speciilor respective în rezervaþiile ºi zonele protejate din þara noastrã. Alt punct al discuþiei a vizat influenþa negativã a activitãþilor umane (defriºãri ilegale, vânãtoare, braconaj, activitãþi turistice, poluare, construcþii ilegale, trafic cu specii rare) din ultimii ani, asupra siturilor de importanþã avifaunisticã. Pãsãrile de importanþã comunitarã sunt ocrotite la nivel legal în România printr-un numãr de 148 de site-uri de protecþie avifaunisticã în cadrul reþelei europene transfrontaliere Natura Conform tuturor studiilor de profil ºi informaþiilor din teren, dezvoltarea economicã haoticã, activitãþile turistice care nu þin seama de specificul unei rezervaþii de protecþie a speciilor rare, precum ºi vânãtoarea au avut deja un impact negativ asupra unor specii importante, precum cormoranul pitic, egreta micã, ºoimul dunãrean, acvila de câmp, pelicanul creþ sau acvila de munte. În urma monitorizãrii, vor rezulta: o bazã de date, hãrþi cu distribuþia speciilor de pãsãri, mãsuri de conservare pentru speciile aflate în declin, precum ºi primul raport naþional pe Directiva Pãsãri. (O.M.) Archos Platinum, noi tablete cu iz parizian În fiecare an, cei de la Archos au avut grijã sã lanseze produse pentru toate bugetele, iar noua serie Platinum de tablete nu reprezintã o excepþie. Cu toate cã aceste noi tablete ale producãtorului francez au fost prezentate publicului pentru prima oarã la IFA Berlin 2013, la momentul respectiv, nu era sigur cã vorbim despre specificaþii finale ale gadgeturilor ºi nici nu aveam informaþii precise legate de lansarea efectivã a dispozitivelor. Noua serie Platinum include trei produse de 8, 9,7 ºi 10,1 inch. În comun, cele trei tablete au un procesor quad-core tactat la 1,6GHz, un panou IPS de înaltã rezoluþie, dual-band WiFi, Bluetooth ºi o memorie internã de 8GB. Versiunea de 8 inch are o rezoluþie de 1024 x 768 pixeli ºi o cantitate de memorie RAM egalã cu 1GB. Modelul de 9,7 inchi este cel mai performant la capitolul densitate de pixeli, integrând un panou cu 2048x1536 pixeli ºi 2GB RAM. Archos Platinum 10.1 se ascunde în spatele unui ecran de 10,1 inchi cu o rezoluþie de 1280x800 pixeli ºi are aceeaºi cantitate de memorie RAM precum varianta de 9,7 inchi. Ca un mic detaliu, toate tabletele lansate acum au o camerã principalã de 2 megapixeli, însã doar cel mai mare dintre cele trei modele are o camerã frontalã de 2 megapixeli, celelalte douã rezumându-se la 0,3 megapixeli. Conectica celor trei este de asemenea identicã ºi include un port microusb, o ieºire de cãºti de 3,5mm, un slot microsd ºi un port minihdmi. Archos Platinum 8 are un Femeia ºtia cã mai are doar câteva ore de trãit, aºa cã îºi chemã soþul lângã ea ºi îi spune ultima rugãminte: - ªtiu cã nu te-ai înþeles niciodatã cu mama, dar vrei sã-mi respecþi o ultimã dorinþã ºi sã mergi spre cimitir în aceeaºi maºina cu ea? - Bine, îi spune bãrbatul, dar sã ºtii cã îmi va strica toatã ziua! Miezul nopþii. Un beþiv se leagãnã din gard în gard, ÎNTINSà GENEROªI NELIMITAT SE IMPUN NEAM CEªTI FIARE RÃU DE MARE A BINEVOI SE SCHIMBà ZILNIC SFIOªENIE PLÃTIT preþ de 200 de dolari, iar versiunea de 9,7 inch sare la 270 de dolari, în timp ce cel mai mare model se încadreazã în 300 de dolari. Lumia 1020, promovat cu un regizor român Claudiu Voicu, un tânãr nãscut în România, care acum trãieºte în Anglia, a fost angajat de Nokia pentru a promova abilitãþile de capturã ale Lumia Sportul extrem de tip parkour sau freeruning aratã spectaculos în realitate, dar aratã ºi mai bine când este capturat cu talent ºi cu instrumentele potrivite de cãtre cineva care se pricepe. În acest caz particular, acel cineva este Claudiu Voicu, un român specializat pe captura sporturilor extreme care a fost angajat de Nokia pentru a crea un scurt metraj în jurul campionatului internaþional de freeruning Red Bull Art of Motion desfãºurat în vara aceasta în Grecia, la Santorini. Ca sã vã faceþi o idee în legãturã cu abilitãþile lui Voicu, meritã sã aveþi în vedere faptul cã pe CV mai are trecute colaborãri cu Nikon, BarclayCard, când e oprit de un poliþist. - Vã rog frumos, actele dumneavoastrã ºi sã-mi spuneþi unde mergeþi! Beþivul se uitã lung ºi rãspunde: - Mã duc la o conferinþã despre efectele nocive ale alcoolului ºi despre riscul beþivilor de a deveni rataþi. Poliþistul se uitã la el fix ºi întreabã: - La ora asta? Cine þine o conferinþã despre aºa ceva la miezul nopþii? - Nevasta-mea ºi, mai mult ca sigur, ºi soacrãmea! O blondã era în autobuz, FIRIDà BINÃ! SE FACE GHEM RÃSÃRITEAN MACAGIU VAS DE LUT MAICI! DE ODATÃ! A HÃRÃZI A MIªCA FIR DE URZEALà PUS ÎN CIRCULAÞIE ACUM! DOCUMENT EMFATIC SALINà SIESTE! iar lângã ea, pe scaun, sta o brunetã. Blonda întreabã: - Auzi, scuzã-mã cã te deranjez, dar ce înseamnã shut up? - Taci. - Liniºteºte-te, doar te întrebam! În apartamentul unei familii care în iarna asta a cerut decuplarea de la centrala care furniza energie termicã ºi electricã, un reporter întreabã: - Ce faceþi dacã vã este frig? - Ne strângem în jurul lumânãrii. ITV, Channel 4, GORE-TEX, Nike, Hot Cherry, (Heart) Productions sau Maximuscle. Revenind la clipul capturat în întregime cu Lumia 1020, indiferent care vã sunt standardele de calitate, rezultatele sunt impresionante. Având în vedere volumul foarte mare de acþiune capturat, desfãºurat la o vitezã foarte rapidã, noul vârf de gamã al finlandezilor s-a comportat exemplar. Sunt folosite ºi câteva efecte încorporate în aplicaþia de capturã a telefonului, toate cu scopul de a obþine un amalgam de imagini care sã-þi taie rãsuflarea. Galaxy S5, carcasã de Al, cu design unibody Se pare cã Samsung a luat legãtura cu o companie din Taiwan ce produce carcase din aluminiu (Al). Ca sã înþelegeþi cât de serioasã este treaba, aceastã companie se poate lãuda cu carcasele pentru ipad mini, unele modele MacBook, iphone 5S ºi HTC One. Atunci când Samsung vrea sã facã o treabã bunã, ºtie la cine sã apeleze. Viitorul top de gamã Galaxy S5 este aºteptat în primele luni ale anului viitor. O lansare în cadrul MWC 2014 este destul de probabilã. Dupã apariþia surprinzãtoare a modelului HTC One, devenit un real succes pentru compania producãtoare, Samsung ar putea îmbrãca noul telefon Galaxy S5 în carcasã din aluminiu, cu design unibody. Anunþatã prin surse neoficiale, apropiate companiei sud-coreene, iniþiativa numitã Design 3.0 reprezintã o încercare de revigorare liniei de produse Samsung Galaxy, în direcþia schimbãrii elementelor din plastic cu finisaje metalice de calitate superioarã. Samsung se aliniazã astfel tendinþelor observate deja la alþi producãtori de telefoane mobile, care fac tot posibilul pentru a lansa modele smartphone cu aspect premium, diferenþiate prin folosirea unor finisaje ºi materiale cu impact vizual puternic, cum este aluminiul (HTC One) ºi sticla. (O.M.) - Dar dacã este foarte frig? - Ne apropiem ºi mai mult de ea. - Dar dacã este ger cu temperaturi sub C? - În acest caz, aprindem lumânarea... - Salut, bine cã te-am întâlnit! Poþi sã-mi împrumuþi de lei? - Îmi pare rãu, dar n-am bani la mine! - Dar acasã? - Acasã toþi sunt bine, sãnãtoºi, mulþumesc! GÂNDURI ÎN TREACÃT... Nu-þi folosi ochii ca sã plângi pentru cel care te-a rãnit. Foloseºte-þi ochii pentru a cãuta pe cel care te meritã cu adevãrat. De multe ori în viaþã trebuie sã fim duri, deoarece unele persoane confundã bunãtatea cu slãbiciunea. O mulþime de probleme din lumea asta ar dispãrea, dacã noi am vorbi unii cu alþii, în loc sã vorbim unii despre alþii. Niciodatã nu râde ºi nu judeca, dacã cineva îþi povesteºte drama lui. Nu ºtii cât curaj i-a trebuit sã facã asta ºi sã-þi acorde încredere. Respectã-l! De la viaþã am primit trei lovituri, de la iubire suferinþã, de la prieteni trãdare, de la Dumnezeu am primit putere. Umblã mereu cu capul sus, chiar dacã ai toatã lumea împotriva ta. Persoanele pe care nu le poþi þine de mânã le þii în inimã. Timpul schimbã multe lucruri, dar nu ºterge nimic. Colonel (r.) ªtefan MITINCU

8 Pagina 8 INTERACTIV P e n t r u e i, n u e x i s t ã AA d i o, a r m e! Pe data de 10 septembrie, la comandamentul Brigãzii 1 Mecanizate Argedava, a avut loc o activitate deosebitã ºi spun acest lucru pentru cã nu a avut nici o legãturã cu planul de instrucþie al marii unitãþi. Se împlineau 45 de ani de la înfiinþarea fostei Divizii 57 Tancuri ºi a Regimentelor 20 ºi 22 Tancuri, moment prielnic pentru organizarea unui eveniment la care sã participe cadrele militare ce au lucrat în aceste structuri. Gazdã le-a fost domnul general de brigadã Marius Harabagiu, comandantul marii unitãþi de astãzi ce fiinþeazã în cazarma diviziei de odinioarã. Ora 10:00 a marcat sosirea celor 120 de invitaþi ce au umplut dintr-odatã aleile brigãzii, semn cã încã nu au uitat principiul punctualitãþii, o literã de lege pentru caracterul unui militar. Strâgeri puternice de mâini, îmbrãþiºãri, multe întrebãri rostite printre lacrimile ce trãdau emoþia revederii. Dupã o jumãtate de orã, programul propus a început sã prindã contur, iar povestirile din anii tinereþii lor m-au acaparat întru-totul. Primul care mi-a atras atenþie a fost domnul general de brigadã (r.) Gheorghe Feraru, fost comandant al Regimentului 20 Tancuri, din toamna anului 1981, pânã la sfârºitul lui Pe atunci aveam gradul de cãpitan, iar dupã primul an de comandã, ajunsesem deja maior. Aceastã funcþie a însemnat foarte mult pentru mine, deoarece fãceam parte dintr-o generaþie cãreia i se acordase multã încredere, în sensul cã ofiþerii cu grade mici primiserã încã din anii anteriori funcþii mari. A fost o experienþã deosebitã pentru cã mulþi dintre comandanþii de batalioane ºi ºefii de state majore aveau grade mari în comparaþie cu vârsta lor. Mai mult, eram încãrcaþi ºi cu multe responsabilitãþi, pentru cã regimentele aveau state bine încadrate ºi, în plus, mai existau ºi anexele. Activitãþile erau de pregãtire de luptã, dar ºi de participare în economia naþionalã, în special în agriculturã. Aºa era perioada aceea! Da, a trecut multã vreme de atunci, pentru cã, în aceastã lunã, sãrbãtorim 45 de ani de la înfiinþarea Diviziei 57 Tancuri, adicã pe 28 septembrie Astãzi ne întâlnim cu mulþi dintre foºtii colegi ºi subordonaþi. Recunosc cã am mari emoþii pentru cã pe unii dintre ei nu i-am mai vãzut de la plecarea mea din regiment, adicã din anul Însã, pot sã spun cã am ceva experienþã la acest capitol, pentru cã sunt deja la cea de-a treia întâlnire a noastrã. Este ceva deosebit ºi, în sufletul meu, aºez aceastã revedere pe aceeaºi treaptã cu întâlnirile promoþiei de ofiþeri din ºcoala militarã, din liceul militar sau din Academie. Ne dorim cu ardoare sã ne vedem cu toþii ºi în anii urmãtori. Este extraordinar! Comandantul Brigãzii 1 a început ostilitãþile cu un respectuos Am onoarea sã vã salut!, urmat de prezentarea unui scurt istoric al marii unitãþi, a activitãþilor acesteia în þarã, dar ºi în teatrele de operaþii, dublate de înregistrãri video de pe timpul misiunii din Afganistan, în anul 2011, amintind ºi despre reînfiinþarea batalionului de tancuri de la Târgoviºte din În continuare, soldatul special echipat pentru teatrul de operaþii ºi echipamentul E.O.D., care a intrat în dotarea Armatei române anul trecut, au atras privirile celor prezenþi în sala de activitãþi, dar au ºi ridicat multe întrebãri despre caracteristicile lor tehnico-tactice sã le spunem. Nu a lipsit nici declaraþia dumnealui, care trãda mici urme de nostalgie pentru vremea începutului de carierã: Sunt ºi eu foarte emoþionat pentru faptul cã îmi revãd în salã foºtii comandanþi, dar ºi o parte dintre foºtii subordonaþi. Daþi-mi voie sã mulþumesc tuturor celor de la care am învãþat ceva atunci când eram tânãt locotenent! Nu am mai intrat în încãperea asta de 50 de ani! ºi Aici e locul unde mâncam bãtaie! au fost primele cuvinte ale celor care au trecut pragul sãlii unde, pe vremuri, se þineau lungile ºedinþe de lucru. Aici, am auzit o povestire despre cel care a adus primele tancuri pe aceste meleaguri. Am stat de vorbã cu dumnealui, dupã ce l-am gãsit discutând despre detaliile unei viitoare întâlniri, cea de la anul. Pentru un tanchist, nimic nu se amânã, dacã se poate rezolva cât mai repede! Este vorba despre maistrul militar principal de tancuri ºi auto (r.) Vasile Simion Muraru. Aºa îi place sã se prezinte! Introducerea a fost scurtã pentru cã ceea ce avea de spus era cu mult mai interesant. <<În anul 1968, am îmbarcat tancurile la Turda, în toiul nopþii, cu destinaþia Zalãu. Am mãrºãluit din gara de debarcare pânã într-o pãdure, mai bine spus într-o poianã. Dupã ce am aºezat blindatele în cerc, am pus în mijlocul lui muniþia realã. Am petrecut acolo trei sãptãmâni sau chiar o lunã pânã când am primit ordinul sã mergem iarãºi la îmbarcare. Din Zalãu, am mers trei zile ºi trei nopþi, cu eºalonul de tancuri, iar în zorii celei de a treia dimineþi, ne-a anunþat cineva cã am trecut prin faþa Casei Scânteii, semn cã ajunsesem la Bucureºti. Indicativul militar se afla undeva într-un plic sigilat ºi nu îl ºtia nimeni. Garnitura s-a o- prit în gara Cãþelu ºi imediat a venit un reprezentant militar de la cãile ferate care a cerut sã-l vadã pe comandantul eºalonului: Unde aveþi plicul sigilat? Aici e locul de debarcare. Mecanicii conductori trebuiau sã se pregãteascã pentru acest lucru. La fel ºi eu. În lumina farurilor, l-am vãzut pe lectorul meu din ºcoala militarã, maiorul Negru. Tovarãºe maior, sunt sergentul-major Muraru! S-a apropiat de mine, întrebându-mã ce mai fac. Unde suntem aici? Mi-a rãspuns, încercând sã-mi liniºteascã curiozitatea: Lasã cã, dupã ce cobori de pe platformã, o sã-þi spun. Ne-am încolonat ºi am plecat din gara Cãþelu, iar în zori, pe la 07:00, 08:00, dupã ce trecuse noaptea cum se spune, am ajuns cu primul tanc al comandantului de regiment în Pantelimon, unde era pe atunci poligonul redus. Un tractor de agriculturã, cu o lamã, tãia porumbul pentru a face loc regimentului. Între timp, au venit ºi celelalte tancuri. Eram cu ºlemafonul în cap ºi plin de praf. Colegul meu de la Turda, cu care am stat la un moment dat în gazdã în aceeaºi camerã, m-a vãzut: Vosi, cum spune ardeleanul, Vosi! Am început sã plâng ºi ne-am strâns în braþe prin gardul de sârmã. Tare eºti amãrât, mãi, Vosi! Sunt prãfuit, nu amãrât! Nu ºtia cã, dacã mergi cu oblonul deschis, te umpli de praf. Vai de mine, nu aº fi îmbrãþi- ºat meseria asta a ta pentru nimic în lume! Asta este, trebuie sã fie cineva ºi aici! Aºa s-a format regimentul. Am stat acolo cam o lunã, dupã care m-am mutat. Eu nu am vrut, pentru cã îmi era greu sã mã despart de colegii mei, dar comandantul mi-a spus cã am loc ºi dincolo pentru cã sunt un un element bun! Astãzi, în fosta noastrã cazarmã, am vãzut câþiva pomi plantaþi de noi. Mergeam în misiune ºi veneam cu câte 4 brazi. Sã-i plantaþi imediat!, ne ordona comandantul. Am înþeles!, se auzea ºi puneam mâna pe lopeþi. Au trecut de atunci 45 de ani! Acum trei ani de zile, m-am întâlnit cu doi colegi de ai mei de la Turda. Am încercat sã iau legãtura ºi cu ceilalþi. Mi-au dat un numãr de telefon scris pe o margine de ziar... Aºa a început totul. COMPLEXUL DE RACHETE ANTIAERIENE SA-6 KUB, ÎN CADRUL UNUI EXERCIÞIU MULTINAÞIONAL Aºa mi-a venit ideea sã ne întâlnim cu toþii aici. Sunt cel mai vechi din L-am sunat ºi pe domnul general Arambaºa. A fost primul locþiitor tehnic al Regimentului 22 Tancuri, care se aniverseazã pe 23 septembrie. În `68, era cãpitan. Când i-am auzit vocea timbratã, o voce aparte, de neconfundat, mi-au dat lacrimile! Sunt maistrul militar Muraru, ºef depozit în `68... Ce mai faci, Murarule? Domnule general, mi se înnoadã lacrimile în barbã când vã aud vocea! Vã caut de o lunã de zile, cu toate intervenþiile ºi antenele mele! Cum de þi-a venit ideea asta, a revederii dupã atâþia ani? Pãi, omul când nu prea are de lucru stã ºi gândeºte! Revederea? Nu ne-aþi vãzut bucuria! Suntem foºti colegi, dar nu ne mai cunoaºtem. Ni s-a schimbat fizionomia. Am îmbãtrânit! Anul trecut, când mergeam pe aleea fostului regiment, parcã era un lan de grâu! Ne îndoiam în stânga ºi în dreapta capetele albite! Acum 45 de ani, aveam ºi noi vreo 22 de ani! Nu ºtiam ce este oboseala, ce e foamea, ce e setea! ªi lucram 24 de ore din 24! Non stop! Nu aveai timp deloc! Era odatã 12:30 noaptea, iar eu schimbam o cutie de viteze la tanc ºi mã sunã comandantul: Domnule, ce e lumina aia la dumneata în parc? Eram îmbrãcat în salopetã ºi plin de vaselinã: Am primit ordin ca pânã mâine dimineaþa tancul sã fie gata de luptã! Du-te, domnule, acasã ºi te culcã! M-am dus acasã, adicã tot în cazarmã, pentru cã acolo dormeam, dar în celãlalt pavilion. Armata m-a format ca om! Cu cât patos munceam ºi câtã dragoste de tehnicã aveam!!! Nu puteam sta nici o clipã locului, trebuia sã miros a motorinã!>> Fotografia de grup de la finalul activitãþii a imortalizat niºte chipuri, niºte zâmbete, niºte emoþii de moment, dar spiritul de tanchiºti nu poate fi prins de nici o camerã de fotografiat. Sunt convinsã cã încã este prezent pe aleile fostului comandament al Regimentului 20 Tancuri! El nu are vârstã, este tânãr mereu! Cristina FRATU În perioada , o structurã de apãrare antiaerianã din Batalionul 1 Rachete Antiaeriene/ Regimentul 61 Rachete Antiaeriene Pelendava a participat la antrenamentul de rãzboi electronic, cu sprijin NATO,,,RAM- STEIN GUARD 09. Acest tip de exerciþiu a implicat instruirea în comun, în cadrul sistemului integrat de apãrare aerianã, a structurilor ce aparþin Statelor Majore ale Forþelor Aeriene, Terestre, Navale ºi NATO (TIP JOINT). Tema antrenamentului a fost: Planificarea, conducerea ºi executarea întrunitã a acþiunilor militare, în cadrul sistemului integrat de apãrare aerianã, în spaþiul NATO, cu accent pe sistemele de apãrare aerianã (antiaerianã) române ºi asigurarea lucrului acestora într-un mediu electromagnetic ostil (real de bruiaj electronic). Obiectivele urmãrite, dar ºi atinse în urma desfãºurãrii acestui exerciþiu, au fost: - perfecþionarea deprinderilor personalului în planificarea ºi conducerea acþiunilor militare, în cadrul sistemului de apãrare aerianã al NATO; - verificarea capacitãþii de lucru în timp real ºi evaluarea posibilitãþilor tehnice ale sistemelor de apãrare antiaerianã române, în condiþii de bruiaj electronic; - îmbunãtãþirea procedurilor standard de operare; - realizarea sistemului de comandã ºi control, precum ºi transferul informaþiilor cãtre Celula de Conducere Centralã. Agentul de încredere, cãpitan Laurenþiu IONEL, a apreciat desfãºurarea acestui exerciþiu astfel: Tehnica a funcþionat în parametri normali, având loc ºi sincronizarea, în timp ºi spaþiu, cu celelalte structuri implicate în exerciþiu. Acest antrenament a fost un bun prilej pentru a ne demonstra nivelul de instruire atins, în condiþii de rãzboi electronic. ªi-a dovedit utilitatea în ceea ce priveºte antrenamentul operatorilor, solicitând o vitezã de reacþie crescutã pentru alegerea optimã a contramãsurilor de combatere a bruiajului, cât ºi pentru selectarea corectã ºi rapidã a platformelor aeriene. Maior ªtefan MACREA