iulie.PDF

Transcriere

1 134 DE ANI DE LA ÎNFIINÞAREA ARMEI TRANSMISIUNI Acum 134 de ani, pe data de 14 iulie 1873, domnitorul României, Carol I, semna Înaltul Decret nr. 1303, prin care se înfiinþa prima secþiune de telegrafiºti militari în cadrul Batalionului de Geniu. Acest document a constituit actul de naºtere al armei Transmisiuni, o armã ce se nãºtea odatã cu tânãra armatã a României moderne. Destinate pentru asigurarea nevoilor de legãturi necesare conducerii, cooperãrii ºi înºtiinþãrii tuturor structurilor militare, trupele de transmisiuni au cãpãtat treptat un profund caracter tehnic, devenind un sprijin neprecupeþit pentru comandanþii de la toate eºaloanele ºi statele lor majore, în asigurarea transmiterii, recepþionãrii ºi prelucrãrii optime, rapide ºi de calitate a ordinelor, rapoartelor ºi altor informaþii necesare. Evoluþia armei Transmisiuni a fost rapidã, cu creºteri atât cantitative cât ºi calitative, fapt determinat în principal de evoluþia evenimentelor politice ºi militare în zona Balcanilor ºi în întreaga Europã. Astfel, în doar trei ani, atât Marele Cartier General, precum ºi cele patru divizii de la acea vreme erau deservite de secþii de telegrafie militarã cu materiale de staþii ºi de linii necesare asigurãrii legãturilor. De-a lungul timpului transmisioniºtii militari au acþionat cu profesionalism, dãruire ºi devotament pentru îndeplinirea misiunilor în toate situaþiile. Prima probã de foc a constituit-o rãzboiul sfânt din 1877, când militarii români au fãcut sacrificiul suprem, cu arma în mânã, pentru independenþa neamului ºi a pãmântului strãbun. Au urmat apoi celelalte rãzboaie, purtate pentru neatârnarea ºi pãstrarea identitãþii naþiunii, precum ºi pentru reîntregirea ºi pãstrarea integritãþii teritoriului naþional. Jertfele ºi faptele de arme sãvârºite vor rãmâne vii în memoria noastrã, pentru eternitate ºi vor constitui un imbold peste veacuri. Aceastã zi aniversarã este un moment de sfântã datorie ºi onoare pentru a aduce un pios omagiu tuturor celor jertfiþi pe altarul patriei. Continuatori ai acestor frumoase tradiþii, transmisioniºtii ºi-au fãcut ºi îºi fac cu prisosinþã datoria obþinând an de an rezultate tot mai bune în exerciþii, aplicaþii, misiuni internaþionale de menþinere a pãcii, unde au reuºit sã reliefeze perpetuu calitatea, starea de fapt a muncii lor asidue, rezultat al profesionalismului ºi cutezanþei. Totodatã, aceastã zi aniversarã ne oferã prilejul de a ne raporta la realitãþile actuale din arma Transmisiuni, în condiþiile în care România a devenit þarã membrã NATO iar comunicaþiile militare trebuie sã fie interoperabile cu cele ale acestei organizaþii. Transmisiunile au fost ºi rãmân una dintre armele pentru care sistemul de mãsurã al activitãþii este dat de calitatea ºi continuitatea legãturii, performanþa ºi ingeniozitatea transmiterii, protecþiei ºi singuranþei informaþiei, cu implicaþii deosebite asupra actului de conducere, asupra fluenþei ºi coerenþei acþiunilor celorlalte arme. Datoritã contribuþiei ºi profesionalismulului de care dau dovadã specialiºtii de transmisiuni, le urãm tuturor succese depline în marea confruntare pe lungimile de undã ale datoriei, sãnãtate, multe împliniri pe plan profesional ºi familial. Maior Adrian RACU Redacþia: U.M Iaºi, Redactor ºef: Mr. Eduard Borhan Ajutor: Plt.maj. Gabriela Calfa -Rãºcanu Redactor: Cpt. Cãtãlin Maftei Reporter: P.c.c.Olga Murariu Corector: P.c.c. Lenuþa Lupuleasa pagina 12 ÎN N SLUJBA PATRIEI Anul IV, nr. 11 (46), 31 iulie 2007, 12 pagini Publicaþie editatã de Brigada 15 Mecanizatã Podu Î nalt CURSANT IEªEAN ÎN FRANÞA pagina 3 LANSARE DE CARTE LA BACÃU pagina 5 CERCUL MILITAR IAªI ÎN TURNEU pagina 9 SPECTACOL AL AVIAÞIEI MILITARE LA IAªI pagina 4

2 ªTIRI ** Ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu, ºi ºeful Statului Major General, amiral dr. Gheorghe Marin, au participat joi, 26 iulie, la ceremonialul prilejuit de plecarea în misiune în teatrul de operaþii din Irak a militarilor Batalionului 32 Infanterie "Mircea" din Timiºoara. Infanteriºtii bãnãþeni îi vor înlocui pe militarii Batalionului 495 Infanterie "Cãpitan ªtefan Soverth", care au acþionat, de la începutul acestui an, în provincia Dhi Qar din sudul Irakului. Batalionul 32 Infanterie "Mircea" se aflã la prima participare la o misiune internaþionalã, urmând ca pe parcursul a ºase luni sã participe la asigurarea securitãþii ºi stabilitãþii în zona de responsabilitate, sã îndeplineasca misiuni de patrulare, de pazã a unor obiective importante, precum ºi de sprijinire a unor proiecte multinaþionale de cooperare civil-militari. ** Universitatea Naþionalã de Apãrare Carol I a organizat vineri, 27 iulie, de la ora 8.30, pe esplanada din faþa Monumentului Eroilor Patriei, o ceremonie dedicatã împlinirii a 118 ani de la înfiinþarea ªcolii Superioare de Rãzboi, finalizãrii studiilor de cãtre ofiþerii Promoþiei 110 Integrarea Europeanã-2007 ºi încheierii cursurilor seriei a XVIII-a a Colegiului Naþional de Apãrare. De asemenea, la Universitatea Naþionalã de Apãrare a avut loc Ziua Porþilor Deschise. La eveniment au participat reprezentanþi ai conducerii Ministerului Apãrãrii, oficialitãþi civile, ataºaþi ai apãrãrii acreditaþi la Bucureºti. 23 IULIE ZIUA PRESEI MILITARE Nu ºtiu de ce, dar de cele mai multe ori, când scriu un articol, mi se pare mult mai uºor când le citesc pe ale altora decât sã întocmesc eu vreunul. Citind ce au scris alþii prin ziare sau reviste îmi dau seama cã ceea ce spun ei este atât de evident sau de propriu fiecãruia dintre noi, încât deseori gândisem deja ceea ce gãseam în material, însã nu materializasem pe hârtie. Sã fie adevãratã sentinþa cã nimeni nu mai are nimic nou de spus, cã toate au fost deja spuse într-o anumitã formã? Dacã da, înseamnã cã noutatea din tot ceea ce se scrie este de fapt noutatea formei, ºi cã toþi cei care se bat cu pumnii în piept cã sunt nãscãtorii unor idei originale sunt doar niºte inculþi care nu cunosc destul de bine istoria? Însã, evident, valoarea unui text nu stã numai doar în valoarea ideii centrale. Chiar dacã meciuri de fotbal s-au mai jucat cu minge la fel de rotundã, frumuseþea execuþiilor tehnice mã face sã nu mã plictisesc niciodatã privind o întâlnire între douã echipe spectaculoase. Frumuseþea exprimãrii frumuseþii este valoroasã în sine. În fapt fiecare încercãm sã devenim cât mai buni într-un anumit domeniu, potrivit potenþialului personal al fiecãruia, care este deja început de dinainte de a intra noi în joc. Foarte puþini au prilejul sã se laude cã au inovat ºi dintre aceºtia foarte puþini au ºi dreptul sã o facã. (continuare în pagina 7) 29 IULIE ZIUA IMNULUI NAÞIONAL Ziua Imnului Naþional, proclamatã prin Legea nr. 99 din 1998, se sãrbãtoreºte în fiecare an pe data de 29 iulie. Autoritãþile locale ºi Garnizoana Iaºi au organizat o ceremonie publicã dedicatã acestei zile, care s-a desfãºurat în Piaþa Tricolorului din faþa Prefecturii Iaºi. Programul ceremoniei a cuprins oficierea unei rugi pentru poporul român, alocuþiuni, interpretarea Imnului Naþional de cãtre militarii gãrzii de onoare ºi un spectacol susþinut de studentul Facultãþii de Teatru, Alexandru PETRILà ºi Muzica Militarã a garnizoanei Iaºi. La ceremonie au participat reprezentanþi ai autoritãþilor publice locale, personalitãþi militare, o gardã de onoare din cadrul B. 151 I. Lupii negri, cadre militare active ºi în rezervã, personal civil contractual, cetãþeni ai municipiului Iaºi. pagina 2 Redacþia CONCERT AL MUZICII MILITARE ÎN PARCUL COPOU În arcul de timp al existenþei ei, muzica militarã ºi-a contopit raþiunea de a fi ºi de a-ºi implini menirea cu tumultul istoriei eroice a poporului român. Ea s-a constituit într-un mesager credincios al cântecului izvorat din crezul suveran al iubirii ºi slujirii de patrie - cântul sortit sã înaripeze sufletul ºi fapta atâtor generaþii întru ocrotirea ºi izbãnda bunurilor celor mai de preþ ale tuturor românilor: vatra, libertatea, dreptatea, demnitatea, fiinþa naþionalã. Vineri 29 iunie 2007 începând cu ora Muzica Militarã a Brigãzii 15 Mecanizatã Podu Înalt a susþinut, un concert cu ocazia sãrbãtoririi a 177 de ani de la înfiinþare. Concertul a început în faþa Palatului Oºtirii ºi a continuat în Parcul Copou. Componentã a vieþii muzicale româneºti, cu iniþiative ºi realizãri profesionale care au depãºit sfera militarã, înscriindu-se în circuitul artei noastre naþionale, concertul s-a adresat tuturor iubitorilor de muzicã ieºeni ºi nu numai. Prin condeiul înflãcãratului cãrturar Gheorghe Asachi, ziarul Albina Româneascã insera în toamna anului 1830, ºtirea înfiinþãrii la Iaºi a primei muzici militare cu instrumente moderne de alamã ºi saluta gestul patriotic al "tuturor celor ce înfãptuiesc spre fericirea, luminarea, cultivarea ºi evghenirea naþiei moldo - române pentru ajutorul acordat punerii bazelor primei muzici trebuitoare la corposul miliþiei pãmânteºti". Evenimentul acesta, însemnat pentru arta noastrã muzicalã, a fost salutat ºi la Bucureºti cu aceeaºi cãldurã în paginile ziarului Curierul Românesc, condus de Ion Heliade Rãdulescu: "... Numãrul Albinei care publica patriotismul celor ce au informat muzica miliþiei moldo - române, au pricinuit o mare bucurie la tot omul în a cãrui vine circuleazã sânge românesc ºi o mare cinste înaintea fieºtecãruia strãin... ". 177 DE ANI DE MUZICà MILITARà Punerea bazelor, în urma cu 177 de ani, a primelor formaþii de muzicã militarã româneascã constituie un moment important în istoria muzicii româneºti ce marcheazã începutul unei epoci de avânt cultural autohton. În cele 17 decenii de existenþã, pe lângã îndatoririle cu caracter militar (defilãri, parãzi, concerte pentru soldaþi, instruirea gorniºtiior, învãþarea de cântece cu ostaºii, etc.), fanfarele militare au cultivat ºi propagat în rândul maselor valorile muzicii romaneºti ºi universale, constituind o adevaratã ºcoalã de educaþie muzicalã a poporului. Într-o epocã de pionierat artistic, în ceasurile de promenadã, fanfara militarã din neuitatele chioºcuri ale parcurilor oraºelor, interpreta lucrãri - încã necunoscute maselor - din repertoriul clasic ºi romantic al muzicii universale, cât ºi lucrãrile compozitorilor români care se strãduiau sã punã bazele ºcolii muzicale naþionale. Readucând în atenþia publicã genul muzicii de fanfarã, ºlagãrul Trecea fanfara militarã constituie o afirmaþie sincerã nu numai a popularitãþii de care se bucurã ºi azi arta unei formaþii ce odinioarã reprezenta singurul instrument de educaþie estetica ºi de dezvoltare a gustului artistic dintr-un orãºel sau târguºor de provincie ci, mai ales, reliefeazã valenþele noi ºi misiunea cu totul deosebitã a acestei formaþii muzicale în cadrul vieþii culturale a zilelor noastre. Maior Daniel BURLACU pagina 11

3 În Cetatea de Scaun de la Suceava, la început de iulie în anul 1504, a închis ochii pentru totdeauna cel mai mare ºi mai iubit voievod al Þãrii Moldovei, ªtefan cel Mare ºi Sfânt. Fiul lui Bogdan al II-lea ºi nepotul lui Alexandru cel Bun, ªtefan al III-lea Muºat, supranumit cel Mare s-a nãscut la Borzeºti în anul Plecat în pribegie dupã uciderea tatãlui sãu, ªtefan, sprijinit de Vlad Þepeº, s-a întors cu oaste pentru a revendica domnia ce i se cuvenea. Dupã ce l-a învins pe uzurpatorul Petru Aron în luptele de la Doljeºti ºi Orbic în 1457, mulþimea adunatã pe Câmpia Direptãþii de lângã Suceava l-a primit cu braþele deschise sã îi fie domn. Urcat de tânãr pe tronul strãmoºilor sãi, ªtefan avea sã devinã unul dintre conducãtorii cei mai de 503 ANI DE LA TRECEREA ÎN NEMURIRE A DOMNITORULUI ªTEFAN CEL MARE ªI SFÂNT seamã ai acestui neam. Marele istoric Nicolae Iorga îl caracteriza astfel: Într-însul gãsi poporul românesc cea mai curatã ºi mai deplinã icoanã a sufletului sãu; cinstit ºi harnic, rãbdãtor fãrã sã uite ºi viteaz fãrã cruzime, straºnic în mânie ºi senin în iertare, rãspicat ºi cu mãsurã în grai, gospodar ºi iubitor al lucrurilor frumoase, fãrã nici o trufie în faptele sale. Personalitatea lui s-a relevat în bãtãliile de la Lipnic cu tãtarii, de la Baia cu ambiþiile lui Matei Corvinul, de la Vaslui, Rãzboieni, Dunãre ori Cãtlãbuga cu otomanii lui Mahomed Cuceritorul, de la Codrii Cosminului cu trufaºul rege al Poloniei, Ioan Albert. Calitãþile umane, cele de om politic, de strateg ºi de diplomat, acþiunile sale fãrã precedent pentru apãrarea integritãþii þãrii, iniþiativele pentru dezvoltarea comerþului ºi culturii au determinat admiraþia unor iluºtri contemporani, iar graþie tradiþiei populare, a fost transformat într-un erou legendar. Dupã bãtãlia de la Podu Înalt, unde la 10 ianuarie 1475 a zdrobit armata de de oameni a lui Soliman-Paºa, Papa Sixtus al IV-lea l-a numit, Atletul lui Hristos. Domnitor ºi comandant de oºti fãrã seamãn în istoria noastrã naþionalã, ªtefan Vodã s-a identificat în timp cu aspiraþiile ºi nãdejdile poporului român spre o viaþã liberã ºi prosperã. În cursul domniei sale, luptând de la egal cu vecini mult mai puternici, ªtefan a reuºit sã impunã Moldova ca un stat cu aproape aceleaºi drepturi. În vremea lui, Moldova se întindea peste toate þinuturile de la Carpaþii Rãsãriteni pânã la Nistru. Þara, apãratã de cetãþi ca Hotinul ºi Suceava la nord, Soroca, Tighina ºi Cetatea Albã la Nistru, Cetatea Neamþului spre Carpaþi, iar pe Siret Cetatea Romanului, era bogatã ºi avea un comerþ înfloritor. Negustorii italieni, polonezi sau armeni care tranzitau Moldova, venind de la Marea Neagrã ºi mergând spre Polonia sau Ungaria, aduceau din Orient mirodenii, covoare, metale ºi pietre preþioase, iar din Apus postavuri ºi arme. Cel care spunea cã este din mila lui Dumnezeu domn al Þãrii Moldovei, a zidit conform tradiþiei, 44 de mãnãstiri ºi biserici, dupã fiecare luptã câte una. Marele voievod se regãseºte în armoniile liniilor arhitectonice de la Putna ºi în lumina arcadelor de la Mãnãstirea Neamþului, dar mai ales în frescele de la Voroneþ. Dupã o domnie îndelungatã de 47 de ani neobiºnuitã pentru acele vremuri ºi dupã o viaþã dedicatã pãstrãrii fiinþei þãrii, marele voievod a trecut în nemurire la 2 iulie Întâiul cronicar al Moldovei, Grigore Ureche, a surprins cel mai bine durerea de atunci a naþiunii moldave: Iarã pe ªtefan Vodã l-au îngropat þara cu multã jale ºi plângere în mãnãstire la Putna, care era ziditã de dânsul, jale era, cã plângea toþi ca pe un pãrinte al sãu.... Cãpitan Ovidiu PÃLÃMIDà pagina 10 CURSANT IEªEAN ÎN FRANÞA În perioada a.c., colegul nostru, cãpitanul Gabriel Turculeþ, a participat la Cursul de Stat Major organizat la ªcoala de Stat Major din Compiegne, Franþa. ªi, aºa cum îi stã bine unui tânãr reprezentant al unei armate aflate în plin proces de afirmare, cãpitanul Gabriel Turculeþ nu a avut doar o participare de formã, aprecierile primite la absolvirea cursului fiind de naturã sã-i impresioneze ºi pe cei mai buni ofiþeri ai oricãrei armate. În cele ce urmeazã l-am rugat pe colegul nostru sã ne împãrtãºeascã câte ceva despre modul în care, o armatã de renume, îºi pregãteºte ofiþerii de stat major. Cursul de stat major are ca scop formarea ºi perfecþionarea ofiþerilor încadraþi sau care urmeazã sã încadreze funcþii în state majore, pentru a fi în mãsurã sã studieze, analizeze ºi sã propunã soluþii la diferite pro- bleme de ordin general sau tactic, sã prezinte variante pentru luarea deciziei militare, sã elaboreze clar ºi precis documente de stat major ºi documente de conducere a acþiunilor militare ºi sã lucreze în cadrul punctului de comandã pe diferite funcþii. Cursul, cu durata de 512 ore (19 saptãmâni), a fost structurat pe douã perioade: o perioadã comunã cu durata de 348 ore (14 sãptãmâni) ºi o perioadã de specializare cu durata de 128 ore (5 sãptãmâni). Prima parte s-a axat pe cunoºtinþe militare generale, cunoºtinþe mi- litare operaþionale, cunoºtinþe tehnice de specialitate, informaticã, limba englezã, lucrul în punctul de comandã, conferinþe pe teme de interes general. În partea a doua, accentul s-a pus pe lucrul în punctul de comandã ºi utilizarea procedurilor de comandã ºi control precum ºi a procedurilor standard de operare. Procesul de evaluare a fost unul continuu, pe durata întregului curs. La sfârºitul fiecãrei perioade a avut loc o testare a cãrei nota a fost luatã în calcul la media finalã. Procesul de instruire urmãreºte îndeplinirea obiectivelor propuse prin parcurgerea tuturor etapelor, de la simplu la complex, combinând activitãþile teoretice cu cele practice tip SIMEX. În prima parte accentul a fost pus pe teme referitoare la corespondenþa militarã, ulterior efortul fiind transferat cãtre partea tacticã în care s-au studiat scenarii posibile în cazul unui conflict armat convenþional sau asimetric. Programul pe timpul cursului a fost de opt ore zilnic, timp destinat atât pentru efectuarea ºedinþelor coordonate de profesori cât ºi pentru studiu individual. Totodatã exista posibilitatea efectuãrii de cursuri suplimentare, dirijate de profesori, la diferite materii sau studiului individual în afara orelor de curs, baza materialã fiind permanent la dispoziþia cursanþilor. Personalul didactic este format din ofiþeri cu studii superioare, profesori civili pentru limba englezã, sau subofiþeri pentru centrul de instruire prin simulare. Pe parcursul stagiului, aceºtia au dovedit competenþã ºi profesionalism fãcând dovada cã sunt capabili sã pregãteascã în condiþiuni foarte bune viitorii ofiþeri de stat major. Cursurile susþinute de profesori au fost completate prin conferinþe pe diverse teme de actualitate, þinute de personal militar sau civil de înaltã prestanþã. Totodatã, în cadrul cursului de stat major, pe o perioadã de trei zile, s-a efectuat un stagiu de pregãtire privind utilizarea sistemului informatizat de conducere a forþelor, S.I.C.F. V2, în urma cãruia s-a emis certificatul practic pentru utilizatorii acestui sistem. Documentele utilizate pe timpul cursului au fost sintetizate în documentaþia emisã de ºcoala de stat major, document întocmit pe baza doctrinei ºi manualelor NATO. Absolvirea ºcolii de stat major este atestatã prin Diploma de stat major. Cãpitan Cãtãlin MAFTEI pagina 3

4 SPECTACOL AL AVIAÞIEI MILITARE LA IAªI Ca în fiecare an la 20 iulie, de ziua sfântului proroc Ilie Tesviteanul, care le este ºi ocrotitor spiritual, Forþele Aeriene Române ºi-au sãrbãtorit ziua armei. Categorie de forþe deosebit de complexã, modernã, cu un preponderent caracter tehnic, forþele aeriene îmbinã armonios tradiþiile de peste un secol cu un prezent dens, dinamic, solicitant ºi un viitor de dezvoltare ºi afirmare ca urmare a integrãrii în structurile similare din NATO. Asumându-i dimensiunea verticalã a rãzboiului, Forþele Aeriene au ca principalã misiune apãrarea spaþiului aerian naþional ºi al aliaþilor României în contextul misiunilor de apãrare colectivã ce decurg din apartenenþa la Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord. Datoritã mobilitãþii ºi flexibilitãþii cu totul deosebite, graþie în special performanþelor aeronavelor militare, forþele aeriene pot acþiona rapid, în modalitãþile cele mai diferite, la mare distanþã împotriva unei game variate de obiective în orice moment sau nivel al rãzboiului. Prin prezenþa în zone îndepãrtate ca element de ameninþare, de prevenire sau atacând puncte vitale ale adversarului, forþele aeriene influenþeazã decisiv rezultatele conflictelor armate. Între unitãþile de elitã ale Armatei României se numãrã ºi Baza 95 Aerianã din Bacãu. Înfiinþatã pe 17 iunie 1920 pe aerodromul Tecuci, unitatea se aflã de peste 87de ani în slujba þãrii având misiunea de a perfecþiona pregãtirea personalului navigant, tehnic ºi de alte specialitãþi necesare aviaþiei române. Purtând diferite denumiri ºi suferind de-a lungul timpului numeroase transformãri ºi redislocãri, unitatea a asigurat trecerea pe avionul supersonic a peste 500 de piloþi ºi perfecþionarea pregãtirii de specialitate a peste 6000 de cadre din aviaþia militarã. Remarcabil este faptul cã pe aerodromul Bacãu s-au instruit în vederea trecerii pe avionul MIG 21 Lancer aproape toþi piloþii de vânãtoare din þarã. Cu acestã ocazie, pe aeroportul din localitate, ieºenii au putut vedea cel mai mare miting aviatic organizat în Moldova. La miting au participat 50 de aparate de zbor civile ºi militare conduse de piloþi din mai multe regiuni ale þãrii. Astfel, ieºenii au putut vedea acrobaþii ºi simulãri de lupte aeriene, formaþii de paraºutiºti. Spectacolul a fost întreþinut de cinci aparate MIG 21, trei elicoptere IAR 330- PUMA, avioane militare L 39, IAR 99 Standard ºi IAR 99 ªoim. Ca avioane civile au fost modelele IAR 46, IAR 52 ºi IAR 30. De o atenþie deosebitã s-a bucurat spectacolul oferit de piloþii Bazei 95 cu un elicopter IAR 330 PUMA care au demonstrat calitãþile aparatului, zburând la distanþe cuprinse între 5 metri ºi 150 metri de sol, precum ºi cu avionului multirol, MIG 21 Lancer, care a zburat pânã aproape de limitele constructive. Paraºutiºtii lotului naþional au fost foarte aproape de a realiza un record, o acrobaþie cu nouã paraºute deschise. Din cauza temperaturilor ridicate, acest lucru a fost imposibil de realizat, curenþii de aer instabili nepermiþând alinierea paraºutiºtilor. Trebuie sã le mulþumim acestor oameni deosebiþi, care cu mãiestrie ºi rafinament subjugã caii putere, strãjuiesc vãzduhul ºi acum, la ceas aniversar le urãm La mulþi ani! ºi Cer senin!. P.c.c. Olga MURARIU pagina 4 PROGRAMUL ACTIVITÃÞILOR CERCULUI MILITAR IAªI PENTRU LUNA AUGUST Simpozioane, expuneri, dezbateri,evocãri, mese rotunde Simpozion: Actul istoric de la 23 august 1944 ºi consecinþele trecerii României de partea Naþiunilor Unite în data de a.c., - locul de desfãºurare Sala Albastrã; Evocare: Consecinþele semnãrii Pactului Molotov - Riebbentrop în data de a.c.- locul de desfãºurare Sala Albastrã; Masã rotundã: Însemnãtatea istoricã a intrãrii României în primul rãzboi mondial în data de a.c.- locul de desfãºurare Sala Albastrã; Evocare: George Enescu -126 de ani de la naºtere - în data de a.c. locul de desfãºurare Sala Albastrã; 2. Literaturã, carte Prezentare de autor Ioan Slavici- viaþa ºi opera scritorului - în data de a.c. - locul de desfãºurare Sala Albastrã; 3. Expoziþii Expoziþia de picturã : Galeria eroilor în data de a.c. - locul de desfãºurare Sala de Expoziþii; Expoziþia de carte: Pe aici nu se trece! în data de a.c..- locul de desfãºurare Sala Albastrã. CERCUL MILITAR IAªI ÎN TURNEU Cercul Militar Iaºi a prezentat în premierã pentru militarii din garnizoanele Cluj- Napoca, Bistriþa. Miercurea-Ciuc ºi Lunca de Sus un spectacol de varietãþi cu totul special intitulat sugestiv: AVEÞI... LOCUL REZERVAT! În faþa unui public avizat ºi iubitor de frumos, au evoluat formaþia de estradã a muzicii militare a garnizoanei Iaºi condusã de plt. adj. Andi Cristi Chiriac, grupul de dans sportiv Reflex condus de prof. Radu Bujeniþã, grupul satiric Triglonþ al Cercului Militar în urmãtoarea distribuþie: actorul Constantin Fârtaiº, plt adj Valentin Huþanu ºi mai tânãra.noastrã prietenã Iulia Bercaru. Finalul spectacolului a cuprins cântece ºi dansuri populare prezentate de Ansamblul folcloric Rapsodia moldavã. Au cântat soliºtii copii Eusebiu Gafiþã, Mãdãlina Gângã, Andreea Chisãliþã, dar ºi deja cunoscuþii Sorin Filip, Dana Dãncilã ºi Gelu Voicu care au primit aplauze la scenã deschisã. Conducerea muzicalã a fost asiguratã de plt. maj. Marius Chiriac, iar coregrafia spectacolului de cãtre Cristian Ostafi, coordonator artistic fiind doamna Doina Baciu. Aduc mulþumiri colaboratorilor pentru modul cum au înþeles sã reprezinte Cercul Militar Iaºi, respectiv zona Moldovei ºi în special ºoferului autobuzului caporal Ciapã Ciprian pentru profesionalismul de care a dat dovadã. În urma provocãrii lansate colegilor mei din Ardeal, aºteptãm replica acestora. Sperãm sã vedem artiºtii clujeni ºi bistriþeni, în toamnã, în dealul Copoului unde o sã-i întâmpinãm cu aceeaºi ospitalitate de care ne-am bucurat ºi noi la ei, pentru a continua schimburile culturale. De reþinut cã în schimbul aplauzelor ºi a coºurilor de flori primite de la gazde noi le-am lãsat în dar un trandafir, dar nu unul oricare ci un Trandafir de la Moldova. ªeful Cercului Militar Iaºi lt.col.(r.) Benone TIRON pagina 9

5 EFORT SUSÞINUT LA B.I.R. IAªI LANSARE DE CARTE LA BACÃU Pentru a afla ce activitãþi se desfãºoarã în luna iulie la Biroul de Informare Recrutare din cadrul C.M.Z. Iaºi, am cerut detalii de la ºeful acestei structuri Mr. Cãtãlin ÞÂRU. Iatã ce ne-a declarat acesta: În ultima perioadã am finalizat selecþia pentru instituþiile militare de învãþãmânt, astfel dintr-un numãr de 270 de fiºe de contact au fost întocmite 180 de dosare. Timpul destinat pentru consilierea fiecãrui candidat a crescut la aproximativ o orã, informaþiile referitoare la profesie sunt oferite cu profesionalism ºi la un nivel de transparenþã care sã asigure plierea profilului candidatului pe viitoarea profesie. Astfel dacã rata de succes a candidaþilor care au susþinut testarea la Câmpulung Moldovenesc anul trecut, a fost de 50 %, anul acesta am înregistrat o creºtere de 10%, ceea ce confirmã munca depusã de colectivul pe care-l conduc. Obiectivul structurii pentru perioada urmãtoare, constã în a promova cariera militarã ºi a atrage un numãr suficient de candidaþi, astfel încât dupã procesul de selecþie, sã se asigure o concurenþã minimã la examenele pentru instituþiile militare de învãþãmânt. Un alt obiectiv al acestei structuri este ºi reconversia cadrelor militare disponibilizate. Pentru a afla ce urmãreºte acest program am purtat un dialog cu d-ra Diana CARDAª, referent de specialitate în cadrul B.I.R. Maior Eduard BORHAN: Cine sunt beneficiarii programului de reconversie profesionalã? Diana CARDAª: Reconversia profesionalã se adreseazã cadrelor militare disponibilizate, mai concret celor care nu au vârsta ºi vechimea necesarã pentru a li se acorda pensia militarã de serviciu, având sub 20 de ani vechime în serviciu precum ºi celor care îndeplinesc condiþiile pentru a primi pensia dar au vechimea incompletã respectiv între 20 ºi 30 de ani de serviciu. Beneficiari ai acestui program mai sunt ºi militarii ai cãror contracte de angajare se reziliazã înainte de termenul stabilit în contractul de muncã. EB: Ce mãsuri concrete presupune acest program? DC: Programul cuprinde mãsurile de preconcediere prin care participanþii la acest program sunt informaþi ºi orientaþi pe linie profesionalã pentru a putea ocupa cât mai rapid un loc de muncã disponibil pe piaþa muncii. De asemenea prin mãsurile active ale programului, care constau în calificare, recalificare, consiliere, se încearcã translaþia personalului diponibilizat cãtre alte profesii cerute de piaþa muncii. EB: Cum se deruleazã acest program? DC: Datele referitoare la personalul militar disponibilizat sunt centralizate la B.I.R., dupã care se aduce la cunoºtinþa acestora cã pot beneficia de programul de reconversie profesionalã. Urmãtoarea etapã presupune transmiterea datelor referitoare la personalul care doreºte sã participe la acest program cãtre A.J.O.F.M. Iaºi, care va organiza cursul de recalificare ºi care are obligaþia de a plasa minim 45% din absolvenþii cursului pe piaþa muncii. Menþionez cã personalul participant la acest program beneficiazã de un curs de recalificare în mod gratuit, numai o singurã datã. EB:Ce domenii de activitate vizeazã aceste cursuri? DC: Principalele domenii de pregãtire în care s-au organizat cursuri de recalificare sunt : operare pe calculator, contabilitate computerizatã, consultanþã în afaceri, managementul resurselor umane, declaranþi vamali, administratori imobile ºi chiar ºoferi profesioniºti. Maior Eduard BORHAN Luna aceasta, în garnizoana Bacãu, Colonelul(retragere) George GHEORGHIU ºi generalul de brigadã (r.) Emil GHEORGHIÞà au lansat cartea FILE DIN ISTORIA CAVALERIEI ªI TANCURILOR DIN ARMATA ROMÂNà În prima parte a acestei cãrþi generalul de brigadã (r.) Emil GHEORGHIÞà a prezentat: - Lupta cavaleriei, dusã în vitezã, la distanþe mari, plinã de îndrãznealã, în bãtãliile conduse cu iscusinþã de marii comandanþi de oºti, ªtefan cel Mare, Mihai Viteazul, Ioan Vodã cel Cumplit, în epoca feudalã; - Prezentarea acþiunilor roºiorilor ºi cãlãraºilor sub conducerea viitorului rege Carol I, în luptele rãzboiului de independenþã din ; - ªarjele eroice de cavalerie din campaniile anilor 1916, în rãzboiul de reîntregire naþionalã; - Secvenþe din luptele cavaleriei române pe frontul de est portrete ale marilor comandanþi de mari unitãþi ºi unitãþi de cavalerie, fapte de eroism sãvârºite, de cele mai multe ori intrate în legendã; În partea secundã Colonelul(r.) George GHEORGHIU a prezentat: - Apariþia tancului în Armata românã; - Legãtura dintre cal ºi calul putere ; - Evoluþia tancurilor în Armata românã între anii ; - Campaniile tanchiºtilor români în 1941 (eliberarea Basarabiei), 1942 (ieºirea din cele trei încercuiri de la Cotu Donului), acþiunile tanchiºtilor în 1943 în peninsula Kuban ºi în Crimeea; - Participarea Diviziei 1 Blindate România Mare în bãtãlia Moldovei din august 1944; - Evoluþia tancurilor în armata românã în perioada ; Prefaþa cãrþii este semnatã de Generalul de divizie (r.) Constantin LAÞEA veteran de rãzboi, fost deþinut politic. Ofiþer de artilerie, absolvent al ªcolii Superioare de Rãzboi ( ) ºi al Facultãþii de matematicã în anul 1939, combatant pe ambele fronturi de est ºi de vest. Colonelul (r.) George GHEORGHIU - promoþia de ofiþeri arma tancuri 30 decembrie 1950, cu o activitate de peste 30 de ani în structurile de învãþãmânt militar de profil ca ofiþer instructor. Absolvent al Academiei Militare Generale 3 ani ( ), Facultatea tancuri ºi mecanizate este un tanchist veritabil ( cu suflet de aviator) din garnizoana Bacãu ºi a reuºit sã surprindã în carte cei 88 de ani de tradiþie ai armei tancuri.. Generalul de brigadã (r.) Emil GHEORGHIÞà - veteran de rãzboi din arma CAVALERIE, combatant pe ambele fronturi de est ºi de vest, pe frontul de est în Regimentul 7 Roºiori din Iaºi, grav rãnit la 6 mai 1944, în bãtãlia Moldovei, Cavaler al ordinelor COROANA ROMÂNIEI ºi STEAUA ROMÂNIEI, decorat cu medalia germanã CRUCEA DE FIER,ºi-a dedicat o mare parte din timpul liber pentru a aduna informaþii valoroase despre fosta cavalerie. Pentru domniile lor, ca de altfel pentru toþi tanchiºtii mai tineri sau mai înaintaþi în vârstã având în vedere apropiata aniversare a armei, ar fi o mare bucurie ca lucrarea realizatã cu mari sacrificii, sã fie apreciatã la adevãrata valoare. Cãpitan Ioanid Cãtãlin DIACONU pagina 8 pagina 5

6 CE TREBUIE Sà ªTIÞI DESPRE SISTEMUL DE PENSII PRIVATE Sistemul de pensii private va deveni functional de la 1 ianuarie Noua legislaþie a împarþit, astfel, sistemul de pensii în trei piloni: cel vechi, de stat, care va funcþiona mai departe (pilonul I), cel privat, obligatoriu, la care vor adera salariaþii de pânã la 35 de ani ºi care va funcþiona din ianuarie 2008 complementar celui de stat (pilon II), ºi cel privat facultativ, la care pot contribui opþional angajaþii care au maximum 52,5 ani (pilon III). Cei care nu-ºi vor alege pânã în ianuarie fondul privat vor fi alocaþi aleatoriu de Casa Naþionalã de Pensii cãtre unul dintre ele. Sistemul în trei piloni: Pilonul I- reprezintã actualul sistem de stat.în prezent, pensia medie e de 380 lei noi ºi reprezintã mai puþin de 40% din salariul mediu net, care e de 941 lei noi. Conform statisticilor, un salariat român contribuie lunar la sistemul de asigurãri sociale pentru 1,24 pensionari. Pilonul II- va intra efectiv în funcþiune în ianuarie În primul an de activitate, 2% din contribuþia de 9,5% pe care o plãtim acum la asigurarile sociale va ajunge în administrare privatã. Procentul va creºte însã cu câte 0,5% în fiecare an, pânã la 6%, într-un interval de 8 ani. Pilonul III- a intrat deja în vigoare de la 1 mai. Va fi finanþat din contribuþiile suplimentare, fiind deschis, complementar primilor doi piloni, persoanelor de pînã la 52,5 ani. O persoanã poate contribui la acest sistem cu cel mult 15% din venitul brut ºi poate beneficia de pensie cand împlineºte 60 de ani. Pensiile facultative sunt soluþia cea mai potrivitã pentru persoanele care doresc sã-ºi asigure o bãtrâneþe liniºtitã dupã activitatea intensã depusã de-a lungul vieþii active. În þãrile dezvoltate, pensiile private sunt catalogate ca fiind indispensabile. Nimeni nu ºtie cât ºi mai ales cum vom trãi peste un anumit numãr de ani. Poate va fi aºa cum ne-am dorit, cum am visat sau poate nu. Este clar faptul cã stã în puterea noastrã sã gândim din timp ºi sã acþionãm pentru a ne asigura o vârsta a treia fãrã griji. Pentru a ne lamuri iatã câteva întrebãri ºi rãspunsuri concrete: Întrebare:Ce este pensia facultativã? Rãspuns: Suma de bani primitã de cãtre un participant, care a contribuit la un fond de pensii facultative, sau de cãtre beneficiarul acestuia, în mod suplimentar ºi distinct de pensia din sistemul public de pensii. Î: De ce ar trebui sã contribui la un fond de pensii facultative? R: Pentru a-þi putea suplimenta veniturile la vârsta încheierii activitãþii, prin cumularea pensiei publice cu pensia facultativã. Î: Contribuþia la un fond de pensii privat va afecta pensia publicã? R: Nu, participarea la un fond de pensii facultative nu va afecta pensia publicã, ci va veni în completarea acesteia. Î:Ce trebuie sã fac ca sã devin participant la un fond de pensii facultative? R:1. Sã îndeplineºti condiþiile de eligibilitate 2. Sã semnezi actul individual de aderare la fond 3. Sã plãteºti prima contribuþie la fond, în mod direct sau sã plãteascã angajatorul, în numele tãu. Administratorul nu poate refuza semnarea actului individual de aderare niciunei persoane care are dreptul de a participa la o schemã de pensii facultative aflatã în administrarea sa. Î: Ce este actul de aderare? R: Este un contract scris, încheiat între viitorul participant ºi administratorul fondului de pensii facultative, care conþine acordul persoanei la contractul de societate civilã ºi la prospectul schemei de pensii facultative, precum ºi menþiunea cã a primit o copie a acestor documente ºi a acceptat conþinutul acestora. Este opþiunea ta sã aderi la un fond de pensii facultative! Î: De unde pot afla informaþii despre admnistrator ºi fondul de pensii facultative la care doresc sã ader? R: Numai un agent de marketing autorizat sau avizat de cãtre C.S.S.P.P. poate sã desfãºoare activitatea de marketing al unui prospect al schemei de pensii facultative. Toate materialele publicitare privind administratorii ºi fondurile administrate de cãtre aceºtia sunt avizate de cãtre C.S.S.P.P.. (continuare în numãrul viitor) material realizat de P.c.c. Corina PRICOP 23 IULIE ZIUA PRESEI MILITARE Pe 23 iulie s-a sãrbãtorit Ziua Presei Militare. În Trustul de presã al armatei sunt multe minþi luminate care trudesc pentru a ne scoate periodic din cercul nostru strâmt ºi a ne arãta complicatul ansamblu al sistemului militar pe care altfel nu l-am putea simþi. Nu pot sã judec de-or fi epigoni sau talentaþi cu adevãrat, însã ºtiu cã dacã, în calitate de ofiþer cu relaþiile publice, sunt întrebat des, cu nerãbdare pe chip, dacã a sosit presa militarã?, înseamnã cã aceºtia (jurnaliºtii militari) îºi îndeplinesc misiunea. Chiar dacã anual se sãrbãtoresc zilele armelor ºi specialitãþilor militare, chiar dacã anual doar se actualizeazã numãrul de ani din mesajul standard de felicitare, atenþia ºi intenþia este cea care conteazã. Fiecãruia ne face plãcere în fiecare an când ni se ureazã fericire ºi mulþi ani cu anumite ocazii festive. Prin publicaþiile ºi emisiunile radio-tv. militare învãþãm, ne amintim cu nostalgie de etape din cariera proprie, ne revedem colegi, ne orientãm, ne proiectãm modelul, ba chiar, pânã nu demult, printr-o rubricã mult regretatã de mulþi colegi de-ai mei de când a dispãrut din OBSERVATORUL MILITAR Poºta redacþiei, gãseam rãspunsuri autorizate la întrebãri fierbinþi. Jurnaliºtii militari sunt întrebãrile noastre aruncate în toate pãrþile ºi cãutãtorii de rãspunsuri competente. Sunt ochii, urechile ºi vocea noastre care ne þin conectaþi la viteza timpului ºi comunicã mai sus problemele noastre. ªi nu mai vedem, ca pe vremuri apuse, o presã doar supusã, propagandistã, de susþinere. Astãzi presa competentã este consideratã cea incisivã, care incomodeazã surprinzând slãbiciuni sau imposturi, care reclamã lipsa de profesionalism în orice situaþie. Iar pentru a putea face comentarii competente, jurnaliºtii militari trebuie sã fie ei înºiºi stãpâni pe domeniul din care vor sã relateze. Pe de altã parte, le datorãm în parte ºi lor încrederea mare pe care sondajele de opinie ne aratã cã populaþia o simte pentru instituþia armatei. Relatãrile lor trebuie sã-i fi convins pe concetãþenii noºtri cã seriozitatea pregãtirii militarilor români le poate asigura liniºtea somnului. Le mulþumim, aºadar, pentru strãdaniile de a oglindi toate problemele ºi succesele noastre ºi le dorim multã inspiraþie pentru a ne delecta în continuare cu munca lor! Locotenent Petru CHIRIAC CONVOCAREA CONSILIERILOR COMANDANÞILOR PENTRU PROBLEMELE MAIªTRILOR MILITARI ªI SUBOFIÞERILOR DIN S.M.F.T. În zilele de 5 ºi 6 iulie a.c., s-a desfãºurat în garnizoana Craiova, Convocarea consilierilor comandanþilor din cadrul SMFT, organizatã ºi condusã de cãtre consilierul ºefului SMFT pentru problemele maiºtrilor militari, subofiþerilor ºi soldaþilor/gradaþilor voluntari, plt.adj. Alexandru CIMPOCA. Pe parcursul convocãrii, la care au participat consilieri de la nivel brigadã în sus, absolvenþi US Academy Sergeant Major ºi ºcoli de aplicaþie ale armelor, s-au abordat subiecte ce au avut menirea de a prezenta unele probleme de actualitate ºi de perspectivã ce privesc corpul maiºtrilor militari ºi subofiþerilor precum ºi soldaþii ºi gradaþii voluntari. Reprezentantul SMFT la acesatã convocare, domnul general de brigadã dr. Nicolae ROMAN, ªef al Instrucþiei ºi Doctrinei din cadrul S.M.F.T. ºi Inspector general pentru forþele terestre a subliniat responsabilitãþile subofiþerilor lideri în pregãtirea ºi desfãºurarea instrucþiei individuale, în formarea, dezvoltarea ºi menþinerea deprinderilor de luptãtori ºi specialiºti de cãtre militarii din subordine, precum ºi importanþa transformãrii sistemului de învãþãmânt militar pentru maiºtri militari ºi subofiþeri. De asemenea, domnia sa, a reiterat rolul pe care trebuie sã ºi-l asume subofiþerii consilieri ai comandanþilor în cadrul acestui proces, în realizarea eficientã a misiunii organizaþiei militare din care face parte, în eliminarea compromisurilor ºi promovarea celor mai merituoºi soldaþi ºi gradaþi voluntari în rândul subofiþerilor. În concluzie se poate afirma cã aceastã convocare a fost un bun prilej de clarificare a unor responsabilitãþi pe care le are personalul care încadreazã funcþiile de consilier al comandantului ºi dezvoltare a canalului de sprijin al maiºtrilor militari, subofiþerilor ºi soldaþilor/gradaþilor voluntari, în scopul creãrii unei comunicãri eficiente între subofiþerii consilieri de la eºaloanele superioare ºi structurile subordonate. Plutonier adjutant Constantin IONEL pagina 6 pagina 7