6.QXD

Transcriere

1 Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu (PetreÞUÞEA) Curierul ARMATEI Anul IX nr. 6 (217) 30 martie pagini 50 bani ACTUALITATE Companiile Scorpionilor roºii în preajma schimbului de ºtafetã Vineri, 16 martie, ora a avut loc, în cazarma Batalionului 26 Infanterie Scorpionii roºii, ceremonialul de plecare în misiune, în Teatrul de Operaþii din Afganistan, a unei structuri din aceastã unitate. Aflaþi în rezerva strategicã a Alianþei Nord-Atlantice, Scorpionii roºii din Compania 2 infanterie, comandaþi de cãpitanul Decebal Niculescu vor acþiona în zona Kandahar din sudul Afganistanului, misiunea principalã constând în paza ºi securitatea aeroportului din Kandahar. KAKI 100% Mai mult decât individualitãþi ªirul întrecerilor sportive din acest an îºi urmeazã viguros itinerarul competiþional. De curând, o altã paginã a Calendarului Sportiv a fost parcursã nu înainte însã de a lãsa ºi o impresie, în paginile periodicului, atent ºi la aspectul competiþional. Campionatul de judo ºi taekwando din aceastã primãvarã a aliniat la start peste ºaizeci de luptãtori care au demonstrat, pe tatami-ul nou amenajat, nu doar reale deprinderi, ci ºi mãiestrie tehnicã. UNIVERS SPIRITUAL P r i m a e d i þ i e a P r e m i i l o r G O P O Luni a avut loc prima ediþie a Galei decernãrii premiilor GOPO - Oscarurile cinematografiei româneºti. Documentarul realizat de TVR, în regia lui Cornel Mihalache, Hobiþa, coloana ºi tractorul a câºtigat premiul pentru cel mai bun film documentar. Filmul prezintã povestea unui om care acum 54 de ani a tras cu tractorul de Coloana fãrã sfârºit a lui Brâncuºi, la Târgu-Jiu ºi care, dupã ce a fost 16 ani primar la Motru, este astãzi venerabilul primei loje masonice din satul Hobiþa. LECÞIA DE ISTORIE Regina MARIA, ultima romanticã dintre soldaþi Muzeul Militar Naþional Regele Ferdinand I, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naþionalã, Fundaþia Artexpo ºi Centrul de Studii ºi Pãstrare a Arhivelor Militare Piteºti a vernisat în ziua de 22 martie 2007, orele 13.00, expoziþia intitulatã Regina Maria ºi Regimentul 4 Roºiori. Pagina 10 Cancerul poate sã fie combãtut ºi cu vitamina C Un comandant între sistem ºi prejudecãþi - interviu cu domnul locotenent-colonel Gheorghe ADAM, comandantul Centrului 21 Încartiruire Trupe ºi Administrare Cazãrmi - Centrul 21 Încartiruire Trupe ºi Administrare Cazãrmi este o structurã de specialitate care are ca obiectiv administrarea terenurilor ºi construcþiilor din cazãmile subordonate Statului Major al Forþelor Terestre ºi Corpului 1 Armatã Teritorial, asigurarea ºi gestionarea întregului patrimoniu, coordonarea activitãþilor de predareprimire a bunurilor materiale aflate în evidenþa contabilã, executarea reparaþiilor curente. S-a înfiinþat în anul 2002, iar aria de responsabilitate cuprinde 22 de judeþe, însemnând 314 cazãrmi, de la Constanþa la Drobeta Turnu Severin ºi de la Giurgiu la Braºov. Centrul 21 este o componentã a sistemului logistic în cadrul Bazei 2 Logistice, cu responsabilitãþi la pace, dar ºi în situaþii de crizã ºi rãzboi. La aceastã datã, structura organizatoricã are capacitatea de a îndeplini activitãþile specifice asigurãrii sprijinului logistic de specialitate pentru toate structurile aflate în administrare, în raport cu misiunile pe care le are de îndeplinit. (pag.6) La B.280 I. Mc., experienþa devine mãiestrie Timp de cinci zile, în perioada martie 2007, poligonul Smârdan a fost gazda exerciþiilor tactice cu trageri de luptã (LFX), executate de subunitãþile Batalionului 280 Infanterie Mecanizatã din subordinea Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã. A fost un prilej în plus de afirmare a valorii profesionale a unor militari cãliþi în teatrele de operaþii externe din Irak ºi Afganistan. (pag.7) CMYK

2 Pagina 2 ACTUALITATE ACTUALITATEA PE SCURT Londra Accident la bordul unui submarin nuclear. Doi marinari britanici au murit ºi al treilea a fost rãnit într-un accident petrecut la bordul submarinului nuclear Tireless. Submarinul se afla sub calota din Oceanul Arctic. Potrivit oficialilor Ministerului Apãrãrii de la Londra, accidentul a fost provocat de o defecþiune a sistemului de purificare a aerului din partea frontalã a submarinului. Oficialii au mai declarat cã vasul nu a fost nici o clipã în pericol, iar reactorul nuclear nu a fost afectat. Submarinul, care participa la un exerciþiu împreunã cu marina americanã, nu avea la bord rachete nucleare. Familiile celor doi marinari uciºi au fost informate, iar cea de-a treia victimã a fost transportatã la spital cu elicopterul. Moscova Rusia nu mai sprijinã Iranul. Rusia a informat Iranul cã nu îi va furniza combustibil nuclear pentru centrala de la Bushehr pânã când Teheranul nu suspendã îmbogãþirea uraniului potrivit cerinþei Consiliului de Securitate al ONU. De curând, Rusia a acuzat Teheranul cã nu a plãtit sumele necesare pentru combustibilul nuclear. Centrala nuclearã de la Bushehr a fost construitã în parteneriat de cãtre Rusia ºi Iran, valoarea proiectului ridicându-se la un miliard de euro. Prin anunþul fãcut, Moscova decide sã se alãture eforturilor internaþionale de a opri progresele nucleare iraniene. Beijing Manual anticorupþie. ªcoala Partidului Comunist Chinez va publica un manual de combatere a corupþiei. Cartea va fi prima publicaþie de acest gen în istoria ºcolii ºi va descrie schematic ºi formal fenomenul corupþiei. P.C. Chinez considerã corupþia ca pe o mare provocare cãreia trebuie sã-i facã faþã. Potrivit declaraþiei procurorului general al Chinei, în anul 2006 au fost acuzaþi de corupþie aproape de oficiali. Washington Preºedintele Bush se opune retragerii din Irak. Preºedintele american, G.W. Bush a declarat cã va contesta prin veto proiectul democraþilor din Camera Reprezentanþilor de a lega finanþarea operaþiunilor din Irak de o datã a retragerii militare din aceastã þarã. Ignorând avertismentul vetoului prezidenþial, Camera Reprezentanþilor a votat cu 218 voturi pentru ºi 212 împotrivã legea care prevede un buget de 124 miliarde de dolari pânã la sfârºitul anului pentru compania din Irak ºi Afganistan, dar cere ca trupele sã fie retrase înainte de septembrie anul viitor sau chiar mai devreme dacã guvernul irakian nu-ºi îndeplineºte obligaþiile. Delhi Uniforme pentru o mai bunã socializare. Creatorii de modã din India au propus Ministerului de Interne noi uniforme pentru poliþie. Ele vor fi realizate din materiale impregnate cu aromã de lãmâie sau cu parfum de trandafir. Demersul creatorilor de modã are ca scop îmbunãtãþirea relaþiilor dintre poliþiºti ºi cetãþenii care nu vor mai fi respinºi de mirosul de cazarmã. Cairo Amendamente constituþionale. Parlamentul de la Cairo a aprobat un controversat set de amendamente constituþionale despre care preºedintele Hosmi Mubarak spune, cã va consolida sistemul democratic din þarã. Schimbãrile, care urmeazã sã fie supuse ºi unui referendum popular, în luna aprilie, prevãd interzicerea partidelor formate pe baze religioase ºi sporesc puterile forþelor de securitate. În timp ce opoziþia a boicotat votul, Amnesty International vede reforma drept cea mai profundã eroziune a drepturilor omului în Egipt din ultimul sfert de secol. (B.E.) ABONAMENTE LA Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în contul U.M Bucuresti RO 70 TREZ XXX , cod fiscal , trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentã cu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M "V", în care se va specifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã. Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic. Personalul comandamentului Batalionului 72 Poduri a desfãºurat, pe data de 21 martie 2007, un exerciþiu de rezolvare a unei situaþii tactice pe hartã (STX), cu tema:,,intervenþia subunitãþilor Batalionului de Poduri, la solicitarea autoritãþilor locale, pentru limitarea efectelor produse de inundaþii. Desfãºurat în cazarma de dislocare la pace, din Brãila, pe durata a ºase ore, exerciþiul de rezolvare a unei situaþii tactice pe hartã (STX) a trasat sarcini de rezolvat precise fiecãrei categorii de personal din comandament. În acest sens, ºeful operaþiilor ºi instrucþiei, maiorul Marian Beraru, ne-a declarat:,,am dorit sã pregãtim ºi sã antrenãm personalul pentru rezolvarea unor incidente ºi evenimente realiste, bazate pe un scenariu foarte posibil pentru zona noastrã de responsabilitate. Am urmãrit, în primul rând, executarea corectã ºi în timp real a diferitelor activitãþi care Militarii Batalionului 21 Vânãtori de Munte din Predeal ºi-au reconfirmat calitãþile profesionale pe culmile înzãpezite ale Muntelui Grohotiº. În aceastã perioadã, subunitatea condusã de cãtre cãpitanul Dãnuþ MIHAI a COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei. Un STX realist, la Brãila Vremea extrem de nefavorabilã nu i-a împiedicat pe militarii B. 21 V.M. sã evolueze cu succes în cadrul exerciþiului tactic complex desfãºurat în Cheile Râºnoavei. În prezenþa oficialilor din delegaþia militarã condusã de cãtre dl.gl. Josip LUCIC, ºeful Statului Major General al Armatei Croaþiei, a comandantului Bg. 2 V.M. SARMIZEGETUSA, gl.bg.petru TOADER ºi a militarilor români care i-au însoþit în vizitã, vânãtorii de munte predeleni au prezentat o gamã diversã de s-au pretat scenariului stabilit. Referindu-se la obiectivele exerciþiului, ºeful de stat major al unitãþii ne-a explicat faptul cã:,,exerciþiul a vizat optimizarea lucrului în echipã, în punctul de comandã organizat pe centre ºi perfecþionarea deprinderilor cadrelor din comandament, pentru elaborarea documentelor de conducere a acþiunilor subunitãþilor, în vederea îndeplinirii misiunilor specifice. Analiza post-acþiune a STX-ului a scos în evidenþã îndeplinirea în totalitate a scopurilor propuse, consolidarea cunoºtinþelor personalului din comandamentul batalionului, pentru utilizarea eficientã a procedurilor de stat major ºi întocmirea în volum complet a documentelor de conducere a acþiunilor de intervenþie desfãºurate. Exerciþiul a fost apreciat cu calificativul general,,foarte BINE. Florentin PARASCHIV Rezultate maxime pe cotele profesiunii încheiat cu rezultate maxime, exerciþiile tactice cu trageri de luptã din poligonul Grohotiº. Experienþa evoluþiei în teatrul de operaþii din Irak ºi-a spus cuvântul în întãrirea coeziunii subunitãþii, iar deprinderile unor foarte buni A P E L U M A N I T A R Domnul cãpitan-comandor (rez.) Bãescu Constantin-ªtefan, fost pilot la Grupul Aviaþie ªcoalã ºi Vânãtoare Bombardament Boboc, a fost diagnosticat în anul 2000 cu o boalã gravã (insuficienþã renalã). Recomandarea medicalã a fost ca la 2 ani de la începerea dializei sã facã transplant renal. Afecþiunea însã s-a cronicizat, ajungând ca în anul 2006 sã efectueze dializã de trei ori pe zi, a câte patru ore ºi jumãtate. Nevoia expresã de intervenþie chirurgicalã (ºi tratament asociat) presupune costuri pe care cadrul militar nu le poate suporta din veniturile de pensionar pe caz de boalã ºi din micile economii realizate pânã în prezent. Vã adresez rugãmintea de a aduce la cunoºtinþa întregului personal din structurile subordonate dumneavoastrã situaþia în care se aflã camaradul nostru, domnul cãpitan-comandor (rez.) Bãescu Constantin- ªtefan, astfel încât, colegii noºtri, care pot ºi doresc sã îi acorde sprijin financiar, sã depunã sume bãneºti în contul deschis la Banc Post Buzãu, pe numele: BÃESCU CONSTANTIN-ªTEFAN RO 21 BPOS ROL01. ISSN B C 6/2007 Redactor-ºef Lt.col. Ion Papaleþ int.0307 Secretar de redacþie Lt.col. Dãnuþ Cãldãraru int.0227 profesioniºti s-au concretizat în calificativele foarte bune obþinute. Artizanii obiectivelor îndeplinite ºi ai succeselor obþinute, lt. Florin OPROIU, lt. Ilie SASU ºi lt. ªtefan BADEA pot constitui un bun exemplu pentru modul de organizare ºi desfãºurare al exerciþiilor. Rigoarea calculelor, clarviziunea acþiunilor planificate, priceperea în conducerea subunitãþilor ºi fermitatea au fost premisele care au asigurat reuºita ºi succesul misiunilor. Profesionismul subofiþerilor, comandanþi de grupã, al soldaþilor ºi gradaþilor voluntari s-a regãsit în aprecierea echipei de evaluatori din statul major al batalionului. La B. 21 V.M. rezultatele foarte bune fac parte din normalitatea instruirii ºi, de ce nu, ele procedee de luptã ºi de alpinism. Exerciþiul tactic a cuprins executarea unor misiuni specifice de luptã în chei ºi zone cu versanþi abrupþi, escalade, coborâri în rapel ºi tehnici de luptã combinate, atacuri rapide cu obiectiv limitat. Vânãtorii de munte ai batalionului condus de cãtre lt.col. Florin STAN au mai prezentat acþiuni de salvare ºi evacuare a unor persoane rãnite, rãmase în zonele montane cu pereþi abrupþi. În pofida terenului greu, a pereþilor stâncoºi, udaþi de lapoviþa care cãdea din abundenþã, luptãtorii predeleni au Redactori Lt.col. Emanuel Bãrbulescu Mr. Gabriel Pãtraºcu int Lt.col. Florentin Paraschiv Cristina Fratu int.0156 executat elemente de mãiestrie în tehnicile de cãþãrare, coborâri în rapel ºi rapelul din funicular, transportul materialelor, Promoþia 1977 INDEPENDENÞA 100 a ªcolii Militare de Ofiþeri NICOLAE BÃLCESCU din Sibiu organizeazã întâlnirea prilejuitã de împlinirea a 30 de ani de la absolvire în perioada 1-3 iunie 2007 la Academia Forþelor Terestre din Sibiu. Din cei 371 locotenenþi de infanterie, 29 de cercetare ºi 28 vânãtori de munte, care ºi-au început cariera militarã în vara anului 1977, sunt aºteptaþi la întâlnirea noastrã de suflet: generali ºi ofiþeri activi ºi în rezervã, împreunã cu familiile, din þarã ºi din strãinãtate, oriunde s-ar afla. Confirmarea participãrii se va face pânã în data de 27 aprilie, la telefoanele: colonel Nicolae Suciu: ; ; star: ; colonel Eugen Pop: ; ; star: constituie regula ºi nu excepþia. Dorinþa permanentã de perfecþionare profesionalã a vânãtorilor de munte, îºi vede roadele, nu doar în perimetrele poligoanelor de instrucþie sau de trageri, ci ºi în misiunile complexe din teatrele de operaþii. Verdele mãreþilor brazi ºi crestele înzãpezite atât de dragi lor sunt sursa de putere, încredere în sine ºi tot atâtea motive de bucurie la asaltul final. Ca o confirmare a nivelului pregãtirii profesionale atinse ºi respect pentru deontologia profesiei, de curând, ofiþerii subunitãþii care au executat misiuni de menþinere a pãcii în Bashra au fost promovaþi în ierarhia armelor. Cãpitan Florin CORNEA armamentului ºi muniþiei de pe un versant pe altul prin tehnici specifice. Evoluþia subunitãþilor de vânãtori de munte i-a impresionat plãcut, pe oaspeþii croaþi care au apreciat unanim efortul, cunoºtinþele tehnice deosebite ale alpiniºtilor, curajul ºi profesionalismul luptãtorilor batalionului din Predeal. Oficialii croaþi au vizitat în continuare standul cu tehnica de luptã, materialele de alpinism, armamentul individual ºi cel de artilerie din dotarea subunitãþilor. Un loc aparte l-au constituit mijloacele auto, transportoarele blindate TAB-79 ºi autostaþiile de transmisiuni aflate în înzestrarea vânãtorilor de munte. Emanuel BÃRBULESCU Secretariat tehnic de redacþie Serg.maj. Radu Sãcãrea int Marilena Olteanu int Gabriela Teodorescu int Daniela Þãruºi int REVEDERE DUPà 30 DE ANI EXERCIÞII ÎN ECHINOCÞIUL PRIMÃVERII Tipografia ºi expediþia U.M Mm. Marian Ardelean Toma Barbu Georgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã. Redacþia ºi administraþia: U.M V Bucureºti, Fax 021/ , telefon 021/ ; 021/ int curierul.armatei@forter.ro

3 Respectul pe care îl poartã militarii craioveni veteranilor de rãzboi ºi participarea la evenimentele memorabile din cotidianul comunitãþilor locale din aria de responsabilitate au devenit tradiþie. Infanteriºtii Batalionului 20, cunoscuþi ºi sub numele de Scorpionii negri au asigurat la momentul festiv organizat de cãtre filiala Dolj a ANVR, în comuna Carpen, participarea unei gãrzi de onoare. În acea zi primãvãraticã de duminicã, 18 martie, localitatea Carpen a îmbrãcat hainele de sãrbãtoare pentru a aniversa cum se cuvine pe veteranul cetãþean Octavian CHIÞU, la împlinirea vârstei de 100 de ani. Garda de onoare constituitã din infanteriºtii care slujesc cu cinste ºi demnitate þara sub culorile Tricolorului pe meridianele lumii, a intrat în localitate în acordul sonor al cântecelor Geniºtii niveleazã obiectivele Timp de mai multe zile, poligonul de antrenament al B.96 Geniu, a constituit locul de evaluare a competenþelor profesionale pentru militarii subunitãþilor de construcþii- refacere drumuri ºi de poduri. Exerciþiile de rezolvare a unor situaþii tactice planificate s-au desfãºurat dupã scenarii complexe, desprinse din contextul experienþelor acumulate în teatrele de operaþii sau din intervenþiile la eliminarea efectelor unor dezastre naturale. Perfecþionarea pregãtirii personalului ºi ridicarea nivelului de instruire al subunitãþilor constituite unul din obiectivele stabilite pentru acest an de instruire. Totodatã, acest obiectiv prioritar pe care este centrat efortul de planificare al stat-majoriºtilor din echipa condusã de cãtre mr.ing.dr. Doru APÃFÃIAN constituie unul din elementele imperative pentru îndeplinirea misiunilor încredinþate batalionului. Premise de performanþã Problemele de executat, înscrise în documentele întocmite au cuprins misiuni pentru refacerea unor porþiuni de drum pe rambleu ºi debleu, a unor treceri uºoare peste podeþe, rampe ºi chiar refacerea unei porþiuni dintr-un pod Ṙezolvarea situaþiilor create i-a supus pe executanþi, lucrãrilor ºi pe comandanþii acestora, unui exerciþiu de mãiestrie profesionalã. Soluþiile tactice ºi tehnice alese corect de cãtre comandanþii subunitãþilor, slt. Valentin ANGHELACHE, slt. Raluca POPESCU, slt. ostãºeºti ºi aplauzele locuitorilor. Strânºi cu mic, cu mare la principalã sã-i primeascã pe ostaºi, locuitorii urbei i-au condus pe militari la locul stabilit pentru festivitate. Locul ales de cãtre conducerea filialei judeþene a veteranilor de rãzboi ºi autoritãþile locale, la monumentul eroilor din localitate a constituit o pildã pentru cetãþean. Memento în calea uitãrii sau a rãtãcirilor de orice fel, expresia desfãºurãrii programului, a surprins din plin adevãrul cuprins în sintagma potrivit cãreia eroii nu mor niciodatã. Onorul primit de cãtre centenaristul veteran ºi alocuþiunile invitaþilor, camarazi de front, i-au adus în colþul ochilor ºi primele lacrimi pentru camarazii pierduþi în vâltoarea rãzboiului. O razã de bucurie se întrezãrea totuºi pe faþa brãzdatã de greutãþile vieþii. Faptul cã sub stindard se afla din nou, alãturi de camarazi. Din nou în mijlocul ostaºilor, al camarazilor veterani, înconjurat de cãtre cei cinci copii, cei unsprezece nepoþi ºi ºase strãnepoþi, bãtrânul veteran a simþit cã el este cel care a readus în vie amintire sacrificiul celor care au plãtit cu viaþa pentru libertatea þãrii. Sublocotenent Costel MEDINÞU Cristian FERENCZ ºi slt. Diana IUGA au fost apreciate de cãtre evaluatori cu calificativele maxime. Îndeplinirea obiectivelor stabilite în planurile de desfãºurare, în timp scurt ºi în parametri optimi ai eficienþei au scos în evidenþã deprinderile ºi experienþa mare, acumulatã de cãtre gradaþii voluntari Adrian GEANALIN, Adi ILINCA sau Ion BUTURIN. Ei au dovedit, nu doar cunoºtinþe solide despre amenajarea cãilor de acces, calcule de fineþe sau mânuirea dispozitivelor tehnice speciale, ci ºi pricepere în conducere ºi intervenþie cu autogrederul ºi excavatorul. Alãturi de subunitãþile amintite, s-au antrenat în folosirea tehnicilor specifice, cercetaºii de geniu conduºi de cãtre plt. I. GUGIU. Fiºele cu informaþii, datele calculate, reperele ºi detaliile tehnice ale zonei de antrenament au întrunit condiþiile pentru a fi apreciate cu calificativul maxim. Din ecuaþia îndeplinirii misiunilor nu au lipsit transmisioniºtii sublocotenentului I. SBIERA care au realizat ºi au asigurat cãile de comunicaþii în eter cu subunitãþile din teren. ªi, cum toate misiunile au fost apreciate cu rezultate notabile, iar obiectivele îndeplinite, activitãþile planificate de cãtre echipa de statmajoriºti a batalionului condus de cãtre mr.ing.dr. Doru APÃFÃIANU relevã cã, cel puþin la capitolul managementul competenþelor, B. 96 Ge stã foarte bine. Emanuel BÃRBULESCU ACTUALITATE Pagina 3 Companiile Scorpionilor roºii în preajma schimbului de ºtafetã Aproape de eroi Vineri, 16 martie, ora a avut loc, în cazarma Batalionului 26 Infanterie Scorpionii roºii, ceremonialul de plecare în misiune, în Teatrul de Operaþii din Afganistan, a unei structuri din aceastã unitate. Aflaþi în rezerva strategicã a Alianþei Nord-Atlantice, Scorpionii roºii din Compania 2 Infanterie, comandaþi de cãpitanul Decebal Niculescu vor acþiona în zona Kandahar din sudul Afganistanului, misiunea principalã constând în paza ºi securitatea aeroportului din Kandahar. Militarii Companiei 2 Infanterie îi vor înlocui în Teatrul de Operaþii din Afganistan pe colegii lor din Compania 3 infanterie, comandatã de cpt. Marius Bumbac, aflaþi la finalul unei misiuni apreciate la superlativ de reprezentanþii Alianþei Nord- Atlantice. Festivitatea a avut loc pe platoul Batalionului 26 Infanterie, în p r e z e n þ a autoritãþilor ºi membrilor familiilor, aceasta devenind de mulþi ani o tradiþie la plecarea Scorpionilor în misiuni. La ceremonial, au fost prezente oficialitãþi locale ºi judeþene, reprezentanþi ai eºaloanelor superioare, dar ºi membri ai familiilor militarilor. Comandantul Comandamentului 2 Operaþional, d-nul gl.lt.dr. Florian Pinþa a þinut sã transmitã un mesaj Scorpionilor roºii asigurându-i pe militarii olteni de tot sprijinul necesar pentru îndeplinirea misiunii : În câteva zile, veþi pleca în Afganistan, dupã ce aþi parcurs o etapã laborioasã ºi eficientã. Aþi executat numeroase misiuni internaþionale din care trei în Afganistan. Ca reprezentanþi ai României, aveþi o importantã contribuþie la misiunea de securizare pentru întreaga comunitate. Nu vreau sã intru în detaliile operaþiunilor pe care le veþi executa, dar vreau sã vã spun cã trebuie sã manifestaþi acelaºi profesionalism pe care vi l-aþi impus de fiecare datã. Sã fiþi pregãtiþi pentru a interacþiona, atunci când va fi cazul, cu celelalte armate. În cuvântul sãu, cãpitanul Decebal Niculescu, comandantul Companiei 2 Infanterie i a asigurat pe cei prezenþi la eveniment de profesionalismul militarilor pe care-i comandã Comanda acestei companii mã onoreazã ºi îmi creeazã totodatã sentimentul unei mari responsabilitãþi de a duce mai departe cu succes numele Armatei Române ºi al Scorpionilor roºii, la locul de cinste care li se cuvine, printre aliaþii aflaþi acum în Afganistan, fiind convins cã profesionalismul militarilor din subordine, demonstrat în misiunile din Angola, Albania, Kosovo, Irak ºi Afganistan este garantul acestor afirmaþii. Diversitatea ºi caracterul schimbãtor al situaþiei din zonã, precum ºi climatul neprielnic nu vor constitui un impediment în desfãºurarea misiunii, a spus emoþionat cãpitanul Niculescu Decebal. Batalionul 26 Infanterie Neagoe Basarab s-a cãlit în numeroase misiuni internaþionale, începând cu Angola 1996, Albania 1997, Kosovo 2002 ( cu douã detaºamente succesive), Afganistan 2002, 2005, 2006 ºi Irak De asemenea, în toamna anului 2005, Scorpionii au mai fost prezenþi în Afganistan pentru sprijinirea desfãºurãrii procesului electoral. La ceremonial au participat militari din unitãþile subordonate Brigãzii 2 Infanterie ºi comandanþii de unitãþi din Craiova, Caracal ºi Timiºoara. Locotenent Alin PREDA Edi NICOLA Exerciþiul CENCOOP CAX 07 - U n s u c c e s d e p l i n Centrul de Instruire prin Simulare al Statului Major General (CISM) a gãzduit, în perioada martie 2007, exerciþiul asistat de calculator,,cencoop CAX 07. Activitatea s-a înscris în cadrul Iniþiativei de Cooperare a Naþiunilor Central- Europene în sprijinul pãcii (CENCOOP PfP) ºi a reunit militari din Austria, Croaþia ºi România. Partea românã a fost reprezentatã, în principal, de cãtre militarii Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã,,Unirea Principatelor, dar ºi de militari aparþinând altor structuri ale Ministerului Apãrãrii. Pe durata a zece zile, în a doua parte a lunii martie, încãperile Centrului de Instruire prin Simulare al Statului Major General (CISM), din cadrul Universitãþii Naþionale de Apãrare,,Carol I, au fost amenajate cu mijloacele informatice necesare desfãºurãrii în bune condiþii a exerciþiului de instruire prin simulare,,cencoop CAX 07. Scopul acestui exerciþiu a fost antrenarea personalului statului major al unui batalion multinaþional în planificarea ºi conducerea acþiunilor militare în sprijinul pãcii, pe baza procedurilor NATO ºi PfP. Exerciþiul s-a bazat pe un scenariu fictiv, elaborat în baza experienþei acumulate de militarii români pe timpul îndeplinirii misiunilor în teatrele de operaþii externe. Unul dintre obiectivele exerciþiului a urmãrit completarea instruirii personalului din structurile operaþionalizate sau în curs de operaþionalizare, în vederea participãrii la misiunile viitoare din teatrele de operaþii. Alt obiectiv a vizat îmbunãtãþirea raporturilor de parteneriat cu militarii din Austria ºi Croaþia. În acest sens, directorul exerciþiului, gl.bg.dr. Ion Pâlºoiu ne-a declarat:,,cencoop CAX 07 a fost un succes deplin. Obiectivele exerciþiului au fost atinse în totalitate. Militarii din armatele Austriei, Croaþiei ºi României au dat dovadã de profesionalism ºi au manifestat receptivitate, în a acumula unele cunoºtinþe privind acest sistem de antrenare prin simulare. S-a realizat o comunicare directã între reprezentanþii celor trei armate, care a contribuit la dezvoltarea unor relaþii de camaraderie între militari.,,cencoop CAX 07 a fãcut posibilã simularea acþiunilor militare, atât la nivel individual, cât ºi la nivel de forþe întrunite, fiind adresat, aºa cum ne-a spus ºeful echipei de simulare de la CISM, colonelul Tudoricã Petrache, comandanþilor ºi statelor majore de la nivel grupare de M.U.(U.) întrunite ºi a vizat dezvoltarea deprinderilor acestora în realizarea procesului de comandã ºi control, pe timpul desfãºurãrii în timp real a acþiunilor de luptã. Referindu-ne la actorii exerciþiului, trebuie menþionat faptul cã militarii din armatele Austriei ºi Croaþiei au completat staff-urile structurilor participante la toate nivelurile. Astfel, atât eºalonul care a condus exerciþiul, comandamentul Brigãzii Multinaþionale, organizat pe osatura Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã, cât ºi echipa de observatori ai,,cen- COOP CAX 07, a cuprins ºi ofiþeri strãini, dupã cum, la nivelul eºalonului,,jucat, Batalionul Multinaþional, de fapt, Batalionul 300 Infanterie Mecanizatã,,Sfântul Andrei, a avut în componenþã militari austrieci ºi croaþi. Pentru comandantul Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã,,Unirea Principatelor, colonelul Cãtãlin Tomescu, conducãtorul executiv al exerciþiului,,,cencoop CAX 07 a fost un element eficient al programului de instruire în vederea operaþionalizãrii brigãzii, în acest an, o posibilitate de a ne pregãti oamenii în cadrul CISM ºi apoi, în cadru multinaþional, împreunã cu reprezentanþii a douã þãri importante din Europa. La analiza post-acþiune a exerciþiului, domnul general de brigadã doctor Ion Pâlºoiu a mulþumit militarilor participanþi la activitate, pentru modul responsabil în care au pregãtit ºi au executat sarcinile ºi misiunile trasate, membrilor echipei CISM ºi specialiºtilor KUBIC pentru contribuþia tehnicã, reprezentanþilor SMFT, pentru rezolvarea problemelor de naturã logisticã ºi, nu în ultimul rând, reprezentanþilor U.N.Ap., pentru facilitarea desfãºurãrii exerciþiului în bune condiþii. Directorul exerciþiului,,cencoop CAX 07 a încheiat declaraþia sa cu o urare, adresatã militarilor participanþi:,,le doresc mult succes la urmãtoarea activitate de acest fel ºi, pentru cã se apropie Sãrbãtorile Pascale, le transmit tuturor,,sãrbãtori luminoase, în suflet, în gând ºi în faptã! Florentin PARASCHIV

4 Pagina 4 ªirul întrecerilor sportive din acest an îºi urmeazã viguros itinerarul competiþional. De curând, o altã paginã a Calendarului Sportiv a fost parcursã nu înainte însã de a lãsa ºi o impresie, în paginile periodicului, atent ºi la aspectul competiþional. Campionatul de judo ºi taekwando din aceastã primãvarã a aliniat la start peste ºaizeci de luptãtori care au demonstrat, pe tatami-ul nou amenajat, nu doar reale deprinderi, ci ºi mãiestrie tehnicã. Efortul competiþional, deosebit de mare, al organizatorilor, compartimentul educaþie-fizicã din comandamentul C.1 A. Trt., al gazdelor, B. 2 I. CÃLUGÃRENI ºi al componenþilor loturilor marilor unitãþi ºi unitãþilor, a fost rãsplãtit de cãtre oficiali prin acordarea a nu mai puþin de douãzeci ºi douã de medalii, diplome ºi trofee. La aceastã ediþie de campionat, trofeele au fost câºtigate de cãtre echipele Brigãzii 282 Mecanizatã, locul întâi, echipa Batalionului 60 Paraºutiºti locul doi, pe locul trei urcând echipa Brigãzii 34 Infanterie. Am lãsat la urmã fotografiile de grup, punctând impresia unor competitori pentru care noþiunea de echipã depãºeºte aºteptãrile unor individualitãþi obiºnuite. Este vorba despre echipa care a ocupat locul trei al podiumului de premiere. Sportivii judoka, cei care au reprezentat cu cinste Bg. 34 I. Cei patru componenþi ai lotului au obþinut printr-o serie de reprezentaþii tehnice de excepþie ºi voinþã de reuºitã, douã locuri întâi, un loc doi ºi un loc patru (transformat datoritã unui procedeu mai slab punctat). De asemenea, cei doi câºtigãtori ai primului loc urmeazã sã facã parte din echipa care ne va reprezenta în finala Campionatului de judo pe Ministerul Apãrãrii, care se va desfãºura la Cluj. Un tip special Prima victorie a bucureºtenilor câºtigatã de cãtre cãpitanul medic Florin OANCEA, la categoria 73 de kilograme, a fost dedicatã colegilor din B.495 I, care se aflã în misiune în Irak. Cpt. medic Florin OANCEA nu este necunoscut cititorilor noºtri. Anul trecut, misiunile ofiþerului medic au fost prezentate din ipostaza specialistului paraºutist. Aria activitãþii ºi pregãtirii se dovedeºte a fi amplã pentru medicul sau paraºutistul, ori cum îi place sã i se spunã, simplu, cãpitanul medic al B. 495 I. ªi iatã cã am surprins plãcut o laturã competiþionalã, în general, ºi judo-ul în special. Acest sport nobil este asul care încununeazã careul complex al personalitãþii ºi caracterul deosebit al luptãtorului. Faþã de alte aspecte ale relatãrilor cuprinse pe banda reportofonului ºi pelicula fotograficã, ofiþerul Oancea considerã cã nu este nimic extraordinar în ceea ce face. Este un aspect comun al pregãtirii ºi cred de normalitate. Tot ceea ce întreprind se regãseºte în tiparul consacrat ºi întâlnit peste tot mens sana in corpore sano. Este un aspect comportamental definitoriu pe care eu îl practic, nu îl declam. Exerciþiu de supleþe ºi gândire Practicarea judo-ului este o moºtenire pe linie paternã. Iniþierea în tainele acestui sport s-a produs înainte chiar de a merge la ºcoalã, la vârsta de cinci ani. Tatãl, antrenor de judo a constituit ºi modelul realizãrii sportive. Dacã ar fi un termen care sã-l defineascã pe Florin OANCEA acesta ar fi voinþa spune ºeful lotului cpt. Remus OPRIª. Acest aspect vine chiar în completarea precizãrilor fãcute de competitorul Oancea. Dupã cum spune ca dominantã, ºi în sport, nu ca tipologie sau poziþionare, ci pur ºi simplu caracterial, locul unui luptãtor trebuie sã fie sus: în top! Iar acest adagiu spune multe despre ambiþie, ca manifestare a potenþialului. Judo este un sport al minþii organizate. Nu trebuie sã fii neapãrat mare ca sã câºtigi. Trebuie sã demonstrezi agilitate ºi supleþe în gândire. Acestea se obþin pe baza unei cunoaºteri aprofundate a detaliului procedeelor structurate într-o arhitecturã a disciplinei ºi respectului pentru echilibru. Te supui pentru ca apoi sã învingi. Abordarea unei flexibilitãþi decizionale permite finalizarea unei acþiuni începutã tehnic. O medalie pentru toþi din 495 I. La aºa sportiv, palmaresul nu poate fi decât unul pe mãsurã. Pe C.V.-ul sportiv sunt înscrise coordonatele competiþionale printre care se numãrã: component al lotului olimpic de juniori 1990, component al lotului militar naþional în 2001 la Campionatul Internaþional al Sportului Militar Italia, turnee la internaþionalele militare ºi cu lotul olimpic. Acestor detalii se adaugã medalii, trofee ºi un perete de diplome. Cele mai apreciate recompense rãmân însã legãturile solide de prietenie legate cu sportivii loturilor ºi respectul competiþional, toate obþinute în spiritul olimpismului. Seria selecþionãrilor în loturile pentru competiþiile interne continuã. Locul întâi cucerit la categoria 73 de kilograme l-a recomandat pentru a face parte ºi din echipa reprezentativã a C. 1 A. Trt., în finala pe minister. ªi, pentru cã este un tip altruist, gândul care îi zboarã KAKI 100% Mai mult decât individualitãþi la colegii aflaþi în misiune în Irak îl face sã le adreseze prin intermediul publicaþiei noastre un salut camaraderesc, de pe prima treaptã a podiumului de premiere. Medalia mea este ºi a voastrã. Îmi doresc din tot sufletul sã ºtiþi cã v-am reprezentat cu cinste în competiþie. La întrebarea reportericeascã, de ce aºa, rãspunsul a venit oarecum în nota caracteristicã a celor de la B. 495 I. Anii ºi momentele pe care le-am parcurs împreunã, la bine ºi la greu, nu se uitã, pentru cã oamenii batalionului rãmân aceiaºi. Caractere mari. Un caracter pentru echipã Plutonierul Alexandru PENA este, poate, cel mai titrat luptãtor judoka din lotul reprezentativ al C. 1 A. Trt. ºi, bineînþeles, al unitãþii pe care o reprezintã în competiþiile interne, B. 2 I. CÃLUGÃRENI. Chiar dacã se afla în perioada de recuperare dupã misiunea îndeplinitã în Afganistan, plutonierul PENA nu a putut refuza participarea la concurs. Competiþiile sportive impun un înalt nivel de participare. Activismul sportiv presupune prezenþa la competiþiile organizate, iar performanþa se obþine doar prin antrenamente ale cãror eficienþã se poate mãsura chiar pe salteaua de concurs. El practicã judo-ul de la vârsta de cincisprezece ani. Chiar dacã un model de conduitã sportivã a apãrut mai târziu în persoana performerului Adrian CROITORU, antrenamentele ºi activitatea competiþionalã, s-au derulat ulterior sub modelul marelui campion. Antrenamentele eficient planificate ºi structurate ca intensitate au stat la baza performanþelor ºi succeselor înregistrate. Judo-ul presupune menþinerea într-un echilibru a forþei fizice ºi flexibilitate a gândirii. În orele de antrenament, seriozitatea pregãtirii procedeelor tehnice, procedee de încãrcare, de picior sau luptã la sol, implicã un efort deosebit, forþã, vitezã ºi îndemânare. Tot ceea ce faci în acest sport impune respect permanent pentru antrenor ºi partener, iar, în cadrul competiþional, respect faþã de juriu ºi public. Apar ºi unele renunþãri însã, pe tot parcursul pregãtirii, primeazã disciplina gândirii ºi pasiunea pentru sport. Plutonierul PENA se antreneazã trei zile pe sãptãmânã, dupã un program în care intensitatea pregãtirii diferã, centrul de greutate situându-se succesiv pe exerciþii de dezvoltare a forþei ºi vitezei, combinate cu tehnica dezechilibrãrii, proiectarea ºi imobilizarea adversarului. Toate aceste aspecte sunt însumate în practicarea unui judo competitiv, prin sporirea însuºirii elementelor tehnice ale luptei. Cu colegii de echipã pun accent deosebit pe prize, care pot constitui chiar 80% din reuºita unui procedeu. ªi mai mult lucrez la mãiestria executãrii procedeelor de secerare, aruncare peste ºold, aruncarea peste umãr, luptã la sol ºi imobilizarea adversarului. Dar, mai ales, lucrãm pentru pãstrarea unui echilibru emoþional ºi a spiritului de echipã. Echipa este o sumã de caractere. Fiecare judoka luptã demn, fãrã sã priveascã în pãmânt. ªtie cã luptã pentru echipã ºi uneori chiar el este echipa. Împreunã, oriunde, oricând Cariera militarã se îmbinã armonios cu sportul practicat spune plt. PENA, ale cãrui rezultate profesionale meritorii, vin sã întregeascã portretul unui performer. Ceea ce desfãºor în sala de sport nu este decât o prelungire a activitãþilor de pregãtire profesionalã. Important este faptul cã principiile acestui sport îþi dezvoltã gândirea ºi utilizeazã supleþea în locul forþei brute. Cariera competiþionalã ºi performanþele sportive sunt cunoscute de cãtre sportivii judoka. ªirul medaliilor, trofeele ºi diplomele obþinute relevã o participare competiþionalã impresionantã, atât în þarã, cât ºi în strãinãtate. Din rândul lor, rãzbat locurile pe podium la naþionalele de juniori, apoi în concursurile regionale pentru ca, la internaþionalele militare de judo din Italia în 2001 ºi Olanda în 2002 cu echipa, sã aducã argintul ºi un palmares de excepþie. De atunci, an de an, s-au adãugat rezultatele excepþionale obþinute cu echipa sau la individual. Vârsta ºi experienþa îi permit sã se ocupe de pregãtirea altor judoka, însã cel mai bine, se simte în postura de concurent. Iatã cã la puþin timp de la sosirea în þarã, ambiþiosul PENA a urcat din nou pe cea mai înaltã treaptã a podiumului de premiere, la categoria 100 de kilograme, cu ºapte victorii din ºapte evoluþii. Finalul discuþiei cu un campion se lasã cuprins în ghilimelele relatãrii. Suntem optimiºti în ceea ce priveºte participarea la finala pe minister, de la Cluj. ªtim cã atenþia tuturor este fixatã asupra noastrã. Este greu sã câºtigãm, dar nu imposibil. ªi mai greu va fi sã ne menþinem în fruntea clasamentului. Pentru cititorii dumneavoastrã ºi pentru toþi, camarazii dorim sã vã adresãm un salut de pe cea mai înaltã treaptã a podiumului, de la Cluj. Mã bucur sã vã ºtim aproape pentru cã suntem împreunã oriunde, oricând. Primul gând, echipa De la Topraisar s-a alãturat lotului brigãzii, fruntaºul voluntar Ionuþ MOCANU. Dupã patru ani de competiþii sportive, la nivel local ºi regional, încununate cu multe medalii ºi diplome obþinute la juniori ºi seniori, frt. MOCANU participã la prima finalã de judo ca militar. O finalã în care priceperea ºi tãria moralã i-au conferit respectul sportivilor judoka ºi argintul pentru locul doi cucerit. Am venit de la Topraisar pentru o medalie ºi mã întorc acolo repede, pentru un inel. Dupã Paºti mã voi cãsãtori ºi iatã cã aceastã medalie se poate dovedi un semn bun, a spus voinicul dobrogean a cãrui gleznã vizibil umflatã îi îngreuna deplasarea cãtre autobuz. Se poate spune cã dobrogeanul nostru, de altfel un solid steel, cum l-au apreciat colegii de lot, a fost urmãrit de ghinion, chiar din primul meci. Entorsa cãpãtatã nu l-a împiedicat sã ajungã pânã în finalã. O recidivã, la încãlzirea de dimineaþã era însã sã-l doboare ºi doar victoriile colegilor de lot l-au ambiþionat sã nu renunþe. Am fãcut un calcul rapid. Dacã nu intram pe tatami pierdeam ºi eu, dar mai grav era cã pierdea echipa. Am strâns din dinþi, am trecut peste dureri ºi am luptat pentru echipã. Datoritã forþãrii la un procedeu de încãrcare, recidiva s-a accentuat. Am simþit o durere ascuþitã ºi procedeul încercat a fost detensionat. Am reuºit totuºi sã fac ºtiut numele batalionului în astfel de competiþii. La anul, lângã mine se vor alãtura sigur alþi judoka dobrogeni. Chiar dacã nu a fost selecþionat pentru finala de la Cluj, grija pentru cucerirea unei medalii pare sã îl preocupe de pe acum pe fruntaºul MOCANU. Programul de antrenament este deja creionat ºi alterneazã cu etapele de pregãtire profesionalã, cãci dupã cum apreciazã serviciu fãrã sport nu se poate, iar participarea la alte concursuri este definitorie pentru pregãtirea mea ca luptãtor profesionist. Promisiunea, ca o datorie Nu puteam încheia materialul despre luptãtorii judoka ai echipei Bg. 34 I., fãrã a prezenta concluziile ºefului de lot, cãpitanul Remus OPRIª. Locul ocupat pe podium onoreazã promisiunea fãcutã comandantului brigãzii ºi camarazilor la plecarea din unitate. Încununeazã, de asemenea, efortul ºi dorinþa de performanþã a echipelor marii unitãþi, obiºnuinþa cu prezenþa constantã pe treptele podiumului de premiere. Lotul nostru de sportivi a fost dominat de un înalt spirit competiþional ºi de fair-play. Iar cuvintele de ordine au fost seriozitate, talent ºi perseverenþã. Prin exercitarea acestei triade am putut onora promisiunea fãcutã. Emanuel BÃRBULESCU

5 DIN LUMEA MILITARà Pagina 5 Studii ºi opinii Rãzboiul comunicãrii (V) (urmare din nr.trecut) În cadrul rãzboiului undelor electromagnetice, s-au dezvoltat structurile de relaþii publice militare, cu un rol bine stabilit, reprezentând o contrapondere în balanþa ecuaþiei comunicãrii publice. Prin monitorizarea mass-media, relaþioniºtii filtreazã fluxul de informaþii vehiculate în zona lor de responsabilitate ºi dirijeazã mesajele propagandistice, de cele mai multe ori ostile, cãtre adversarii din teatrele de operaþii militare ºi cãtre o presã dornicã permanent de senzaþional. Printr-o politicã de informare publicã proactivã, ofiþerii de relaþii publice planificã ºi desfãºoarã operaþiile mass-media, reacþii rapide de soluþionare a diferitelor situaþii mediatice, ce trebuie sã se constituie în multiplicator de forþã al operaþiilor militare executate. Planificarea operaþiilor mass-media Informaþia a devenit o armã a unui nou tip de rãzboi - rãzboiul informaþional, care îmbracã forme diverse, se duce permanent, în mod planificat ºi angreneazã specialiºti din mai multe domenii militare: informaþii, relaþii publice ºi jurnalism, psihologie militarã, electronicã, radiolocaþie, comunicaþii ºi informaticã, economie, etc.,,doctrina britanicã a operaþiilor multinaþionale întrunite defineºte operaþia informaþionalã ca fiind,,ansambul acþiunilor întreprinse pentru influenþarea unui adversar potenþial, care desfãºoarã activitãþi menite a sprijini îndeplinirea anumitor obiective politice ºi militare proprii, prin subminarea voinþei, coeziunii ºi capacitãþii de luare a deciziilor acestuia, inclusiv a proceselor ºi sistemelor bazate pe informaþii, concomitent cu protejarea factorilor ºi proceselor de decizie proprii. În cadrul rãzboiului mediatic - componentã a rãzboiului informaþional, se planificã ºi se desfãºoarã operaþiile mass-media, susþinute de specialiºtii militari în relaþii publice, în cooperare cu alte compartimente ale statului major al structurii militare respective: operaþii psihologice, operaþii CIMIC (,,civili-militari - coordoneazã relaþiile cu populaþia civilã din zona de operaþii), informaþii, juridic, logistic, etc. Organizatã distinct de operaþia informaþionalã, operaþia mass-media constituie acel tip de activitate desfãºuratã pentru asigurarea unei informãri publice oportune, corecte ºi eficiente, coordonatã la nivel central ºi desfãºuratã la nivelul inferior optim, care constã într-o reacþie rapidã ºi o abordare proactivã a diferitelor situaþii mediatice care apar pe timpul desfãºurãrii operaþiilor militare. Operaþia mass-media urmãreºte sã promoveze acþiunile trupelor proprii, sã difuzeze informaþii esenþiale pentru creºterea capacitãþii de luptã ºi moralului acestora, sã consolideze coeziunea ºi spiritul de corp, sã conducã la obþinerea simpatiei, înþelegerii ºi sprijinului internaþional, sã menþinã susþinerea ºi încrederea populaþiei interne în armatã, sã identifice ºi sã explice ideologia adversarului, limitând în acelaºi timp, eficienþa propagandei acestuia ºi, nu în ultimul rând, sã asigure securitatea operaþiilor în curs de desfãºurare. Mass-media reprezintã principalul canal de informare publicã. Reprezentanþii structurilor mediatice dislocaþi în teatrul de operaþii sunt purtãtorii imaginii organizaþiei cãtre marele public. Prin aceºtia, organizaþia militarã îºi face cunoscute misiunile ºi justeþea acþiunilor sale. În clipele cele mai grele de dinaintea bãtãliei de la Verdun, generalul Joffre ºi cabinetul sãu se întâlneau ºi vorbeau despre substantivele, adjectivele ºi verbele care urmau sã aparã a doua zi în ziar. Astfel, Walter Lippman, în lucrarea,,opinia publicã a dorit sã scoatã în evidenþã importanþa pe care comandanþii militari francezi, în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, o acordau mesajelor pe care mass-media le transmitea populaþiei Franþei, precum ºi rolul covârºitor al acþiunilor media asupra moralului trupelor în luptã. Printr-o politicã de informare publicã activã (difuzarea oportunã a comunicatelor de presã, realizarea unui flux continuu de informaþii cãtre presã, încurajarea ºi invitarea jurnaliºtilor în zonele de conflict, organizarea unui centru de presã) se urmãreºte menþinerea unor relaþii credibile cu mass-media, modelarea mediului intern ºi internaþional, realizarea sincronizãrii cu celelalte tipuri de operaþii militare amintite anterior ºi informarea permanentã a trupelor proprii, toate acestea având drept obiectiv mai buna promovare a mesajelor structurii militare ºi gestionarea eventualelor crize de imagine care pot apãrea. Planificarea operaþiei mass-media este parte componentã a procesului decizional al statului major. Operaþia mass-media trebuie sã reprezinte un multiplicator de forþã al operaþiilor militare executate. Pe timpul desfãºurãrii unei operaþii militare de amploare, într-un teatru de operaþii, pot fi planificate mai multe operaþii media simultan sau succesiv, în funcþie de situaþiile care se ivesc în spaþiul mediatic intern ºi internaþional. Acestea sunt coordonate ºi monitorizate de Direcþia Relaþii Publice a M.Ap. ºi desfãºurate de cãtre structurile (ofiþerii) de relaþii publice ale (ai) fiecãrei structuri. Plecând de la o estimare a situaþiei pe linia relaþiilor publice, din zona de operaþii, relaþionistul structurii militare respective va identifica oportunitãþile media (analizã ºi sintezã media), va alege politica de informare publicã (activã, semiactivã ºi pasivã), va stabili scopul ºi obiectivele operaþiei, publicurile-þintã cãrora le sunt adresate mesajele, temele mesajelor ce trebuie transmise ºi modalitãþile de transmitere: prin comunicate de presã, prin organizarea de interviuri cu responsabilii militari, prin conferinþe (briefing-uri) de presã sau simple vizite de informare ale jurnaliºtilor. Toate aceste detalii le va cuprinde în,,anexa de relaþii publice la planul (ordinul) de operaþii, iar în final, va transmite,, Raportul de informare cãtre structura centralã de relaþii publice, evaluând apoi eficienþa operaþiei mass-media, prin întocmirea documentelor specifice de evaluare a comunicãrii. * * * Prin seria de articole prezentatã sub titlul,,rãzboiului comunicãrii, am dorit sã conturez, fãrã a detalia, un posibil scenariu de manifestare a conflictelor militare, în era informaþionalã, în care comunicarea dintre,,actori nu se realizeazã la întâmplare, ci, dupã anumite reguli. Am încercat sã reunesc concepte ºi fenomene abordate disparat de specialiºti, dintr-un domeniu, relaþiile publice, aflat încã în plin proces de cristalizare, în þara noastrã. La final, se impun unele concluzii. Factorii de conducere politicã ºi militarã ai unui stat, liderii, trebuie sã înþeleagã necesitãþile de informare ale mass-media, care, într-o societate deschisã, democraticã, nu mai pot fi neglijate ºi cãrora trebuie sã li se ofere permanent informaþii. Din aceastã cauzã, de multe ori, deciziile strategice sunt luate sub ochiul indiscret al camerelor de luat vederi, atente ºi critice la orice eroare sau incoerenþã a factorilor responsabili. Pentru a fi evitate crizele de imagine sau de comunicare, indiferent de situaþie - pace, crizã sau rãzboi - strategiile de comunicare pentru gestionarea informaþiilor publice trebuie elaborate ºi aplicate într-un mod coerent, la toate nivelurile (politic, tactic, mediatic), de cãtre personalul specializat de relaþii publice. Florentin PARASCHIV PROIECTE ÎN LUCRU Mentenanþa tehnicii, factor cheie în acþiunile montane Tehnica nu se dezvoltã în funcþie de scopurile urmãrite, ci în funcþie de posibilitãþile de creºtere deja existente. (Jacques Ellul) Mentenanþa, ca ºi concept Mentenanþa sistemelor tehnice are statut de componentã a activitãþii logistice ºi evidenþiazã un sumum de operaþiuni de verificare, întreþinere ºi reparaþii ale tehnicii planificate în acþiunile militare. Ca etimologie, termenul provine din francezã maintenance întreþinere, exploatare. Pentru acþiunile planificate în condiþii grele de teren, în zonele de lacuri ºi cu vegetaþie înaltã, la munte, activitatea de mentenanþã a sistemelor tehnice nu este doar atributul compartimentului de logisticã. Se impune o convergenþã a eforturilor de planificare, organizare, coordonare la care îºi pun girul structurile de operaþii, de informaþii, cele de comunicaþii ºi de civili-militari. Mentenanþa, ca ºi concept, devine facilã, dar ca punere în practicã de cãtre formaþiunile, grupele, subunitãþile specializate, poate sã stopeze iniþiativele, misiunile ºi obiectivele trupelor, dacã este consideratã ca neprioritarã la elaborarea ordinelor ºi planurilor de acþiune. Cine dã viaþã misiunii de mentenanþã? La structurile de tip batalion, mentenanþa tehnicii este coordonatã de cãtre locþiitorul tehnic subordonat ºefului logisticii. Planul de mentenanþã se concepe în ideea transpunerii în practicã a operaþiunilor de verificare, întreþinere ºi exploatare a tehnicii de luptã ºi a celei de transport. Forþele specializate sunt de nivel grupã la batalion, de nivel pluton la brigãzi ºi de nivel companie (batalion) la corpul de armatã. Misiunile sunt dimensionate în ideea intervenþiei cu piese de schimb ºi accesorii, cu întreþinerea ºi exploatarea sezoniere, cu reparaþiile de nivel pânã la trei, în batalioanele de mentenanþã din subordinea marii unitãþi (C.A.). Uneori, se înþelege greºit conceptul de mentenanþã, în sensul cã, atenþia se îndreaptã doar cãtre tehnica de luptã ºi cea de transport, fãrã a se lua în calcul cea de transmisiuni montatã în sãlile de lucru, cea de logisticã pregãtitã pentru ieºirile în teren, cea pentru exploatarea paraºutelor din dotarea batalioanelor specializate. Suportul logistic este de acum înainte permanent ºi masiv. Sistemele de aprovizionare ºi de mentenanþã susþin capacitãþile forþelor în contact. Sistemele de recondiþionare ºi de aprovizionare asigurã menþinerea acestor capacitãþi pe o duratã lungã de timp ºi, dacã este necesar, reconstruirea lor, în caz de uzurã sau de distrugere. Mecanicii, ºoferii, electricienii, tinichigii, prelucrãtorii de la plutoanele ºi companiile de logisticã, din subordinea secþiilor specializate ale batalioanelor de mentenanþã sunt oamenii care dau viaþã proiectelor ºi fac eforturi grele pentru a asigura un coeficient ridicat pentru starea de operativitate a tehnicii militare. Mentenanþa tehnicii în acþiunile montane Aparent, acþiunile montane nu-ºi dezvãluie adevãrata faþã, decât atunci când le simþi pulsul realitãþii. Locþiitorul pentru tehnicã al batalionului are nevoie sã-ºi reconfigureze planul informaþiilor cu ajutorul specialiºtilor de la modulele specializate. Fãrã proeminenþa datelor, nu poate interveni cu decizii ºi nici cu repartiþia misiunilor pe momente ºi etape ale acþiunilor. Coordonarea misiunilor de mentenanþã a tehnicii, la nivelul batalioanelor specializate în acþiuni montane, devine cheia succeselor, dacã sunt respectate criteriile definite prin: identificarea cãilor favorabile deplasãrii în siguranþã a coloanelor de marº, cunoaºterea stãrilor de practicabilitate a drumurilor de rocadã, a locurilor planificate pentru staþionarea tehnicii, a raioanelor favorabile intrãrii în acþiune, a locurilor de aprovizionare cu piese de schimb ºi carburanþi lubrifianþi, a protecþiei personalului tehnic planificat pentru intervenþii. De cele mai multe ori, pe timpul dinamicii luptei, subunitãþile de mentenanþã se vor fracþiona pe mai multe direcþii ºi se vor constitui în eºaloane, care sã intervinã cu operativitate pentru sprijinul ºi asigurarea trupelor. Se simte nevoia apropierii forþelor de mentenanþã de subunitãþile combatante, iar raioanele de dispunere a lor se vor alege cât mai aproape de drumurile de aprovizionare ºi evacuare. Nu trebuie sã se evite peºterile, grotele, galeriile de minã, lucrãrile subterane ºi adãposturile naturale, soluþii sigure pentru eficienþa ºi eficacitatea misiunilor. Un rol important revine tehnicii de evacuare ºi remorcare, dar ºi celei de întreþinere pentru maºinile de luptã. La nevoie, prin recunoaºterile forþelor specializate, se vor utiliza ºi resursele din zonã, mai ales când acþiunile se duc în afara depresiunilor intramontane. Dimensionarea subunitãþilor de mentenanþã din batalioanele specializate de vânãtori de munte, cercetare, infanterie sau paraºutiºti nu permite acoperirea gamei de misiuni. Este neapãrat sã intervinã, eºalonul superior cu elementele proprii ºi cu dotãrile suplimentare. Concluzii Mentenanþa sistemelor tehnice asigurã succesul acþiunilor montane, dacã specialiºtii vor înþelege particularitãþile, realitãþile ºi dinamica pregãtirilor. În documentele de conducere, sã se urmãreascã tipologia planificãrii evacuãrii tehnicii. Axul de evacuare nu trebuie sã se suprapunã cu drumurile de aprovizionare ºi cu cele de manevrã. Statele de organizare sã prevadã, pe lângã specialiºti, forþe capabile sã realizeze mascarea raioanelor de dispunere a tehnicii, precum ºi paza apropiatã a ei împotriva acþiunilor grupurilor de cercetare ale adversarului. Se impune o permanentã cooperare cu structurile abilitate, aºa încât, pe timpul acþiunilor montane, forþele de mentenanþã sã beneficieze de condiþiile oferite de zone, atât de-a lungul comunicaþiilor, cât ºi în afara lor (cabane turistice ºi forestiere, grupuri de clãdiri, sãlaºe). Pe timpul acþiunilor montane, concepþia de mentenanþã a sistemelor tehnice sã prindã viaþã la nivelul subunitãþilor ºi unitãþilor, iar dispunerea lor sã se facã descentralizat, pe considerentul acoperirii direcþiilor favorabile de înaintare a adversarului. Ion TÃTARU

6 Pagina 6 Centrul 21 Încartiruire Trupe ºi Administrare Cazãrmi este o structurã de specialitate care are ca obiectiv administrarea terenurilor ºi construcþiilor din cazãmile subordonate Statului Major al Forþelor Terestre ºi Corpului 1 Armatã Teritorial, asigurarea ºi gestionarea întregului patrimoniu, coordonarea activitãþilor de predare-primire a bunurilor materiale aflate în evidenþa contabilã, executarea reparaþiilor curente. S-a înfiinþat în anul 2002, iar aria de responsabilitate cuprinde 22 de judeþe, însemnând 314 cazãrmi, de la Constanþa la Drobeta Turnu Severin ºi de la Giurgiu la Braºov. Centrul 21 este o componentã a sistemului logistic în cadrul Bazei 2 Logistice, cu responsabilitãþi la pace, dar ºi în situaþii de crizã ºi rãzboi. La aceastã datã, structura organizatoricã are capacitatea de a îndeplini activitãþile specifice asigurãrii sprijinului logistic de specialitate pentru toate structurile aflate în administrare, în raport cu misiunile pe care le are de îndeplinit. La 1 februarie 2004, domnul locotenent-colonel Gheorghe ADAM a preluat comanda unitãþii, dar, totodatã, ºi problemele ei, nici mai mult nici mai puþin de 14 miliarde de lei pagubã. A urmat o perioadã grea, în care a trebuit sã schimbe sistemul de lucru, sã impunã un stil de comandã propriu ºi, mai ales, sã se lupte cu prejudecãþile oamenilor. - Din experienþa de pânã acum, ce înseamnã sã aveþi în subordine o cazarmã viabilã? - Actul de comandã este unic ºi este cosiliat de factorii de decizie care încadreazã Centrul 21. În momentul de faþã, sistemul de relaþionare este bazat pe colaborare în vederea rezolvãrii situaþiilor în timp util. Respectul ºi respectarea regulamentului militar sunt coroborate cu seriozitatea executãrii atribuþiilor funcþionale. Prin biroul de marketing, care s-a înfiinþat acum la toate structurile, facem achiziþii ºi contractãri, iar, pe baza unui calcul preliminar, trimitem fonduri unitãþilor pentru a-ºi putea face acele mici reparaþii necesare. Restul lucrãrilor din antreprizã sau regie proprie, la nivelul formaþiunilor de cazarmare, le facem prin Centrul 21. Numai în anul 2006, am executat m2 de hidroizolaþie. Tot la nivelul Centrului, se asigurã mobilier pentru toate structurile. ªcoala de Aplicaþie de la Piteºti, care anul trecut a fost gazda un exerciþiu de nivel european, dupã numai 4 luni, a devenit de nerecunoscut chiar ºi pentru ai noºtri. Delegaþia OSCE, aflatã în vizitã, ºi-a exprimat admiraþia, fiind, practic, impresionaþi de excepþia lucrãrii. - Aveþi o echipã aparte de care sunteþi mândru. Oamenii sunt foarte buni meseriaºi, dar au ºi o conºtiinþã moralã care le dubleazã practic valoarea umanã. Dacã ar pleca, în strãinãtate ar câºtiga mult mai mult. Cum reuºiþi sã îi þineþi aproape? - Cred cã acest fapt depinde foarte mult ºi de felul cum sunt conduºi. Oamenii se adapteazã foarte uºor, dacã pretenþiile unui comandant sunt reale. Orice ordin dat trebuie sã fie dublat de asigurarea condiþiile necesare executãrii lui. Iar, dacã sunt ºi un pic stimulaþi, atunci este ºi mai bine. Ori de câte ori pleacã într-o misiune, primesc plicul cu ordinul de serviciu, dar ºi cu diurna de deplasare. Pentru ei, a devenit un mod de viaþã sã plece de pe un ºantier la altul. Totodatã, oamenii sunt cu mult bun simþ ºi au frica lui Dumnezeu. Nu PUNCTE DE VEDERE e nevoie sã le explici de douã ori ce au de fãcut. Lucreazã pânã seara târziu, deºi programul se terminã la 15:30. Termenele ºi calitatea trebuie respectate ºi ei sunt conºtienþi de acest lucru. Media de vârstã este de 43 de ani ºi, tocmai din acest motiv, am încercat sã formez echipe a câte doi oameni, unul mai în vârstã cu unul mai tânãr, am încercat sã combin experienþa celui bãtrân, cu puterea celui tânãr. Este un punct forte al actului de comandã faptul cã eu cunosc potenþialul individului, modul de executare a ordinelor anterioare, nivelul la care este cotat potenþialul psihologic al fiecãrui om în parte, puterea de execuþie ºi capacitatea de efort prelungit. - Cum priviþi modul de rezolvare a situaþiilor create? - Totul se rezumã la modul de organizare a timpului planificat ºi la elaborarea deciziilor ºi soluþiilor eficiente. Utilizarea fondurilor bugetare implicã responsabilitãþi majore, pentru cã reuºita noastrã depinde de modul în care se gestioneazã banii publici. Implementarea în cadrul Centrului 21 a sistemului de regie proprie a avut ca prim efect economisirea fondurilor bugetare viabile, prin neimplicarea firmelor în realizarea lucrãrilor, firme care practicã preþuri mari la materiale ºi manoperã. Numai anul trecut, am avut 9 miliarde beneficiu la materiale, o economie din diferenþe de preþuri. - Am înþeles cã ºeful Biroului Tehnic nu este de profesie constructor. Cum a trecut de la radiolocaþie, la o armã tehnicã? - A venit la noi din 2004 ºi, dupã o perioadã de început mai grea, a avut puterea de a-ºi acumula toate informaþiile necesare. Din 2005, putem sã spunem cã este pe acelaºi drum cu noi... Cunoaºte toate problemele la fel de bine ca un inginer de construcþie, merge pe teritoriu, ºtie toate detaliile. Acum conduce cel mai greu birou ºi se ocupã singur de câte 5-6 lucrãri pe an. Numai anul acesta avem de executat 39 de U n c o m a n d a n t î n t r e s i s t e m º i p r e j u d e c ã þ i - interviu cu domnul locotenent-colonel Gheorghe ADAM, comandantul Centrului 21 Încartiruire Trupe ºi Administrare Cazãrmi - lucrãri care revin, bineînþeles, celor 8 ingineri ai noºtri. În momentul în care voi primi funcþii de civil, o sã îmi angajez oamenii de care am nevoie ca sã fac o antreprizã. În aceste condiþii, o unitate pe care o vom lua în primire, va fi gata în douã luni de zile, cu oamenii Centrului ºi cu materialele achiziþionate de noi. Urmãtoarele noastre misiuni se vor desfãºura în garnizoana Caracal, Râmnicu Vâlcea, Fãgãraº, Piteºti, unde vor funcþiona ºcolile de pregãtie a soldaþilor gradaþi voluntari. Se vor investi foarte mulþi bani, dar satisfacþia muncii noastre va fi datã de recepþia lucrãrilor la timpul stabilit ºi de calitatea produsului finit care ne caracterizeazã. - Care sunt perspectivele Centrului 21? - Statul de organizare al unitãþii noastre este cel mai bun din toatã armata, pentru cã am gãsit înþelegere la eºaloanele superioare atunci când au fost concepute. Încadrarea este de 98%. Oamenii sunt cu bun simþ ºi au frica lui Dumnezeu. ªtiu cã nu se poate greºi. Experienþa pe care au trãit-o înainte, când au stat numai cu procuratura ºi cu P.N.A.-ul pe cap, le-a ajuns. Centrul 21 s-a reorganizat ºi resubordonat, iar perspectiva este ca, pânã în 2015, sã se reorganizeze din nou. Dar va rãmâne o structurã viabilã datoritã faptului cã ºtim sã facem de toate pe bani puþini. Dacã vrem ca firmele particulare sã ne asigure ceea ce avem noi nevoie, ne-ar trebui cam 7 miliarde de lei pentru fiecare unitate în parte, bani pe care nu îi putem aloca pentru cazarmare. Calcul preliminar înclinã balanþa în favoarea noastrã. Pentru Biroul de Marketing am adus cei mai buni ofiþeri, cei mai buni ingineri specialiºti, de la Suceava, Botoºani, de la Deva, ªimleul Silvaniei ºi de la Craiova. Sunt tineri, sunt conºtiincioºi ºi ºtiu sã lucreze pentru noi! Cristina FRATU Atunci când experienþa devine C e l m a i i m p o r t a n t l u c r u Am asistat, sãptãmâna trecutã, la exerciþiile tactice cu trageri de luptã (LFX), executate cu grupa ºi plutonul, de cãtre militarii Batalionului 280 Infanterie Mecanizatã. Rândurile care urmeazã surprind, doar în parte, starea de spirit ºi gândurile unora dintre comandanþii de subunitãþi, la sosirea în poligonul Smârdan. Au pornit la drum, din Focºani, cu mult timp înainte de rãsãritul soarelui, ºi, dupã o zi istovitoare, în care fiecare a avut de rezolvat o mulþime de probleme specifice deplasãrii forþelor ºi mijloacelor, pe roþi sau pe calea feratã ºi instalãrii acestora în poligon, aplombul discuþiilor a cam lipsit. Cine a trecut prin astfel de situaþii, cunoaºte foarte bine faptul cã, dupã ce ai ajuns cu bine în poligon ºi le-ai pus pe toate la locul lor, singurul lucru pe care þi-l doreºti este sã poþi sã te odihneºti un pic, pentru a putea, a doua zi, sã porneºti la luptã cu randament maxim. Am realizat situaþia ºi nu am forþat nota, scurtând, în mod semnificativ, dialogul nostru. A doua zi, pe tinerii comandanþi îi aºteptau tragerile, un fapt semnificativ mai important decât activitatea de documentare a reporterului. Pentru cã, în ciuda tinereþii lor, stãteam de vorbã cu niºte militari experimentaþi, cei mai mulþi dintre ei având douã-trei misiuni executate în teatrele de operaþii externe din Irak ºi Afganistan, am lansat o singurã problemã spre dezbatere. Am fost interesat sã aflu dacã aceste trageri, din poligonul Smârdan, mai pot aduce ceva nou pentru niºte militari care, forþaþi de împrejurãri, au executat deja trageri de luptã, cu inamic real în faþã. Cãpitanul Daniel DOGARU, comandantul Companiei Stat Major, a fost primul care a demarat discuþiile:,,militarii cercetaºi au atins deja o anumitã experienþã ºi un nivel foarte bun de pregãtire pentru luptã. Mãrturie stau rezultatele din misiunile externe executate. Pentru mine, elementul de noutate al acestui LFX îl constituie situaþiile tactice noi, unde va trebui sã confirmãm nivelul de instruire atins ºi pretins. Pentru locotenentul Marius DINIÞÃ, comandantul Companiei Sprijin, LFX-ul,,aduce o schimbare în modul de abordare a misiunilor cu trageri de luptã, în sensul cã, vom sincroniza sprijinul de foc al subunitãþii de artilerie cu acþiunile de luptã ale subunitãþilor de infanterie. Practic, artileria batalionului, pe secvenþe ale luptei, sprijinã la cerere, subunitãþile de infanterie, fapt inedit la nivel batalion. Cãpitanul Daniel DURCHI, comandantul Companiei Infanterie, s-a referit la nivelul de instruire atins de subunitate:,,subunitatea pe care o conduc face parte dintr-o unitate operaþionalizatã ºi certificatã NATO. Aºadar, avem deja un nivel de instruire ridicat ºi un nivel al coeziunii pentru luptã verificat, în misiunile externe executate. Acest exerciþiu creeazã, printre altele, într-un mediu apropiat de câmpul de luptã real, un cadru eficient de identificare, de cãtre comandanþii de subunitãþi, aflaþi pe diferite trepte de competenþã, a detaliilor din teren, necesare luãrii celei mai bune decizii, pe etape ale luptei. Sublocotenentul Cosmin Buþã, comandantul Plutonului 1 Infanterie din Compania de Infanterie, a scos în evidenþã faptul cã LFX-ul, prin îmbinarea, la un înalt nivel, a instrucþiei tragerii cu instrucþia tacticã de specialitate, contribuie la menþinerea ºi ridicarea capacitãþii ºi coeziunii de luptã a subunitãþilor batalionului. Locotenentul Narcis BURLACU, locþiitorul comandantului companiei, a remarcat, de asemenea, rolul primordial al coeziunii pentru microstructurile de artilerie, arãtând cã:,,între membrii piesei, care executã operaþiuni distincte la tragere, se realizeazã o strânsã legãturã pe timpul îndeplinirii misiunii de foc. Aproape cã nu se poate înlocui un membru al echipei de luptã, în situaþia în care acesta cade rãpus de inamic. Trecând apoi la partea logisticã, de înzestrare, cãpitanul Daniel Dogaru a þinut sã remarce faptul cã subunitãþile au fost dotate cu tehnicã de comunicaþii de ultimã generaþie,,,care înlesneºte realizarea unor legãturi rapide, sigure ºi stabile pe timpul desfãºurãrii luptei. ªi pentru cãpitanul Daniel Durchi, înzestrarea companiei cu maºinile de luptã ale infanteriei MLI-84M,,Jderul,,reprezintã un pas înainte, sporind încrederea militarilor în posibilitãþile de luptã ale tehnicii. La acest exerciþiu, unele maºini de luptã încã îºi mai rodeazã mecanismele noi. Locotenentul Marius Diniþã aºteaptã cu nerãbdare,,înzestrarea subunitãþii de sprijin cu maºina de luptã a artileriei (MLA) ºi cu aparaturã de observare ºi conducere a focului, la standardele NATO, care vor integra ºi mai bine subunitatea de artilerie în cadrul batalionului.la final, am consemnat cuvintele cãpitanului Daniel Dogaru, care rostea un gând ce ar trebui sã fie pe buzele tuturor:,,mi-ar plãcea sã cred cã totul se va limita la un antrenament continuu, asiduu ºi cã, nu vom fi nevoiþi vreodatã sã aplicãm în practicã cele învãþate. Aºa sã ne ajute Dumnezeu! * Poate cã interlocutorii mei pentru cele consemnate mai sus, comandanþii subunitãþilor Batalionului 280 Infanterie Mecanizatã, nu au spus ºi nu vor spune, în viitorul apropiat, cuvinte cu mare greutate, care sã schimbe fundamental ordinea în Univers, dar exerciþiul dialogului cu mass-media este necesar pentru pregãtirea multidisciplinarã a unor viitori mari comandanþi. Ei par a fi încrezãtori în viitor ºi acesta este cel mai important lucru. Florentin PARASCHIV CMYK

7 Timp de cinci zile, în perioada martie 2007, poligonul Smârdan a fost gazda exerciþiilor tactice cu trageri de luptã (LFX), executate de subunitãþile Batalionului 280 Infanterie Mecanizatã din subordinea Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã. A fost un prilej în plus de afirmare a valorii profesionale a unor militari cãliþi în teatrele de operaþii externe din Irak ºi Afganistan. Mãlina-leagãnul tinereþii veºnice Pentru infanteriºtii, tanchiºtii ºi artileriºtii din,,zo EST, cu precãdere, poligonul de trageri Mãlina a fost, de-a lungul carierelor lor, precum o a doua casã. Generaþii întregi de cadre ºi-au desãvârºit instruirea profesionalã, bãtuþi de Crivãþ, loviþi de ploaie, arºiþã sau ger, în timp ce corectau tragerile, asigurau paza sau, pur ºi simplu, asistau la activitãþile executate pe întinsul poligon. Fiecare an care a trecut peste câmpurile ºi vãile Mãlinei, a adus un mic progres, fie în ceea ce priveºte condiþiile de lucru, fie în privinþa condiþiilor de trai din poligon, astfel încât, dând Cesarului ce e al Cesarului, suntem datori sã evidenþiem contribuþia permanentã a comandanþilor ºi personalului de la poligon, de-a lungul timpului, pentru bunul mers al activitãþilor, cu toatã asprimea de care, uneori, aceºtia au dat dovadã. ªi nu întâmplãtor am adus vorba despre faptele de arme ale militarilor din generaþiile mai vechi, din poligonul Smârdan. Se pare cã, aici, va fiinþa o bazã militarã dintre acelea pe care noi le admirãm prin filme, ºi cã, militarii generaþiilor viitoare vor face cunoºtinþã, la rândul lor, cu,,domeniile Mãlinei. Ce-i mâna pe ei în luptã? Exerciþiul tactic cu trageri de luptã (LFX), executat de subunitãþile Batalionului 280 Infanterie Mecanizatã, cu tema: Grupa (piesa, echipajul)/plutonul de infanterie/artilerie în apãrare ºi ofensivã, în condiþiile pericolului întrebuinþãrii de cãtre inamic a factorilor de luptã ADMNBC, rãzboiului electronic ºi acþiunilor psihologice, a vizat, între altele, verificarea ºi perfecþionarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor micilor comandanþi de grupe ºi plutoane, de REPERE ÎN COTIDIAN La B.280 I. Mc., experienþa devine mãiestrie a comanda ºi corecta cu oportunitate tragerea mijloacelor de foc din dotare, dezvoltarea deprinderilor mecanicilor conductori de pe M.L.I. ºi T.A.B. de a efectua cu uºurinþã manevra de forþe ºi mijloace, creºterea îndemânãrii trãgãtorilor de la diferitele categorii de armament de a executa manevra de foc ºi trageri precise pe diversele tipuri de þinte, care apar în câmpul tactic. Nu în cele din urmã, exerciþiul a permis comandanþilor de companii ºi comandantului de batalion sã realizeze o mai bunã coordonare a forþelor ºi mijloacelor din subordine, pe timpul desfãºurãrii misiunilor de foc, sã cunoascã cu exactitate potenþialul de luptã al subordonaþilor. Mecanici conductori de clasã ºi trãgãtori de elitã Dupã ce au parcurs, în cadru tactic, distanþa Focºani-Smârdan, pe douã eºaloane, utilizând calea feratã pentru transportul tehnicii militare ºenilate ºi autovehiculele pe roþi, pentru restul tehnicii de luptã, forþele ºi mijloacele Batalionului 280 Infanterie Mecanizatã s-au instalat în poligon ºi au fost GATA PEN- TRU LUPTÃ, începând de luni, 19 martie, la prima orã. Prin urmare, ajutaþi de o vreme frumoasã, favorabilã, cum de-altfel a fost în toatã aceastã primã parte a lunii martie, subunitãþile au organizat problemele specifice de tragere, pe trei direcþii de tragere, beneficiind de o bunã cooperare din partea personalului poligonului. Intrarea subunitãþilor la tragere s-a executat în ordine strict crescãtoare, începând cu Plutonul 1 din Compania 1 Infanterie, condusã de cpt. Cristian AXENTE. S-a debutat cu tragerile de grupã ºi, rând pe rând, M.L.I.-urile, la comanda comandanþilor de plutoane, dar sub atenta supraveghere a comandantului de companie, s-au succedat pe aliniamentele de tragere stabilite de poligon, conform condiþiilor ºedinþelor respective. Ulterior, infanteriºtii au trecut la executarea tragerilor de pluton, cu câte 3 MLI-uri, prilej de a admira abilitãþile ºi rapiditatea mecanicilor conductori în executarea manevrei de forþe ºi mijloace. Chiar dacã au mai existat mici incidente la tehnica de luptã relativ nouã, remediate cu promtitudine de cãtre tehnicienii de la subunitãþi, machetele,,tanc ºi celelalte obiective ale câmpului de þinte, au cãzut cu regularitate, la focul precis executat de cãtre trãgãtorii de la tunurile de pe MLI-84M, de calibru 25 mm, de la mitralierele instalate pe maºini sau chiar la focul executat de cãtre trãgãtorii cu armamentul portativ de infanterie. Impresia generalã a fost cã avem de-a face cu niºte trãgãtori de elitã. La sfârºitul tragerilor, cãpitanul Cristian Axente mi-a declarat:,,ne-am pregãtit foarte bine pentru aceste trageri. Nu voiam sã ne facem de râs, dupã ce am parcurs deja procesul de operaþionalizare. Acum suntem subunitate NATO ºi acest lucru ne obligã permanent, tot mai mult. Artileria a fost la datorie Focul infanteriei a fost precedat, cum scrie la carte, de sprijinul de foc al artileriºtilor. Am asistat la tragerile precise executate de cãtre militarii Plutonului de Aruncãtoare de calibru 82 mm, al Companiei 1 Infanterie, comandat de sublocotenentul Ana-Maria ªTEFÃNUÞ. Ofiþerul ne-a declarat:,,nu ne aflãm la primele trageri de acest fel ºi nu cred cã ne-ar pica prea bine sã avem rateuri. La Plutonul de aruncãtoare, nu trebuie sã existe decât calificativul <<Foarte Bine>>. Urmând acelaºi algoritm, artileriºtii au tras mai întâi cu piesa de pe TAB ºi apoi, dupã deplasare, cu plutonul, compus din trei piese. Þintele au fost reprezentate de trei sectoare de tragere, cu limitele dinainte cunoscute. A fost interesant sã urmãrim cum artileriºtii ºi-au luat toate mãsurile pentru a se încadra în bareme ºi consumul de muniþie admis pentru lovirea fiecãrui obiectiv în parte. Pagina 7 Am constatat cã militarii executã cu precizie de metronom operaþiunile prevãzute în algoritmul pentru tragere, cã se dau comenzi regulamentare ºi cã, într-un final, calificativele sunt pe mãsura eforturilor depuse ºi ambiþiei comandantului de pluton -,,foarte bune. Un exemplu demn de urmat Trebuie scos în evidenþã faptul cã întreaga activitate din poligon a fost monitorizatã cu atenþie de cãtre comandantul batalionului, locotenentul-colonelul Iuri TÃNASE. Am privit cu admiraþie stoicismul de care a dat dovadã acesta, însoþind pe aliniamentele de deschidere a focului, fiecare serie de tragere. A comunicat permanent cu subordonaþii, cu ajutorul mijloacelor de transmisiuni din dotare. Chiar ºi când rafalele de vânt, cu mult praf, s-au înteþit în mod evident, nu s-a oprit din demersul sãu. A fost un permanent exemplu pentru comandanþii de subunitãþi din subordine. Cu dificultate am reuºit sã-l reþin câteva momente de la misiunea sa. Între douã serii de tragere, mi-a declarat:,,batalionul 280 Infanterie Mecanizatã încheie, cu aceste LFX-uri de grupã ºi pluton, o primã etapã de pregãtire, în acest an de instrucþie. Am introdus, la sugestia comenzii Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã, un sistem modular de pregãtire, care vizeazã, în primul rând, realizarea coeziunii grupelor (pieselor, echipajelor) ºi plutoanelor, pe timpul desfãºurãrii acþiunilor pe câmpul de luptã. Primele rezultate sunt pe mãsura aºteptãrilor ºi au fost obþinute la aceste trageri. Prin orice mijloace, batalionul trebuie sã-ºi menþinã ºi sã-ºi perfecþioneze nivelul înalt de instruire atins. * Am pãrãsit Mãlina cu sentimentul cã am vãzut la lucru un colectiv de profesioniºti. Experienþa misiunilor internaþionale îºi spune cuvântul. Pentru militarii Batalionului 280 Infanterie Mecanizatã, totul pare uºor ºi rezultatele foarte bune nu mai reprezintã demult o surprizã. Pentru cã, pe zi ce trece, experienþa lor îi apropie de mãiestrie. Florentin PARASCHIV CMYK

8 Pagina 8 UNIVERS SPIRITUAL CARNET CULTURAL P r i m a e d i þ i e a P r e m i i l o r G O P O Luni a avut loc prima ediþie a Galei decernãrii premiilor GOPO - Oscarurile cinematografiei româneºti. Documentarul realizat de TVR, în regia lui Cornel Mihalache, Hobiþa, coloana ºi tractorul a câºtigat premiul pentru cel mai bun film documentar. Filmul prezintã povestea unui om care acum 54 de ani a tras cu tractorul de Coloana fãrã sfârºit a lui Brâncuºi, la Târgu-Jiu ºi care, dupã ce a fost 16 ani primar la Motru, este astãzi venerabilul primei loji masonice din satul Hobiþa. Filmul a obþinut ºi Premiul UCIN pentru cea mai bunã regie de film documentar. Regizorului Lucian Pintilie i-a fost înmânat Premiul Gopo pentru întreaga operã, iar regizorul Tudor Giurgiu a obþinut premiul publicului pentru filmul sãu de debut, Legãturi periculoase. Premiile Galei Gopo la celelalte categorii sunt: Cel mai bun film al anului - A fost sau n-a fost, în regia lui Corneliu Porumboiu. Cea mai bunã scenografie - Daniel Rãduþã, Cum mi-am petrecut sfârºitul lumii. Cele mai bune costume - Monica Rãduþã, Cum mi-am petrecut sfârºitul lumii. Cea mai bunã actriþã în rol secundar - Cãtãlina Murgea, pentru rolul doamna Beneº din filmul Legãturi bolnãvicioase. Cel mai bun actor în rol secundar - Adi Vasluianu, pentru rolul Aurel din filmul Hârtia va fi albastrã. Cel mai bun sunet - Dragoº Stanomir, Hârtia va fi albastrã. Cel mai bun montaj - Cristina Ionescu, Cum mi-am petrecut sfârºitul lumii. Cea mai bunã muzicã originalã - Alexandru Bãlãnescu, Cum mi-am petrecut sfârºitul lumii. Cea mai bunã imagine - Marius Panduru, Ryna. Cel mai bun scenariu - Corneliu Porumboiu, A fost sau n-a fost. Cea mai bunã actriþã în rol principal - Dorotheea Petre, Ryna. Cel mai bun actor în rol principal - Ioan Sãpdaru, pentru rolul Tiberiu Mãnescu din filmul A fost sau n-a fost. Cea mai bunã regie - Corneliu Porumboiu, A fost sau n-a fost. Cartea din vitrinã Moartea pinguinului Moartea pinguinului a lui Andrei Kurkov, apãrutã în Colecþia Byblos, este o satirã acidã despre mafia postcomunistã ºi mass-media, politicã ºi pinguini în tradiþia unuia dintre marii maeºtrii ai literaturii secolului XX, Mihail Bulgakov. Viktor Zolotariov, un scriitoraº dezabuzat, iubitor al genului scurt, îºi împarte existenþa anostã ºi apartamentul sordid dintr-un cenuºiu bloc comunist cu singurul sãu camarad: pinguinul Miºa, salvat cu vreme în urmã de spectrul inaniþiei dintr-o grãdinã zoologicã, dar suferind iremediabil de depresie. Curând însã viaþa celor doi intrã într-un carusel poliþist, în mometul în care Viktor semneazã un contract cu o gazetã localã de mare tiraj ºi începe sã exceleze în cel mai scurt dintre genurile scurte scrierea de necrologuri. Acestea însã, dedicate VIPurilor societãþii ucrainiene încã în viaþã ºi puse iniþial la pãstrare într-o cartotecã, încep sã acþioneze ca veritabile sentinþe la moarte când subiecþii cad rãpuºi dupã publicarea lor. Premeditare? Complot mafiot? Intrigi politice? Singura scãpare din cursa cinicã ce pare sã-i fi fost întinsã scriitoraºului nostru benign, iubitor doar de muze ºi pinguini, pare sã fie Antarctida. Dar cine va reuºi sã se salveze? El sau Miºa? Cãci în avionul spre Polul Sud nu existã decât un singur loc disponibil Moartea pinguinului este o sclipitoare acrobaþie satiricã despre viaþa Kievului de astãzi. Aveþi grijã însã stilul lui Kurkov dã dependenþã maximã! Punch. Kurkov demonstreazã cã astãzi în Ucraina se mai pot spune din nou poveºti proaspete: inteligente ºi amuzante - Neue Zürcher Zeitung. Nãscut la Sankt Petersburg în 1961 ºi trãind în prezent la Kiev ºi Londra, Andrei Kurkov este unul dintre numele majore apãrute în ultimul deceniu din spaþiul postsovietic ºi impuse plenar pe arena literelor europene. Absolvent al Institutului de Limbi Strãine din Kiev ºi vorbitor a unsprezece limbi, Kurkov a lucrat o vreme ca jurnalist ºi cameraman. Cariera literarã ºi-a început-o în timpul serviciului militar, pe când era paznic la o închisoare din Odessa. Din 1996 s-a dedicat în exclusivitate scrisului, operele sale fiind traduse în douãzeci ºi ºase de limbi. Printre romanele sale cele mai cunoscute se numãrã Moartea pinguinului (1999), O chestiune de viaþã ºi de moarte (2000), Pinguinul pierdut (2003), Ultima dragoste a preºedintelui (2004). Andrei Kurkov este, de asemenea, scenarist, inclusiv al propriilor sale scrieri, ºi autor de literaturã pentru copii. Dacã cineva cautã perspective macabre, dar pline de înþelegere asupra lumii opace a politicii postsovietice, romanele lui Kurkov sunt probabil locul cel mai indicat de unde trebuie sã porneºti - International Herald Tribune. Existã mai multã magie în realismul sãu decât într-o bibliotecã plinã de vrãjitori ºi vrãjitoare. (P.I.) C u v â n t d e î n v ã þ ã t u r ã c r e º t i n ã Cum se poate pierde harul lui Dumnezeu Suntem în postul Sfintelor Paºti ale anului 2007 ºi, încet, dar sigur, aºa cum Mântuitorul nostru s-a îndreptat spre locul Rãstignirii de pe muntele Golgota, ne îndreptãm ºi noi spre Sfânta Înviere din acest an. Când aceste rânduri vãd lumina tiparului, serbãm Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) ºi ne pregãtim sã intrãm în Sfânta Sãptãmânã a Patimilor. Despre patimile Domnului, despre semnificaþia Învierii au vorbit ºi vor mai vorbi teologi, exegeþi în ale religiei, editorialiºti ºi alþii. De aceea, mã voi referi în demersul meu de învãþãturã creºtinã la modul în care noi, creºtinii, putem pierde harul lui Dumnezeu. Un ucenic al Sfântului Paisie cel Mare, mergea odatã cãtre oraº sã-ºi vândã rucodelia (lucrul de mânã). Pe cale, întâlni un evreu care, vãzându-i simplitatea începu sã-l ispiteascã zicându-i: Iubitule, cum crezi tu întrun simplu om care a fost rãstignit ºi care nu este nicidecum Mesia cel aºteptat. Nu este El acela, ci altul va veni. Ucenicul, având o minte mai slabã ºi o inimã mai simplã, ascultã aceste cuvinte ºi ajunse pânã la a rosti: Poate cã este adevãrat ceea ce spui. Ascultând pe fiecare creºtin, nu se poate sã nu auzi din partea cuiva fãcând o remarcã de genul: Vai cât de Artã ºi personalitate Revista Luceafãrul i-a publicat lui Octavian MIHALCEA poeziile scrise cu grijã ºi cu sârg, într-o perspectivã de avangardist al cunoaºterii. Rangul de acribie (exactitate) ºi omniscienþã (atotºtiinþã) ºi-l declarã în volumul Bãrbatul artei sângereazã fluturi, prefaþat de cãtre poetul Nicolae BOGHIAN, cel care ne va încânta, în curând, cu Lupii Siberiei a cãrui provenienþã este tot de la editura Societatea Scriitorilor Militari. Poetul sonetist Octavian MIHALCEA, referent la Biblioteca Naþionalã Militarã, se angajeazã în subtile investigaþii, pentru a gãsi un rãspuns în aceastã lume care se închide în fiecare dintre noi. Ceea cemi place la iubitorul de lapidar accentuat cu discursuri de adâncime se numeºte originalitatea. Nu ºtie de pastiºe (imitaþii) ºi nici de convingerile precursorilor, acelea cã se vor frumos vorbesc cei din religia cutare sau cutare despre Dumnezeu! sau Ce practici frumoase au ei în comparaþie cu noi care nu le respectãm! ºi multe de genul acesta. De multe ori, le rãspund cu cuvintele scripturii: Nu cumva ºi voi aþi fost amãgiþi? (Ioan 7, 47), aºa cum arhiereii ºi fariseii certau slugile trimise pentru a prinde pe Iisus. Apariþia în vremurile acestea mai de pe urmã a atâtor secte, care mai de care vorbind în fel ºi chip despre Dumnezeu sau altele, eliminând pe Dumnezeu ºi punând în centrul atenþiei omul, îl fac pe creºtinul ortodox slab în credinþã sau prea credul sã se încline spre a accepta învãþãtura acestora spunând: nu se deosebesc prea mult de noi, cãci tot despre Dumnezeu vorbesc sau poate ceea ce spuneþi voi este adevãrat, aºa cum ucenicul Sfântului Paisie cel Mare a rãspuns fãrã sã gândeascã prea mult. Amãgirea aceasta poate duce la pierderea harului lui Dumnezeu, precum s-a întâmplat cu ucenicul din pilda prezentatã. Numai prin rugãciune ºi plângându-þi pãcatul (asemenea Apostolului Petru care s-a lepãdat de trei ori de Mântuitorul Hristos, spunând cã nul cunoaºte, iar, dupã ce a cântat cocoºul, ºi-a adus aminte de cuvintele lui Iisus ºi a plâns cu amar (Matei 26, 69-75), poþi redobândi harul, care ne poate oferi viaþa cea veºnicã (Romani A v a n g a r d i s t u l c u n o a º t e r i i Doamna Chiajna este un personaj interesant pentru istoria noastrã. Fiicã a lui Petru Rareº, nepoatã primarã a lui ªtefan cel Mare, nu se poate contesta viþa ei nobilã. S-a hotãrât sã meargã la altar, pentru a-ºi uni destinele, cu domnitorul Vodã Mircea Ciobanu. Îi dãruieºte ºapte copii, trei bãieþi ºi patru fete. Stãpânea strategiile de negociere ºi a mediat prin ele pentru protecþia familiei ºi pentru ascensiunea ei. Despot Vodã, un viitor ginere? Despot Vodã, grec, pe numele sãu adevãrat Ion Iacob Eraclid, se afla pe tronul Moldovei. În iulie 1562, îi trimite în peþit pe boierii Moþoc ºi Avram, încãrcaþi cu daruri scumpe, sã-i cearã mâna distinsei domniþe Dobra, fiica mijlocie a Chiajnei. Au început negocierile pe tema dragostei cu rezultate favorabile ambelor pãrþi. Doamna Chiajna ºi-a vãzut visul împlinit pentru scumpul odor, iar domnul devenea ºi el în rând cu suveranii timpului. Ospeþele au rãmas de pominã pentru vremurile de atunci. Dobra rãmâne domniºoarã Despot Vodã este încântat peste mãsurã de alegerea fãcutã. κi trimite aghiotanþii cu invitaþii în cele patru zãri. Toate capetele încoronate au ºtiut cã Eraclid Despotul ºi-a gãsit jumãtatea frumoasã. Numai cã, eºafodajul matrimonial a cãzut. Doamna Chiajna ºi-a întins antenele ºi a aflat cã viitorul ginere vizeazã þinutul Munteniei, pentru fratele sãu vitreg, Dumitru. Planul Despotului cade prin uciderea sa de cãtre boierii din opoziþie. La conducerea Moldovei, pentru a doua oarã, a fost înscãunat Alexandru Lãpuºneanu. Dobra Chiajnei îºi lasã frumuseþea în mâna destinului ºi rãmâne înscrie la genuri poetice unicate. Autorul volumului Bãrbatul artei sângereazã fluturi devine uºor îndrãgostit, filozof al limbajului, mentor de lingvisticã, semiotician ºi semantician. În Cer de sânge, preferã metafora contrastivã, metonimia astãzi, te uiþi în urmã spre a ºti evalueazã trecutul ºi prezentul, preferã personificarea pentru a fi martorul fidel al cotidianului numai somnul grav suspinã, iar prin culoarea roºie a cerului, prevesteºte un destin, care seamãnã cu cel din Grecia Anticã. Cu Pianul ecoului armura cuvintelor / crapã astã searã / fãrã sã ne cearã / rãzbunarea flintelor, am descifrat cã limbajul de lemn refuzã sã dãinuie în aura ezotericului ºi decide sã sfideze barierele, fãrã a da seamã paznicilor cu flinte. Înþelege ºi deconspirã discursurile de suprafaþã ºi pe cele de 6,23). ªi vai... cât de multã nevoinþã trebuie pentru a-l câºtiga înapoi! Nu vã lãsaþi ispitiþi, amãgiþi ºi înºelaþi de toþi cei care umblã din casã în casã ºi din apartament în apartament, încercând sã vã strecoare veninul învãþãturilor rãstãlmãcite ºi mincinoase în sufletele dumneavoastrã. Apãraþi-vã credinþa cea adevãratã, iar aceasta o veþi putea face doar înarmându-vã cu cuvântul Sfintei Scripturi pentru a le putea sta împotrivã, cu pilde din vieþile sfinþilor ºi cu viaþa dumneavoastrã curatã ºi fãrã de pãcate. Sunt convins cã exemplul pe care l-am prezentat este o picãturã într-un ocean, cã Biserica are resurse enorme de lucru, cã bunii noºtri credincioºi sunt mult mai maturi ºi nu mai pot fi înºelaþi cu fel de fel de poveºti sau surogate, pe care protestanþii, neoprotestanþii ºi sectanþii vor sã le vândã românilor, ca adevãruri evanghelice. Oricum, doar peste puþine zile, la 8 aprilie 2007, cu milostenia Bunului nostru Dumnezeu, vom fi chemaþi, iarãºi, sã primim lumina sfântã a Învierii Domnului. Sã ne învrednicim, aºadar, sã ne înfãþiºãm la Sfintele Paºti în aºa fel încât sã ne simþim împãcaþi cu toþi ºi cu toate. Sãrbãtori fericite! Adaptare de colonel ªtefan MITINCU dupã Ortodoxia vrânceanã adâncime. Îmbinã logica de comunicare prin imaginile poetice, preferã substantivele ºi adjectivele, iar diatezele verbelor sunt pline de activ. Arta lexicului ºi-o joacã prin expresiile latineºti ºi aduce în limbã mentalitãþi de care ºtim numai din dicþionar atavism, hulã. Nu iese din mãsurile muzicale aºezate pe portativele spaþiate de sonete. Metaforele contrastive cerul de sânge, visul negru, sol nocturn, estetica pasului îl þin în universul pictat cu siluetele oamenilor de profunzime în cogniþie. Octavian MIHALCEA a fost modelul de inspiraþie a celui care a scris adagiul rangul este inscripþia pe o monedã, aurul este omul. Parafrazat, volumul Bãrbatul artei sângereazã fluturi este un simbol cu amprenta de administraþie, mesajul este aurul. Poetul ne lasã un singur model de comunicare COGITO, ERGO SUM! gândesc, deci exist! a lui Descartes, mentorul afectiv ºi spiritual al novatorului de sensuri, imagini ºi scene ale socialului. Naraþiuni istorice CINE AÞI FOST? DOAMNA CHIAJNA? domniºoarã. Vigilenþa mamei se îndreaptã cãtre Marina, cea de-a patra fiicã, pe care ºi-o doreºte în braþele unui fante ºi domn din Bizanþ. Epilog Dorinþele Chiajnei pentru Marina nu se confirmã. Ginerele planificat de cãtre ea nu-i îndrãgit de fiicã. Nu renunþã la înrudirea cu cei din matca renumiþilor Cantacuzini. Pune la punct planul de a-i fi rãpitã fiica, în timp ce-ºi odihnea trupul agitat la nunta împãrãteascã. Recupereazã propria zestre donatã, ba chiar ºi în plus de la fostul ginere. La scurtã vreme, tânãra Marina se cãsãtoreºte cu Stamate Paleologu, nepotul patriarhului Iosif al Constantinopolului. Poate cã isteþimea primei doamne a Þãrii Româneºti a rãmas în urmã ca un ceas lovit de tunet. Nu s-a gândit cã rãzbunarea poate avea mai multe feþe. Din partea Cantacuzinilor, s-au prezentat câþiva delegaþi care au procedat la scoaterea lor din casã ºi transbordarea în Alep o localitate din nordul Siriei. De aici, au început pentru marea Chiajna toate nenorocirile. I s-au oferit ºanse de a scãpa de mizeriile clipei. Sã-ºi converteascã pe cei doi fii la islamism. Cu multe sincope în decizie, a fost de acord ca cei doi bãieþi, Radu ºi Mircea, sã devinã Ahmet ºi Iusuf. Dobra devine cadâna preferatã a lui Murad, fiul sultanului ºi viitorul moºtenitor în Uºile Europei ºi Asiei au devenit mereu deschise pentru Doamna Chiajna. În 1588, la ºaizeci ºi trei de ani, a trecut în lumea de dincolo, se pare, în rit musulman. Pentru copii, cãrora le-a oferit toatã dragostea ei, a renunþat la religia creºtinã ºi la tradiþia spiritualã pe care le-a primit de la un tatã domnitor ºi un bunic mare ºi sfânt. Dãnuþ CÃLDÃRARU

9 LECÞIA DE ISTORIE Pagina 9 Muzeul Militar Naþional Regele Ferdinand I, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naþionalã, Fundaþia Artexpo ºi Centrul de Studii ºi Pãstrare a Arhivelor Militare Piteºti a vernisat în ziua de 22 martie 2007, orele 13.00, expoziþia intitulatã Regina Maria ºi Regimentul 4 Roºiori. Bazatã pe exponate de excepþie, etalate într-un interior care evocã atmosfera de început a secolului XX, expoziþia reconstituie personalitatea Mariei de Saxa Coburg Gotha din perspectiva statutului special de comandant onorific al Regimentului 4 Roºiori ºi de primã Reginã a României Mari, perspectivã neabordatã pânã acum. Doamna Viorica NEAGU muzeograf în secþia documentare la Muzeul Militar Naþional împreunã cu doamna Cornelia KONIG, în calitate de coordonatoare a acestui proiect, au încercat sã contureze un anume aspect al vieþii personajului regal, din care porneºte un fel de concepþie iradiantã, prin intermediul obiectelor specific muzeale, care ne trimite cãtre devenirea Mariei ca reginã a României. A fost ceea ce se cheamã o personalitate puternicã ºi profund implicatã. Deºi i s-a spus ultima romanticã, Regina era de fapt o persoanã foarte realistã ºi o femeie modernã. În 1896, a devenit comandantul onorific al Regimentului 4 Roºiori, un regiment de elitã care s-a acoperit de glorie în timpul Primului Rãzboi Mondial, fiind decorat de 4 ori. A participat la lupte crunte: a acoperit trupe care se retrãgeau, a mers în avangardã, a ajuns în Transilvania, a fãcut parte din trupele care au eliberat Basarabia de bolºevici, a încercat sã facã ceva atunci când ruºii se retrãgeau ºi lãsau spaþiile acelea pe front dupã Revoluþia din Octombrie... În toate aceste momente critice, Regina Maria ºi Regele Ferdinand au fost alãturi de oameni. Personalitatea ei degajã astfel un anumit tip de raportare la social. De pildã, asista la manevre, împreunã cu Regele Ferdinand încã de pe vremea când erau principi moºtenitori, dar ºi, ulterior, în compania Regelui Carol, care a început sã þinã cont de punctele ei de vedere, ºi nu în sensul absurd al cuvântului, ci pentru cã ea a reuºit sã se impunã. Era o femeie frumoasã, cultivatã, cu deschidere, o femeie de gust, cu o capacitate de a comunica deosebitã, care a ºtiut sã se apropie de oameni, care, practic, s-a dãruit lor. Regina Maria a României, nãscutã Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg ºi Gotha (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia - d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul României), a fost o mare prinþesã a Marii Britanii ºi Irlandei, dar ºi reginã a României. Maria, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, a fost fiica ducelui Alfred de Edinburgh, cel de-al doilea fiu al Reginei Victoria; mama sa a fost ducesa Maria Alexandrovna, unica fiicã a Þarului Alexandru II al Rusiei. În consecinþã, Prinþesa Maria este nepoatã a Regelui Edward al VII-lea ºi veriºoarã primarã a Þarului Nicolae al IIlea ºi a Regelui George al V-lea. A fost supranumitã de popor Mama rãniþilor, Regina-soldat, pentru atitudinea ei de bravurã în timpul Primului Rãzboi Mondial, când, alãturi de doamnele de la curte a lucrat direct pe front, în spitale de campanie sau a coordonat activitatea unei fundaþii de caritate. S-a logodit la 16 ani cu Prinþul Ferdinand de Hohenzollern, succesor al tronului României. Cãsãtoria a avut loc la 29 decembrie Unul dintre exponatele Muzeului Naþional al României, o Regina MARIA, ultima romanticã dintre soldaþi cupã de argint oferitã de municipalitatea Capitalei, aminteºte de acest eveniment. Piesa are gravatã inscripþia: Bine ai venit, mireasã de Dumnezeu aleasã spre a patriei cinstire. Ianuarie Regina soldat Formidabila sa bunicã, Regina Victoria, a caracterizat România ca fiind o þarã foarte instabilã ºi având populaþia destul de coruptã. Într-adevãr, aceste cuvinte s-au dovedit a fi unele premonitorii, cãci România, care se reunificase în 1859, a fost ocupatã dupã o serie de dezastre militare de armata germanã ºi transformatã într-o þarã de dimensiunea unui timbru. Pe aceastã suprafaþã restrânsã, cu capitala la Iaºi, s-a retras familia regalã. Aici s-au refugiat toate instituþiile publice ale statului român, în timp ce aliaþii sãi, familia þarilor ruºi Romanoff, au fost executaþi, la graniþa de est izbucnind prima revoluþie bolºevicã. Dilema politicã a României, în perioada dintre 1914 ºi 1916, a fost dacã sã participe în Marele Rãzboi Mondial alãturi de aliaþi sau alãturi de germani. A rãmas într-o poziþie de neutralitate timp de doi ani. Armata românã, antrenatã de cãtre francezi, a luptat cu vitejie în munþii Carpaþi ºi a învins o armatã germanã superior dotatã. Dar, în cele din urmã, a fost forþatã sã se retragã la sfârºitul rãzboiului. Au intrat acum în scenã diplomaþii care au obþinut o victorie ºi recunoaºtere a acestor eforturi ºi fapte de vitejie prin includerea sa de partea taberei victorioase, în momentul semnãrii Tratatului de la Versailles. ROMÂNIA ªI EUROPA POSTBELICà ( ) (urmare din nr.trecut) Mutaþii la niveluri de vârf Începând cu octombrie noiembrie 1944 s-a declanºat, la îndemnul comuniºtilor, schimbarea prin forþã a prefecþilor ºi primarilor, astfel cã, la sfârºitul lunii februarie 1945, în 40 din cele 58 de judeþe existau reprezentanþi aparþinând F.N.D. Aceste limitãri ale democraþiei, la care mai poate fi adãugat faptul cã lupta politicã s-a desfãºurat violent, în stradã, ne duc la concluzia cã în aceastã perioadã regimul politic a avut un caracter parþial democratic. Evoluþia vieþii politice româneºti în perioada 6 martie aprilie 1948 a fãcut ca esenþa regimului politic sã se modifice radical. O succintã analizã a perioadei permite aprecierea cã avem de-a face cu un regim politic de tranziþie, în care, alãturi de elemente democratice apar ºi se dezvoltã cele de naturã totalitarã, vizând prin transformarea instituþiilor, instaurarea în România a unui sistem totalitar de tip sovietic. Astfel, prin Decretul Lege nr. 996 din 30 martie 1945 privind purificarea administraþiei publice ºi Decretul Lege din 21 aprilie 1945 privind urmãrirea ºi sancþionarea celor vinovaþi de dezastrul þãrii ºi crime de rãzboi,6 s-a acþionat pentru epurarea tuturor instituþiilor statului: interne, armatã, justiþie, bisericã, învãþãmânt, administraþie localã. Ele au reprezentat cadrul legal în baza cãrora oponenþii noii puteri au fost anihilaþi, arestaþi, condamnaþi la ani grei de închisoare sau chiar eliminaþi fizic. Guvernul condus de dr. Petru Groza a reprezentat întregul spectru politic românesc. Cele douã mari partide, P.N.Þ. ºi P.N.L., nu aveau reprezentanþi în cabinet, ele fiind excluse de la guvernare, pentru a dispersa forþa celor douã partide, a crea confuzie ºi derutã în rândul electoratului. Din iniþiativa comuniºtilor s-a acþionat pentru apariþia pe scena politicã a unor noi partide cu titulaturi identice, dar aservite noii orientãri de stânga, dacã nu chiar extrema strângã: la 1 iulie 1945, Partidul Naþional Liberal, prezidat de Gheorghe Tãtãrescu, iar la 4 iulie 1945, Partidul Naþional Þãrãnesc, sub preºedinþia lui Anton Alexandrescu.7 La Conferinþa de la Postdam (17 iulie 2 august 1945), S.U.A. ºi Marea Britanie au exprimat pãrerea cã guvernele din Bulgaria, România ºi Ungaria nu erau reprezentative ºi ca atare au refuzat sã le recunoascã ºi sã înceapã tratative de pace cu ele. Aceasta a generat declanºarea unei profunde crize politice în România. La 20 august 1946, Regele Mihai, ca factor constituþional, a cerut demisia primului ministru. Acesta, la sfatul ºi cu susþinerea sovieticilor, a refuzat sã ºi-o prezinte. În aceste condiþii, la 21 august 1945, regele a întrerupt relaþiile cu guvernul ºi s-a adresat pentru a cere un sfat celor Trei Mari Puteri. Situaþia este denumitã în istoriografie drept greva regalã. În baza prevederilor constituþionale, suveranul numea pe primul ministru, având ºi dreptul de a-l demite. Refuzul lui Petru Groza de a preda mandatul la cererea regelui a fost o încãlcare a Constituþiei ºi deposedarea monarhului de un drept fundamental. Era începutul acþiunii de subminare a instituþiei monarhice. Criza regalã a durat peste patru luni. Rezolvarea a venit de la Conferinþa miniºtrilor de externe a marilor puteri, desfãºuratã la Moscova între decembrie 1945, unde s-au hotãrât urmãtoarele: includerea în guvernul existent a câte unui reprezentant din fiecare dintre cele douã partide istorice, organizarea cât mai curând posibil de alegeri libere, cu dreptul tuturor partidelor de a participa la acestea, garantarea de cãtre guvern a libertãþii presei, radioului etc. Dupã admiterea în cabinet a lui Emil Haþieganu, din partea P.N.Þ., ºi a lui Mihai Romniceanu, din partea P.N.L., ca miniºtri fãrã portofoliu, la 6 februarie 1946,8 S.U.A ºi Marea Britanie au recunoscut oficial guvernul României, care era format din comuniºti. Alegerile, un puseu de tensiune Anul 1946, an în care au fost organizate ºi desfãºurate alegerile parlamentare, a reprezentat în România un moment de maximã tensiune politicã. Anunþarea alegerilor ºi intrarea opoziþiei în guvern a coincis cu o timidã liberalizare a vieþii politice. În rubrica Cronica internaþionalã din ziarul sovietic Moskovski Bolºevik din 24 octombrie 1946, se nota cã în presa româneascã se scrie cu indignare despre ieºirea provocatoare a lui Iuliu Maniu, cerând, într-un interviu al corespondentului ziarului New York Times venirea urgentã a observatorilor strãini în România. Maniu este campion în rãspândirea de zvonuri mincinoase în strãinãtate..., scria Silviu Brucan în cotidianul Scânteia....El cautã cu orice chip sã îngreuneze situaþia internaþionalã a României ºi oferã argumente pentru restrângerea suveranitãþii naþionale a þãri noastre. La 15 iulie 1946 a fost publicatã Legea nr. 560 privind alegerile, care stabilea cã parlamentul este format dintr-o singurã camerã, denumitã Adunarea Deputaþilor. Se desfiinþa prima electoralã din 1926, mandatele fiind împãrþite proporþional cu numãrul de voturi obþinut de fiecare grupare. Femeile, militarii ºi funcþionarii publici aveau drept de vot. Se interziceau drepturile electorale pentru anumite categorii de cetãþeni (criminalii de rãzboi, fasciºtii etc.).9 În baza acestei legi s-a desfãºurat o intensã campanie electoralã ºi apoi au fost organizate alegerile din 19 noiembrie. Alegerile din 19 noiembrie 1946, falsificate pânã la limita extremã prin fel ºi fel de mijloace, au avut mai multe semnificaþii. În primul rând, guvernul condus de Petru Groza obþinea mult dorita legitimitate. În al doilea rând, în baza acestora, la 1 decembrie 1946, Regele Mihai I a deschis lucrãrile Adunãrii Deputaþilor, dominatã în proporþie de 90,8% de forþele guvernamentale.10 Ziarul Pravda din 2 decembrie 1946 sublinia:...cea mai caracteristicã particularitate a acestei zile este unitatea poporului ºi a deputaþilor, care devine în mod inevitabil temã de întreþineri ºi convorbiri prieteneºti. Masele populare nu numai cã salutã parlamentul lor ci ºi înconjoarã cu dragoste ºi grijã pe deputaþii lor, ei sunt gata mereu sã confirme hotãrârea Regina diplomat Serviciul adus României de Regina Maria a fost unul crucial, deºi istoricii tind fie sã-l exagereze, fie sã-l treacã cu vederea. Când negociatorul ºef al delegaþiei române, primul ministru Brãtianu, a început sã piardã teren, regele a rugat-o pe reginã sã intervinã, iar aceasta a plecat într-o misiune de lobby, neoficialã, la Paris ºi la Londra. A rezultat astfel România Mare, care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldovei, Basarabiei ºi Munteniei. Deºi, rolul femeilor în politicã era redus, regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand pânã la moartea acestuia, în În momentul în care fiul sãu a moºtenit tronul, a izolat-o complet pe reginã, care s-a retras din viaþa publicã pânã la moartea ei, în Dupã 1990, a fost publicat jurnalul ei ºi au început sã iasã la ivealã tot mai multe poveºti legate de viaþa ei amoroasã extrem de agitatã. A construit Palatul de la Balcic, într-un peisaj superb, pe o stâncã ce iese direct din mare, ºi a fãcut din acesta un loc de întâlnire pentru artiºtii epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei, odatã cu Cadrilaterul ºi se gãseºte acum pe teritoriul þãrii vecine Inima Reginei Maria Inima reginei a fost înmormântatã, din ordinul ei, la Castelul Bran. Regina Maria a României Mari, a avut o ultimã dorinþã - trupul sã-i fie înmormantat la mãnãstirea Curtea de Argeº, iar inima la reºedinþa de la Balcic. Dupã pierderea Cadrilaterului, inima a fost înmormântatã lângã castelul Bran, a doua reºedinþã a Reginei Maria. În anul 1968, comuniºtii au spart sarcofagul de marmurã cu rangile ºi au luat casetele cu inima, care au fost trecute în Tezaurul Istoric al României. În prezent, inima reginei se aflã la Muzeul Naþional de Istorie. Oamenii din Bran au fãcut numeroase apeluri ca inima Mariei sã fie readusã la locul ei. În faþa mãrturiilor documentare ºi a materialelor inedite expuse la Muzeul Militar Naþional, domnul academician Dan BERINDEI, a prezentat asistenþei câteva dintre opiniile sale referitoare la personalitatea Reginei. Nici nu îmi închipuiam cã se mai pãstreazã încã atâtea urme ale istoriei! O istorie la care am fost ºi eu martor. Bunicul meu mã lua mereu cu el, la fiecare 10 Mai, pentru a asista la acele impresionante defilãri. Regina se afla, desigur, în fruntea Regimentului al cãrui comandant onorific era, impunând admiraþie prin þinuta ei regalã tuturor celor care, practic, se înghesuiau sã o vadã. Cea de-a doua reginã a României, Maria, a fost într-adevãr o personalitate excepþionalã cãreia trebuie sã îi recunoaºtem meritul de a se fi adaptat atât de bine condiþiilor oferite de patria adoptivã. Ea s-a integrat perfect într-un climat strãin ºi a fost capabilã sã ofere românilor cea mai mare parte a energiei ei benefice, într-un moment în care România avea nevoie de o recunoaºtere, mai ales în afara graniþelor fizice. Astãzi, între atâta vulgaritate ºi prost gust, se pare cã putem sã readucem printre noi, în actualitate, de dincolo de timp, acele personalitãþi care au marcat sensibil cursul devenirii omenirii, pentru a ne raporta la ele. Trebuie sã înþelegem odatã pentru totdeauna cã noi nu suntem aºa, cã nu am fost întotdeauna înconjuraþi de inculturã ºi imposturã, cã nu aceste calitãþi sunt definitorii pentru noi. În faþa unui simbol, dar mai ales în faþa unei regine, printr-un simplu proces de raportare, omul se poate reconsidera ca identitate de sine. CRISTINA FRATU lor de a merge pe calea aleasã de ei. Forþele reacþiunii, subliniazã mai departe ziarul, s-au topit. Ele au ocupat poziþia boicotului. Dupã îndemnul lui Iuliu Maniu, nici unul dintre cei 33 de naþional-þãrãniºti aleºi de parlament nu au apãrut la ºedinþa camerei. La fel au procedat ºi membrii Partidului Naþional Liberal. Nu este însã lipsit de importanþã sã subliniem ceea ce ziaristul american Harisson nota, printre altele: contrar situaþiei din Iugoslavia, unde comuniºtii au câºtigat un puternic sprijin popular prin conducãtorii lor din timpul luptei împotriva nemþilor ºi contrar situaþiei din Bulgaria, unde comuniºtii se bucurã de afecþiunea Rusiei, aici în România, existã, pe cât se pare, puþine sentimente comuniste adevãrate.11 La 10 februarie 1947, România a semnat Tratatul de Pace cu Puterile Aliate, prin aceasta devenind, din punct de vedere formal, un stat independent ºi suveran. În ansamblu, prevederile acestuia ofereau guvernului român recunoaºterea internaþionalã care venea dupã alegerile ce-l legitimaserã în interior. În acest fel, noua putere politicã putea renunþa la orice echivoc în relaþiile cu opoziþia ºi instituþia monarhicã, singurele elemente ale unui sistem politic democratic în agonie. Lichidarea oricãrui tip de opoziþie ºi a vechiului sistem politic, în general, s-a realizat în trei etape. În perioada martie noiembrie 1947, s-a acþionat pentru eliminarea din viaþa politicã româneascã a partidelor istorice, prin acþiuni de teroare, cu înscenãri, arestãri masive ºi simulacre de procese a membrilor P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D. (Constantin Titel Petrescu). A doua perioadã a fost marcatã de eliminarea tovarãºilor de drum. La 6 noiembrie 1947, Gheorghe Tãtãrescu, ministrul afacerilor externe a fost obligat sã demisioneze printr-un vot de neîncredere acordat acestuia. Ultima perioadã, septembrie 1947 februarie 1948, a debutat cu declanºarea ºi finalizarea procesului de constituire a partidului unic, prin asimilarea de cãtre comuniºti a social-democraþilor ºi formarea Partidului Muncitoresc Român, care în iunie 1948 cuprindea membri. În acest fel s-a lichidat sistemul pluripartidist ºi s-a instituit cel al partidului unic. Ultimul act din ºirul de transformãri care au modificat esenþa ºi fizionomia sistemului politic românesc a fost modificarea formei de organizare a statului, din monarhie constituþionalã în republicã, ºi abdicarea regelui, la 30 decembrie Cristiana MARIN Note: 6. ªtefan Rãdulescu-Zoner, Daniela Buºe, Beatrice Marinescu, Instaurarea totalitarismului în România, Editura Cavallioti, Bucureºti, 1995, p Ioan Scurtu, op.cit., p Monitorul Oficial, nr. 161/15 iunie 1946, p Florin Constantiniu, O istorie sincerã a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, Bucureºti, 1977, p A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., dosar 6/1947, f A.M.A.E., fond U.R.S.S., dosar 211, f.n.

10 Pagina 10 IT-UL, UN MARTOR AL EREI DIGITALE iphone, computerul viitorului? Indiscutabil, Steve Jobs este un magician. ªi, dacã nu sunteþi convinºi, atunci ce exemplu mai bun vreþi decât conferinþa de la MacWorld 2007? Un telefon mobil marca Apple, adicã conceput ºi construit în laboratoarele de la Cupertino, nu mai era demult o noutate, fiind aºteptat cu sufletul la gurã de media ºi de analiºti încã de anul trecut. Steve Jobs a reuºit sã îºi hipnotizeze asistenþa încã o datã, sã creascã acþiunile Apple ca temperatura unei zile de varã ºi sã concentreze toatã atenþia presei la San Francisco, în loc de Las Vegas. Nu cred cã existã cineva care sã nu îºi fi aruncat chiar ºi preþ de numai câteva minute ochii peste specificaþiile tehnice ale iphone, telefon mobil (?) care ar putea candida cu mare succes la titlul de cel mai aºteptat echipament al anului. De acord! Este încã foarte scump, 599 de dolari pentru versiunea cu hard disc de 8 GB ºi 499 de dolari pentru versiunea cu mediu de stocare cu 4 GB. I se poate reproºa?!!! doar faptul cã îi lipseºte tastatura, cu care ne-au obiºnuit majoritatea telefoanelor mobile, ºi asta pentru cã totul se întâmplã prin touch screen. ªi, pânã la urmã, acesta este secretul iphone. Acesta nu este numai un telefon mobil ºi chiar ºi definiþia de smartphone pare cumva forþatã. iphone, împreunã cu Apple TV, un echipament care pare sã treacã neobservat din cauza iphone, reprezintã computerul viitorului. Într-o lume a PC-urilor, în care numai notebook-urile mai salveazã vânzãrile ºi în care miniaturizarea ºi mobilitatea sunt tendinþele manifeste, combo-ul iphone + Apple TV este cea mai bunã întruchipare a viitorului computer, centru de divertisment al întregii familii. Acum mai uitaþi-vã încã o datã la iphone. Credeþi cã mai are sens sã daþi banii pe un PC ºi sã vã chinuiþi sã învãþaþi care e treaba cu un sistem de operare sau cum se instaleazã un software? Cu iphone toate acestea vã sunt lilteralmente în vârful degetelor. Acum 10 ani, vizonarii vorbeau despre un computer mobil, care va putea fi þinut în buzunar, ºi va ºtii sã facã tot ce putea sã facã un Pentium I la vremea aceea ºi chiar mai mult! BMW îºi leagã sistemele de navigare la Google Maps BMW a ajuns la o înþelegere cu Google sã conecteze sistemele de navigare de la bord cu Google Maps, pentru ca setarea rutei sã fie mai rapidã ºi mai uºoarã. Serviciul nou, oferit mai întâi numai în Germania, ca parte a sistemului de navigare Assist de la BMW, le permite ºoferilor sã transfere adrese ºi numere de telefon direct de pe Google Maps pe computerul de bord. Utilizatorii trebuie doar sã dea clic pe linkul http: //maps.google.de ºi sã caute un operator local. Datele sunt apoi stocate cu ajutorul My Info din meniul BMW Assist. La apãsarea butonului, adresa este programatã ca destinaþie în sistemul de navigare. De asemenea, numerele de telefon afiºate pot fi apelate cu celularul, din maºinã Potrivit celor de la BMW, avantajul sistemului este acela cã adresele nu mai trebuie notate separat, pe o foaie de hârtie. Programarea manualã a sistemului de navigare nu mai este necesarã, deoarece datele pot fi extrase din meniul My Info. Orice adresã poate fi cãutatã pe Google Maps în Germania. BMW spune cã, în faza urmãtoare, plãnuieºte sã extindã acest serviciu ºi în alte þãri. Google oferã acum teme pentru Home Page Renumit pentru aspectul sãu spartan, (un câmp de cãutare ºi câteva link-uri pe fond alb), Home Page-ul lui Google poate fi acum pictat. Nu vã speriaþi, nu este vorba de Home Page-ul principal, ci de cel pe care ºi-l poate personaliza fiecare utilizator atunci când se logheazã în contul de Gmail, Google Calendar sau orice alt serviciu al companiei. Google a creat Home Page-ul interactiv în urmã cu un an de zile ºi atunci utilizatorii puteau decide conþinutul pe care doresc sã îl vadã afiºat în paginã. Astãzi, totul capãtã ºi culoare pentru cã Google oferã câteva teme cu ajutorul cãrora totul va fi mult mai plãcut. ªi cum este vorba despre Google, trebuie sã vã aºteptaþi ºi la surprize. Dupã ce vã veþi alege tema preferatã, Google vã va invita sã indicaþi locaþia geograficã în care vã aflaþi, iar culorile peisajului se vor modifica în funcþie de vremea de afarã. Simpatic, nu? CRISTINA FRATU MOZAIC Pianul lui Chopin descoperit în Marea Britanie Un pian, care a aparþinut odatã lui Frederic Chopin, a fost gãsit într-o casã de la þarã, în Marea Britanie, la mai bine de 150 de ani de la moartea compozitorului. Pianul, de manufacturã francezã, pe care Chopin l-a trimis în 1848 în Marea Britanie, pentru ultimul sãu turneu de concerte, a fost gãsit în casa colecþionarului de antichitãþi Alec Cobbe, de cãtre un savant renumit, bun cunoscãtor al vieþii lui Chopin. Jean-Jacques Eigeldinger a urmãrit Energia Întunecatã în atenþia cercetãtorilor instrumentul pânã la Cobbe care a plãtit suma infimã de 3880 de dolari pentru pian, fãrã sã-i cunoascã istoria ºi l-a informat în legãturã cu fostul proprietar ilustru. Pianul Pleyel este expus acum la National Trust din comitatul Surrey, unde fanii compozitorului polonez pot sã se bucure de piesele interpretate chiar pe instrumentul pe care le-a cântat ºi el. Cobbe spune cã diferenþa este clarã pentru o ureche de cunoscãtor, pentru cã bãtrânul pian cânta compoziþiile lui Chopin Astrofizicienii de la Universitatea Queensland au primit permisiunea de la Telescopul Anglo-Australian pentru 220 de nopþi în care vor studia energia întunecatã forþa care se presupune cã ar fi responsabilã de faptul cã expansiunea universului este acceleratã. Proiectul va implica cea mai mare trecere în revistã a galaxiilor fãcutã vreodatã ºi va mãsura de galaxii. Cercetãtorul principal - Michael Drinkwater - a spus cã telescopul din Australia le permite sã-ºi facã cercetarea înaintea competiþiei. Vom folosi noi facilitãþi AAOmega pentru a cerceta galaxiile din universul îndepãrtat, iar aceste mãsurãtori ne vor permite sã testãm una dintre teoriile cele mai importante în legãtura cu energia întunecatã. Aceasta este o forþã misterioasã care cauzeazã acceleraþia expansiunii universului. Natura ei ne este complet necunoscutã ºi s-ar putea sã fie nevoie sã dezvoltãm niºte noi legi ale fizicii. Dr. Drinkwater a mai spus cã alocaþia pe care au primit-o a fost sub egida inauguralã a burselor pentru proiecte mari. Costul funcþionãrii telescopului o singurã noapte este de de dolari, iar alocaþia reprezintã o investiþie de 4,4 milioane de dolari. Galaxiile care vor fi observate vor fi selectate din datele în ultraviolet ale satelitului Galaxy Evolution Explorer (GALEX), iar observaþiile adiþionale fãcute de partenerii lor de la Caltech sunt evaluate în jur de 3 milioane de dolari. Romanþe cu bere Gambrinus, rege al Flandrei în secolul al ºaptelea, este inventatorul berii. A devenit patronul berarilor din Europa de Nord ºi din Marea Britanie. Berea, un amestec între artã ºi ºtiinþã Berea este o licoare cu procente mici de alcool. Procesul de fabricare a berii este foarte simplu. Se combinã arta cu ºtiinþa, pentru cã, fluxul tehnologic vizeazã materia primã cerealele, orezul, orzul, care, puse în apa caldã, ajung sub formã de malþ. Amestecul obþinut se usucã în cuptor, se adaugã drojdia de bere ºi apa într-o concentraþie scãzutã la sãruri. Dupã fermentare ºi stabilizare, se adaugã aroma hameiului. Începuturile sunt de la Hammurabi Malþul amestecat cu apã devine alcool. Opinia profesorului DINLEY de la Universitatea din Manchester este cã omul primitiv a reuºit sã inventeze berea din procesul de prelucrare a cerealelor. Arhivele istorice confirmã preocupãrile bãrbaþilor din epocã la strângerea materiei prime ºi pe cele ale femeilor, care se ocupau cu producerea berii. Nu se ºtie cu precizie unde ºi când a apãrut berea. Probabil, în vechiul Egipt sau în antica Mesopotamie au fost descoperite veleitãþile locuitorilor pentru pregãtirea licorii deconectante. Meseria de berar stã la loc de certitudine cu apariþia ei în Mesopotamia, când experþii se întreceau în aplicarea unor metode originale de preparare, dupã care îºi savurau ideile în faþa unor produse de bere neagrã, blondã, roºie, mai mult ori mai puþin alcoolizatã. Prima atestare scrisã despre bere o gãsim în vremea regelui Hammurabi al Babilonului. Dãnuþ CÃLDÃRARU cu o frumuseþe de neegalat. Pianele din ziua de azi produc sunete solitare, susþinute ºi lichide, pe când la pianul Pleyel, sunetele se sting mult mai repede, lucru care dã muzicii o texturã complet diferitã, a declarat el. Cancerul poate sã fie combãtut ºi cu vitamina C Crecetãtori din Noua Zeelandã au pretins cã vitamina C este vitalã pentru sãnãtate ºi ar putea sã ajute în lupta împotriva cancerului, chimioterapia fiind astfel mai eficientã. Dr. Margret Vissers, de la Free Radical Research Group din cadrul Universitãþii Otago, a spus cã experimentele din laborator au arãtat pentru prima datã cã vitamina C este o componentã a vieþii sãnãtoase, ºi nu numai, ca supliment alimentar, când oamenii sunt rãciþi. Am descoperit cã vitamina C este absolut fundamentalã în controlarea multor activitãþi celulare, cum ar fi moartea celulelor ºi înmulþirea celulelor canceroase în tumori, a spus ea. Fãrã ea, celulele noastre nu funcþioneazã cum trebuie. Fãrã ea, eºti în pericol, iar dacã scade nivelul, nu mai eºti sãnãtos. Vissers povesteºte cã o serie de experimente au arãtat cã vitamina C joacã un rol important pentru toate celulele sãnãtoase ºi cã au o funcþie majorã în controlarea activitãþii celulare. Ea a precizat cã nu este un remediu pentru cancer, dar cercetarea aratã cã atunci când vitamina C are un nivel scãzut în organism, celulele canceroase se înmulþesc mai rapid ºi rezistã la chimioterapie. Vissers atrage atenþia cã nu sugereazã ca lumea sã înceapã sã ia cantitãþi mari de suplimente de vitamina C; mâncând regulat fructe ºi legume, ar trebui sã fie suficient. Hârtia înghite multe Nu ne vom referi aici la sensul figurat al expresiei, ci la o tehnicã nouã, care permite ca una ºi aceeaºi foaie de hârtie sã fie scrisã de multe ori. Concernul japonez de electronicã Toshiba a realizat o imprimantã specialã, care foloseºte o hârtie de asemeni specialã, pe care poate fi scris un text de de ori. Firma îºi considerã inovaþia o contribuþie la protecþia mediului. În Japonia, aparatul este deja comercializat. La imprimantele convenþionale, pe coala folositã pentru scris este aplicatã culoare; la aparatul realizat de japonezi aºa-zisa hârtie conþine ea însãºi culoarea. Foaia constã dintr-un strat subþire din PET - materialul sintetic, din care sunt fabricate ºi sticlele de bãuturi. Pe foaia din plastic sunt montaþi pigmenþi sensibili la cãldurã, care, în funcþie de temperaturã, se pot colora. Pentru a refolosi o foaie care a fost deja imprimatã, sunt ºterse textul scris ºi imaginile prin expunerea ei la o temperaturã de 300. Întrucât la aceastã temperaturã pigmenþii se coloreazã în alb, foaia aratã de parcã nu s-ar fi imprimat niciodatã nimic pe ea. Pentru ca foaia sã fie scrisã din nou, este încãlzitã în imprimantã la 180, proces la care anumiþi pigmenþi sunt coloraþi în negru. Conform declaraþiilor firmei producãtoare, cu aceastã tehnicã se obþine o rezoluþie ºi o claritate a imaginii comparabile cu cele oferite de actualele imprimante cu laser. Oricum inovaþia nu este tocmai ieftinã. În 2008, când va fi introdusã ºi în Europa, imprimanta va costa aproximativ 7000 de euro, iar o coalã de scris 7 euro. Paginã realizatã de Cristina FRATU fratu.cristina@forter

11 SHOWBIZ Marilyn Monroe, în continuare, nepreþuitã Un tablou de 250 de dolari cu Marilyn, pictat de Andy Warhol, va fi vândut pentru 15 milioane de dolari, dovadã cã actriþa controversatã mai este, chiar ºi acum, un personaj valoros. Andy Warhol a fãcut 13 tablouri identice cu frumoasa actriþã de la Hollywood, fiecare cu fundalul de altã culoare, la începutul anilor 60, dupã ce Marilyn a murit înainte de vreme. Taboul pe mãtase, cunoscut sub numele de Lemon Marilyn, a fost cumpãrat, în noiembrie 1962, pentru numai 250 de dolari, la trei sãptãmâni dupã moartea actriþei, de cãtre un american anonim, care ºi-a pãstrat comoara în toatã aceastã vreme. Creaþia unicã va fi vânduta la Christie s cu un preþ sugerat de mai mult de 15 milioane de dolari (7,7 milioane de lire sterline), de de ori mai mult decât preþul original. Lemon Marilyn a fost expus în Londra ºi va fi vândut prin licitaþie în New York, pe 16 mai. Celelalte versiuni ale portretului includ Auriu, Struguri, Cireaºa, Menta ºi Portocala Marilyn. Ultimul a fost vândut anul trecut, în noiembrie, pentru 16,2 milioane de dolari (8,4 milioane de lire sterline). Paradoxal, Marilyn nu a fost niciodatã bogatã în timpul vieþii, nici chiar când îºi câºtigase statutul de superstar. Pe lista Top-Earning Dead Celebrities de la Forbes, Marilyn este pe locul 8, urmatã de Johnny Cash, J.R.R.Tolkien, George Harris ºi Bob Marley. O licitaþie de la Christie s, de anul trecut, a avut mare succes, reuºind sã vândã rochia purtatã de Marilyn în timpul filmãrilor la The Misfits, pentru de dolari, împreunã cu o hainã din blanã de herminã, care s-a dat pentru de dolari. Naomi, în salopetã, cu mãturã Îndemânarea lui Naomi Campbell de a da cu mãtura este de-a dreptul fascinantã, acum cã supermodelul ºi-a început munca în serviciul comunitãþii! Temperamentul coleric al supermodelului britanic i-a venit, în sfârºit, de hac. Dupã ani ºi ani de dispute soluþionate întrun fel sau altul cu foºtii angajaþi (citeºte, pretinse atacuri), lui Naomi i s-a cerut sã compenseze toate aceste necazuri create. Ana Scolavino este ultima victimã a lui Naomi. Fosta asistentã personalã a fost lovitã cu celularul încrustat cu bijuterii, în apartamentul din Manhattan al supermodelului. Derulãm evenimentele pânã în prezent ºi Naomi îºi ispãºeºte pedeapsa prestând muncã în folosul comunitãþii. Supermodelul ºi-a început cele cinci zile de pedeapsã curãþând un garaj din New York. A venit la muncã purtând tocuri cui, dar ºi-a adus ºi o pereche de ghete de lucru. În timp ce va da cu mãtura ºi cu mopul, supermodelul va purta o salopetã de lucru. Ana Scolavino a avut nevoie de cinci copci, iar Naomi a fost obligatã sã plãteascã costurile spitalizãrii, în valoare de 363 de dolari. Printre victimele supermodelului se mai numãrã ºi Georgina Galanis, Amanda Brack ºi actriþa intalianã Yvonne Scio. Primele douã au fost lovite de Naomi tot cu telefonul mobil. Cea din urmã a declarat presei cã: Mi-a dat un pumn în faþã de parcã era Mike Tyson. Inelul Reginei a supravieþuit numai pe pânzã Patru acuarele ce urmeazã a fi expuse la Londra, sunt tot ce a mai rãmas din inelul de aur, at, care a stat odatã pe mâna lui Mary, Regina Scoþiei. Picturile fac parte din expoziþia Societãþii Anticarilor, latârgul British Antique Dealers Association Fine Antiques and Fine Art. Este pentru prima datã când aceste picturi sunt expuse în Londra de când au fost prezentate societãþii, acum douã sute de ani. Acuarelele au fost prezentate de cel care era pe vremea respectivã Earl de Mansfield, în 1810, împreunã cu o scrisoare care începea cu acest paragraf: Îmi asum libertatea de a prezenta Societãþii Anticarilor un desen pe care-l am în posesia mea, care înfãþiºeazã un inel interesant, ºi care a fost înmânat de Regina Mary a Scoþiei unuia dintre strãmoºii mei... dar nu ºtiu cui anume sau cu ce ocazie a fost dãruit. Regina Mary a Scoþiei, executatã de vara sa, Regina Elizabeth I, a dãruit inelul probabil pentru a câºtiga sprijin pentru cãsãtoria controversatã pe care a fãcut-o cu vãrul sãu, Lord Darnley, precizeazã experþii. Inelul s-ar fi pierdut în timpul incendiului de la Scone Palace, în 1940, când o mare parte din colecþie a fost evacuatã. (F.C.) JOCURI MOZAIC Devil May Cry 4 confirmat pe PC, PS3 ºi Xbox 360 Dupã Mercenaries 2 de luna trecutã (ºi Assassin s Creed de anul trecut), consola PlayStation 3 a mai pierdut o exclusivitate majorã, Capcom anunþând cã viitorul lor sequel de acþiune Devil May Cry 4 e dezvoltat acum nu doar pentru PS3, ci ºi pentru PC ºi Xbox 360. Vestea e oarecum surprinzãtoare, dacã stãm sã ne gândim cã Devil May Cry 3: Special Edition a fost singurul joc din serie lansat pe o altã platformã (PC) ºi cã toate ediþiile anterioare apãruserã exclusiv pe PlayStation 2. Sã fi fost asta intenþia celor de la Capcom din start sau au decis sã treacã pe mai multe platforme doar dupã ce au observat vânzãrile relativ slabe ale PS3-ului? Nu au zis. Însã, probabil, cã ºi recentul lor succes pe Xbox 360 cu Lost Planet ºi Dead Rising a avut un cuvânt de spus în luarea acestei decizii. Nu existã încã un termen de lansare pentru oricare dintre versiuni, Capcom precizând doar cã Devil May Cry 4 va fi lansat simultan pe PlayStation 3 ºi Xbox 360, sugerând tacit cã versiunea de PC va urma cândva (mult) mai târziu. Cei care au jucat varianta de PC a lui Devil May Cry 3 au, aºadar, motiv de nerãbdare, iar ceilalþi pot avea ºi ei! SPORTURI PRACTICE ADVERSAR DE OCAZIE PRELUARE ÎN DEGETE MIªCARE ORDONATà FINALà MARCHEAZà TERENUL BILET DE INTRARE DE VIAÞÃ! DE LA LUME ADUNATE... Doi alpiniºti escaladau un gheþar. Unul alunecã într-o crevasã din gheþar cu capul în jos. Celãlalt se apleacã pe marginea crãpãturii dupã el ºi strigã: -Te-ai rãnit? -Nuuuu! Sunt încã în cãdereeeeeee!... Un alpinist cãzut în fisura unui gheþar este gãsit de cãtre o echipã de la Crucea Roºie ºi Salvamont. Aceºtia strigã de sus: -Crucea roºie ºi salvamontul sunt aici! Iar alpinistul din prãpastie, rãspunde -Nu donez nimic!... Un vizitator îl întreabã pe directorul unui spital de nebuni care este testul ce se efectueazã pentru a externa un bolnav. Umplem cada cu apã, punem alãturi o lingurã ºi o canã ºi îi spunem bolnavului sã îºi goleascã cada. Vizitatorul, zâmbind, spune: Orice om normal ar lua cana... A ALTERNA CÂMPURI DE JOC BECI ARBITRU COMPETENT PE LÎNGà POARTà TRASE ªI DE CAI PARALELELE FETELOR IEªIRE! CANTONA- MENTE PEN- TRU RAPID FOTBALIST SUEDEZ BAZà NAUTICÃ! LOCUL ÎNTÂI (smb.) Motive în plus de nerãbdare Saboteur stealth-shooter vine de la Pandemic Dacã vreunii dintre voi, cei mai cãrunþi, vã mai aduceþi aminte de un joc numit Saboteur pe anticele Spectrum, Commodore sau HC, puteþi uita de el: noul Saboteur, ieºit la luminã zilele trecute, e cu totul altceva. Acesta se aflã în lucru la Pandemic Studios, care - dupã cum poate ºtiþi - lucreazã momentan la mai multe proiecte secrete, botezate Project B, Project Q, Project Y ºi Project Z. N-am idee în spatele cãruia se ascunde de fapt Saboteur, din moment ce site-ul Pandemic nu oferã încã detalii despre nici unul dintre cele patru. Saboteur va fi o abordare originalã a celui de-al doilea rãzboi mondial, în timp ce alte relatãri îl descriu ca un joc de acþiune / stealth (într-adevãr plasat în WWII), în care vei intra în rolul unui sabotor din cadrul rezistenþei franceze. O datã estimativã de lansare ar fi 2008, deºi ar trebui sã aflãm mai multe (inclusiv platformele pe care va apãrea). De reþinut e faptul cã Pandemic a înregistrat marca Saboteur în octombrie cu aproape un an ºi jumãtate în urmã! Dezvoltarea jocului ar trebui sã fie destul de avansatã aºadar, dar oricum, jocul cel mai anticipat al celor de la Pandemic e Mercenaries 2, confirmat recent pentru PC, PS2 ºi Xbox 360, în plus faþã de bine-cunoscuta Nu, rãspunde doctorul. Un om normal ar scoate dopul de la cadã! O babã merge pe calea feratã. Din spate vine un tren fluierând. Ce credeþi cã zice baba? - Fetele serioase nu întorc capul dupã vagabonzi! Micul Lord, educat în toate cele ale vremii, avea o problemã care îngrijora pe toatã lumea: deºi avea deja 6 ani, nu vorbise niciodatã. Într-o zi, la micul dejun, se produse minunea: - John, ceaiul ãsta este prea rece! Stupoare! Încântare! - Dar, Sir - întrebã John cu respect - cum de nu aþi spus nimic pânã azi? - Pentru cã pânã azi serviciul a fost ireproºabil! Un tatã scoþian le spune copiilor sãi:,,copii, dacã sunteþi cuminþi sãptãmâna asta, duminicã vã duc la cofetãrie sã vedeþi cum mãnâncã lumea prãjituri. PROBà LA GIMNASTICà JOCURILE MARELUI CONTINENT PRINDERE PRINSE ÎN PLASà (sing.) DAU PLECAREA CURSE! LITERà GREACà X LA PRONOSPORT APÃRAT I SITUAÞIE FAVORABILà CÃLCÂIUL BOCANCULUI FENTAT APÃRARE PE EXTREME! ADI OPREA Pagina 11 versiune de PS3. Lansarea multi-platform a lui Mercenaries 2: World in Flames e stabilitã pentru finele acestui an. Tomb Raider: Anniversary va fi lansat prin Steam Nu doar Tomb Raider: Anniversary, de fapt, ci o întreagã suitã de titluri Eidos pentru PC vor fi lansate de asemenea prin Steam, serviciul de distribuþie online al studioului Valve. Primul acord dintre cele douã companii vizeazã ºi serii clasice complete, precum Tomb Raider, Commandos ºi multe dintre jocurile Hitman, unele dintre acestea fiind deja disponibile pe Steam. De curând, Eidos au dat drumul primului val de titluri online, incluzând întreaga serie Commandos, majoritatea Hitman-urilor, alãturi de Just Cause ºi recentul Battlestations: Midway, toate pentru PC. Pentru unele dintre ele - respectiv Battlestations: Midway, Hitman: Blood Money ºi Just Cause - sunt disponibile ºi versiuni demo pentru download (gratuit) via Steam. Iar, de-a lungul urmãtoarelor sãptãmâni, Valve au promis sã mai anunþe ºi alte jocuri din catalogul Eidos pentru (re-)lansare online, inclusiv Championship Manager Tomb Raider: Anniversary e programat momentan sã aparã în luna mai 2007, pe PC, PlayStation 2 ºi PSP. (F.C.) Verificaþi-vã cunoºtinþele! 1. Cine era seracherul? 2. Ce râu strãbate capitala Spaniei? 3. Cum apar sirenele în miturile greceºti? 4. Cãrui medic i se poate atribui descoperirea circulaþiei sângelui? 5. Din ce ordin face parte gâsca? 6. Cine a spus: Oamenii, în unanimitatea lor, sunt asemenea poeþilor. Le place sã le vorbeºti mereu de ei ºi sã le slãveºti opera. Rãspunsurile testului din nr. 5(216) 1. Viesparul este o pasãre rãpitoare de zi, de mãrimea unei gãini. Ea se hrãneºte cu viespi, albine, bondari, lãcuste ºi alte insecte. La noi, în þarã, este o pasãre rarã. 2. Universitatea din Iaºi a fost înfiinþatã de Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul s-a petrecut în 1860, dar piatra fundamentalã a clãdirii a fost pusã în 1893, în 1897 fiind inauguratã aripa din dreapta. 3. Mama lui ªtefan cel Mare se numea Oltea. 4. Mahalebul se foloseºte ca portaltoi pentru cireº ºi viºin. Este un arbore din familia rozaceelor, înalt de 4-5 metri, cu fructe negre sau roºii, de mãrimea bobului de mazãre. 5. Primul spectacol cinematografic, cu public, a fost prezentat la 28 decembrie 1895 în sala Salonul Indian de la Grand Cafe de pe Bulevardul Capucinilor nr.14 din Paris, de cãtre fraþii Auguste Lumiere ( ) ºi Luis Lumiere ( ). Sala avea doar 126 locuri, iar proiecþia dura 20 minute. Louis Lumiere a inventat ºi ecranul gigant ºi pelicula color, fiind ºi strãmoºul cinematografului panoramic. 6. N. IORGA, Cugetãri, 240. PLASà ÞINTà ÎNCUR- CATà APRECIERILE ARBITRILOR TRÃGÃTOR DIN NOU REPETARE VICTORIE LA SCOR TIMP DE ODIHNà (masc. pl.) MARª TURN ÎN FINAL! MARE CEN- TRU SUD - AMERICAN ÎN VOGÃ! SCURTà EZITARE! Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ papalet.ion@forter.ro TRÃGÃTOR NORDIC PREGÃTIREA JOCULUI REZOLVAREA INTEGRAMEI DIN NR. TRECUT A-Î-SEC-MAT- M-SVÎNTA-RAI- PLIC-REVERIE- LS-IAR-PAªII PROFETULUI- MIE-E-LUNA-A-T- MITRÃ-O-MARª- HI-A-ETICÃ-R- ÞARC-ÎN MAREA TRECERE-CA-ID- OI-ORTAC- LUCIU-ANTON PANN.

12 Pagina 12 CMYK INFORMAÞII PENTRU CURIER Cetatea Bãniei, gazda exponenþilor educaþiei civice Timp de douã zile, Cercul Militar Craiova a fost gazdã pentru ofiþerii cu tradiþiile militare ºi educaþia civicã din Ministerul Apãrãrii. Organizatorii convocãrii metodice, coloneii Valentin MARIN, David MOLDOVAN, Gheorghe CROITORU, au prezentat implicaþia factorului tradiþii militare ºi pe cel al educaþiei civice, în actualul context naþional ºi interacþional. Fiecare participant ºi-a expus pe scurt activitatea desfãºuratã pe domeniul educaþiei civice ºi în cel al tradiþiilor militare. Pentru experienþa directã a exponenþilor educaþiei civice, s-a prezentat un model demn de urmat, sala de tradiþii a Cercului Militar Craiova ºi galeria comandanþilor care au condus destinele Bãniei, de-a lungul timpului. Se impune ca o armatã, indiferent de dimensiunea ei, sã acorde respect trecutului, pentru a-ºi putea înþelege viitorul. Portretul ofiþerului cu tradiþiile militare ºi educaþia civicã nu trebuie pictat cu fonduri coloristice superficiale. Nuanþa, lumina ºi saturaþia trebuie sã i se regãseascã în minte, în inimã ºi în acþiune. Banalul trebuie înlocuit cu ineditul, iar emoþia, suplinitã de concret ºi de eficienþã. La nivelul Statului Major General, prin compartimentul de specialitate, se lucreazã la completarea ºi modificarea legislaþiei în domeniul tradiþiilor militare ºi în cel al educaþiei civice. Ofiþerii numiþi în funcþii la marile unitãþi ºi unitãþile din M.Ap. au o misiune sensibilã ale cãrei efecte se vãd în timp. Dacã munþii sunt sprâncenele unei þãri, trecutul ne este pildã ºi nu icoanã. Roberto DUMITRIU Expoziþie internaþionalã-romaero Black Sea Defense and Aerospace 2007 La Romaero- Bucureºti, se va desfãºura expo-conferinþa Black Sea Defense and Aerospace BSDA 2007, în perioada aprilie Este cel mai important eveniment al anului în domeniul industriei aeronautice, apãrare ºi securitate din Europa de Est ºi singurul din România, care a primit certificarea oficialã a Departamentului de Comerþ al Statelor Unite (US Department of Commerce). BSDA se desfãºoarã sub patronatul PATROMIL, OPIAR ºi ARTS, cu sprijinul oficial al: Ministerului Apãrãrii, Ministerului Administraþiei ºi Internelor, Ministerului Economiei ºi Comerþului, Ministerului Transporturilor, Serviciului Român de Informaþii ºi al Agenþiei Naþionale pentru Controlul Exporturilor. Expun, pe o suprafaþã de 6000 mp interiori ºi 3000mp display static exterior, peste 143 de companii. Cele mai cunoscute sunt Lockheed Martin simulator F16, Alenia transportator ºi Eurofighter Typhoon, AM General Hummvee, echipat cu rachete Raytheon, Glock ºi Colt armament de ultimã generaþie etc. 71 de companii sunt din România, 24 din SUA, 9 din Marea Britanie, 9 din Germania, 2 din Austria, 2 din Italia, 2 din Olanda. Mai sunt participãri din Turcia, Spania, Elveþia, Suedia, Franþa, Canada, Finlanda ºi Taiwan. Vizitarea expoziþiei se face, pentru cadrele militare, precum ºi pentru studenþii ºi elevii ºcolilor militare, gratuit, pe baza legitimaþiilor de serviciu sau a celor de student/elev. (P.I.) INTERACTIV Imaginea mai aproape de sportivi Locul de desfãºurare a concursului, sala de sport a B. 2 I. CÃLUGÃRENI s-a prezentat competitorilor într-o nouã imagine. Suprafaþa de joc, din materiale moderne ºi anexele refãcute, placate, poartã amprenta noului arhitectonic. Materialele ºi echipamentele sportive moderne utileazã spaþiul de lucru ºi astfel amenajat la standard sportiv, sala ridicã de departe nivelul de reprezentare. Perimetrul pentru concursul de judo alcãtuit potrivit normelor sportive cuprinde saltele noi omologate ºi aduce mai aproape imaginile similare vãzute pe micile ecrane. Festivitãþile de deschidere ºi încheiere a concursului, sobre, impuse de eticheta ºi disciplina acestui sport au fost oficiate de cãtre colonelul Gheorghe FÃTU, ºeful instrucþiei în comandamentul C. 1 A. Trt.. Dumnealui a apreciat cã elanul specific luptãtorilor judoka, tinereþea ºi mãiestria sportivã, cãrora li s-a adãugat dorinþa de a reprezenta cât mai bine unitãþile ºi marile unitãþi din care au provenit concurenþii au acordat nota înaltã a prestaþiilor ºi dinamica acestor întreceri. Semne de primenire Am cãutat din priviri un semn de recunoaºtere a categoriilor ºi gradul de pregãtire a sportivilor. Dacã în anii trecuþi centurile albe dominau în rândul echipelor, acum, centurile galbene, portocalii, maron ºi negre pigmenteazã componenþa loturilor. În glumã, cei câþiva intervievaþi, purtãtori ai centurilor albe au spus cã fie ºi numai prin participare ºi tot au fãcut un pas mare în afirmarea competiþionalã. Chiar ºi aºa, un luptãtor purtãtor al centurii albe trebuie sã cunoascã la perfecþie prizele (Kumi Kata care condiþioneazã tehnica dezechilibrãrii ºi proiectãrii adversarului), poziþiile de atac (Shizen-Natai), de apãrare (Sigothai), deplasãrile pe saltea (Shintai) ºi tehnicile dezechilibrãrii (Kuzusi). La acestea se adaugã învãþarea cãderilor (Ukemii), ºirul participãrii la competiþii fiind obþinut dupã prezentarea procedeelor de bazã în faþa unei comisii de examinare. Cel care mi-a descris în mod succint acest drum cãtre obþinerea centurii albe, plt. Alexandru PENA, este liderul echipei de judo a Brigãzii 34 Infanterie. Concureazã la categoria 100 de kilograme de mai mult timp. Experienþa acumulatã în cei peste cincisprezece ani de practicare a judo-ului, medaliile câºtigate la concursurile interne ºi internaþionale, dar ºi forma fizicã bunã în care se aflã îl recomandã sã conducã lotul sportivilor care vor prezenta C. 1 A. Trt. la finala campionatului din acest an, de la Cluj. Când vorbeºti despre ediþia trecutã de campionat, o undã de tristeþe tinde sã-l acopere cu imaginea locului secund ocupat Optimismul molipsitor pe care îl afiºeazã însã nu-i dã pace. Judo-ul este o parte din el. Foarte atent la luptãtorii din diferitele categorii apreciazã fiecare procedeu tehnic împreunã cu vechiul sãu prieten ºi coleg de lot reprezentativ cap. Leonard STÃTULESCU. Sub bagheta ºefilor de loturi sportive, judokanii au început pregãtirile pentru a intra pe suprafaþa de luptã. Perimetrul pentru antrenament este încãrcat la maximum, procedeele tehnice fiind abordate succesiv de cãtre fiecare luptãtor. Pe tatami, salutul primelor douã loturi de judoka atrage atenþia spectatorului grãbit, succesiunea procedeelor de dezechilibrare a adversarului este greu de urmãrit datoritã vitezei de reacþie a luptãtorilor la categoriile 60, 66 ºi 73 de kilograme. În judo, mãrimea nu conteazã pãrea cã spune cpt. Cãtãlin FLOREA a cãrui înãlþime contrasta izbitor faþã de impozantul sãu adversar, sg. Dan UNGUREANU. ªi din nou proverbul cu buturuga micã rãstoarnã carul mare s- a dovedit a fi adevãrat. Atacul cãpitanului a început clasic printr-un procedeu de picior, urmat fulgerãtor de un procedeu cu aruncare peste ºold. Am putut sã descifrez priza fãcutã pe kimono, cât mai aproape de încheietura mâinii ºi pe ceafa MEDALII, MEDALIAÞI ªI APRECIAÞI Competiþiile sportive se regãsesc constant în paginile periodicului nostru. De aceastã datã atenþia reporterului s-a focalizat pe desfãºurarea competiþiei care a adunat pe suprafaþa de luptã sportivii judoka. Consecvent principiului enunþat de ofiþerul cu educaþia fizicã, cãpitanul Marian OTTU, cã sportul este o prelungire a instruirii desfãºurate pe terenurile de antrenament ºi în sãlile de competiþie, am pãºit ferm cu ideea prezentãrii unor aspecte din cadrul competiþional ºi bucuria acordãrii premiilor. Am punctat decisiv atât în carnetul pentru documentare cât ºi pe memoria aparatului de fotografiat cã, ambiþia, spiritul de fair-play ºi mãiestria sportivã au dat nota dominantã de supleþe ºi vigoare competiþionalã. adversarului. Dezechilibrarea adversarului a fost floare la ureche. Rotirea, concomitent cu tragerea adversarului peste ºold, puncteazã mult în aprecierea arbitrilor, iar proiectarea adversarului pe saltea face deliciul coechipierilor care au vãzut în evoluþia micuþului dar robustului cãpitan, un loc pe podiumul de premiere. La categoria 60 de kilograme, evoluþia buzoianului Cãtãlin GAGIU a încununat seria execuþiilor de fineþe a procedeelor de aruncare peste umãr ºi a secerãrilor din interior (Onchi-Gari), clasându-se pe primul loc. Aºteptãrile componenþilor lotului B.528 Cc s-au concretizat prin evoluþia bunã a cpt. Florea (ocupantul locului al treilea, pe locul al doilea urcând sg.maj. D. UNGUREANU din Bg. 282 Mc. Partide deosebit de echilibrate s-au înregistrat la categoria 66 kilograme unde departajarea s-a fãcut prin calitatea procedeelor. Performanþã a obþinut sg. Dan IANCU cu ºapte victorii din ºapte posibile, pe locurile urmãtoare situându-se frt. Dan VASILATOª (B.60 Pºt.) ºi frt. Marius CHORAZI. La categoria 73 kilograme, cpt.medic Florin OANCEA a administrat adversarilor câte o usturãtoare probã de mãiestrie tehnicã, punctând decisiv în toate cele ºapte întâlniri pe tatami. Victorie pe linie pentru componentul Bg. 34 I. Juveþii din Craiova au încheiat competiþia la 73 kilograme prin locul doi câºtigat de plt. Costel NEAGOE selecþionat ºi pentru marea finalã de la Cluj. Locul trei a fost câºtigat frt. Marian PÎNDARU din Bg. 282 Mc. Consacraþii sunt apþi pentru victorie ªi la categoria 81 kilograme evoluþia luptãtorilor a fost deosebit de aprigã ºi echilibratã. A fost o evoluþie a consacraþilor, a spus cpt. OTTU, care a enumerat pe cap. Marian FÃCÃERU ocupantul primului loc, cap. Leonard STÃTULESCU pe locul doi ºi sg. C. FLORICà (Bg. 2 I.) pe locul al treilea. Primii doi luptãtori au fost selecþionaþi pentru lotul reprezentativ. Vrâncenii au câºtigat locul întâi ºi la categoria 90 de kilograme prin sg.maj. Georgian LAZÃR care l-a învins în finala categoriei pe frt. Ionuþ MOCANU component al lotului Bg. 34 I. De remarcat cã frt. MOCANU nu a cedat, chiar dacã accidentarea la picior îi putea pune probleme tehnice. Evoluþia sa a fost una pentru echipã, locul al doilea obþinut propulsând practic echipa sa pe treapta a treia a podiumului. Categoria 100 de kilograme a supus atenþiei selecþionerului ºi publicului militari din loturile participante ºi din unitatea gazdã. A fost un spectacol de talent, supleþe, vigoare, calitãþi motrice ºi gândire flexibilã. Specialiºti de necontestat ai procedeelor de aruncare peste ºold (Goshi), ai secerãrilor spectaculoase (Osoto-Gari) ºi ai luptei la sol s-au dovedit plt. Alexandru PENA (Bg. 34 I.) câºtigãtorul probei, secondat de cãtre cap. Cristian CHIRIÞà (B. 60 Pºt.) ºi cap. U. OBREJA situat pe treapta a treia competiþionalã. Finala la modul general Competiþia a scos în evidenþã posibilitatea de a alcãtui un lot reprezentativ, omogen, cu mare experienþã în concursurile de acest gen. Seriei de individualitãþi trebuie sã i se alãture, firesc, un clasament al echipelor care în urma întocmirii de cãtre specialiºti s-a prezentat astfel: Locul I Bg. 282 Mc în componenþa: sg. maj. UNGUREANU, sg. D. IANCU, cap. M. PRUNDARU, cap. M. FÃCÃERU, sg.maj. G. LAZÃR ºi cap. E. PODAR. Locul II B. 60 Pºt. Care a avut în compunere pe cap. Crisian CHIRIÞÃ, frt. D. VASILATOS, frt. F. STANCIU, cap. Leonard STÃTULESCU, plt. Constantin MOROIANU ºi cap. Cãtãlin GAGIU. Locul III Bg. 34 I., cu sportivii cpt. Florin OANCEA, plt. Alexandru PENA, frt. Ionuþ MOCANU ºi frt. D. BÃRÃCEANU. Peste aceastã competiþie s-au lãsat cortina ºi bucuria câºtigãtorilor. Echipele merituoase au punctat pe foile de arbitraj, pe lângã tehnica necesarã finalizãrii procedeelor, seriozitatea pregãtirii ºi tenacitatea antrenamentelor. Urmeazã participarea la finala pe minister a luptãtorilor judoka ºi de taekwando la care onoarea de a face parte dintr-o echipã reprezentativã trebuie sã atenueze toate obstacolele. Sportivii aºteaptã poate ceva mai mult decât diplome, onorante de altfel. Iar când preþul unui kimono, sau al echipamentului de sport procurat din resurse proprii este destul de piperat, aura câºtigãtorului este uºor estompatã de o motivaþie efemerã. ªeful lotului reprezentativ, cpt. Marian Ottu este optimist ºi într-un dialog surprins pe holurile instituþiei cu privire la evoluþia sportivilor, a tuturor sportivilor laureaþi ai acestei etape pe C. 1 A. Trt. a lansat un rãspuns. Educaþia fizicã este o componentã a procesului de instruire a militarilor cãreia, în C. 1 A. Trt., îi este acordatã atenþia ºi importanþa necesarã, mai ales din punct de vedere al pregãtirii personale. Emanuel BÃRBULESCU