Nr PUBLICAÞIE EDITATÃ DE STATUL MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE REDACÞIA str. Drumul Taberei nr sector 6 cod BUCUREªTI tel:

Transcriere

1

2

3 Nr PUBLICAÞIE EDITATÃ DE STATUL MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE REDACÞIA str. Drumul Taberei nr sector 6 cod BUCUREªTI tel: int. 189, 389 fax: REDACTOR-ªEF Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE SECRETAR DE REDACÞIE Maior Luigi-Mihail COJOCARU SENIOR EDITOR Colonel (r.) Nicolae DINU REDACTOR Sublocotenent Andreea POPESCU TEHNOREDACTARE Elena RÃDULESCU CORECTURÃ Cristina DONCILÃ PROCESARE TEXTE Filofteia LINCÃ ADMINISTRAÞIE Plt. adj. Adrian IUZIC INTERNET ACTUALITATE Ultimul pas spre afirmarea unitãþilor 3 Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE Pariu pe munca în echipã 6 Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE Parteneri pe câmpul de luptã 17 Maior Renato NADOLU Pregãtire pentru deºert 22 Locotenent Alice MOLDOVAN Transmisioniºtii din Bãnie 26 Maior Luigi-Mihail Cojocaru FORÞELE TERESTRE ÎN ACÞIUNE Dimineþile fierbinþi ale cercetaºilor 29 Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU Experienþele lacustre ale geniºtilor 32 Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV Baza 71 Aerianã, la un sfert de secol 36 Maior Traian BRADU Zborul - jumãtate chin, jumãtate timp 39 Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU Un vis ce se vrea a fi realitate 43 Colonel Leon-Iosif GRAPINI Bacãu - Friendship Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU Compania SHIRBRIG a trecut testul Mãlina 46 Maior Eduard BORHAN Chimiºtii în poligon 50 Cãpitan Cãtãlin GRÃDINARIU OAMENI SUB ARME Cursant ieºean în Franþa 48 Cãtãlin MAFTEI Am fost student la West Point 74 Sublocotenent Marian TEODORESCU Cuprins TEATRE DE OPERAÞII S-au întors din Irak! 54 Maior Luigi-Mihail Cojocaru ªoimii Carpaþilor s-au întors acasã 57 Locotenent-colonel Ovidiu PURDEA-SOMEª E bine când te murdãreºti pe mâini 58 Cãpitan Marius VINTILESCU Scorpionii - din nou în Irak 60 Cãpitan Cristian CÃNUCI Reputaþia trupelor româneºti 63 Cãpitan Cristian CÃNUCI Irakienii ne privesc cu speranþa cã într-o zi va fi mai bine 65 Cãpitan Cristian CÃNUCI Atunci când armele tac 67 Cãpitan Cristian CÃNUCI A fi ETT în Afganistan 69 Maior Adrian EBRAªU ALMA MATER Componenta doctrinarã a Forþelor Terestre 78 Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE Academia Forþelor Terestre Nicolae Bãlcescu de ani 81 Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU Cercetare în universitãþile europene 83 Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE CULTURÃ 86 SALA ARMELOR 100 Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE rft@forter.ro Coperta 1 galeria foto a M.Ap. Coperta 2 Website-ul Revistei Forþelor Terestre Coperta 4 foto: locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE ISSN B C 4092/07 Tipãrit la Centrul Tehnic Editorial al Armatei tel: fax: Copyright Este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cu condiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei

4

5 Eeveniment CERTEX 07 Ultimul pas spre afirmarea unitãþilor În perioada iunie s-a desfãºurat exerciþiul CERTEX 07. A fost un exerciþiu de antrenament pe hartã, cu comunicaþii în teren în care au fost angrenate unitãþi ale Brigãzilor 2 Vânãtori de Munte, 8 Artilerie ºi 282 Infanterie Mecanizatã. Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE anghelache.dragos@forter.ro Scenariul pentru CERTEX 07 a fost unul fictiv, pentru întrebuinþarea forþelor în cadrul unor operaþii de tip articol 5, de apãrare colectivã a teritoriului NATO. Acþiunea s-a desfãºurat în mediu virtual, pe o insulã fictivã, Atlantis, între trei state, de asemenea fictive: Bacon, Arcadia ºi Corona; ultimele douã încercând sã ocupe prin forþã teritorii baconiene cu importante resurse energetice. Acestea fiind datele, organizatorii s-au strãduit sã conceapã un exerciþiu cât mai apropiat de o posibilã realitate. De partea cealaltã, în comandamentele brigãzilor ºi unitãþilor evaluate, activitatea a fost pe mãsurã: s-a lucrat în echipe, pe ture, în foc continuu. Foto: Lt.col. Dragoº ANGHELACHE Nr

6 Eveniment CERTEX 07 Foto: Lt.col. Dragoº ANGHELACHE Foto: Lt.col. Dragoº ANGHELACHE Chiar dacã a fost un scenariu fictiv ºi, în definitiv, doar un exerciþiu, comandantul Brigãzii 282 Infanterie Mecanizate, general de brigadã Cãtãlin Tomescu, declara publicaþiei noastre cã exerciþiile, de orice naturã ar fi, sunt tratate cu cea mai mare seriozitate. Diferenþa dintre acest exerciþiu ºi cele pe care le-am executat pânã acum sunt comisiile care ne evalueazã potrivit procedurilor NATO, care ne monitorizeazã pe noi ºi pe evaluatorii noºtri. Deci, activitatea acestor comisii pe care eu le-aº numi ºi de îndrumare, pentru cã au fost ºi activitãþi de acest gen a fost mult mai evidentã la acest exerciþiu. Pe noi ne-a ajutat deoarece sunt mulþi oameni cu competenþe profesionale de un nivel ridicat, care ne vãd ºi ei documentele ºi munca din altã perspectivã ºi ne pot evidenþia unele aspecte care nouã ne-au scãpat, putând astfel sã ne perfecþionãm activitatea în viitor. Aceasta ar fi singura diferenþã sesizatã de comandantul brigãzii foc- ºãnene deoarece, dupã cum declara, subordonaþii sãi trateazã cu seriozitate orice activitate, indiferent de amploarea sa, pentru cã nu ne permitem sã cheltuim banii contribuabililor fãrã sã ne îndeplinim obiectivele propuse. În plus, mai este ºi mândria fiecãruia de a face parte dintr-o mare unitate foarte cunoscutã, care se mândreºte cu dotarea tehnicã din cea mai modernã ce se poate gãsi în Armata Românã. La ofiþerul de serviciu s-a instalat un panou pe care se treceau incidentele semnalate de conducerea exerciþiului, cãrora structurile din conducerea brigãzilor sau a unitãþilor subordonate trebuia sã le gãseascã soluþii. Dacã în prima zi, pe panou erau trecute douã-trei incidente, în perioada urmãtoare, foile pline de înscrisuri se schimbau de douã-trei ori pe zi. Toate acþiunile au fost atent monitorizate de cãtre evaluatori pentru a releva gradul în care unitãþile stãpânesc procedurile standard de evaluare. Iar aici, compartimentul privind relaþiile civili-militari are destul de mult de lucru, chiar dacã, la prima vedere trãgând cu ochiul în cortul de vis-a-vis, unde era compartimentul operaþii s-ar pãrea cã treaba lâncezeºte. Maiorul Sergiu Bejenaru, ºeful compartimentului, declara cã la un exerciþiu asistat de calculator, cum este CERTEX 07, CIMIC-ul rezolvã toate problemele din aria de operaþii a brigãzii cu privire la civili: coloane de refugiaþi care se deplaseazã de la statul inamic spre statul în care noi acþionãm statul Bacon ºi minimalizeazã interferenþa acþiunilor lor cu cele ale militarilor. Compartimentul domnului maior monitoriza ºi gestiona asistenþa umanitarã pentru refugiaþi. Dovada cã panoul cu incidente este folosit ºi de cei doi cimicari de la Brigada 282 Infanterie Mecanizatã sunt problemele pe care conducerea exerciþiului le trimisese spre rezolvare: refuzul unor localnici de a pãrãsi localitãþile în care urmau sã se ducã acþiuni de luptã deoarece erau în vârstã (incident rezolvat împreunã cu Oficiul Naþional de Refugiaþi ºi Evacuaþi ºi Jandarmeria) sau contracararea unor emisiuni radio care incitau la violenþã ºi la revoltã împotriva forþei grupãrii tactice Granum care acþiona în respectiva arie de operaþii.

7 Eveniment CERTEX 07 Unul dintre incidentele create de cãtre evaluatori a fost scoaterea din luptã a comandantului brigãzii, ca urmare a unei rãni grave. Comanda a fost preluatã de cãtre locþiitor, colonel dr. Nicolae Ciucã. În mod normal, la o astfel de activitate, locþiitorul comandantului ar trebui sã se limiteze numai la ceea ce înseamnã atribuþiile pentru activitatea desfãºuratã în punctul de comandã de rezervã. Însã consider cã trebuie sã depãºim aceste limitãri, în sensul cã trebuie sã fiu în mãsurã sã preiau oricând comanda, iar staff-ul care acþioneazã în acest punct de comandã sã poatã prelua toate elementele punctului de comandã de bazã când situaþia o impune sau, cum ne aflãm acum, la exerciþiu, atunci când este prevãzut în cadrul incidentelor. Domnul colonel Ciucã face parte din cadrele militare ale brigãzii care au o bogatã experienþã în ceea ce priveºte misiunile internaþionale, dar ºi pe linie de comandã. A fost comandant de companie, comandantul Batalionului 26 Infanterie supranumit ºi Scorpionii Roºii, ofiþer în statul-major de brigadã iar, la momentul desfãºurãrii exerciþiului, locþiitor al comandantului Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã. A fost un motiv pentru a-l întreba dacã în ultimii 10 ani s-a modificat semnificativ lucrul în statul-major al unei unitãþi militare. Au apãrut unele modificãri privind principiile acþiunilor militare ca urmare a implementãrii noilor tehnologii. Probabil cã ºi de acum înainte tehnologia se va face simþitã în ceea ce priveºte procesul de luare a deciziei, activitatea în statele-majore etc. Nu au apãrut însã modificãri majore în activitatea desfãºuratã în cadrul comandamentului, deoarece principiile, legile ºi normele luptei armate nu s-au schimbat foarte mult în ultimul deceniu. Fluxul informaþional, în schimb, este mult mai rapid atât de la eºaloanele superioare cãtre noi, cât ºi de la noi spre unitãþile de manevrã. Beneficiem de mijloace de comunicaþii care sunt cât se poate de moderne ºi compatibile cu cele ale armatelor din þãrile membre NATO. Deci, ca sã concluzionez, tehnologia este cea care s-a schimbat foarte mult, nu modalitatea în sine de a realiza actul decizional. Unitãþile evaluate au avut detaºamente trimise în teatrele de operaþii din Balcani sau Orientul Mijlociu ºi sunt dotate cu cea mai nouã tehnicã militarã de care dispune armata românã la ora actualã. De altfel, chiar dacã a fost un exerciþiu asistat de calculator, au fost scoºi în teren peste de oameni ºi peste 300 de maºini, tehnicã de luptã ºi autospeciale. Foto: Lt.col. Florentin PARASCHIV Foto: Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

8 Interviu Pariu pe munca în echipã Pariu pe munca în echipã Interviu cu [eful Direc]iei Informare [i Rela]ii Publice, colonel dr. Ion Petrescu Pentru prima datã de la înfiinþare, la conducerea structurii ministeriale de informare a publicului se aflã un ziarist cu o bogatã experienþã. Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE anghelache.dragos@forter.ro Este o schimbare ce se poate observa din atitudinea dinamicã în abordarea activitãþii de informare publicã, începând de la reconfigurarea website-ului Ministerului Apãrãrii într-o formã mai atractivã ºi interactivã, continuând cu realizarea de produse noi prin care informarea comandanþilor se realizeazã cu mai multã eficienþã ºi mergând pânã la regândirea relaþiilor instituþie-presã ºi instituþie-personal militar. În cele ce urmeazã, colonel dr. Ion Petrescu detaliazã cât ºi cum a fost reconfiguratã, de la nivelul Direcþiei Informare ºi Relaþii Publice, relaþia instituþie-presã militarã. ªi nu numai aceasta. Un semnal de unitate Domnule colonel, în momentul de faþã relaþia ofiþeri de relaþii publice - ziariºti militari poate fi caracterizatã, Foto: Slt. Andreea POPESCU din punctul nostru de vedere, ca fiind cel puþin marginalã. Transformãrile pe care le-aþi iniþiat în cadrul structurii pe care o conduceþi se vor extinde ºi asupra acesteia? Da! Un prim element concret este componenþa mixtã a grupei de informare mobilã, care acþioneazã periodic în teatrul de operaþii din Afganistan: un ofiþer de relaþii publice, un redactor, un cameraman ºi un fotoreporter, care învaþã sã lucreze împreunã. În plus, ca urmare a experienþei de ºapte ani la conducerea Trustului de Presã al Ministerului Apãrãrii, consider cã este necesar sã se lanseze un semnal de unitate pentru aceste echipe mixte. În Armata Românã nu poate exista o baricadã în care de o parte sã fie ziariºtii militari mai mult sau mai puþin îndrãzneþi, iar de cealaltã parte, ofiþerii de relaþii publice mai mult sau mai puþin informaþi. Consider cã tinerii ofiþeri de relaþii publice trebuie sã se bucure de un ajutor profesional, printr-o mediatizare inteligentã efectuatã de colegii care au ºansa sã lucreze în redacþiile militare. În acelaºi timp, ºi structurile de relaþii publice au obligaþia de a-i invita, în primul rând, pe jurnaliºtii militari la evenimentele de referinþã organizate la nivelul categoriei de forþe armate, al Statului Major General sau al Ministerului Apãrãrii. Mai mult, dorim ca asemenea 6 Revista Forþelor Terestre

9 Interviu Pariu pe munca în echipã Direcþiei Informare ºi Relaþii Publice vârful sistemului unde acþioneazã sute de oameni dedicaþi ideii de informare publicã ºi Trustul de Presã al Ministerului Apãrãrii sã devinã piramida profesionalã unde omul de talent care lucreazã la o revistã de categorie de forþe a armatei sau la o publicaþie a actualelor comandamente ale corpurilor de armatã sã aibã ºansa ascensiunii. Pentru cã, dacã nu existã promovare ºi la nivelul presei militare oricât de buni am fi dupã noi nu pot veni tinerii! De aceea, ne dorim ca oameni cu o evoluþie respectabilã sã fie în fruntea unor redacþii. Acest tip de permutãri pot fi observate la conducerea Trustului de Presã al Ministerului Apãrãrii, dar se vor produce ºi la alte publicaþii. Cea mai spectaculoasã promovare este a colegului Dan Gîju, care ºi-a pus amprenta într-o manierã aparte pe editorialele Observatorului militar. Este o sintagmã asupra cãreia trebuie sã reflectãm de-acum înainte, din perspectiva gândirii pozitive! Jurnalistul militar este un profesionist care meritã acelaºi respect ca ºi ofiþerul de informare ºi relaþii publice. Lansare promoþionalã Unde consideraþi cã este locul presei militare teritoriale în ansamblul presei militare din România? Sincer, am o amãrãciune! La publicaþiile corpurilor de armatã sunt ziariºti talentaþi, ºi mã întreb, în câte mii de exemplare sunt citiþi? Întradevãr, ei trebuie sã rãmânã acolo, la fel ºi redacþiile! Consider însã cã pasul urmãtor este ca redacþiile sã devinã subredacþii. Astfel, Clujul ar putea primi douã pagini din Observatorul militar, pe care sã le administreze ca atare. La fel colegii de la Bucureºti ºi de la Iaºi. Cei de la Grupul Naval sã administreze pagina cu Forþele Navale, iar cei de la Cer senin, pe cea a Forþelor Aeriene; în acest fel, putem forma o echipã care sã funcþioneze în reþea. Presa militarã teritorialã reprezintã o valoare ºi, cu respectul cuvenit pentru cei care conduc eºaloanele respective, putem sã-i ridicãm la nivel naþional. Plecând de la cele afirmate anterior, se reconfigureazã ºi rolul ziariºtilor din presa militarã centralã, pentru cã a venit timpul sã fim prezenþi pe piaþã! Într-o primã fazã, cu Observatorul militar, lansat promoþional în octombrie, cu un sumar adaptat la contribuabil, care nu este familiarizat cu problematica specificã armatei. Experienþa pe care o avem cu recent lansata revistã a Direcþiei Informare ºi Relaþii Publice - The Military Observer -, aratã cã un plus de ilustraþii ºi un text concis creeazã atractivitate dacã te focalizezi pe idei mari. În acelaºi timp, venim în întâmpinarea tinerilor care au posibilitatea de a folosi un computer, cu filme înregistrate pe compact-discuri. Dorim sã nuanþãm practica de pânã acum, aceea a transmiterii, de cãtre televiziunea publicã, timp de 15 minute, a filmelor documentar-artistice ºi a reportajelor din teatrele de operaþii, ori trimiterea filmelor la unitãþi. Vom acþiona la nivel individ pentru cã timpul este limitat ºi nimeni nu mai adunã militarii în salã pentru proiecþii optând pentru filmele în variantã electronicã, astfel încât fiecare militar sã le poatã viziona pe computer, unde ºi când are timp. Este o altã generaþie, cãreia trebuie sã ne adaptãm, iar pentru noi este un pariu profesional, pe care ni l-am asumat. Mai mult, Studioul Cinematografic, cu o istorie de 90 de ani, se va unifica în curând cu redacþia militarã de televiziune Pro Patria. Astfel, va rezulta o structurã video puternicã, ce va purta numele de Studioul Cinematografic Pro Patria, cu echipe de cameramani, editori imagine ºi redactori. În acest fel, autovehiculele la dispoziþie vor deservi o structurã unicã, fiind posibil sã avem concomitent în patru locuri tot atâtea echipe, dintre care douã în teatrele de operaþii. Vizibilitate necesarã Domnule colonel, a ridica presa militarã teritorialã la nivel naþional ºi, eventual, a ieºi cu respectivele produse media pe piaþã implicã o calitate adecvatã a tipãriturii. Dar, cu dotarea tehnicã pe care o au publicaþiile teritoriale nu se poate atinge o astfel de performanþã. Cum vedeþi rezolvarea problemei? Parþial, am rãspuns deja. Într-o primã fazã, vor putea fi prezenþi în paginile Observatorului militar. Pentru cã, trebuie sã fim realiºti, sunt ºi orgolii de temperat! În plus, existã posibilitatea presei on-line. Aþi observat cã, de ceva timp, Observatorul militar apare pe Nr

10 Interviu Pariu pe munca în echipã website-ul Ministerului Apãrãrii, cu o zi înainte de difuzare, iar în acelaºi spaþiu virtual au apãrut ºi revistele Viaþa militarã, Spirit militar modern ºi Gândirea militarã româneascã. Vã ofer exclusivitatea anunþului cã aºtept publicaþiile militare teritoriale inclusiv cele de la categoriile de forþe sã ne dea link-urile ºi textele prin care sã le semnalãm prezenþa, cu o zi înainte de apariþie, oferindu-le vizibilitatea de care se bucurã website-ul Ministerului Apãrãrii. Pentru cã o publicaþie militarã este puternicã numai dacã este vizibilã ºi recomandatã celor mai importante zone de decizie. Iar periodicele militare actuale meritã aceastã vizibilitate. Doar Hemingway observa cã este mai bine sã fi vãzut, decât sã fi trecut cu vederea... Dublã misiune Aduc în discuþie un proiect pe care l-aþi lansat mai demult, dar pe care nu l-aþi amintit încã. Mai aveþi în vedere trimiterea de corespondenþi militari în teatrele de operaþii? Deocamdatã, pornind realist de la structura aprobatã a contingentelor militare expediþionare române ce acþioneazã în teatrele de operaþii din Orientul Mijlociu ºi Balcani, ºi mai nou prin escadrila de poliþie aerianã a Forþelor Aeriene Române în spaþiul aerian baltic, nu putem schimba statele de organizare. Însã, vom trimite ºi ziariºti din redacþiile militare teritoriale, pe post de ofiþeri de informare ºi relaþii publice, la detaºamentele din teatru, unde vor avea o dublã calitate: cea de ofiþer de relaþii publice ºi am siguranþa cã se vor descurca minunat, ºi cea de jurnalist, având bucuria de a transmite atât articole pentru publicaþia la care lucreazã, cât ºi corespondenþe pentru emisiunea Ora Armatei ºi pentru sãptãmânalul Observatorul militar. Dupã o asemenea experienþã, omul acela va fi convins cã trebuie sã facã parte dintr-un network! Alãturi de comandanþi Domnule colonel, faceþi parte dintre persoanele care acordã încredere presei on-line. Cum vedeþi echilibrul dintre presa tradiþionalã, tipãritã, ºi cea virtualã? Este un alt pariu pe care trebuie sã-l câºtigãm, dar împreunã! De când am venit la conducerea Direcþiei Informare ºi Relaþii Publice, am dorit ca website-ul ministerului care, dupã cum se poate vedea, ºi-a schimbat forma ºi conþinutul sã fie ofensiv ºi sã ofere zilnic informaþii despre cel puþin unul sau douã evenimente noi. În acelaºi spaþiu virtual poate fi ascultatã ºi emisiunea Ora Armatei, indiferent de zi ºi de orã. Urmeazã sã postãm filme scurte, de câte treipatru minute, realizate la evenimente, precum exerciþiul Proof of Principle. Ar fi necesar ºi un cotidian militar însã, deocamdatã, armata nu ºi-l poate permite în varianta tipãritã. De aceea ne orientãm cãtre varianta electronicã. Ceea ce înseamnã cã va fi necesar sã pregãtim articole pertinente din zona militarã pe mãsura interesului specific mai tinerilor noºtri colegi. Ei alcãtuiesc partea cea mai dinamicã a armatei, primind misiuni pentru care s-au antrenat îndelung. Sunt oameni credibili, iar noi trebuie sã rãspundem acelor realitãþi înfãþiºate de presa civilã pornind de la cazuri de conduitã deviantã, pe care le consider izolate, observabile de altfel ºi în alte zone ale societãþii româneºti cu performanþe reale. Acestea se nasc în locurile unde acþioneazã aceºti oameni tineri, iar ei trebuie valorificaþi. Din acest punct de vedere, presa militarã ºi structurile de relaþii publice trebuie sã fie alãturi de comandanþi. Dacã nu le oferim vizibilitate, nu le suntem utili. Vizibilitatea unui lider militar înseamnã ºansa structurii respective de a-ºi prezenta pachetul de acþiuni derulate în timp. Astfel, camarazii de arme ºi contribuabilii îºi pot da seama cât de valoroºi sunt, la un moment dat, colegii din forþele pentru operaþii speciale de la Târgu- Mureº sau piloþii de la baza aerianã din Bacãu ori marinarii care deservesc o fregatã. Dacã nu ne îndreptãm spre camarazii noºtri în momentele lor de maximã performanþã, ºi nu suntem acolo atunci când au nevoie de noi, nu ne 8 Revista Forþelor Terestre

11 Interviu Pariu pe munca în echipã justificãm rostul: nici ca jurnaliºti militari, nici ca ofiþeri de informare ºi relaþii publice. Flux informaþional constant Existã ºi o întrebare incomodã pe care nu aþi pus-o încã, domnule locotenent-colonel: Se comunicã bine în Armata Românã?. Din fericire, ºeful Statului Major General, amiral dr. Gheorghe Marin, a semnalat în nenumãrate rânduri cã este loc pentru mai bine ºi consider cã avem o datorie în comun: în primul rând noi, cei care oferim vehiculul pentru informaþiile ce trebuie sã meargã cãtre oameni, ºi apoi jurnaliºtii, care trebuie sã le explice. Dumneavoastrã o sã gãsiþi interlocutori interesanþi, care sã dea un plus de detalii despre un ordin, despre o instrucþiune, despre modul cum se aplicã o hotãrâre. Spre exemplu, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, procesul de reducere a Armatei României va fi eºalonat pânã în noiembrie Ceea ce înseamnã cã va trebui sã oferim oamenilor informaþii ºi materiale de presã, astfel încât sã ºtie ceea ce se întâmplã cu unitãþile lor ºi cu armata, în ansamblu. Numai explicând acest proces vor înþelege de ce va creºte numãrul de soldaþi ºi gradaþi voluntari, de maiºtri militari ºi subofiþeri ºi, de ce, în mod firesc, o serie de colegi cu grade mai mari vor trebui sã treacã în rezervã. Este o provocare profesionalã atât pentru dumneavoastrã, cât ºi pentru noi, deoarece trebuie sã asigurãm un flux informaþional constant, apelând la interlocutori avizaþi de la structurile decizionale ale organismului militar, pentru a-i informa pe colegii noºtri în legãturã cu transformãrile ce vor urma. Cuvântul-cheie pentru public relations ºi presa militarã îl constituie echipa. Cea realã. Nu mimatã. Foto: Slt. Andreea POPESCU

12 Actualitate Pe scurt În cursul primei luni de Dialog la dislocarea în teatrul de operaþii din Irak, militarii Batalionului 32 Infanterie Mircea din Timiºoara au avut mai multe întâlniri cu liderii locali din provinciile Dhi Qar ºi Al Muthanna. În cursul întâlnirii s-a discutat despre demararea unor campanii de asistenþã medicalã primarã, precum ºi instalarea unei staþii performante de alimentare cu apã potabilã pentru nevoile zilnice ale localnicilor. Acest tip de contacte au drept scop identificarea problemelor cu care se confruntã populaþia care locuieºte în aria de responsabilitate a batalionului românesc, având în vedere cã una dintre principalele misiuni ale militarilor români în Irak este de a asigura un climat de stabilitate, bazat pe încredere ºi respect reciproc. Foto:... Delegaþie O delegaþie militarã chinezã, condusã de vice-amiralul ShiPing Tong, locþiitorul ºefului Departamentului General de Politicã al Armatei Populare Chineze de Eliberare, a efectuat o vizitã în România, în perioada august. La întâlnirea avutã la Statul Major al Forþelor Terestre, general-locotenent dr.teodor Frunzeti a apreciat cooperarea bilateralã excelentã ºi a prezentat aspecte privind stadiul ºi perspectiva procesului de transformare, modernizarea structurilor de personal ºi a învãþãmântului militar din forþele terestre române. Foarte multe aspecte din procesul de restructurare a Armatei Române ºi a forþelor terestre constituie o experienþã valoroasã, care meritã însuºitã. Pe viitor dorim sã extindem colaborarea între cele douã armate ºi structuri - a menþionat ºeful delegaþiei chineze, vice-amiralul ShiPing Tong. Foto:... În cadrul vizitei din România, delegaþia militarã chinezã a fost primitã la sediul Ministerului Apãrãrii de domnul Teodor Meleºcanu, de directorul Statului Major General, general-locotenent Mihail Orzeaþã, ºi a vizitat Centrul Naþional de Conducere Militarã. Medaliere Foto:... Activitatea militarilor români desfãºuratã în cooperare cu armata Olandei, sub comanda generalului-maior Toon van Loon, a fãcut ca trei ofiþeri români sã fie recunoscuþi pentru meritele lor deosebite, prin acordarea unor medalii comemorative pentru forþele de menþinere a pãcii. Cei trei ofiþeri români, maiorul Emil Bobocea, cãpitanul Dorin Cucolaº ºi cãpitanul Marius Gabriel Vârtej-Lerner au participat în 2007 la misiunea ISAF- Afganistan/Comandamentul Regional de Sud ºi au dat dovadã de un comportament irepro- 10 Revista Forþelor Terestre

13 ºabil în toate situaþiile pe timpul misiunii. Pentru aceasta, ei au fost rãsplãtiþi cu acordarea medaliei comemorative pentru forþele de menþinere a pãcii. Aceastã distincþie a fost instituitã prin decret regal la 23 martie 2001 ºi poate fi conferitã cetãþenilor olandezi sau ai altor naþiuni, care au participat la misiuni în sprijinul pãcii în zone de operaþii olandeze. Medalia comemorativã pentru forþele de menþinere a pãcii este acordatã de cãtre ministrul apãrãrii în consultare cu miniºtrii de externe, justiþiei ºi internelor. Ea este o distincþie oficialã recunoscutã de Guvern. Sediul Statului Major al Forþelor Terestre din Bucureºti a gãzduit pe 27 august, în prezenþa generalului-locotenent dr.teodor Frunzeti, ceremonia de medaliere a acelor trei ofiþeri din forþele terestre. Din partea autoritãþilor olandeze au participat la ceremonie ambasadorul Regatului Þãrilor de Jos - Excelenþa Sa, Jaap L.Werner, care a înmânat medaliile militarilor români ºi ataºatului apãrãrii al Olandei, locotenent-colonel Jan Korteweg. La aceastã ceremonie Excelenþa Sa, Jaap L.Werner a þinut sã-ºi exprime mulþumirea faþã de militarii români ºi, totodatã, a semnat în Cartea de Onoare. La ceremonie au participat reprezentanþi ai forþelor terestre: general de brigadã Dan Ghica-Radu, general de brigadã dr. Nicolae N. Roman,general de brigadã Alexandru Cornel Pinete, general de brigadã dr. Ion Bârloiu, general de brigadã Avram Cãtãnici. Comunicare modernã Actualitate Pe scurt Noul comandant al Divizei Multinaþionale de Sud-Est, general-maior Graham Binns, a vizitat în luna august, campul românesc DRACULA din baza militarã multinaþionalã de la Tallil, Irak. Întâlnirea cu militarii români a avut loc la numai câteva zile dupã preluarea de cãtre generalul britanic a comenzii Diviziei Multinaþionale de Sud-Est, grupare de forþe din care face parte ºi Batalionul 32 Infanterie Mircea. În cadrul vizitei, comandantul infanteriºtilor din Timiºoara, locotenent-colonelul Cristian Dinulicã, i-a prezentat generalului Binns structura, capabilitãþile, dotarea unitãþii, zona de responsabilitate, precum ºi misiunile pe care le executã militarii români în cele douã provincii: Dhi Qar ºi Al Muthanna. La întâlnirea cu militarii batalionului, comandantul Diviziei Multinaþionale de Sud-Est a afirmat cã trupele româneºti se bucurã de o imagine foarte bunã în rândul populaþiei irakiene, ceea ce este foarte important pentru divizia pe care o comandã, ce are în subordine ºi Batalionul 32 din România. Totodatã, generalul Binns ºi-a exprimat încrederea în profesionalismul, devotamentul ºi abilitatea militarilor români ºi a accentuat importanþa deosebitã pe care o au misiunile executate de Scorpionii Galbeni pentru forþele Coaliþiei. Cooperarea militarã româno-americanã ºi româno-francezã se intensificã ºi în domeniul informãrii ºi relaþiilor publice. ªeful Direcþiei Informare ºi Relaþii Publice, colonel dr.ion Petrescu, a avut în cursul lunii august întâlniri cu Nr ataºatul apãrãrii al SUA, colonel dr. Barbara Kuennecke ºi cu ataºatul apãrãrii al Franþei, locotenent-colonel Michael Lignée. La întâlnirea cu oficialitãþile americane, ºeful DIRP i-a informat Foto: Trustul de Presã al Ministerului Apãrãrii Examenul naþional de bacalaureat a fost susþinut de absolvenþii claselor a XII-a din colegiile militare liceale în perioada 25 iunie- 5 iulie. Acesta a constat în douã probe comune (la limba ºi literatura românã, scris ºi oral, ºi la una din limbile moderne de circulaþie internaþionalã studiate în liceu) ºi trei examene diferenþiate. Pentru elevii colegiilor militare liceale, probele diferenþiate au fost cele corespunzãtoare profilului militar, specializãrii matematicã-informaticã ºi opþiunilor absolvenþilor. Rezultatele la bacalaureat au fost urmãtoarele: Colegiul Militar Liceal ªtefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc: prima medie de bacalaureat a fost 9,83, iar ultima medie 9,01. Colegiul Militar Liceal Dimitrie Cantemir din Breaza: prima medie de bacalaureat a fost 9,71, iar ultima medie 8,45. Colegiul Militar Liceal Mihai Viteazul din Alba Iulia: prima medie de bacalaureat a fost 9,95, iar ultima medie 8,40. Cea mai mare medie pe cele trei colegii militare liceale - 9,95 - a fost obþinutã de Voicu Claudia de la Colegiul Militar Liceal Mihai Viteazul din Alba Iulia. 11

14 Actualitate Pe scurt pe aceºtia cu privire la proiectul de îmbunãtãþire a comunicãrii interne în Armata României ºi prin folosirea experienþei American Forces Network (Televiziunea Forþelor Armate Americane), în urma unei apropiate documentãri a experþilor militari români în comunicare publicã, la un studio AFN din Europa. Colonel dr. Barbara Kuennecke a salutat aceastã iniþiativã, beneficã pentru dezvoltarea cooperãrii între experþii români ºi americani, considerând activitatea de informare corectã, la timp ºi în flux continuu a militarilor ca fiind esenþialã pentru succesul misiunilor încredinþate profesioniºtilor din cele douã armate. În cadrul întâlnirii avute cu reprezentanþii francezi au fost trecute în revistã repere ale unei noi abordãri a relaþiilor publice de cãtre structurile de specialitate din cele douã armate. ªeful DIRP a precizat principalele aspecte ale proiectului de îmbunãtãþire a comunicãrii interne în Armata României. Acesta implicã ºi o perfecþionare a comunicãrii externe prin difuzarea publicaþiilor militare în circuitul public, experienþa francezã în acest domeniu fiind una de referinþã. Ataºatul francez al apãrãrii a apreciat cã un viitor dialog între experþii militari români ºi francezi, la Paris, pe probleme vizând strategii în comunicare modernã ºi formule publicistice atractive în presa militarã, constituie un cadru adecvat pentru un schimb de experienþã benefic ambelor pãrþi. Ministrul apãrãrii la Piteºti Ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu, ºi directorul Statului Major General, general-locotenent dr. Mihail Orzeaþã, au vizitat la sfârºitul lunii august, unitãþi ºi instituþii militare de învãþãmânt din garnizoana Piteºti. Delegaþia condusã de ministrul apãrãrii, din care fac parte specialiºti din Statul Major General ºi Statul Major al Forþelor Terestre, s-a întâlnit cu personalul ªcolii Militare de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre ºi cu cel al ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã Mihai Viteazul. Cu acest prilej, conducerea Ministerului Apãrãrii a fost informatã despre modul de desfãºurare a procesului de învãþãmânt ºi instruire a militarilor, despre condiþiile de viaþã ºi problemele sociale ale cursanþilor ºi personalului didactic. Vizitarea unitãþilor militare argeºene a continuat seria activitãþilor întreprinse de ministrul Teodor Meleºcanu pentru cunoaºterea ºi rezolvarea operativã a problemelor care privesc creºterea calitãþii vieþii personalului militar ºi civil din armatã ºi continuarea procesului de reformã a învãþãmântului militar. Foto: Trustul de Presã al Ministerului Apãrãrii 12 Revista Forþelor Terestre

15 Foto:... Cercetaºi Foto: Trustul de Presã al Ministerului Apãrãrii Actualitate Pe scurt La comanda SEEBRIG a fost numit, în cadrul unei ceremonii care s-a desfãºurat joi, 12 iulie, la Istanbul, generalul de brigadã dr. Virgil Bãlãceanu. În acelaºi cadru, a avut loc ºi preluarea preºedinþiei Iniþiativei Procesului Reuniunilor Miniºtrilor Apãrãrii din Sud-Estul Europei (SEDM) de reprezentantul Macedoniei, doamna Radica Gareva. România asigurã opt militari în cadrul comandamentului SEEBRIG, care este dislocat pânã în anul 2011, la Istanbul. Generalul de brigadã Virgil Bãlãceanu a fost comandant al Brigãzilor 34 Mecanizatã Teritorialã ºi 2 Infanterie Uºoarã. În perioada august 2006 iunie 2007, a îndeplinit funcþia de locþiitor al Reprezentantului Militar al României la NATO ºi UE. A absolvit Academia de Înalte Studii Militare, Facultatea de Istorie-Filozofie din cadrul Universitãþii Bucureºti, Cursul internaþional de management al resurselor de apãrare din Monterey, California, SUA, Colegiul de Rãzboi al Forþelor Terestre Americane din Carlisle, Pennsylvania, SUA ºi Cursul NATO Executive Master la Colegiul NATO de la Roma. Deþine titlul de doctor în ºtiinþe militare. Festivitatea de încheiere a Taberei de varã pentru cercetaºi, ediþia a IV-a, organizatã de Ministerul Apãrãrii în parteneriat cu Autoritatea Naþionalã pentru Tineret, a avut loc pe data de 12 august, la sediul Academiei Forþelor Terestre Nicolae Bãlcescu din Sibiu. Activitatea s-a desfãºurat în prezenþa ºefului Direcþiei Informare ºi Relaþii Publice, colonel dr. Ion Petrescu, ºi a prorectorului Academiei Forþelor Terestre, colonel dr. Benone Sfârlog. Timp de opt zile, tinerii cercetaºi au avut posibilitatea sã-ºi dezvolte cunoºtinþele despre Armata României ºi NATO, sã afle despre posibilitãþile tehnicii de luptã a forþelor terestre ºi sã-ºi valorifice calitãþile fizice, trãsãturile moral-volitive ºi afective, spiritul de competiþie ºi cel de echipã, prin activitãþi de instrucþie cu specific militar. Festivitatea s-a încheiat cu înmânarea diplomelor de participare ºi de recunoaºtere a efortului depus în cadrul competiþiilor sportive (fotbal, baschet, volei ºi înot) de cãtre cei doi instructori, locotenent Virgil Nicolau - comandant pluton cercetare în cadrul Batalionului 2 Infanterie Cãlugãreni ºi plutoniermajor Mioara Cioran - subofiþer de stat-major în cadrul Secþiei Învãþãmânt a Academiei. Nr Ceremonialul de înãlþare în gradul de sublocotenent a promoþiei 2007 a Academiei Forþelor Terestre din Sibiu a avut loc vineri, 27 iulie, în Piaþa Mare a municipiului Sibiu. În urma rezultatelor deosebite obþinute pe parcursul pregãtirii în academie, dar ºi în urma examenului de licenþã, au fost declaraþi ºefi de promoþie sublocotenent Ana Maria CONSTANTIN- în specializarea managementul organizaþiei, sublocotenent Emil GRANDEL- în specializarea management economicofinaciar ºi sublocotenent Liana ªORODOC - în specializarea administraþie publicã. ªeful promoþiei 2007 al Academiei Forþelor Terestre, intitulatã onorific ºi Integrare Europeanã, a fost declarat sublocotenentul Ana Maria CONSTANTIN. Detalii în secþiunea Alma mater. 13

16 Actualitate Pe scurt Sinistraþi Militari din cadrul forþelor terestre au intervenit la începutul lunii septembrie, cu tehnica din dotare, în localitatea Tecuci din judeþul Galaþi, pentru ajutorarea populaþiei sinistrate ºi limitarea efectelor inundaþiilor. Cei 45 de militari din Batalionul 300 Infanterie din Galaþi au acþionat pentru evacuarea populaþiei sinistrate ºi sprijinirea autoritãþilor locale la distribuirea de apã ºi alimente. De asemenea, militarii au sprijinit subunitãþile Inspectoratului Naþional pentru Situaþii de Urgenþã pentru intervenþia în municipiul Tecuci ºi în localitãþile Munteni ºi Berheci. Totodatã, efective ale armatei au ajutat echipajele de Poliþie Rutierã sã degajeze cãile de comunicaþie. La ordinul ministrului apãrãrii, Teodor Meleºcanu, detaºamente ale forþelor terestre, cu tehnica aferentã, sunt pregãtite, în garnizoanele de reºedinþã, pentru ca, la solicitarea autoritãþilor centrale ºi locale, sã fie în mãsurã sã acþioneze în zonele sinistrate. Cultul eroilor Douã ceremonii dedicate împlinirii a 63 de ani de la luptele din august 1944 au fost organizate în Bucureºti, la 30 august, de Ministerul Apãrãrii, Oficiul Naþional pentru Cultul Eroilor ºi Ministerul Internelor ºi Reformei Administrative. Astfel, la ora 09.00, la Podul Mioriþa a fost dezvelitã o placã dedicatã militarilor români cãzuþi la datorie în luptele pentru apãrarea Capitalei, iar la ora a fost inauguratã parcela de onoare în care vor fi reînhumate osemintele unor eroi cãzuþi în acea zonã în urmã cu 63 de ani. Concursul Regional de Orientare s-a desfãºurat la Predeal, în perioada 7-15 august 2007, sub egida Consiliului Internaþional al Sportului Militar. La linia de start s-au aliniat 48 de sportivi militari din patru þãri: Lituania, Polonia, Turcia ºi România, care s-au întrecut pe traseele stabilite în împrejurimi, în probe de orientare pe distanþe scurte, medii ºi lungi. Concursul a fost organizat de Secþia Educaþie Fizicã ºi Sport a Orientare Repatriere Statului Major General, în colaborare cu Federaþia Românã de Orientare ºi Clubul Sportiv Mentor Silva din Bucureºti. Organizatã sub deviza Prietenie prin sport, competiþia are ca obiective promovarea spiritului de echipã, dezvoltarea ºi valorificarea calitãþilor fizice ale participanþilor, precum ºi întãrirea relaþiilor de prietenie între militarii armatelor membre ale Consiliului Internaþional al Sportului Militar. În Cetatea Aradului s-a desfãºurat la 30 august ceremonialul militar ºi religios prilejuit de repatrierea militarilor Batalionului 191 Infanterie Colonel Radu Golescu care au activat în cadrul ROFND XIV în provincia Kosovo. Timp de ºase luni, militarii arãdeni au executat în cadrul KFOR peste de misiuni cu specific de menþinere a pãcii - patrule, control trafic, escortã convoaie, paza unor obiective importante, asistenþã umanitarã ºi intervenþii în situaþii deosebite. Foto: Trustul de Presã al Ministerului Apãrãrii 14 Revista Forþelor Terestre

17 Actualitate Pe scurt WISE FORESIGHT Exerciþiul Militari din Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menþinere a Pãcii au participat, în perioada 3-14 septembrie, la exerciþiul WISE FORESIGHT HU 2007, care s-a desfãºurat în localitatea Varpalota din Ungaria. WISE FORESIGHT HU 2007 se înscrie în programul de pregãtire în comun a militarilor români din Batalionul 191 Infanterie Radu Golescu din Arad cu cei unguri din Brigada 5 Infanterie din Hodmezovasarhely ºi vizeazã desfãºurarea de activitãþi specifice în cadrul unei misiuni sub mandat ONU. În prima etapã, militarii români ºi unguri au desfãºurat un exerciþiu de simulare asistat de calculator, prin care s-a urmãrit antrenarea participanþilor în planificarea misiunilor ºi în rezolvarea unor situaþii similare cu cele din teatrele de operaþii din Irak sau Afganistan. Activitãþile au continuat în poligonul Ujmabor, unde s-au executat misiuni de pazã ºi escortã, precum ºi de evacuare de tehnicã ºi personal. Spre sfârºitul exerciþiului a avut loc Ziua Distinºilor Vizitatori, la care au participat oficialitãþi militare ºi civile din Ungaria ºi România. La activitate au fost prezenþi general Havril Andras - ºeful Statului Major General al armatei ungare, general-maior dr. Ioan Ciupei - comandantul Corpului 4 Armatã Teritorial, ºi general de brigadã Alexandru Rus - comandantul Brigãzii 81 Mecanizate. Convocare Proof of Principle efectuat în comun de Statul Major al Forþelor Terestre din România ºi Forþele Terestre Americane staþionate în Europa, USAREUR, s-a desfãºurat la Baza Aerianã Mihail Kogãlniceanu ºi în Poligonul Babadag, în perioada 17 august-22 octombrie Exerciþiul a avut scopul de a verifica potenþialul de instruire în comun a trupelor române ºi americane, în cadrul facilitãþilor militare puse la dispoziþie de România, fiind în acelaºi timp, un bun prilej pentru a evidenþia capacitatea armatei române de a planifica ºi desfãºura acþiuni militare împreunã cu aliaþii sãi. Peste 250 de militari români au executat în comun cu trupele americane misiuni de cercetare, reacþie la ambuscadã, patrulare, puncte de control trafic, precum ºi trageri reale cu armament de calibru mic. Exerciþiul s-a desfãºurat în baza acordului dintre România ºi Statele Unite ale Americii privind activitãþile forþelor Statelor Unite staþionate pe teritoriul României, semnat în 2005 ºi ratificat de Parlamentul României în Exerciþiul WISE FORESIGHT HU 2007 s-a desfãºurat în perioada 3-14 septembrie în localitatea Varpalota din Ungaria, unde au fost prezenþi ºi militari din Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menþinere a Pãcii. Militarii Batalionului 151 Infanterie Lupii Negri au fost gazdele convocãrii privind organizarea ºi desfãºurarea instrucþiei în etapa instrucþiei plutonului, desfãºuratã la sfârºitul lunii mai. Aceastã activitate a fost organizatã ºi condusã de compartimentul S3 al Nr Foto: Trustul de Presã al Ministerului Apãrãrii Brigãzii 15 Mecanizatã, participanþi fiind ºefii compartimentelor similare de la batalioane, comandanþii de companii (baterii) ºi subofiþerii din unitãþile ºi subunitãþile subordonate brigãzii. Agenda convocãrii a cuprins dezbateri referitoare la organizarea ºi desfãºurarea instruirii trupelor, WISE FORESIGHT HU 2007 se înscrie în programul de pregãtire în comun a militarilor români din Batalionul 191 Infanterie Radu Golescu din Arad cu cei maghiari din Brigada 5 Infanterie din Hodmezovasarhely ºi vizeazã desfãºurarea de activitãþi specifice în cadrul unei misiuni sub mandat ONU. În prima etapã, militarii români ºi maghiari au desfãºurat un exerciþiu de simulare asistat de calculator, prin care s-a urmãrit antrenarea participanþilor în planificarea misiunilor ºi în rezolvarea unor situaþii similare cu cele din teatrele de operaþii din Irak sau Afganistan. Activitãþile au continuat cu o secvenþã practicã, în poligonul Ujmabor, unde s-au executat misiuni de pazã ºi escortã, precum ºi de evacuare de tehnicã ºi personal. La Ziua Distinºilor Vizitatori au participat oficialitãþi militare ºi civile din Ungaria ºi România. Au fost prezenþi general Havril Andras - ºeful Statului Major General al armatei ungare, general-maior dr. Ioan Ciupei - comandantul Corpului 4 Armatã Teritorial, ºi general de brigadã Alexandru Rus -comandantul Brigãzii 81 Mecanizate. 15

18 Actualitate Pe scurt precum ºi activitãþi practic-demonstrative. În deschidere, ºeful compartimentului S3 al comandamentului brigãzii, colonel Florin Helman, a prezentat principalele aspecte teoretice legate de principiile instruirii, responsabilitãþile personalului implicat în organizarea ºi evaluarea instruirii, integrarea instruirii individuale ºi colective. Foto: Trustul de Presã al Ministerului Apãrãrii Au urmat prezentãrile maiorului Vadim Dobrea ºi cãpitanului Cãtãlin Grãdinariu, în care au fost detaliate aspecte legate de principalele activitãþi de instruire, instruirea statului-major, a liderilor ºi subunitãþilor, rolul liderilor în instruire, feedback-ul instruirii, fiºele de instruire ºi evaluare ºi analiza post-acþiune. Componenta practic-aplicativã a convocãrii a vizat o paletã largã de activitãþi de instruire desfãºurate în cadrul Batalionului 151 Infanterie, începând cu desfãºurarea unei ºedinþe de educaþie fizicã militarã ºi pânã la desfãºurarea de exerciþii tactice la nivel pluton. Conducerea exerciþiilor a fost asiguratã de ºeful S3 al batalionului, maior Marius Iacobuþ, care a prezentat participanþilor la convocare o parte din baza materialã pentru instrucþie ºi specificul fiecãrei ºedinþe de instruire prezentate de militarii batalionului. Convocarea s-a încheiat cu analiza post-acþiune, în care s-au identificat ºi analizat principalele cerinþe ºi standarde ce asigurã instruirea trupelor conform unei concepþii unitare la nivelul brigãzii, precum ºi nevoia de armonizare a sistemelor de evaluare ºi evidenþã a nivelului de instruire cu normele specifice forþelor terestre. (E.B.) Salã de sport Foto:... Bãnãþenii din Batalionul 32 Infanterie Mircea, în momentele de pauzã dintre executarea misiunilor, au depus eforturi susþinute pentru a-ºi îmbunãtãþi condiþiile de recreere. Succesul misiunii constã ºi în oferirea pentru militari a unor condiþii foarte bune de relaxare ºi petrecere a timpului liber. Activitãþile relaxante pe care le desfãºoarã atunci când nu sunt în misiuni, oferã pe lângã tonusul necesar pentru a fi mereu în formã ºi o stare pozitivã a moralului, care are impact major asupra bunei desfãºurãri a acþiunilor militare. Aceste lucruri au fost conºtientizate de comanda batalionului timiºorean, care a dispus mutarea fostei sãli de sport, aflatã într-un cort, într-un nou spaþiu. Acesta este dotat cu aparate de aer condiþionat, frigidere pentru rãcirea ºi pãstrarea lichidelor ºi aparate de gimnasticã ºi forþã care permit antrenarea tuturor grupelor musculare. Comandantul Batalionului 32 Infanterie, locotenent-colonel Cristian Dinulicã, a tãiat panglica noii sãli de sport, a ciocnit o cupã de ºampanie (fãrã alcool) cu militarii prezenþi la activitate ºi a asistat la sfinþirea acesteia, care s-a fãcut printr-o scurtã slujbã þinutã de preotul detaºamentului. (C.C.) 16 Revista Forþelor Terestre

19 Actualitate General David D.McKiernan Parteneri pe câmpul de luptã Interviu cu comandantul general al Forþelor Terestre Americane din Europa ºi al Armatei a 7-a, general David D.McKiernan Maior Renato NADOLU USAREUR se aflã într-un continuu proces de transformare. Înfiinþarea acestei baze militare în România se înscrie în cadrul acestui proces? Vãd JTF-E ca o parte a procesului de transformare a forþelor terestre americane în Europa, iar în mãsura în care se înscrie pe linia procesului global de transformare al NATO, ne creeazã oportunitatea deosebitã de a ne antrena într-un mediu multinaþional. Astfel, unul din obiectivele mele în calitate de comandant al USAREUR este sã contruiesc astãzi forþele coaliþiei viitorului, prin antrenamente ºi menþinerea lor în stare operativã. JTF-E ne dã posibilitatea de a ne antrena cu militari români ºi bulgari, fãcând astfel un schimb valoros de tehnici, tactici ºi proceduri. Noi nu stabilim baze americane în România ºi Bulgaria, noi vrem sã ne antrenãm în bazele dumneavoastrã de aici. Nr

20 Actualitate General David D.McKiernan Instruirea constituie un element deosebit de important în activitatea USAREUR. Conceptul JTF-E face parte din viziunea dumneavoastrã privind instruirea? Consider cã instruirea la nivelul secolului XXI trebuie sã fie una de arme întrunite, incluzând forþele terestre, aeriene ºi navale, forþele speciale ori de câte ori este nevoie, ºi trebuie sã aibã loc într-un climat multinaþional. Aºadar, conceptul JTF-E presupune instruirea de tip joint în mediu multinaþional. Ce mãsuri întreprinde USAREUR pentru îmbunãtãþirea calitãþii vieþii personalului militar? Recent, trupele de uscat ale SUA au hotãrât ca durata unei misiuni în teatrele de operaþii sã fie de 15 luni. Perioada de rotaþie pentru forþele terestre regulate (active) au ajuns în prezent la 15 luni atât în Irak cât ºi în Afganistan, ca urmare a solicitãrilor de trupe, dar ºi pentru a ne asigura cã avem la dispoziþie cel puþin un an între rotaþii. Perioada aceasta este necesarã ca unitãþile sã aibã timpul necesar recuperãrii dupã misiune, reluãrii ciclului de instruire ºi pentru integrarea noului personal. Acest fapt se traduce într-un stres (presiune) suplimentar asupra militarilor noºtri ºi familiilor lor, de aceea, noi, USAREUR, ca ºi restul US Army, realizãm numeroase schimbãri pentru a asigura cele mai bune condiþii posibile militarilor noºtri ºi familiilor pe timpul cât forþele noastre se aflã la misiune. Aveþi ca obiectiv ºi creºterea capacitãþii operaþionale ºi interoperabilitãþii cu partenerii din NATO ºi coaliþie. Ce întreprindeþi în acest sens? Cred cã putem vorbi despre partea tehnicã a interoperatibilitaþii ºi despre cea intelectualã. Partea tehnicã a interoperatibilitãþii se referã la echipamentele militare, la asigurarea compatibilitãþii sistemelor informatice, la asigurarea sistemelor de recunoaºtere a partenerilor de coaliþie în câmpul de luptã. Partea intelectualã a interoperatibilitãþii se referã la faptul cã ne putem antrena împreunã, la faptul cã liderii noºtri militari se cunosc între ei, cã au construit relaþii interpersonale, cã au înþeles modul în care vom desfãºura operaþii în comun; de aceea pot sã afirm cã JTF-E ne permite sã le realizãm pe amândouã. Avem militari români ce se antreneazã cu tehnica

21 Actualitate General David D.McKiernan militarã româneascã, avem militari americani ce se antreneazã cu echipamente româneºti, iar ceea ce este cel mai important este faptul cã facem un schimb valoros de tactici, tehnici ºi proceduri. Începând cu noiembrie 2007 USAREUR va avea dislocate aproximativ 60% din efective în teatrele de operaþii. Este un efort deosebit atât pentru USAREUR, cât ºi pentru familiile militarilor. În aceastã iarnã, aproape jumãtate din efectivele USAREUR vor fi dislocate în teatre de operaþii, în special în Irak, Afganistan ºi Kosovo. Acesta este un efort considerabil pentru USAREUR, cât ºi un stres ºi o tensiune pentru familiile noastre. De aceea este de datoria noastrã, ca furnizor de forþe, sã asigurãm militari bine instruiþi pentru misiune ºi sã avem grijã de familiile militarilor pe timpul cât sunt dislocaþi în teatrele de operaþii. Punem astfel un accent deosebit pe acest ultim aspect. Activitatea JTF-E nu înseamnã numai instruire. Militarii americani se vor implica ºi în alte proiecte. Care sunt acestea? În acelaºi timp, vrem sã ne asigurãm nu numai cã ne instruim într-o manierã cât mai realistã cu militarii români, dar ºi cã suntem oaspeþi buni, ºi cã pe timpul antrenamentelor desfãºurate în România realizãm investiþii în infrastructura de antrenament, în bazele ºi poligoanele de instruire. Totodatã, ne implicãm în proiectele de investiþii ale comunitãþii; chiar în acest moment suntem angrenaþi întrun proiect de renovare a unei clinici medicale din Constanþa, activitate în care sunt implicaþi geniºtii americani. Pe viitor ne vom implica ºi mai mult în astfel de proiecte, pe mãsurã ce vom continua instruirea pe bazã rotaþionalã a forþelor JTF-E. Un alt aspect pe care eu îl consider deosebit de important este procesul de restructurare pe care armata românã îl parcurge, iar pentru aceasta trebuie avutã în vedere dezvoltarea unui corp profesionist al maiºtrilor ºi subofiþerilor (NCO). ªi cred cã aþi observat faptul cã ori de câte ori vin în România sunt însoþit de plutoniermajor Savussa, care are ca misiune sã contribuie la creºterea ºi dezvoltarea acestui corp al gradaþilor profesioniºti, prin instruirea, educarea ºi promovarea în poziþiile cuvenite, ca o parte importantã a procesului de transformare. Nr

22 Forþele terestre în Foto: locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

23 acþiune SUMAR Pregãtire pentru deºert p.22 Aspecte de la pregãtirea militarilor Batalionului 32 Infanterie "Mircea" pentru plecarea în teatrul de operaþii din Afganistan Transmisioniºtii din Bãnie p.26 Batalionul 1 Instrucþie Transmisiuni pregãteºte o nouã serie de soldaþi ºi gradaþi voluntari Dimineþile fierbinþi ale cercetaºilor p.29 O zi de instrucþie pentru cercetaºii din Batalionul 22 Vânãtori de Munte Experienþele lacustre ale geniºtilor p.32 Geniºtii din Brigada 10 Geniu s-au pregãtit timp de zece zile în tabãra de instrucþie la apã Baza 71 Aerianã, la un sfert de secol p.36 Reporterii publicaþiei Corpului 4 Armatã Teritorial au fost alãturi de colegii aviatori din Turda atunci când unitatea lor a împlinit 25 de ani de existenþã Zborul - jumãtate chin, jumãtate timp p.39 O zi printre militarii de la Batalionul 60 Paraºutiºti Un vis ce se vrea a fi realitate p.43 O pledoarie pentru schimbarea de atitudine, în presa militarã clujeanã ºi un vis ce se doreºte a deveni realitate Bacãu - Friendship 2007 p.44 Exerciþiu de instruire în comun cu profesioniºtii din Batalionul 498 Paraºutiºti ºi un detaºament de valoare pluton din Brigada 1 Comando a Forþelor Armate ale Turciei Compania SHIRBRIG a trecut testul Mãlina p.46 Compania SHIRBRIG din Batalionul 151 Infanterie Lupii Negri a executat trageri reale, în poligonul Smârdan

24 Forþele terestre în acþiune Batalionul 33 Infanterie Pregãtire pentru deºert Douãzeci iunie, ora nouã treizeci. Poligonul ªtiuca, judeþul Timiº, la peste 60 de kilometri de Timiºoara; locul de baºtinã al militarilor Batalionului 32 Infanterie Mircea. Locotenent Alice MOLDOVAN Radio Timiºoara, emisiunea Uniþi sub tricolor Dimineaþã fierbinte de varã, undeva pe dealurile uºor împãdurite din vestul þãrii. Liniºte. Liniºtea cântecului de pasãre ºi a zumzetului permanent a tot ceea ce este viu în jurul nostru. Militarii din statul- major al unitãþii, deºi în poligon, sunt atent aplecaþi pe tastaturile calculatoarelor. Ce înseamnã minunatul secol XXI! Staþiile transmisioniºtilor pãcãne abia perceptibil, dând de ºtire tuturor cã, ceea ce a fost îndelung pregãtit, este pe punctul de a începe. Puþina umbrã fãcutã de copacii din jurul luminiºului adãposteºte militari în aºteptare. Pregãtiþi, echipaþi. Atenþi doar la ceea ce pãrea o pasãre a pãdurii pe nesfârºitul cer de varã. Apoi, pasãrea a devenit albinã ºi nu avea aripi avea elice! Soseau elicopterele escadrilei de la Timiºoara care desfãºurau, în comun cu infanteriºtii timiºoreni, un exerciþiu complex ºi dificil: coborârea în rapel din elicopter. Cuminþi, ascultãtoare, cele douã elicoptere au aterizat la punct fix ºi din nou liniºte! În stânga noastrã stau militarii. Aliniaþi ºi complet echipaþi cu hamurile de alpinism, cordelina, casca ºi atât de utilele mãnuºi, primesc ultimele indicaþii înainte de a se sui în elicopter. Prima grupã de cercetaºi, aceia care au în pregãtire ºi un astfel de antrenament, se îndreaptã încrezãtori spre pasãrea aºezatã cuminte la locul ei. Aceasta îi va duce în înalturi; în timp ce mãiestria piloþilor þine aparatul în aer, parcã þintuit de o mânã nevãzutã, militarii vor coborî pe corzi de la o înãlþime de aproximativ 20 m. Foto: locotenent Alice MOLDOVAN 22 Revista Forþelor Terestre

25 Forþele terestre în acþiune Batalionul 33 Infanterie Nu le va fi uºor, dar ei sunt cercetaºi, mereu primii oriunde merg, pentru a le asigura colegilor lor un drum sigur, o cale mai fãrã de primejdii. Înainte de aceastã coborâre, au fãcut pregãtire la stâncã ºi coborâre în rapel de pe pod. Începutã acum douã sãptãmâni, tabãra de instrucþie a militarilor Batalionului 32 Infanterie Mircea în poligonul ªtiuca a ajuns la ora concluziilor ºi a aprecierilor. Fiecare militar, începând cu soldaþii ºi gradaþii voluntari, cu comandanþii de grupe, de plutoane ºi de companii ºi pânã la statul-major ºi comandantul batalionului s-au autoevaluat ºi au fost evaluaþi, la rândul lor. Concluzia celor douã sãptãmâni: obiectivele au fost îndeplinite. Chiar dacã din tonul ºi privirile militarilor se remarcã nota de mândrie ºi satisfacþie pentru lucrul bine fãcut, cuvintele lor nu denotã decât firescul programului zilnic al militarului profesionist. Dacã ar fi sã derulãm firul acestor douã sãptãmâni, ar arãta în felul urmãtor: militarii s-au deplasat în tabãra de la ªtiuca, cu toatã tehnica militarã ºi armamentul din dotarea infanteriºtilor. Adicã de la transportoarele blindate ºi pânã la bucãtãria de campanie. Odatã tabãra instalatã, a început pregãtirea propriu-zisã: pregãtirea subunitãþilor de cercetare, împreunã cu o escadrilã de elicoptere, timp în care plutonul medical a executat un exerciþiu pentru evacuarea rãniþilor de pe câmpul de luptã, desfãºurat tot cu sprijinul piloþilor militari; de data aceasta au fost implicate elicopterele MEDEVAC de la Giarmata, special adaptate pentru astfel de intervenþii. În paralel cu aceºtia, militarii artileriºti ºi infanteriºti din Batalionul 32 Infanterie au desfãºurat antrenamente specifice, care au precedat exerciþiile tactice cu trageri de luptã atât cu plutonul de infanterie, cât ºi cu cel de aruncãtoare de 82 mm. Scopul acestui exerciþiu a fost realizarea coeziunii la nivelul plutonului, în vederea executãrii oricãrui tip de misiune. Referitor la acest aspect, cãpitanul Cristian Cãnuci, ofiþerul de relaþii publice al detaºamentului pentru Afganistan, declara: Au fost executate activitãþi complexe, care au pus militarii batalionului în situaþia de a lucra împreunã douãzeci ºi patru de ore din douãzeci ºi patru. S-a lucrat la coeziune, s-a lucrat la perfecþionarea deprinderilor, obiectivele au fost atinse în totalitate, iar standardele de pregãtire ale militarilor noºtri se aflã la un nivel înalt. Cei care au fost la modul absolut propriu de data aceasta în focul luptei au fost ºi cei mai tineri ofiþeri, sublocotenenþii, aflaþi la început de carierã ºi la primele lor evaluãri în calitate de comandanþi de plutoane. Fie ele de infanterie sau de artilerie. La început de carierã este foarte important sã urmezi anumiþi paºi - relata sublocotenentul Dorina Dobra- Olteanu. Aºadar, comandant de pluton este prima funcþie ºi consider cã trebuie sã învãþãm din fiecare funcþie câte ceva, de aceea aº vrea sã trec prin aceastã perioadã comunã. Foto: locotenent Alice MOLDOVAN Nr

26 Forþele terestre în acþiune Batalionul 33 Infanterie Foto: locotenent Alice MOLDOVAN Plutonul de infanterie s-a descurcat foarte bine iar eu, ca ºi comandant de pluton, sunt foarte mulþumitã de rezultatele obþinute. Militarii pe care-i am în subordine sunt foarte receptivi la cerinþele pe care le au din partea mea. Avem un colectiv foarte bine închegat, coeziunea s-a realizat, antrenamentele au fost la un nivel foarte ridicat, de asemenea, ceea ce mã face sã afirm cã am încredere deplinã în subordonaþii mei. De partea cealaltã, la plutonul de aruncãtoare 82 mm, sublocotenentul Cãtãlin Drãgan aprecia cã tragerea s-a executat în condiþii foarte bune ºi au realizat cã dupã lunile de pregãtire sunt în mãsurã sã execute misiunile la cel mai înalt nivel, cooperarea cu subunitãþile de infanterie fiind apreciatã de sublocotenentul Drãgan ca fiind una foarte bunã. Comandantul Batalionului 32 Infanterie, locotenent-colonel Cristian Dinulicã, a tras linie la sfârºitul întregii activitãþi, concluzionând: Consider ºi aprecierea nu este numai a mea, ci ºi a eºaloanelor care ne-au verificat în aceastã perioadã cã obiectivele au fost îndeplinite în totalitate, precum ºi scopurile pentru care a fost executatã aceastã activitate. În esenþã, suntem foarte mulþumiþi de modul în care s-a desfãºurat instrucþia la elicopter, categorie de instrucþie cu caracter de noutate pentru personalul batalionului, cu un grad de dificultate foarte ridicat, având în vedere cã o parte dintre efective au executat rapel din elicopter la punct fix. De asemenea, de un real succes au fost rezultatele obþinute de cãtre militarii care au executat trageri cu armamentul uºor de infanterie, trage- 24 Revista Forþelor Terestre

27 Forþele terestre în acþiune Batalionul 33 Infanterie rile de luptã cu plutonul ºi, nu în ultimul rând, militarii care deservesc aruncãtoarele de 82 mm. Ei au executat trageri atât pe timp de zi cât ºi pe timp de noapte, fiind un recital ºi o adevãratã încântare pentru cei din asistenþã, având în vedere efectul la þintã. Saltul calitativ în ceea ce priveºte pregãtirea militarilor batalionului profesioniºti în totalitate este remarcabil ºi considerãm cã în orice moment putem face faþã unei solicitãri privind executarea unei misiuni indiferent de zonã sau de regiunea în care vom fi solicitaþi. ªi în perioada urmãtoare sunt planificate astfel de activitãþi, la baza întregii activitãþi a unitãþii fiind necesitatea ºi, nu în ultimul rând, concentrarea tuturor eforturilor pentru formarea unor militari desãvârºiþi, foarte bine pregãtiþi din toate punctele de vedere. Cu Scorpionii Galbeni - militarii Batalionului 32 Infanterie Mircea din Timiºoara - ne vom întâlni frecvent în perioada urmãtoare deoarece programul lor de pregãtire este foarte aglomerat, în vederea operaþionalizãrii acestei unitãþi. Nr Foto: locotenent Alice MOLDOVAN

28 Forþele terestre în acþiune Batalionul Instrucþie Transmisiuni Foto:... Transmisioniºtii din Bãnie Batalionul Instrucþie Transmisiuni Fraþii Buzeºti, prin competenþa ºi profesionalismul celor care o încadreazã, dar ºi prin numeroasele facilitãþi de instruire oferite, poate fi consideratã o unitate model, exemplul sãu fiind urmat ºi de alte unitãþi din forþele terestre. Maior Luigi-Mihail Cojocaru cojocaru.luigi@forter.ro Lideri ai eºaloanelor superioare, împreunã cu ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu, au vizitat unitatea ºi au rãmas plãcut impresionaþi de baza materialã ºi de profesionalismul militarilor care se formeazã sau îºi perfecþioneazã aici pregãtirea. Între tradiþie ºi modernitate Unitatea în care se instruiesc peste 400 de soldaþi ºi gradaþi voluntari este continuatoarea tradiþiilor de luptã ale Regimentului 46 Transmisiuni ºi ale Bazei 14 Instrucþie Transmisiuni. A fost relativ recent înfiinþatã, la data de 1 august 2005, în cadrul procesului de restructurare ºi transformare a Armatei României. Profesionalismul ºi seriozitatea instructorilor de aici au devenit aspecte de notorietate ºi sunt coordonate de bazã în formarea noului profil al militarilor care se instruiesc: oameni dedicaþi carierei militare, capabili sã rãspundã cu succes cerinþelor actuale ºi provocãrilor ridicate de formarea unei armate moderne, profesioniste, la standarde NATO. Poate cã nu întâmplãtor, ca un semn de modernitate, începând cu prima zi a anului 2007, când cu toþii ne-am bucurat de integrarea þãrii noastre în Uniunea Europeanã, iar Armata României a renunþat la stagiul militar obligatoriu, unitatea a trecut la instruirea primei serii de soldaþi ºi gradaþi voluntari. Pepinierã a militarilor profesioniºti Detalii despre activitãþile desfãºurate în unitate ºi despre realizãrile obþinute le-am aflat de la comandantul unitãþii, locotenent-colonel Gheorghe Dincã, un comandant cu o experienþã de peste douãzeci de ani în armã, care a avut perseverenþa ºi tactul de a selecta pe cei mai buni instructori ºi comandanþi de subunitãþi de transmisiuni din unitãþile restructurate ºi de a constitui din ei, la momentul oportun, o mare ºi adevãratã echipã. Cu amabilitatea care îl caracterizeazã, deºi agenda sa de lucru era destul de 26 Revista Forþelor Terestre Foto: maior Luigi-Mihail COJOCARU

29 Forþele terestre în acþiune Batalionul Instrucþie Transmisiuni consistentã, a gãsit rãgazul necesar pentru a a da informaþii detaliate cititorilor noºtri. - Pe lângã formarea specialiºtilor în arma comunicaþii ºi informaticã - explicã domnul locotenent-colonel - în specificul activitãþii noastre este ºi pregãtirea pentru modulul I al instrucþiei militare generale, pentru toate specialitãþile forþelor de sprijin pentru luptã. Dupã ce terminã pregãtirea în unitate, soldaþii ºi gradaþii voluntari sunt încadraþi în unitãþile operative ale Armatei României pentru a îndeplini misiunile funcþiilor pe care sunt încadraþi. În afarã de militarii menþionaþi anterior, în batalion se mai instruiesc ºi militari care au îndeplinit stagiul militar în vechiul sistem conscript. Dacã îºi pãstreazã arma, aceºti militari efectueazã o pregãtire cu durata de ºapte sãptãmâni, iar dacã îºi schimbã arma, durata stagiului de pregãtire este de nouã sãptãmâni. Mai existã ºi altã categorie de militari, ºi anume Nr soldaþii ºi gradaþii voluntari care urmeazã un curs de perfecþionare a pregãtirii, curs de carierã pentru obþinerea gradului de caporal, cu durata de patru sãptãmâni. În aceastã perioadã (4 septembrie n.a.), suntem în a doua zi de când s-a prezentat în unitatea noastrã noua serie de soldaþi ºi gradaþi voluntari ºi ne aflãm în perioada administrativã - explicã domnul locotenentcolonel. Tinerii se obiºnuiesc cu mediul militar, sunt echipaþi în uniforme, primesc armamentul ºi li se prezintã principalele categorii de tehnicã ºi armament din înzestrarea unitãþilor militare. Este o perioadã efervescentã, cu multe activitãþi, a cãrei finalitate este deschiderea, într-un cadru solemn, a instrucþiei. Batalionul dispune de o bazã materialã a instrucþiei destul de bunã. Sunt 16 sãli de specialitate douã sãli RMNC (Reþeaua Militarã Naþionalã de Comunicaþii) cu tehnicã digitalã, realizate în acest an cu sprijinul Direcþiei Comunicaþii ºi Informaticã din Statul Major General. Sunt sãli cu tehnicã modernã, unde militarii au posibilitatea sã-ºi formeze deprinderile necesare mânuirii tehnicii cu care se vor întâlni în unitãþile operaþionalizate sau în curs de operaþionalizare. Unitatea are ºi sãli cu tehnicã analogicã, platforme de instrucþie specifice domeniului comunicaþii ºi informaticã, un poligon de instrucþie complex. Biblioteca unitãþii cuprinde peste de volume, iar în clubul multifuncþional pot participa simultan, la activitãþi diverse, peste 150 de militari. Baza materialã a unitãþii se completeazã fericit cu facilitãþile oferite de garnizoanã, de exemplu, sprijinul deosebit pe care îl acordã Cercul Militar Craiova, cu ocazia desfã- ºurãrii unor activitãþi instructiv-educative, precum ºi înþelegerea manifestatã de comandantul garnizoanei, dl.colonel Mihai Ciungu, privind accesul unitãþii noastre la poligoanele de garnizoanã. Optimism Pentru viitor, ambiþiile transmisioniºtilor sunt mari. Ei vor ca unitatea lor sã continue sã facã parte din structurile de învãþãmânt ºi instrucþie ale armatei, existând o tradiþie a instrucþiei în arma transmisiuni, în garnizoana Craiova. De altfel, legãtura cu foºtii comandanþi sau cu foste cadre din unitate, care mai împãrtãºesc câte ceva din experienþa lor, 27

30 Forþele terestre în acþiune Batalionul Instrucþie Transmisiuni a fost menþinutã. Transmisioniºtii olteni sunt optimiºti. Anul viitor, o echipã de instructori americani va participa la instruire în comun cu militarii batalionului. Foto:... Armata, o carierã sigurã ºi adevãratã În sãlile de specialitate am gãsit profesioniºti adevãraþi, instructori devotaþi meseriei lor, tineri gradaþi ºi soldaþi voluntari, bãieþi ºi fete, aflaþi la primele ore de pregãtire militarã generalã, descifrând taina primilor paºi ai carierei militare. Pregãtesc o nouã serie de soldaþi ºi gradaþi voluntari a declarat plutonierul Gheorghe Gongu, instructor am în primire o salã de pregãtire militarã generalã, teorie. Începem cu abc-ul instrucþiei, cu noþiunile elementare. Militarii pe care îi instruiesc nu sunt toþi din arma transmisiuni. Dupã aceste douã luni de pregãtire militarã generalã, cei din alte arme se vor duce la unitãþile din teritoriu unde au fost repartizaþi, iar noi continuãm instrucþia de specialitate cu trasmisioniºtii. Fetele se adapteazã uºor programului de instrucþie, în acelaºi ritm ca ºi bãieþii. Nu facem discriminãri la instrucþie. Acesta este visul meu, sã urmez cariera militarã. Îmi place ordinea ºi disciplina ºi, de ce nu, uniforma militarã, care îþi impune o conduitã exemplarã. Mã pregãtesc pentru arma artilerie terestrã a afirmat soldatul Dorina ªimon, o fatã curajoasã din Bistriþa. Armata este, dupã pãrerea mea, singurul loc unde poþi sã faci o carierã sigurã ºi adevãratã declara ºi soldatul George Cimpoier. Pentru viitor doresc sã învãþ cât mai mult ºi sã avansez în cariera militarã, sã-mi construiesc un viitor trainic. Sunt cuvinte care nu mai lasã loc altor comentarii. Este, poate, ºi meritul instructorilor transmisioniºti craioveni care, prin exemplul personal, dincolo de orice propagandã sau campanie media de promovare, le-au insuflat acestor tineri dragostea pentru meseria armelor. 28 Revista Forþelor Terestre

31 Forþele terestre în acþiune Batalionul 21 Vânãtori de Munte Dimineþile fierbinþi ale cercetaºilor Incursiunea jurnalisticã în garnizoana epoleþilor verzi la Predeal mi-a oferit posibilitatea de a-i vedea la lucru pe cercetaºii batalionului. Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU Apãrut în publicaþia Curierul armatei nr.9 din 15 mai 2007 Rezultatele înscrise în paginile documentelor instituþionale pot formula, la prima vedere, o concluzie asupra calitãþii pregãtirii acestor luptãtori. Dar, cum informaþiile seci sunt reci, am pornit pe direcþia precizatã de cãtre comandantul batalionului, ora 12, pentru a surprinde esenþa pregãtirii luptãtorilor cercetaºi: instrucþia, resortul celor mai profunde opinii. Ceea ce relevã din plin calitatea echipelor antrenate sunt diversitatea ºi intensitatea pregãtirii. Mereu altele. Alãturi de cunoaºterea în profunzime a bazei teoretice, aceste elemente întrunite în demersul profesional scot în evidenþã valoarea cuprinzãtoare a sintagmei, potrivit cãreia, un om avertizat face cât doi. ªi pentru cercetaºi, sintagma enunþatã constituie chiar motto-ul peren al instruirii în teren. Pentru cã, la baza acþiunilor eficiente, sunt cuprinse pe lângã încredere ºi devotament, iniþiativã individulalã ºi caracterul puternic al luptãtorului alpin. Foto: locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU Nr

32 Forþele terestre în acþiune Batalionul 21 Vânãtori de Munte Maiorul Adrian Buzea, unul dintre ajutoarele comandantului de batalion, a accentuat rolul educaþiei în procesul instruirii. Crearea situaþiilor ºi a unor scenarii tactice complexe solicitã o adaptare adecvatã la realitatea câmpului de luptã modern, deosebit de flexibil. Solicitãrile scenariilor propuse impun rezolvarea de situaþii intens formative care sã dezvolte trãsãturile, calitãþile proprii luptãtorului: curaj, iniþiativã, rezistenþã fizicã ºi psihicã, coeziune. La prima orã Un ARO care fornãie din motorul încins mã transportã pe drumurile de munte desfundate de ploile primãvãratice cãtre cabana Diham. Zãpada puþinã, încãpãþânatã ºi jupuitã de vânt sporeºte imaginea îngheþatã a dispozitivului adoptat în zona în care se aflau cercetaºii sublocotenentului Claudiu Balea. M-am avântat cãtre pãdurea întunecatã care ascundea subunitatea cu gândul cã le voi descoperi dispunerea în locul de rãmânere. Lanterna din geanta de reporter dãdea sã moarã de surmenaj. Cercetaºii se fãcuserã una cu pãmântul ºi tot ceea ce mã înconjura rivaliza în discreþie ºi amorþire. Am tras cu coada ochiului spre trunchiul unui brad centenar, unde o siluetã se estompa gradat, pe mãsurã ce lumina lanternei îºi precipita agonia. Am fost încadrat instantaneu de patru haidamaci, mari cât muntele, acoperiþi de costume de mascare deosebite. Dupã o scurtã prezentare, aceºtia m-au condus la comandantul subunitãþii, la baza de pregãtire a misiunii. Pe harta de lucru în care este marcatã zona de acþiune sunt trasate mai multe itinerarii, din care se alege cel mai puþin vulnerabil. Pe douã lãzi de muniþie, lângã harta desfãºuratã stau alte douã hãrþi turistice, pe care sunt înºirate semnele colorate ale traseelor montane. Se analizeazã împreunã cu comandanþii de grupã ºi colegii geniºti, primiþi ca întãrire, fiecare detaliu înscris pe hãrþile desfãºurate. Pânã la surprizele transmise prin staþiile radio, itinerarul lung de peste 15 km constituie principala misiune de cercetare pânã la un loc din apropierea cabanei Trei Brazi, care marcheazã finalul acþiunii. Comandantul subunitãþii de cercetare, un luptãtor cu o constituþie atleticã, tuns periuþã, cu faþa arsã de vânt ºi de blitz-ul zãpezilor alpine, indicã subordonaþilor calea de urmat. Misiunile sunt precizate rapid. Sublocotenentul precizeazã misiuni specifice pentru geniºti ºi pentru cercetaºii NBC. Degetele sale se miºcã precis pe itinerarele trasate. Degete lungi ca niºte cleºti, insistând asupra anumitor zone de interes marcate distinct pe folia hãrþii. Din acest moment, cuvântul de ordine este: vigilenþã maximã! Lecþie în laborator S-a dat semnalul ieºirii în laborator. Transportoarele blindate s-au urnit neaºteptat de repede din locul de rãmânere. Roþile late au cãlcat pãmântul îmbibat de apã. Stropi mari de noroi zboarã cãtre marginile înalte ale drumului de munte rupt de intemperii. Oprirea bruscã a TAB-ului ne scoate din contemplaþie ºi din amorþealã. La semnalul comandantului de grupã, din transportor sar geniºtii ºi cei doi cercetaºi NBC. Aplecaþi, verificã podul ºi zona din apropiere cu mijloacele proprii de cercetare. Alþi purtãtori ai beretelor verzi le asigurã acþiunile. Atenþi la tot ce miºcã, sunt pregãtiþi sã ia în bãtaia puºtii tot ceea ce ar putea pune în pericol misiunea. Prin aparatele de ochire din turela transportorului, servantul mitralierelor este gata sã riposteze asupra mijloacelor de atac terestru sau din aer. Geniºtii au ceva de lucru ºi izoleazã o parte a carosabilului, pânã la pod. În stânga ºi în dreapta drumului cercetaºii s-au confundat cu propriile lor umbre. Momentul tactic se încheie ºi comandantul subunitãþii valideazã soluþia raportatã de ºeful grupei geniºtilor. Prin staþia radio se primeºte o nouã misiune ºi o confirmare. Sunt ALFA, confirm deplasarea pe direcþia orei 12. Misiune de recuperare Cercetaºii subunitãþii ALFA se îmbarcã rapid în blindatul de oþel. 30 Revista Forþelor Terestre

33 Forþele terestre în acþiune Batalionul 21 Vânãtori de Munte Înþeleg, din misiunea primitã, cã trebuie sã recupereze un pilot care s-a catapultat în apropierea dispozitivului adversarului. Cu motoarele ambalate la maximum, coloºii de oþel se îndreaptã spre obiectivul comunicat. Sã conduci un blindat de 14 tone pe drumuri de munte nu înseamnã doar mãiestrie, ci ºi curaj! Am parcurs cu bine pragurile desfundate din pãdure ºi porþiunile înguste, taluzate de pereþi stâncoºi. Sergentul- major Belcea transmite echipajului de pe transportor mesajul primit ºi, dupã o serie de semnale cunoscute numai de subordonaþii sãi, ridicã materialele ºi pãrãsesc vehiculul. Cercetaºii au pãrãsit drumul prin salturi scurte ºi se apropie, prin pãdure, de obiectivul comunicat. ªtiu cã sunt aproape de muchia împãduritã dar îmi e imposibil sã-i vãd. Pilotul a fost identificat ºi trei cercetaºi l-au recuperat rapid, dupã ce, în prealabil, i-au acordat primul ajutor. Ca la un semn, de nicãieri, s-a deschis focul. Acþionând, echipa de blocare a cercetaºilor a dat semnalul de alarmã pentru patrulã. O cascadã de comenzi scurte, dublatã de semne ºi semnale umplu atmosfera, în timp ce salturile iuþi ale cercetaºilor sunt acoperite de câte o atenþionare de genul: Cobor!, Te acopãr!, Inamic la ora patru! sau Mã deplasez!. Acþiunea dinamicã scoate în evidenþã buna pregãtire a cercetaºilor, iar experienþa ºi-a spus din nou cuvântul. Finalul a fost rezervat iniþiativei ºi rar mi-a fost dat sã vãd pãrãsirea câmpului de cãtre o subunitate micã prin procedee tehnice de alpinism. Abilitatea comandanþilor de grupe la instalarea rapelelor ºi pe timpul pregãtirii pentru coborâre a fost deosebitã! Corzile de alpinism au fost coborâte pe patru direcþii de rapel iar cercetaºii au demonstrat cã instrucþia alpinã este una din categoriile de pregãtire consideratã drept mãiestrie profesionalã. Obiectivul recuperat, un camarad care a jucat rolul pilotului, potrivit scenariului, a fost coborât tot în rapel. Blindatele au sosit la timp ºi subunitatea a pãrãsit perimetrul exerciþiului. Foto: locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU Nr

34 Forþele terestre în acþiune Brigada 10 Geniu Experienþele lacustre ale geniºtilor Timp de douã sãptãmâni, la mijloc de august, militarii subunitãþilor din Brigada 10 Geniu Dunãrea de Jos au desfãºurat la Mãrãcineni, pe râul Buzãu, ºi la Vãrsãtura, pe malul Dunãrii, activitãþile specifice taberelor de instrucþie la apã. În ciuda vremii ploioase, subunitãþile brigãzii ºi-au îndeplinit în mod eficient obiectivele de instruire propuse. Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV Apãrut în publicaþia Curierul armatei nr. 17 din 15 septembrie La Mãrãcineni, la aproximativ un kilometru amonte de celebrul pod rutier peste râul Buzãu, subunitãþile de poduri fixe din Batalioanele 96 Geniu, 72 Poduri ºi 3 Construcþii ale Brigãzii 10 Geniu au instalat, în perioada 6-17 august, tabãra la apã. În ziua în care am ajuns în tabãrã, militarii geniºti se aflau în plinã acþiune, la momentul stabilirii axului viitorului pod ºi numai ploaia intensã ce a urmat a fãcut sã fie întreruptã acestã activitate esenþialã pentru mersul normal al lucrãrilor. Urmau sã lanseze la apã completul de batere a piloþilor, cu ajutorul cãruia trebuiau sã realizeze infrastructura podului (piloþii ºi suporþii de mal). Din pãcate, ploaia ce a venit pe nepusã-masã le-a stricat toate socotelile militarilor geniºti. În fond, ne aflam în tabãra la apã ºi ploaia, tot apã este, nu-i aºa?! Lucrãrile au fost reluate dupã-amiazã ºi au continuat a doua zi. S-a lucrat mai încet, în ritm de învãþãmânt, pentru noii angajaþi. Pânã la urmã, acesta era scopul activitãþilor, sã fixeze cunoºtinþe ºi sã dezvolte deprinderi. Cu acest prilej declara maiorul Constantin Andrei concomitent cu desfãºurarea activitãþilor practice de construire a podului, militarii au rezolvat diferite momente tactice ºi tehnice, au realizat mãsurile de asigurare pentru luptã, au acþionat ca infanteriºti. Voalul invizibil al cercetaºilor Am pãrãsit tabãra de la Mãrãcineni, am executat saltul ºi am ocupat poziþie de luptã pe malul stâng al Dunãrii, la Vãrsãtura, în apropierea cazãrmii plutitoare a Batalionului Nave Treceri Fluviale, gazda militarilor cercetaºi ºi transmisioniºti ai brigãzii, aflaþi în tabãra de instrucþie la apã. Vremea pãrea sã se menþinã frumoasã ºi doar pe ici - pe colo, câte un nor stingher amintea de zilele anterioare, când, în zonã, fuseserã ploi abundente. Cercetaºii cãpitanului Cãtãlin Florea executaserã cercetarea cursului de apã ºi stabiliserã resursele naturale din zonã ce pot fi folosite la nevoie. Fiind la apã, militarii s-au antrenat pentru a realiza trecerea cursului de apã cu mijloace improvizate, folosind materialele din zonã sau aflate în dotare. Comandanþii de subunitãþi au þinut cont cã nivelul de pregãtire al acestora nu este omogen, de aceea s-au reluat anumite teme. Foto: locotenent-colonel Florentin PARASCHIV 32 Revista Forþelor Terestre

35 Forþele terestre în acþiune Brigada 10 Geniu În timp ce discutam cu interlocutorii mei - cãpitanul Cãtãlin Florea ºi Sorin Gafencu - despre aspectele legate de pregãtirea cercetaºilor, mi-au atras atenþia foºnetele care veneau dinspre liziera de la malul fluviului. Ca la un semn, din pãmânt, din iarbã verde ºi-au fãcut apariþia niºte creaturi care semãnau mai mult cu sãlciile. Erau cercetaºii geniºti care desfãºuraserã activitãþi specifice în zonã. Din cauza camuflajului, aproape cã nu se distingeau, confundându-se cu mediul înconjurãtor. Întotdeauna am fost impresionat de arta cercetaºilor de a se înconjura de mister, de a crea un fel de voal invizibil, care le acoperã paºii. Podul care-aduce ploaia Circulã o superstiþie în rândurile pontonierilor care spune cã ori de câte ori ies la apã pentru a construi poduri, sunt vizitaþi de ploaie. Superstiþia s-a confirmat ºi la exerciþiul de antrenament executat pentru evaluarea Companiei 2 Poduri Plutitoare ºi geniºtii au îndurat stropii grei, reci, ai unei intense ploi de varã. Construcþia unui punct de trecere presupune o serie de activitãþi pregãtitoare, care, fiecare în parte, au o importanþã deosebitã. Cum ºi în compunerea acestei subunitãþi sunt militari nou angajaþi, care nu au mai executat astfel de operaþiuni, s-a pornit metodic, pas cu pas, în înºiruirea lor logicã, la derularea operaþiunilor de pregãtire a construcþiei finale. Mai întâi au ales locul favorabil pentru amenajarea punctului de trecere ºi, aici, un rol deosebit l-au jucat cercetaºii. Apoi, s-au stabilit planurile de ancorare a danelor, în amonte ºi în aval de axul podului, marcate de cele douã steaguri colorate înfipte în mal, unul roºu ºi unul verde. Dupã aceea au intrat în scenã ºi ceilalþi specialiºti, pentru amenajarea rampelor de acces cãtre cursul de apã, pentru montarea ambarcaderelor ºi debarcaderelor ºi fixarea acestora în rampã, exact pe axul podului. În acea zi, ploaia îi prin- Nr Foto: locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

36 Forþele terestre în acþiune Brigada 10 Geniu sese la finalizarea asamblãrii podului. I-am lãsat la lucru ºi am pornit la drum cu un bagaj de cunoºtinþe substanþial îmbogãþit Foto:... Foto: locotenent-colonel Florentin PARASCHIV despre realizarea trecerilor peste cursurile de apã. Alegeþi: bacul, ceamul sau barca pneumaticã! Tabloul Brigãzii 10 Geniu în privinþa posibilitãþilor de a executa trecerea forþelor ºi mijloacelor unitãþilor ºi marilor unitãþi peste cursuri de apã ar fi fost incomplet fãrã subunitãþile specializate ale Batalionului Nave Treceri Fluviale. Grupurile 1 ºi 2 Nave, cu echipajele la bord, au fost redislocate întrun raion situat la aproape un kilometru amonte de portul militar, pe malul fluviului Dunãrea, unde au constituit danã de nave ºi au desfãºurat activitãþile specifice unei tabere de instrucþie la apã. 34 Revista Forþelor Terestre oto: locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

37 Forþele terestre în acþiune Brigada 10 Geniu Foto: locotenent-colonel Florentin PARASCHIV O datã cu grupurile de nave, în raionul poligonului de instrucþie Vãrsãtura a fost redislocatã în tabãrã, la corturi, ºi Compania Treceri Desant a batalionului. Comandantul batalionului, locotenent-colonel Gheorghe Soare, preciza cã pe timpul taberei au executat evaluãrile la nivel companie, pentru Grupurile 1 ºi 2 Nave, care au amenajat puncte de trecere pe bacuri ºi ceamuri. S-a procedat la îmbarcarea ºi trecerea tehnicii subunitãþilor de brigadã din raionul Vãrsãtura în Insula Arapu. De asemenea, am desfãºurat evaluarea la nivel pluton a militarilor din Compania Treceri Desant, asigurând tehnica ºi materialele pentru forþarea trecerii unui batalion de infanterie, cu sprijinul militarilor Batalionului 72 Poduri ºi subunitãþilor de brigadã. Tabãra de instrucþie la apã a militarilor din subunitãþile Batalionului Nave Treceri Fluviale s-a încheiat cu un exerciþiu complex de evaluare, cu durata de 20 de ore, la care ºi-a adus contribuþia, într-o anumitã formã, tot personalul unitãþii. O concluzie pertinentã asupra modului în care s-au desfãºurat activitãþile în taberele la apã cu militarii din subunitãþile Brigãzii 10 Geniu a fost oferitã de cãtre colonel Aurel Mainea, care aprecia cã taberele la apã ºi-au atins pe deplin obiectivele. În primul rând, au permis militarilor din subunitãþile specializate sã se antreneze pentru trecerea cursurilor de apã, cu mijloacele din dotare. Apoi, au asigurat condiþiile, pentru militarii de celelalte arme din brigadã, sã execute trecerea cursurilor de apã, atât cu mijloacele din dotare, cât ºi cu cele improvizate. În fine, pentru militarii tuturor structurilor participante, activitãþile au permis adaptarea acestora la cerinþele instrucþiei în apropierea unui curs de apã, realizându-se coeziunea de acþiune la nivel pluton, iar pentru unele structuri, la nivel companie. Taberele la apã s-au înscris printre activitãþile importante din acest an de instrucþie, deoarece au angrenat întregul personal al brigãzii, constituind, în continuare, cea mai eficientã modalitate de instruire a structurilor de geniu. Nr

38 Forþele terestre în acþiune Baza 71 Aerianã Baza 71 Aerianã, la un sfert de secol Vineri, 29 iunie, la Baza 71 Aerianã s-au sãrbãtorit 25 de ani de la fondarea unitãþii de aviaþie de vânãtoare, ale cãrei tradiþii sunt continuate în prezent de piloþii de la Câmpia Turzii. Activitãþile aniversare au fost onorate de prezenþa secretarului de stat din Ministerul Apãrãrii, Corneliu Dobriþoiu, a ºefului S.M.F.A., general-locotenent Constantin Croitoru, precum ºi a altor înalþi oficiali militari ºi reprezentanþi ai administraþiei centrale ºi locale. Maior Traian BRADU Apãrut în publicaþia Orizont militar nr.21 din 25 iulie 2007 Printre cei puþini aleºi sã trãiascã sentimentul magnific al plutirii în albastrul cerului se numãrã ºi piloþii militari din baza aerianã de la Luna, aflaþi în subordinea comandorului Ion Avram, oameni ce transformã pasiunea în profesie. Am avut privilegiul de a simþi îndeaproape emoþia ºi satisfacþia acestora, la sãrbãtorirea unui sfert de veac de decolãri ºi aterizãri pe acelaºi aerodrom, în zgomotul ajutajelor de reactor ºi al curentului provocat de palele elicelor, chiar pe bretela pistei. Mândria de a ridica o aeronavã spre înalturi ºi de a o aduce în siguranþã înapoi pe pãmânt le aparþine, deopotrivã, personalului navigant ºi celui auxiliar, cu toþii contribuind la punerea în miºcare a unui angrenaj sofisticat ce conduce la reuºita unei misiuni. Iar faptul cã lucreazã întotdeauna în echipã l-au demonstrat ºi la momentul defilãrii unitãþii, în încheierea ceremonialului, formaþia de la sol fiind însoþitã la joasã înãlþime de elicoptere IAR 330 Puma-Socat ºi de avioane MIG-21 Lancer, în formaþii strânse, ce puteau rivaliza cu ale celor mai prestigioase escadrile de acrobaþie aerianã. Invitaþii, veniþi în numãr foarte mare, au avut posibilitatea sã atingã maºinãriile zburãtoare, dintre care unele cu tot atâþia ani de funcþionare ca ºi ai unitãþii, sã vadã sistemele de ultimã Foto: Orizont militar 36 Revista Forþelor Terestre

39 Forþele terestre în acþiune Baza 71 Aerianã Foto: Orizont militar generaþie ale noului turn de control ºi sã-i cunoascã pe cei care le mânuiesc. Pentru militarii din forþele terestre, dupã cum declara ºi comandantul C.4 A.Trt., general-maior dr.ioan Ciupei, invitat la ceremonial, aviaþia reprezintã un sprijin fãrã de care instruirea comandamentelor ºi a trupelor nu s-ar putea concretiza în sensul îndeplinirii misiunilor la pace, în situaþii de crizã sau de conflict armat, mai ales în contextul dislocãrii de forþe în teatrele de operaþii din afara teritoriului naþional. De aceea îi felicitãm ºi le dorim, cu respect ºi consideraþie, cer senin ºi aripi noi, cu ocazia sãrbãtoririi, la 20 iulie, a Zilei Forþelor Aeriene. Deºi a trecut ceva vreme de când am scris despre exemplara lecþie de zbor oferitã de aviatorii Bazei 71 Aeriene de lângã Câmpia Turzii, am rãmas pãtruns încã de momentele trãite alãturi de aceºti oameni deosebiþi ºi aparatele lor zburãtoare. Pentru cã am înþeles mai bine dedicaþia ºi energia acestora, demni urmaºi ai iluºtrilor pionieri ai aripilor româneºti - Vlaicu, Vuia sau Coandã - puse în slujba patriei, a noastrã, a tuturor. Pentru cã, atunci când privesc siluetele aeronavelor militare ce poartã inscripþionate planurile cu cocarde tricolore, îi simt pe cei care le poartã în zbor ca fiind prieteni buni ºi de nãdejde ce vegheazã la seninul albastru al cerului sub care trãim. Prãznuirea ocrotitorului spiritual al temerarilor vãzduhului, Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, la 20 iulie, zi aleasã ca sãrbãtoare a Forþelor Aeriene ºi Aviaþiei Române, ne oferã prilejul de a le adresa tuturor celor ce fac albastrul cerului mai prietenos, multã sãnãtate, noi împliniri, fericire ºi prosperitate alãturi de cei dragi! Nr

40

41 Forþele Terestre în Acþiune Batalionul 60 Paraºutiºti Zborul jumãtate chin, jumãtate timp Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU Apãrut în publicaþia Curierul armatei nr.16 din 30 august 2007 Pe câmpurile din jurul localitãþii de reºedinþã a Batalionului 60 Paraºutiºti, chiar pe cotã, a început scenariul exerciþiului. Misiunile sunt precizate scurt, clar ºi cu intonaþie de cãtre ofiþerii din statul-major. Mi-am permis chiar sã fiu nostalgic prin secvenþele din filmul Paraºutiºtii, cãrora memoria le ºterge ultimele fire de praf. ªi acolo, au fost prinse în lentilele gradate momentele deplasãrii subunitãþii cãtre raionul de luptã, de pregãtire a armamentului, tehnicii ºi efectivelor care vor fi angajate în contactul direct cu inamicul vigilent, dotat ºi bine sprijinit. Nu-mi creeazã un confort psihic imaginea deplasãrii companiei jucate, pe un itinerar de marº cu lungimea 40 km, în condiþiile în care greutatea echipamentului depãºeºte cu mult valorile înscrise în normele de protecþie a muncii. Ca sã vorbeºti despre misiunile oamenilor închiºi între suspante, îþi sunt obligatorii clipele trãite lângã ei, sã le miroºi transpiraþia lipitã de combinezoane ºi sã le rãceºti piciorul care se strânge în bocancii grei ºi antiºoc. Nr

42 Forþele Terestre în Acþiune Batalionul 60 Paraºutiºti Vreo zece tineri paraºutiºti nu înþelegeau cum aº putea sã scriu despre ei, mai ales când jumãtate din scenariu le-a fost sortit sã-i poarte pe lângã dragostea de înalt ºi teoria celor mai mici pãtrate de zbor. Discutam doar cu locotenentul Nicolae Grigore, cursant ºi absolvent la trupele speciale Rangers, care îºi manipula registrul conversaþiei, aºa cum trupul i se unduieºte între chingi ºi se gândeºte mereu cã viaþa îi stã pe o muchie de suspantã. Matematica zborului Îmi las curiozitatea în sugestiile locotenentului Adriana Alecu, psihologul ºi specialistul în relaþii publice al batalionului. Chiar mã fascineazã ideea potrivit cãreia paraºutismul este o matematicã a zborului. Aud vocile transmisioniºtilor de la staþia releu. Fac verificãrile cu cei din punctul de comandã a zborului. La capãtul pistei, douã maºini cu echipajele de pompieri s-au aliniat pe buza betonatã. Locotenentul Vasile Moldoveanu îºi verificã ordinul de misiune, transmite comenzile gradaþilor Mirel Zamfir, Cristian Bãbãu ºi Ion Mateescu. De departe, cãpitanul Cornel Mirea face semne locþiitorului pentru zbor. Paraºutiºtii au bine conturat sistemul de procurare a informaþiilor meteo, ºtiu sã-ºi ajusteze probabilitãþile gradelor ºi pot jongla cu viteza vântului, mai ceva decât extremele din fotbalul occidental. Îmi furã ºapca vibraþia avionului de transport. Primul echipaj se angajeazã, în ordine, la executarea primelor salturi. Au feþele congestionate ºi abia pot sã-i însoþesc din priviri pe mecanicul ºi pilotul aeronavei. Rãmân cu o tristeþe de lungã duratã din cauzã cã nu-i pot însoþi. Nu le simt senzaþiile turului de recunoaºtere, nu le vãd miºcãrile ochilor când îºi vãd colegul cã se îndreaptã spre trapa 40 Revista Forþelor Terestre

43 Forþele Terestre în Acþiune Batalionul 60 Paraºutiºti aeronavei, într-un cuvânt, nu le ºtiu ipotezele mereu nãstruºnice în cutezanþa de a cãuta liniºtea albastrã. Zborul are matematica lui. Începe de la peste o mie de metri, cerul este un loc geometric, avioanele devin axiome, paraºutiºtii sunt concluziile care ne fac sã înþelegem transformãrile euclidiene prin rotaþiile ºi translaþiile de sub cupolã. Vãd primele cinci pete aruncate din pipa de vânt, care îºi unduiesc trupurile sufocate de chingile înalte pânã în afecte ºi cresc în înãlþime ca piramida lui Giseh. Îmi întreb câþiva colaboratori despre scenariul în continuare. Las pe agendã un scris ca-n cronicile lui Miron Costin: zborul - jumãtate chin, jumãtate timp. Eternitatea secundei ªtiam din regulile de tragere asupra obiectivelor miºcãtoare o relaþie pentru a determina corecþiile, timpul de cãdere pe sol. Scenariul pe care îl înþelegeam cu frumuseþea ineditului ºi inocenþa scriiturii gazetãreºti m-a determinat sã spun cã, în cel mult zece minute, îi voi vedea cu ochii minþii pe actorii cosmici cum îºi vor strânge voalurile. Deformaþia de la ºtiinþele exacte m-a dus cãtre tiparul didactic. Pierdeam construcþiile de afecte ºi putinþa de a înþelege eternitatea secundei. M-am transpus în trãirile plutonierilor-majori Nicolae Baciu, Eduard Marin, Ion Cojocaru ºi Neculai Frãþilã. Erau sportivi de performanþã. La jocurile pe care le fãceau pe cerul rupt de soare, am ºtiut cã mã pot lega de starea anxioasã provocatã de Minerva unicã a lui Nichita: Parcã într-o zi un soare/ ce-l lovisem cu privirea/ îºi roti rotundul aur/ºi veni atât de aproape. Prin grosismentul binoclului, am vãzut doar chipurile îngrijorate ale viitorilor combatanþi la sol, fãrã sã insist pe somatica scandaloasã, provocatã de altitudinea de peste m. În eternitatea secundelor, un paraºutist nu se poate gândi decât la ghinionul celor 17 incidente, la metrologia KAP-3, aparatul de siguranþã cu dublã comandã, mecanicã sau aneroidã. Doar imaginaþia vrea sã-i filmeze pe cei ale cãror vieþi sunt pe muchie de suspantã cã, în pletora minutelor, soarele a dispãrut din rãceala rãsuflãrii lor, s-a lãsat pãcãlit de modelarea prin a lor privire într-o tânãrã femeie aromitã, visãtoare. Locotenentul Adriana Alecu a fugit cãtre punctul de aterizare. Interviuri lângã voaluri Au aterizat foarte aproape de dispozitivul de acþiune caporalul Mirel Zamfir ºi plutonierul Eduard Marin. ªi-au amortizat bine sãritura ºi, din reflex, au început sã-ºi biciuiascã suspantele. Nici nu s-a stins bãþul de chibrit, când, înapoia mea, la zece metri, au aterizat sgv-iºtii Cristian Bãbãu, Ion Mateescu, plutonierii-majori Ion Cojocaru ºi Neculai Frãþilã. ªi-au verificat busolele, au scos armele cu pat rabatabil, au îmbrãcat mãºtile contra gazelor ºi, în danþ de trãgãtori, au ocupat poziþiile de apãrare. Petele de pãmânt siluite de clorofilã s-au acoperit de cataracta Nr

44 Forþele Terestre în Acþiune Batalionul 60 Paraºutiºti voalurilor din mãtase. Timpul mã apãsa pe locul din care apreciasem, cu câteva miimi de timp în urmã, eternitatea secundelor aruncate din pipa de vânt. Intervievaþii nu s-au speriat de ochiul înroºit al benzii cusute cu memoria suspantelor biciuite. ªtiu cã tonul amabil este tocmai consecinþa unor trãiri aparte, reluate, de fiecare datã, cu o altã valoare de constructe personale. Cãpitanul Cornel Mirea a dat de înþeles cã acolo, în compania norilor, te duelezi cu ºansa, te cãzneºti sã rãmâi pe lume, la fel cum mama suferã sã-ºi aducã pruncul în faþa zâmbetului de la soare. O argumentaþie cu adevãrat memorabilã pentru discursul poetic, slãbiciune a ofiþerului cotat drept poetul oamenilor în combinezoanele riscurilor înalte. Locotenentul Vasile Moldoveanu tocmai se forþa sã-ºi vizualizeze trãgãtorii la armamentul principal, când a simþit cã-l voi provoca la o secundã de dialog. Sunt obiºnuit cu zborul. Îmi place sã combin tehnica de a naviga cu cea de acþiune la sol. ªtiu cã urmeazã câteva zile grele. Dar cel mai mult conteazã împlinirea mea ca paraºutist. Pe plutonierul-major Nicolae Baciu l-am vãzut la flancul drept al punctului de sprijin. κi fixase elementele de tragere pentru respingerea unui inamic, superior în forþe ºi mijloace, dar ajuns în faþa limitei dinaintea apãrãrii. Într-adevãr, de jos vezi altfel zborul. Secundele pot fi înregistrate pe cronometru. Dar sus valoarea lor e trãitã la maximum ºi, mai târziu, despre ea voi putea mãrturisi totul. Nu am scris de multe ori despre paraºutiºti, despre viaþa lor, care-i mereu pe muchia suspantelor. Auzisem de ºtiinþa lor despre coeziune. Sau cel puþin aºa îmi confirmã sgv. Ion Mateescu, cel care deja lovise câþiva cercetaºi ai adversarului, din poziþia de tragere vremelnicã. Nu frica de paraºutare, de înãlþimi, de norii obraznici care îþi ciupesc bucãþi din cascã mã sperie. Ca militar în termen, ca fost paraºutist sportiv, am înþeles valoarea celui de lângã tine. Cã atunci când îþi oferã o mânã de ajutor, asta înseamnã cã, în dans cu norii, cineva e mereu cu tine. Caporalul Cristian Bãbãu este supãrat. De la ieºirea din aeronavã, a simþit cã piciorul drept îi amorþeºte. Sã fi fost oare frica? E un semn al antrenamentelor dure? Oricum, îmi transmite cã pentru paraºutist, totul este o luptã cu timpul ºi în timp. Nu pot sã definesc locul geometric pe care îl simt luptãtorii paraºutiºti. Rãmân la credinþa cã bucuria lor, de azi, a stat pe muchia unor suspante. Mâine, se vor vedea, din nou, ca o floare de tei, de pe care vrem sã dãm la o parte cicatricea genei de viaþã scurtã, ºi sã o aºezãm pe cea cu semnul pãtratului veºniciei. Dacã ar fi sã aºez într-o ecuaþie misiunile paraºutiºtilor, aº zice: curaj, dragoste, geometria renunþãrii, hazard, mulþumirea pentru secunda longevitãþii - chiar ºi pe muchia unor suspante. 42 Revista Forþelor Terestre

45 Forþele Terestre în Acþiune Presa militarã Un vis ce se vrea a fi realitate Acest articol, o spunem chiar de la început, nu se vrea a fi promotorul unei schimbãri de atitudine, el este doar relatarea succintã ºi justificatã a unui vis ce se doreºte a deveni realitate. Colonel Leon-Iosif GRAPINI Apãrut în publicaþia Orizont militar nr.21 din 25 iulie 2007 La 15 august s-a împlinit un an de când ziarul Scutul patriei ºi-a schimbat numele în Orizont militar. În prima ediþie apãrutã cu noua denumire am motivat opþiunea schimbãrii scutului în orizont ºi am promis o primenire de formã, în mãsura în care tiparul înalt (în plumb) permitea acest lucru, ºi de conþinut. Schimbãrile propuse atunci sunt astãzi vizibile: o altã grupare tematicã pe pagini, rubrici noi ºi, sperãm, interesante (a se vedea Armatele NATO, Vã propunem un model, Arsenal NATO, Era digitalã etc.), tipãrirea textului într-un alt format ºi cu un corp de literã mai mare, design-ul diferit al paginii, o calitate mai bunã a imaginii... Fãrã îndoialã, ar fi fost de dorit editarea ziarului pe offset, color, cu un numãr mai mare de pagini care sã permitã o cantitate de informaþii sporitã ºi mai diversificatã, dar ºi mediatizarea mai multor evenimente, structuri militare ºi activitãþi de instrucþie sau de altã naturã desfãºurate de militarii din C.4 A. Trt. Numai cã de la dorinþã la faptã, drumul, câteodatã, nu este doar anevoios, ci de-a dreptul imposibil de parcurs. Împlinirea acestui deziderat nu stã în puterea noastrã, ea þine de prioritãþile amplului proces de transformare ºi modernizare a organismului militar. Fireºte, nu este un titlu de glorie pentru o armatã NATO existenþa unui ziar, fie el ºi teritorial, tipãrit într-un sistem anacronic, cu mijloace tipografice care sunt, aºa cum am mai spus-o, demne de un muzeu al presei. Dar modernizarea ziarului nostru se pare cã nu este o prioritate, cel puþin nu în actuala etapã. Câþi dintre cei cãrora le cade în mânã Orizont militar ºtiu cã ilustraþia se fixeazã pe suport de lemn cu prenadez ºi se ajusteazã la menghinã cu bomfaierul? Ca sã punem doar o singurã întrebare din atâtea care pot fi puse. Ca atare, suntem convinºi cã pentru cei obiºnuiþi cu o presã scrisã modernã, full-color, sau care-ºi cautã informaþiile pe Internet, editarea unei publicaþii într-un sistem tipografic depãºit, pare de domeniul incredibilului. Pentru un gazetar care îºi iubeºte profesia ºi-ºi subordoneazã demersul jurnalistic pretenþiilor cititorului, încadrarea sa într-o redacþie nu reprezintã numai asigurarea unui loc de muncã, ci ºi garanþia satisfacerii nevoii de a contribui la realizarea unui produs mediatic atractiv. ªi nu am în vedere aici conþinutul, ci forma, pentru cã, atât cât ne-a stat în putinþã, am încercat sã oferim cititorului nostru un conþinut diversificat, care sã-i satisfacã nevoia de informaþie. Cu toþii ºtim cã e reconfortant sã visezi, dar ºi mai reconfortant este când visul devine realitate. Când va deveni însã acest vis realitate? Dar cum speranþa moare ultima, poate cã începând cu ediþia din 12 februarie 2008, dedicatã împlinirii a 60 de ani de existenþã a ziarului, Orizont militar va fi color ºi cu cel puþin 16 pagini. Asta ca sã încheiem în tonul optimist de care avem uneori nevoie... Nr

46 Forþele Terestre în Acþiune Friendship 2007 Bacãu Friendship 2007 În perioada 3-9 iunie, în garnizoana Bacãu, s-a derulat un exerciþiu de instruire în comun, ai cãrui protagoniºti au fost profesioniºtii din Batalionul 498 Paraºutiºti ºi un detaºament de valoare pluton din Brigada 1 Comando a Forþelor Armate ale Turciei. Reprezentând o etapã a unui proiect de parteneriat declanºat cu trei ani în urmã, exerciþiul de la Bacãu - FRIENDSHIP a parcurs o agendã interesantã, finalizatã pozitiv. Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU Apãrut în publicaþia Orizont militar nr.8 din 10 iunie 2007 Brigada 1 Comando, marea unitate din Armata Turciei care colaboreazã în mod tradiþional, în ultimii ani, cu militarii din trupele de paraºutiºti române, este o unitate de elitã care înglobeazã în organica sa ºi un batalion de airborne troops trupe de desant instruite în tehnica paraºutãrilor. Detaºamentul de 30 militari turci, comandat de cãpitanul Suleyman ªahin, a fost format, în proporþii egale, din subofiþeri ºi militari în termen, Turcia fiind unul din statele membre NATO care nu a renunþat la serviciul militar obligatoriu. Baza de dislocare a marii unitãþi este în Kayseri, un centru urban cu peste de locuitori (al 11-lea oraº ca mãrime din Turcia), capitala provinciei cu acelaºi nume, situatã în Anatolia Centralã. Programul pus la punct de subordonaþii locotenentcolonelului Iulian Ciurea a inclus o ºedinþã complexã de instrucþia tragerii, în care experþii cupolelor de mãtase ºi-au demonstrat calitãþile (punct în care trebuie subliniat fair-play-ul comandantului batalionului, care ne-a destãinuit cã subordonaþii cãpitanului ªahin nu s-au lãsat deloc mai prejos ca bãcãuanii mei, de-a trebuit sã ne aºezãm temeinic pe traiectorii, sã nu le dãm ocazia sã ne ia la punctaj ), o interesantã interacþiune pe sectorul dotãrii specifice, atât cu armament ºi tehnicã de luptã, cât ºi cu material de instrucþie ºi antrenament, un exerciþiu tactic ce s-a dorit a fi avanpremiera celui executat la finalul pregãtirii în comun, o confruntare sportivã (fanii lui Hakkan ªukur versus discipolii lui Gicã Hagi), o lecþie comunã de gastronomie cu iz pastoral (în contextul mai larg al pregãtirii în tehnici ºi procedee de supravieþuire) ºi o binemeritatã acþiune de destindere, în care s-au atins câteva obiective turistice de mare atracþie, disponibile în zonã. Atmosfera a fost una destinsã ºi cât se poate de amicalã, bãieþii lui ªahin, deºi mai tot timpul serioºi ºi concentraþi atitudine derivatã, fãrã doar ºi poate, dintr-o Foto: publicatia Orizont militar 44 Revista Forþelor Terestre

47 Forþele Terestre în Acþiune Friendship 2007 pregãtire temeinicã, de înaltã clasã au abordat, la un moment dat, ºi partitura zâmbetului destins (aspect la care au contribuit ºi surprinzãtoarele abilitãþi lingvistice cu iz de Fanar dovedite de câþiva dintre ai noºtri). Gurile rele susþin cã zâmbetele au încolþit pentru prima oarã pe feþele durilor din Kayseri la finalul partidei de fotbal, o epopee demnã de Wembley (vechiul Wembley, of course), învolburatã de o ploaie londonezã ºi de electrizante rãsturnãri de scor (cum se subînþelege, osmanii i-au întrecut pe rãzeºi). Este drept cã dacã zâmbetele au apãrut în decor sportiv, ele s-au menþinut ºi alimentat în decor silvestru, dacã vorbim de momentul culinar derulat într-o poianã ca-n poveºti, unde bucãtarii ambelor oºtiri s-au întrecut în reþeta cârlan fript haiduceºte. Reþeta rãzeºilor a fãcut furori, astfel cã scorul a devenit egal. În 7 iunie s-a organizat Ziua Distinºilor Vizitatori, moment în care cele douã detaºamente au desfãºurat un exerciþiu tactic având ca temã Executarea unui raid aeropurtat, cu neutralizarea / nimicirea unor elemente teroriste. Printre invitaþi s-au numãrat ataºatul militar al Turciei la Bucureºti - colonel Elvan Celep, ºeful biroului Forþe pentru Operaþii Speciale din SMFT - colonel Sorin Dediu, locþiitorul comandantului Bg. 1 Comando - colonel Ayhan Yilmaz, reprezentantul comandantului C. 4 A. Trt. - colonel Eugen Pop, alþi reprezentanþi militari de ambele pãrþi, numeroºi jurnaliºti civili ºi din presa militarã. Pãrerea de rãu, unanim exprimatã cu aceastã ocazie, a fost aceea cã actorii principali ai exerciþiului nu ºi-au pus în valoare recunoscutele abilitãþi aeriene, condiþiile meteo (vântul cu o intensitate peste limitele admise) împiedicând lansãrile mult aºteptate. Oficiile de zburãtori au fost fãcute, totuºi, de patru experþi bãcãuani sublocotenent Mircea Popa, plutonier-major Claudiu Mihai, plutonier-major Costel Stanciu ºi plutonier Gheorghe Voinilã, care au coborât de la mare altitudine cu paraºutele tip aripã, spre deliciul asistenþei. La sol acþiunile s-au derulat ca la carte, protagoniºtii ambelor detaºamente dovedindu-se demni de renumele ce-i însoþeºte. În paralel, o subunitate din unitatea bãcãuanã, comandatã de cãpitanul Gabriel Grecu, a desfãºurat o perioadã de pregãtire comunã la reciprocitate, în Turcia, în garnizoana Kayseri, unde au atins obiective utile ºi extrem de interesante, cumulate într-o agendã care a inclus, printre altele, câteva exerciþii de desant, întreceri sportive la mai multe discipline (fotbal, baschet, tenis de câmp), dar ºi o reconfortantã ºi interesantã excursie în cunoscuta ºi atractiva regiune a Capadochiei. Foto: publicatia Orizont militar Nr

48 Forþele Terestre în Acþiune SHIRBRIG Compania SHIRBRIG a trecut testul Mãlina Maior Eduard BORHAN Apãrut în publicaþia În slujba patriei nr.10 din iunie 2007 Dupã o perioadã intensã de pregãtire pentru compania SHIRBRIG din Batalionul 151 Infanterie Lupii Negri a venit ºi momentul mãsurãrii performanþei atinse, prin trageri reale, în poligonul Smârdan. Misiunea a început în dimineaþa zilei de 11 iunie, atunci când coloana companiei a început deplasarea din cazarmã cãtre poligon. Cei 280 km au fost parcurºi fãrã incidente, cu toate cã temperatura exterioarã depãºea 33 de grade Celsius. La sosirea în poligon, forþele s-au divizat pentru a câºtiga timpul atât de necesar exerciþiului tactic de a doua zi. Astfel, logistica a început organizarea cartiruirii personalului ºi a parcurilor de tehnicã militarã, în timp ce conducerea exerciþiului ºi comanda companiei au început recunoaºterea dispozitivului ºi a aliniamentelor ce urmau sã fie ocupate conform scenariului exerciþiului. Ziua urmãtoare a început, aºa cum era de aºteptat, cu adunarea tuturor participanþilor la exerciþiu, în raionul de pornire. Aici, în prezenþa comandantului Brigãzii 15 Mecanizatã, colonelul Ion Manci, a colonelului Valentin Sucilã - reprezentantul Corpului 4 Armatã Teritorial, echipa de conducere a exerciþiului a verificat, împreunã cu echipa de 46 Revista Forþelor Terestre

49 Forþele Terestre în Acþiune SHIRBRIG arbitri desemnaþi de poligon, dacã toþi cei implicaþi în conducerea grupelor, plutoanelor ºi companiei au înþeles cu exactitate misiunile ºi regulile de siguranþã necesare. Compania a avut de rezolvat o situaþie ce poate apãrea în cadrul unei operaþii de stabilitate, în care dupã ce primul pluton a luat contact cu inamicul, executã sprijinul acestuia cu plutoanele de infanterie, aruncãtoare 82 mm ºi AG 9, dupã care executã operaþia defensivã pe mai multe aliniamente. Semnalul de începere a exerciþiului a fost dat de ºeful S3 Operaþii ºi Instrucþie al Batalionului 151 Infanterie, maiorul Marius Iacobuþ. Imediat, operatorii staþiilor radio au început sã transmitã ºi sã primeascã informaþiile, comenzile ºi rapoartele necesare coordonãrii miºcãrii ºi capacitãþii de reacþie a trupelor ce desfãºoarã acþiunea. Coloanele plutoanelor au început sã înainteze prin nori de praf cãtre aliniamentele de tragere. Au urmat apoi tragerile reale cu toate mijloacele din dotarea companiei de pe mai multe aliniamente stabilite prin scenariu, astfel încât dupã trei ore de foc, ºeful de stat-major al batalionului, maior Nicolae Dascãlu, a dat semnalul de încetare al exerciþiului. Am reuºit împreunã cu colegul de la redacþia radio, cãpitan Adrian Gâtman, sã culegem câteva impresii la cald dupã finalizarea exerciþiului ºi iatã ce am aflat: Maior Nicolae Dascãlu locþiitor al comandantului: Orice structurã militarã îºi recunoaºte valoarea ºi vede rezultatele muncii numai prin niºte activitãþi de valoare. Este ceea ce facem noi în poligonul Smârdan. Am executat o deplasare de 280 km, nu a fost uºor. Am început activitatea de evaluare a companiei SHIRBRIG. Este o companie unicã în armata românã, este cea care face parte din iniþiativa regionalã. Tema a fost una - spunem noi - complexã. Compania SHIRBRIG este destinatã sã acþioneze sub egida ONU. Ca atare, a trebuit sã executãm un exerciþiu complex care a presupus o multitudine de manevre, de flanc ºi de spate. Vom executa exerciþii de tragere de luptã cu piese de aruncãtoare de 82 mm, cu piese AG 9 ºi staþii de lansare. Maior Marius Iacobuþ ºef S3: Scenariul are la bazã un context de stabilitate pentru care este pregãtitã compania. Am adoptat o poziþie de apãrare, de retragere în situaþia în care elementele insurgente ar declan- ºa atacul asupra acestei subunitãþi, prilej cu care am planificat o serie de activitãþi defensive, de retragere, pânã când situaþia va fi stabilizatã cu concursul forþelor ONU ºi al organismelor internaþionale. Colonel Valentin Sucilã Corpul 4 Armatã Teritorial: Faþã de alte exerciþii, acest exerciþiu a avut un grad de complexitate ridicat, cu valenþe ºi obiective mult, mult amplificate, fapt pentru care ºi efortul a fost mult amplificat. De aceea, ºi exerciþiul a fost o reuºitã pe toate planurile. Rezultatele foarte bune obþinute de cãtre compania SHIRBRIG confirmã încã o datã cã instrucþia are grad de general în cadrul Batalionului 151 Infanterie Lupii Negri. Foto: publicaþia În slujba patriei Nr

50 Oameni sub arme Cursant Cursant ieºean în Franþa În perioada 29 ianuarie - 8 iunie 2007, colegul nostru, cãpitan Gabriel Turculeþ, a participat la cursul de stat-major organizat la ªcoala de Stat Major din Compiegne, Franþa. Cãtãlin MAFTEI Apãrut în publicaþia În slujba patriei nr.11 din iulie 2007 Aºa cum îi stã bine unui tânãr reprezentant al unei armate aflate în plin proces de afirmare, cãpitanul Gabriel Turculeþ nu a avut doar o participare de formã, aprecierile primite la absolvirea cursului fiind de naturã sã-i impresioneze ºi pe cei mai buni ofiþeri ai oricãrei armate. În cele ce urmeazã l-am rugat pe colegul nostru sã ne împãrtãºeascã câte ceva despre modul în care, o armatã de renume, îºi pregãteºte ofiþerii de stat-major. Cursul de stat-major are ca scop formarea ºi perfecþionarea ofiþerilor încadraþi sau care urmeazã sã încadreze funcþii în state- majore, pentru a fi în mãsurã sã studieze, analizeze ºi sã propunã soluþii la diferite probleme de ordin general sau tactic, sã prezinte variante pentru luarea deciziei militare, sã elaboreze clar ºi precis documente de stat- major ºi documente de conducere a acþiunilor militare ºi sã lucreze în cadrul punctului de comandã pe diferite funcþii. Cursul, cu durata de 19 sãptãmâni, a fost structurat pe douã perioade: o perioadã comunã cu durata de trei luni ºi jumãtate, cealaltã perioadã rãmasã fiind destinatã specializãrii. Prima parte s-a axat pe cunoºtinþe militare generale, cunoºtinþe militare operaþionale, cunoºtinþe tehnice de specialitate, informaticã, limba englezã, lucrul în punctul de comandã, conferinþe pe teme de interes general. În partea a doua, accentul s-a pus pe lucrul în punctul de comandã ºi utilizarea procedurilor de comandã ºi control, precum ºi a procedurilor standard de operare. Procesul de evaluare a fost unul continuu, pe durata întregului curs. La sfârºitul fiecãrei perioade a avut loc o testare, a cãrei notã a fost luatã în calcul la media finalã. Procesul de instruire urmãreºte îndeplinirea obiectivelor propuse prin parcurgerea tuturor etapelor, de la simplu la complex, combinând activitãþile teoretice cu cele practice tip SIMEX. În prima parte accentul a fost pus pe teme referitoare la corespondenþa militarã, ulterior efortul fiind transferat cãtre partea tacticã, în care s-au studiat scenarii posibile în cazul unui conflict armat convenþional sau asimetric. Programul pe timpul cursului a fost de opt ore zilnic, timp destinat atât pentru efectuarea ºedinþelor coordonate de profesori, cât ºi pentru studiu individual. Totodatã, exista posibilitatea efectuãrii de cursuri suplimentare, dirijate de Foto: publicaþia În slujba patriei 48 Revista Forþelor Terestre

51 Oameni sub arme Cursant Foto: publicaþia În slujba patriei profesori, la diferite materii sau a studiului individual în afara orelor de curs, baza materialã fiind permanent la dispoziþia cursanþilor. Personalul didactic este format din ofiþeri cu studii superioare, profesori civili pentru limba englezã, sau subofiþeri pentru centrul de instruire prin simulare. Pe parcursul stagiului, aceºtia au dovedit competenþã ºi profesionalism, fãcând dovada cã sunt capabili sã pregãteascã în condiþii foarte bune viitorii ofiþeri de stat-major. Cursurile susþinute de profesori au fost completate prin conferinþe pe diverse teme de actualitate, þinute de personal militar sau civil de înaltã prestanþã. Totodatã, în cadrul cursului de stat-major, pe o perioadã de trei zile, s-a efectuat un stagiu de pregãtire privind utilizarea sistemului informatizat de conducere a forþelor, S.I.C.F. V2, în urma cãruia s-a emis certificatul practic pentru utilizatorii acestui sistem. Documentele utilizate pe timpul cursului au fost sintetizate în documentaþia emisã de ºcoala de stat-major, document întocmit pe baza doctrinei ºi manualelor NATO. Absolvirea ºcolii de stat-major este atestatã prin Diploma de stat-major. Foto: publicaþia În slujba patriei Nr

52 Forþele Terestre în Acþiune Instrucþie de specialitate Chimiºtii în poligon Dupã mulþi ani de absenþã, cu sprijinul domnului colonel Aurel Cramba de la Comandamentul Corpului 4 Armatã Teritorial Mareºal Constantin Prezan, în perioada , militarii din Compania 162 Apãrare Nuclearã, Biologicã ºi Chimicã / Brigada 15 Mecanizatã au fost timp de douã sãptãmâni în tabãra de instrucþie din poligonul pentru Apãrare NBC - Valea Poienii. Cãpitan Cãtãlin GRÃDINARIU Apãrut în publicaþia În slujba patriei nr.9 din mai 2007 Pentru desfãºurarea acestei activitãþi s-au stabilit obiective de instrucþie pertinente, care sã valorifice la maximum posibilitãþile de instrucþie oferite de poligon, atât pentru cercetaºii NBC, cât ºi pentru echipele de decontaminare. Comandantul companiei, cãpitan Lucian Nica, prin programul taberei 50 Revista Forþelor Terestre

53 Forþele Terestre în Acþiune Instrucþie de specialitate specific perioadei de instrucþie parcurse ºi Listei cu cerinþele esenþiale ale misiunii, ºi-a propus ºi a reuºit în proporþie de 100 % sã atingã parametrii operaþionali pe care militarii din cadrul companiei trebuie sã-i îndeplineascã. Datoritã facilitãþilor din poligon, s-au putut organiza ºi desfãºura puncte de instruire atât în domeniul cercetãrii NBC, cât ºi în cel al decontaminãrii. Nu micã a fost surpriza militarilor companiei în momentul când au vãzut ºi au putut sã lucreze cu noua autospecialã de decontaminare a tehnicii ºi terenului ADTT- 4, autospecialã ce a fost modernizatã de o firmã din Germania, fapt care a dus la o îmbunãtãþire evidentã a parametrilor de decontaminare. În acest sens, nu putem decât sã ne exprimãm speranþa cã, într-o bunã zi, acest tip de tehnicã va ajunge ºi în Brigada 15 Mecanizatã. Un mare plus pentru aceastã activitate au fost condiþiile deosebite pe care personalul Centrului pentru Apãrare NBC Câmpulung Muscel le-au asigurat în cadrul poligonului. Este mai mult decât benefic pentru procesul de instruire ca logistica sã se ridice la standardele zilelor noastre, ca dupã o zi istovitoare de instrucþie sã ºtii cã apa caldã, caldura ºi condiþiile de servire a mesei nu reprezintã o problemã. Un moment deosebit al acestei activitãþi l-a constituit vizita comandantului brigãzii în poligon, moment în care militarii subunitãþii au simþit acea apropiere sufleteascã de care fiecare dintre noi are nevoie, mai ales cã vizita domnului colonel Ioan Manci a fost chiar pe data de 15 mai, zi în care chimiºtii militari îºi sãrbãtoresc ziua armei. Fãcând un bilanþ al activitãþii, putem spune cã, la întoarcerea în unitate, chimiºtii militari din Brigada 15 Mecanizatã au venit cu un bogat bagaj de cunoºtinþe, cu experienþe noi ºi cu sentimentul cã experienþa din poligon s-a concretizat într-o mai bunã stãpânire a deprinderilor practice, mai ales cã în acest domeniu, rapiditatea ºi acurateþea raportãrii despre îndeplinirea misiunii reprezintã esenþa acestei specialitãþi militare. Foto: publicaþia În slujba patriei Nr

54 Teatre de operaþii Foto: cãpitan Cristian CÃNUCI

55 SUMAR S-au întors din Irak! p.54 Festivitatea de repatriere a militarilor Batalionului 495 Infanterie ªoimii Carpaþilor au venit acasã p. 57 Militarii bistriþeni au revenit de pe tãrâmul afgan E bine când te murdãreºti pe mâini p. 58 Mentenanþa tehnicii militare în teatrul de operaþii din Afganistan Scorpionii - din nou în Irak p. 60 Scorpionii au ajuns din nou în Irak; nu cei negri sau roºii, ci scorpionii galbeni, de pe malurile Bagãi Reputaþia trupelor româneºti p. 63 Vizita noului comandant al Diviziei Multinaþionale de Sud-Est în campul românesc din Tallil, Irak Irakienii ne privesc cu speranþa cã într-o zi va fi mai bine p. 65 Misiuni CIMIC pentru ajutorarea oamenilor nãpãstuiþi din Irak Atunci când armele tac p. 67 La mai puþin de o lunã de la sosirea în teatrul de operaþii, militarii timiºoreni au executat prima misiune pentru sprijin medical a cetãþenilor irakieni A fi ETT în Afganistan p. 69 Cum îºi desfãºoarã activitatea ca ETT un grup de militari români în aceastã misiune atât de ineditã ºi în care uneori cuvântul "supravieþuire" este mai presus de orice altã noþiune Convoi spre graniþã p. 72 Misiune a militarilor români în apropierea graniþei afgano-pakistaneze

56 Teatre de operaþii Batalionul 495 Infanterie S-au întors din Irak! Marþi, 21 august, în cazarma Batalionului 495 Infanterie Cãpitan ªtefan ªoverth a avut loc ceremonialul oficial de sosire a militarilor care au acþionat la misiunea IRAQI FREEDOM VIII, în perioada februarie-august La eveniment au participat: ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu, ºeful Statului Major General, amiral dr. Gheorghe Marin, ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, general-locotenent dr. Teodor Frunzeti, reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi ai mass-media, precum ºi familiile militarilor. Maior Luigi-Mihail Cojocaru cojocaru.luigi@forter.ro Motivaþia misiunii Dupã prezentarea onorului ºi slujba religioasã oficiatã de un sobor de preoþi, s-a desfãºurat apelul solemn. Au fost rostite alocuþiuni de cãtre comandantul batalionului, locotenent-colonel George Constantin ºi ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu. Am aºteptat cu emoþie ºi nerãbdare aceastã festivitate ºi iatã cã dupã ºase luni de misiune desfãºuratã departe de cei dragi ºi în condiþii aspre de climã, suntem martori la acest eveniment a declarat în cuvântul sãu, comandantul batalionului, adãugând: Operaþiunea IRAQI FREEDOM a însemnat foarte mult pentru toþi militarii batalionului, atât din punct de vedere profesional, cât ºi uman. Oportunitatea de a ajuta o þarã aflatã în proces de reconstrucþie, precum ºi populaþia ei, ne-a motivat cel mai mult. Majoritatea militarilor au fost la prima lor misiune de acest gen, însã acest aspect nu s-a simþit decât în primele zile ale misiunii. Orele de pregãtire din þarã, antrenamentele în poligoane ºi tabere de instrucþie ne-au consolidat încrederea în propriile noastre forþe, în scurt timp câºtigând respectul ºi simpatia aliaþilor ºi a populaþiei locale. Aceastã misiune a fost ca un examen important. Cu cât am fost mai pregãtiþi, cu atât am rãspuns mai bine sarcinilor încredinþate. Am ºtiut ce ne aºteaptã în Irak ºi ne-am instruit în þarã cu multã seriozitate pentru a ne îndeplini mandatul cu brio. A fost ºi o probã a maturitãþii profesionale. Misiunile au prezentat un grad ridicat de complexitate ºi dificultate, însã lucrul de care s-a þinut seama în permanenþã ºi cãruia i s-a acordat o atenþie sporitã a fost pericolul la care sunt supuºi militarii pe timpul desfãºurãrii misiunilor, pericol reprezentat de existenþa neprevãzutului. Comandantul unitãþii ºi-a exprimat regretul cã unul dintre militari nu a reuºit sã ia parte la evenimentul fericit, alãturi de colegii sãi, acesta fiind sub îngrijire medicalã, în urma rãnilor cãpãtate pe timpul unei misiuni de patrulare în zona de responsabilitate a batalionului: 54 Revista Forþelor Terestre

57 Teatre de operaþii Batalionul 495 Infanterie Aº fi dorit ca astãzi sã fi raportat cã toþi militarii sunt prezenþi în formaþie, dar acest lucru nu a fost posibil... Camaradul nostru, fruntaºul Daniel Porumb, se aflã în spital ºi are nevoie de sprijinul nostru mai mult decât oricând... Suntem alãturi de el ºi sperãm sã se întoarcã sãnãtos în mijlocul nostru. Doresc sã mulþumesc familiilor care ne-au fost alãturi ºi tuturor celor din þarã care ne-au sprijinit pe parcursul acestei misiuni. Consider cã militarii Batalionului 495 Infanterie ºi-au fãcut datoria cu seriozitate ºi profesionalism, în nenumãrate rânduri primind aprecieri foarte bune din partea partenerilor noºtri de coaliþie. Pe durata celor ºase luni de misiune, militarii noºtri au fãcut tot ceea ce este posibil pentru ca aceastã misiune sã se transforme într-un succes al coaliþiei. Talent ºi energie în toate misiunile desfãºurate Ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu, a elogiat efortul militarilor unitãþii la misiunea IRAQI FREEDOM VIII, precizând cã: Apelul solemn într-o unitate care se întoarce dintr-o misiune în strãinãtate este întotdeauna un lucru emoþionant, care ne impresioneazã. În cazul de faþã însã, pentru mine are o semnificaþie cu totul aparte, dumneavoastrã fiind prima unitate din Armata României pe care am vizitat-o într-un teatru de operaþii.(...) Participarea dumneavoastrã la operaþiunea IRAQI FREEDOM trebuie privitã în primul rând ca pe o experienþã deosebit de valoroasã în Foto: maior Luigi-Mihail COJOCARU Nr

58 Teatre de operaþii Batalionul 495 Infanterie cariera dumneavoastrã, pentru viitorul tuturor celor care au participat la ea. Aþi avut, totodatã, posibilitatea de a cunoaºte îndeaproape o civilizaþie, o culturã ºi o religie mai ales diferitã, de a lucra direct cu militarii armatelor celor mai puternice state ale lumii, ceea ce constituie, de asemenea, un aspect care nu trebuie deloc neglijat. Aþi avut, de asemenea, ºi vã felicit pentru acest lucru, posibilitatea de a stabili o relaþie extrem de cordialã ºi de strânsã cu populaþia localã, în sprijinul cãreia era destinatã misiunea dumneavoastrã. (...) Aþi dovedit talent ºi energie în toate misiunile desfãºurate. Desigur, au existat acolo ºi momente grele, pe care nu le veþi uita, dar din care trebuie sã învãþaþi, atât dumneavoastrã, cât ºi cei care vã vor urma în misiuni de acest tip în strãinãtate. Toate lecþiile pe care le-aþi învãþat trebuie puse pe hârtie, spre a fi folosite în procesul de instruire a armatei profesioniste pe care o edificãm în prezent. (...) Profesionalismul bãieþilor noºtri a atras adeseori aprecierile partenerilor strãini, aprecieri care ne-au fost transmise în repetate rânduri ºi pe diferite canale. Am avut prilejul sã aud, personal, numai cuvinte de laudã la adresa dumneavoastrã, cu ocazia discuþiilor pe care le-am avut cu oficiali ai coaliþiei multinaþionale, dar ºi în Irak, atunci când v-am vizitat în a doua zi a Sfintelor Paºti, anul acesta. Folosesc acum acest prilej pentru a vã mulþumi, public, în numele meu ºi al conducerii Ministerului Apãrãrii. Le mulþumesc, totodatã, ºi membrilor dumneavoastrã de familie, pentru cã ºi ei, într-un fel sau altul, au contribuit alãturi de dvs. la toate succesele despre care vorbeam. Vã mulþumesc pentru activitatea pe care aþi depus-o în slujba instituþiei militare, pentru devotament, solidaritate, profesionalism ºi modul responsabil în care aþi ºtiut sã vã achitaþi de toate sarcinile primite. Militarii batalionului au acþionat sub control operaþional britanic, în cadrul Diviziei Multinaþionale de Sud-Est, efectuând în provincia Dhi Qar peste de misiuni, cea mai importantã fiind asigurarea pazei ºi securitãþii podului strategic al autostrãzii care leagã Basra de Bagdad (sudul de nordul Irakului) peste fluviul Eufrat. Alte misiuni mai importante au fost: asigurarea protecþiei forþelor coaliþiei ºi a libertãþii de miºcare a acestora pe comunicaþiile din aria de responsabilitate, inclusiv prin subunitãþi folosite ca forþe de intervenþie rapide. De asemenea, o pondere însemnatã au avut-o misiunile de patrulareobservare, precum ºi cele cu caracter umanitar ºi focus medical, pentru ajutorarea populaþiei locale. 56 Revista Forþelor Terestre Foto: maior Luigi-Mihail COJOCARU

59 Teatre de operaþii Batalionul 812 Infanterie ªoimii Carpaþilor s-au întors acasã Miercuri, 18 iulie, pe Aeroportul Internaþional din Cluj-Napoca a aterizat un nou detaºament întors din misiunea ISAF III din teatrul de operaþii din Afganistan, format din comanda Batalionului 812 Infanterie ªoimii Carpaþilor ºi garda Drapelului de luptã al unitãþii. Locotenent-colonel Ovidiu PURDEA-SOMEª Apãrut în publicaþia Orizont militar Au fost prezenþi comandantul C.4 A.Trt., general-maior dr. Ioan Ciupei, comandantul Brigãzii 81 Mecanizate, general de brigadã Alexandru Rus, numeroºi ziariºti ºi familiile militarilor întorºi din misiune. Comandantul B.812 I., maior Ovidiu Uifãleanu, era fericit cã unitatea ºi-a îndeplinit misiunea pentru care a fost dislocatã în teatrul de operaþii ºi cã toþi militarii s-au întors teferi acasã. În cele ºase luni de misiune în provincia Zabul, militarii bistriþeni au executat 459 misiuni de patrulare, 154 misiuni de securizare, 208 misiuni de prezenþã ºi monitorizare a activitãþii populaþiei din zonã. De asemenea, au fost derulate ºi misiuni de menþinere a dialogului între liderii provinciali ºi tribali ºi autoritãþile civile, precum ºi misiuni CIMIC ce au cuprins evaluarea unui proiect de aducþiune apã ºi distribuire plite de gãtit, aparate radio, alimente, rechizite ºi jucãrii. Cu bucuria misiunii îndeplinite, personalul B.812 I. s-a prezentat în faþa bistriþenilor, cu ocazia ceremonialului desfãºurat în data de 3 august. 57

60 Teatre de operaþii Batalionul 33 Vânãtori de Munte E bine când te murdãreºti pe mâini Pentru cine nu ºtie, Amza Pelea a scris ºi versuri. Iar când îl citeºti, te gândeºti mai mult la actorul din rolul Mihai Viteazul decât la cel din 'Nea Mãrin Miliardarul : Nu cred în flori/ Nu iubesc culoarea/ ªi parfumul lor./ (...) ªtiu/ Cã pentru ele/ Trudesc neºtiute/ În întuneric ºi umezealã/ Rãdãcinile. Cãpitan Marius VINTILESCU Existã oameni a cãror importanþã se vede abia dupã ce lucrurile nu au mers cum trebuie. Adicã rãdãcinile de care scria actorul. Oameni care, chiar dacã îºi fac treaba cu profesionalism, nu sunt remarcaþi de fiecare datã. Dar, dacã ceva nu merge, fie sunt desemnaþi ca principali vinovaþi, fie sunt consideraþi direct responsabili ca treaba sã meargã în continuare. Astfel de oameni sunt militarii din subunitãþile de mentenanþã. Aici, în baza Lagman din provincia Zabul, Afganistan, sunt ºi astfel de oameni: cei ce se ocupã de mentenanþa tehnicii Batalionului 33 Vânãtori de Munte. Dupã ce obþin aprobãrile necesare, 58 Revista Forþelor Terestre

61 mã îndrept spre parcul auto. Sunt întâmpinat de plutonierul Liviu Cioarã care, atunci când aude cã vreau sã scriu despre ei, se uitã la mine cu privirea unuia care a descoperit o caracatiþã vie în chiuvetã. Probabil cã parcul auto este singurul loc dintr-o unitate militarã în care este un lucru bun sã ai mâinile murdare ºi hainele pãtate. Fruntaºul Petru Sotir ºi soldatul Rãzvan Floroiu sunt bãgaþi pânã la urechi într-un motor de TABC 79. Nu fac parte din grupele de mentenanþã, dar transportorul este de la subunitatea lor ºi e bine ca sã existe colaborare. Este cinci dupã-amiaza ºi par sã se grãbeascã cu pistonul pe care-l mai au de pus. Profitã la maximum cã în aceastã sãptãmânã mai sunt prezente în teatrul de operaþii echipe din þarã, formate din militari ºi personal civil contractual de la Bazele Logistice din Bucureºti ºi Târgoviºte ºi de la Centrul de Mentenanþã din Sibiu. De altfel, toþi par puþin grãbiþi. Maiºtrii militari Marius Urea de la grupa de deservire ºi Anghelina Marius de la grupa de întreþinere tehnicã se învârt printre membrii echipelor de mentenanþã mai repede decât atacanþii italieni printre fundaºii dinamoviºti, în timp ce maistrul militar Marian Soare transportã pãrþi de motor, a cãror denumire îmi scapã cu desãvârºire. Pânã ºi comandantul plutonului de deservire, locotenent Cristi Bãiaºu, are o serie de substanþe nedefinite pe mâini. Petrec cam o orã în parcul auto, ºi nu mã pot abþine ca, dupã ce fac câteva fotografii, sã mã murdãresc ºi eu puþin pe mâini. Pentru cine nu ºtia, militarii din subunitãþile de mentenanþã sunt la fel de importanþi precum infanteriºtii, vânãtorii de munte, artileriºtii, transmisioniºtii sau orice altã categorie de personal. Nr

62 Teatre de operaþii Batalionul 32 Infanterie Scorpionii - din nou în Irak Batalionul 32 Infanterie de la Timiºoara este operaþional din toate punctele de vedere. Sãptãmâna aceasta, ultimul eºalon, cel care a completat efectivele unitãþii bãnãþene, a ajuns în teatrul de operaþii din Irak. Infanteriºtii de la Timiºoara sunt acum în mãsurã sã execute toatã gama de misiuni pe care o are de îndeplinit, prin mandat, pe parcursul urmãtoarelor ºase luni. Cãpitan Cristian CÃNUCI Rotirea efectivelor Batalionului 32 Infanterie s-a realizat cu un efort susþinut al coordonatorilor de trafic aerian ºi al piloþilor de pe avioanele Hercules C-130 din cadrul Bazei 90 Transport. Timp de douã sãptãmâni, echipajele au fãcut curse pe ruta Bucureºti Timiºoara Tallil, orele de zbor fiind respectate cu precizia unor ceasornice elveþiene; în acest fel, atât militarii care ºi-au îndeplinit misiunea cât ºi cei care abia au început-o au fost transportaþi în siguranþã la familii sau la datorie. Bãnãþenii au fost întâmpinaþi de un Irak fierbinte, chiar dacã o datã cu luna august vara deºerticã începe sã îºi piardã din putere. Temperaturi de peste 45 de grade mãsurate la umbrã, furtuni de nisip care ridicã în atmosferã o ceaþã de colb fin ce împiedicã semnificativ vizibilitatea ºi nu în ultimul rând, riscurile ºi ameninþãrile care pot apãrea la tot pasul, au fost primele contacte cu ceea ce îi aºteaptã pentru lunile viitoare pe militarii detaºamentului Scorpionii Galbeni. Batalionul 32 Infanterie Mircea se aflã la prima misiune internaþionalã, însã despre aceastã unitate de bãnãþeni fãloºi ºi ambiþioºi - cum spune de câte ori are ocazia comandantul batalionului, locotenent-colonelul Cristian Dinulicã nu se poate afirma cã este lipsitã de experienþã. Peste o sutã de militari din cadrul batalionului au participat, alãturi de Scorpionii Roºii din Batalionul 26 Infanterie Neagoe Basarab, la misiuni internaþionale în Kosovo, Afghanistan ºi chiar aici, în Irak. ªi la exerciþiul ROMEX 2005 militarii bãnãþeni au fost prezenþi, aducând cu ei un bogat bagaj de cunoºtinþe ºi experienþe noi, pe care le-au împãrtãºit colegilor din unitate sub formã de exerciþii demonstrative ºi lecþii învãþate. Pânã la sosirea în teatrul de operaþii a ultimului eºalon de Scorpioni Galbeni, colegii acestora, care deja preluaserã misiunile unitãþii, au desfãºurat un program de acomodare cu tot ceea ce înseamnã activitate în teatrul de operaþii. Treptat, infanteriºtii bãnãþeni au recunoscut principalele rute de patrulare ºi au luat în primire paza obiectivului strategic din zona de responsabilitate, aceasta fiind una dintre misiunile principale ale batalionului de la Timiºoara. Asigurarea libertãþii de miºcare în cele douã 60 Revista Forþelor Terestre

63 Teatre de operaþii Batalionul 32 Infanterie provincii care se aflã sub controlul militarilor români este o altã sarcinã deosebit de importantã a militarilor noºtri aflaþi în Irak, încã de la primele detaºamente care au fost dislocate aici, în vara anului Provinciile Dhi Qar ºi Al-Mutanna au fost strãbãtute de patrulele Batalionului 32, atât pe timp de zi, cât ºi pe timp de noapte, pentru a garanta un mediu stabil ºi sigur în aceastã zonã. Pregãtirea misiunii parte integrantã a executãrii acesteia Unul dintre cele mai importante aspecte ale executãrii misiunilor în teatrul de operaþii, indiferent de zona unde se gãseºte acesta, este pregãtirea misiunii. La Batalionul 32 Infanterie Mircea, pregãtirea pentru a pleca în misiune este condusã de comandanþii de plutoane. Ei cunosc cel mai bine ceea ce au de fãcut, ei îºi cunosc subordonaþii la fel ca pe propria persoanã, ei le ºtiu cel mai bine abilitãþile ºi, de ce nu, slãbiciunile, ei sunt cei în care infanteriºtii bãnãþeni au cea mai mare încredere pentru cã sunt alãturi de ei cu trup ºi suflet douãzeci ºi patru de ore pe zi. ªedinþa la care am participat a fost condusã de locotenentul Cãtãlin Dregan, iar siguranþa cu care îºi pregãtea militarii din subordine, precum ºi modul clar, scurt ºi cuprinzãtor de transmitere a ordinelor fãceau ca subordonaþii sãi sã fie încrezãtori cã nu vor fi probleme pe timpul misiunii. Itinerariul de deplasare a fost studiat intens, la fel ºi obstacolele naturale care pot împiedica vizibilitatea ºi în acelaºi timp pot favoriza prezenþa unor elemente ostile. Fiecare militar din patrulã a primit sarcini clare, individuale ºi au fost pregãtiþi, cu ajutorul hãrþilor, cu privire la tot ceea ce înseamnã misiunea primitã: itinerar de deplasare, locuri sensibile ºi mod de reacþie în fiecare situaþie cunoscutã care ar putea interveni pe parcurs. Un accent se pune, de fiecare datã, pe pregãtirea cu privire la regulile de angajare a forþei. Cu toate cã fiecare comandant de patrulã este rãspunzãtor pentru pregãtirea subordonaþilor, la toate ºedinþele pregãtitoare participã consilierul juridic al comandantului. Acesta nu are o misiune de supervizare a pregãtirii, ci una de a lãmuri anumite aspecte tehnice cu privire la apariþia unor situaþii din teren aspecte mai sensibile ale misiunii din punct de vedere al regulilor de angajare a forþei - aºa cum preciza locotenent- colonelul Marian Popa. Participarea mea la pregãtirea misiunii este o sarcinã formalã, primitã de la comandantul batalionului prin ordinul de operaþii. Principalul obiectiv al consilierului juridic, urmãrit prin participarea la aceste pregãtiri ale misiunii este acela de a realiza un feed-back, de a crea un mediu de siguranþã, convingerea cã regulile de angajare vor fi aplicate în condiþii optime care sã permitã protecþia, în primul rând a militarilor atât fizicã, cât ºi în faþa legii, iar pe de altã parte, protecþia populaþiei locale, care dintr-un motiv sau altul ar putea sã se afle în zona unde militarii noºtri trebuie sã se foloseascã de forþã, inclusiv cea letalã. Mai trebuie precizat faptul cã prin participarea consilierului juridic la toate activitãþile de pregãtire a Nr

64 Teatre de operaþii Batalionul 32 Infanterie misiunilor se pot realiza studii cu privire la situaþiile care pot apãrea ºi modul cum acestea au fost gestionate. Dacã situaþia o impune, în urma lecþiilor învãþate, procedurile standard de operare care reglementeazã folosirea forþei pot fi amendate cu prevederi care sã defineascã mai clar ºi sã acopere din punct de vedere juridic acþiunile militarilor români în teatrele de operaþii. Alãturi de consilierul juridic al comandantului mai sunt prezenþi, de fiecare datã, psihologul unitãþii ºi preotul militar, care încheie pregãtirea cu o rugãciune în micuþa bisericã din Camp Dracula. Aici, în aceastã corabie de creºtinãtate într-un ocean musulman - cum spunea preotul Sorin Mihalcea, se adunã militarii Batalionului 32 Infanterie Mircea, la fiecare sãrbãtoare creºtineascã ºi în dimineþile fiecãrei duminici. De altfel, înainte de plecarea în fiecare misiune, chiar dacã aceasta este ziua sau noaptea, preotul batalionului bãnãþean este prezent pentru o scurtã rugãciune ºi pentru a-i binecuvânta pe militarii patrulei. Infanteriºtii de la Timiºoara au luat startul celei mai mari provocãri de la înfiinþarea acestei unitãþi, în urmã cu 124 de ani participarea la o operaþiune internaþionalã. Este momentul demonstrãrii profesionalismului, a confirmãrii valorii acestui batalion cu o medie de vârstã de invidiat ºi, de ce nu, a alinierii acestuia cu cele douã batalioane de infanterie din cadrul Brigãzii 2 Infanterie Rovine din Craiova, pe care o cunoaºteþi ca ºi Brigada Scorpionilor, ce a participat la misiunea Iraqi Freedom în anii 2004 ºi 2005.

65 Teatre de operaþii Batalionul 32 Infanterie Reputaþia trupelor româneºti Cãpitan Cristian CÃNUCI Interviu cu comandantul Diviziei Multinaþionale de Sud-Est, general-maior Graham Binns Noul comandant al Diviziei Multinaþionale de Sud-Est, general-maior Graham Binns, a vizitat, în ziua de 27 august a.c., campul românesc DRACULA din baza militarã multinaþionalã din Tallil, Irak. Întâlnirea cu militarii români a avut loc la numai câteva zile dupã preluarea de cãtre generalul britanic, a comenzii Diviziei Multinaþionale de Sud-Est, grupare de forþe din care face parte ºi Batalionul 32 Infanterie Mircea. Acesta l-a înlocuit la comanda marii unitãþi multinaþionale pe generalul (UK) Johnatan Shaw. Generalul- maior Graham Binns este un ofiþer cu o carierã deosebitã în armata britanicã. Prima funcþie în care a fost numit a fost în Regimentul Prinþului de Wales, în anul 1977, iar la unitãþi luptãtoare a fost încadrat pânã în anul 1986, în aceºti ani desfãºurându-ºi activitatea în Germania, Norvegia, Marea Britanie ºi Irlanda de Nord. Dupã aceastã perioadã, a lucrat în Ministerul Apãrãrii din Marea Britanie, pânã în anul De-a lungul carierei militare ºi-a perfecþionat pregãtirea prin cursuri în Canada, la Toronto, la Fort Benning, în SUA, precum ºi în þara natalã, prin urmarea cursurilor Colegiului Regal pentru Studii de Apãrare. Generalul- maior Binns a activat o perioadã ºi ca instructor la Colegiul de Stat Major al Armatei, la Camberley. Pe linie de comandã are o experienþã deosebitã, participând la comanda a diferite eºaloane, la operaþiuni în Irlanda de Nord (1989, 1997), Bosnia (Operaþiunea Grapple ), Irak (2003) ºi la exerciþii în Kenia, Belize ºi Canada. A primit nenumãrate distincþii ºi decoraþii, cea mai importantã fiind MBE (Membru al Imperiului Britanic), în anul Este cãsãtorit ºi are patru copii, trei fete ºi un bãiat. Pasiunile sale includ golful, pescuitul, navigaþia ºi orientarea. General- maior Graham Binns este, de asemenea, arbitru internaþional de rugby. Dupã vizitarea taberei româneºti DRACULA din baza militarã internaþionalã de la Tallil, Irak, comandantul Diviziei Multinaþionale de Sud-Est a acordat un scurt Nr

66 Teatre de operaþii Batalionul 32 Infanterie interviu corespondentului Radio România Actualitãþi Radu Dobriþoiu: Domnule general- maior Graham Binns, spuneþi-ne care este pãrerea dumneavoastrã despre trupele româneºti dislocate în aceastã zonã. Am sosit de curând aici, însã reputaþia trupelor româneºti îmi era cunoscutã înainte de a ajunge. Reputaþia voastrã în cadrul Diviziei Multinaþionale de Sud-Est este foarte bunã, iar unitatea româneascã executã misiuni extrem de importante în zona Nasiriya. Paza podului strategic peste Eufrat este o misiune vitalã pentru forþa multinaþionalã din Irak. Sunt foarte mulþumit de ceea ce am vãzut aici la voi, am încredere în abilitãþile ºi profesionalismul vostru pentru executarea misiunilor. A fost o mare plãcere pentru mine sã vã vizitez. Care este opinia dumneavoastrã privind relaþiile dezvoltate de militarii români cu populaþia irakianã din zona de operaþii? Cred cã irakienii îi privesc cu respect pe militarii români care executã misiuni în aceastã zonã. Românii au înþeles ºi respectã tradiþiile ºi cultura irakianã, cutumele acestora ºi din aceastã cauzã ei au fost apreciaþi ºi sprijiniþi în executarea misiunilor. Dhi Qar ºi Al Muthanna sunt provincii ce se aflã deja sub controlul autoritãþilor ºi forþelor militare irakiene. Aºadar, irakienii sunt responsabili pentru securitatea acestei regiuni, dar ei trebuie sã ºtie cã se pot baza pe noi pentru a menþine echilibrul forþelor. Despre situaþia din aceastã zonã ce puteþi sã ne spuneþi? Situaþia în zona româneascã de operaþii continuã sã fie fragilã, la fel ca cea din multe zone ale Irakului. Vor mai fi incidente. Ceea ce este încurajator aici este faptul cã în aceastã zonã Forþele de Securitate Irakiene sunt responsabile de acest lucru ºi trebuie sã fie în mãsurã sã le gestioneze. Bineînþeles cã noi, prin Batalionul 32 Infanterie Mircea, îi vom sprijini. 64 Revista Forþelor Terestre

67 Teatre de operaþii Batalionul 32 Infanterie Irakienii ne privesc cu speranþa cã într-o zi va fi mai bine Proiectele de cooperare civil-militarã, sau cum le spunem noi - CIMIC - au în teatrele de operaþii importanþã sensibil egalã cu misiunile pe care luptãtorii le executã pentru asigurarea ºi menþinerea stabilitãþii ºi securitãþii în zonele de responsabilitate. Cãpitan Cristian CÃNUCI C âºtigarea încrederii populaþiei locale reprezintã acel as din mânecã al fiecãrui comandant care, pentru a asigura succesul misiunii, acordã aceeaºi importanþã acestor proiecte, ca ºi misiunilor zilnice executate de subordonaþi. Sprijinirea populaþiei locale este un obiectiv prioritar pentru noi afirma comandantul Batalionului 32 Infanterie de la Timiºoara, locotenent-colonel Cristian Dinulicã. Acþionãm într-o arie extrem de întinsã, de kilometri pãtraþi, în majoritate deºerticã. Aceastã zonã

68 Teatre de operaþii Batalionul 32 Infanterie creeazã mari dificultãþi pentru localnicii irakieni: aceºtia nu au apã, nu au condiþiile minime pentru o viaþã decentã, nu au parte de asistenþã medicalã decât dupã ce parcurg distanþe foarte mari, acele colibe în care îºi duc traiul - cu greu se pot numi case. Toþi aceºti oameni ne privesc cu speranþã. Nu putem sã trecem prin aceste ºase luni fãrã sã lãsãm ceva în urma noastrã. Vom face tot ceea ce este posibil pentru a-i sprijini. Aceste probleme ale localnicilor din provinciile Dhi Qar ºi Al Muthanna, aflate în responsabilitatea Batalionului 32 Infanterie Mircea, i-au fost prezentate ºi locotenent-colonelului britanic Andrew Mayfield, ºeful planificãrii fondurilor pentru proiectele de cooperare civil-militarã din cadrul Diviziei Multinaþionale de Sud-Est, cu ocazia întâlnirii acestuia cu comandantul batalionului ºi ofiþerul CIMIC al detaºamentului. Întâlnirea a fost prilejuitã de inspecþia finalã a ºcolii din localitatea Al Badur, ºcoalã care va fi inauguratã la sfârºitul lunii septembrie, înainte ca elevii irakieni sã înceapã noul an ºcolar, la 1 octombrie. Proiectul de renovare a acestei ºcoli cu ºase sãli de clasã a fost promovat, în urmã cu aproximativ un an, de Dragonii Transilvani din Batalionul 811 Dej. Infanteriºtii din Batalionul 495 ªtefan ªoverth din Bucureºti l-au preluat ºi au supervizat, pe timpul executãrii misiunii, dezvoltarea lucrãrilor, iar Scorpionii Galbeni de la Timiºoara au stabilit, ca prim obiectiv din gama activitãþilor de cooperare civil-militarã, urgentarea lucrãrilor de finalizare a acestei ºcoli, pentru a putea fi datã în folosinþã înainte de prima zi de ºcoalã. Dupã ce i-au fost prezentate acþiunile în derulare ale militarilor timiºoreni în domeniul cooperãrii civil- militare ºi propunerile acestora pentru viitoare proiecte, locotenentcolonelul Andrew Mayfield a apreciat modul în care infanteriºtii bãnãþeni au înþeles sã foloseascã acþiunile de cooperare civil-militarã pentru câºtigarea încrederii populaþiei locale ºi, în acelaºi timp, satisfacerea necesitãþilor acesteia. În principal, acþiunile Scorpionilor Galbeni de la Timiºoara sunt concentrate pe acþiuni de asigurare a unor condiþii minime de trai pentru cei care locuiesc la sate, departe de civilizaþie, în condiþii insalubre ºi fãrã asistenþã medicalã. De altfel, acþiunile cu focus medical s-au desfãºurat aºa cum au fost planificate de medicii Batalionului 32 Infanterie Mircea, iar în aceastã perioadã au mai fost defãºurate astfel de misiuni medicale. În acest fel ne apropiem ºi mai mult de irakienii din zona de responsabilitate, demonstrând mesajul de pace pe care îl poartã militarii români ºi idealurile pentru care luptã în aceastã þarã, în care instabilitatea este la ea acasã.

69 Teatre de operaþii Batalionul 32 Infanterie Atunci când armele tac La mai puþin de o lunã de la sosirea în teatrul de operaþii, militarii timiºoreni executã prima misiune concentratã pe sprijinirea din punct de vedere medical a cetãþenilor irakieni. Cãpitan Cristian CÃNUCI Astfel, controlarea zonei bãnãþene, care se întinde pe suprafaþa provinciilor Dhi Qar ºi Al Muthanna - aproximativ de kilometri pãtraþi din punct de vedere al asigurãrii unui mediu stabil ºi sigur va fi completatã cu acoperirea acesteia din punct de vedere medical. Chiar dacã proiectele de cooperare civil-militarã sunt în plinã desfãºurare, în paralel cu acestea s-au planificat ºi executat acþiuni pe linie medicalã care ºi-au propus o verificare a stãrii de sãnãtate a locuitorilor din provinciile aflate sub controlul batalionului românesc ºi încercarea, în limita posibilitãþilor, de a contribui la o ameliorare a acesteia. Iniþiativa bãnãþenilor este foarte îndrãzneaþã, însã o echipã de numai câþiva militari nu va putea acoperi o populaþie de aproximativ 2 milioane de locuitori - cât numãrã cele douã provincii aflate în responsabilitatea infanteriºtilor Batalionului 32 Mircea. În acest sens, Scorpionii Galbeni au ales sã dea startul acestui proiect prin vizitarea localitãþii Muhammad Al-Manshad din districtului Al Batha. Localitatea nu a fost aleasã întâmplãtor. În sudul Irakului - zona geograficã în care forma predominantã de relief este deºertul - existã sate populate cu numai câteva zeci de locuitori, care nu au niciun punct medical pe o razã de 50 km. Aceastã dispunere izolatã a localitãþilor, combinatã cu lipsa apei potabile, creeazã condiþiile propice pentru ca locuitorii acestora sã aibã o sãnãtate ºubredã. Acþiunea umanitarã cu focus medical a fost foarte bine primitã de localnicii irakieni, ca dovadã - în numai câteva ore, echipa medicalã românescã, condusã de cãpitan doctor Daniel Cazacu medicul ºef al Batalionului 32 Infanterie Mircea, a consultat un numãr mare de persoane, de toate vârstele ºi de ambele sexe. Cãpitan doctor Daniel Cazacu: Având în vedere lipsa programelor de sãnãtate la nivel naþional, activitatea de focus medical a vizat în primul rând Nr

70 Teatre de operaþii Batalionul 32 Infanterie o evaluare a stãrii de sãnãtate din localitate, tratarea cazurilor acute ºi, de ce nu, creºterea încrederii acestora în sprijinul pe care îl oferã armata României. Afecþiunile descoperite la cei consultaþi sunt fãrã o gravitate deosebitã, din sfera digestivã, respiratorie ºi dermatologicã, dar care necesitã o urmãrire terapeuticã în timp. De o atenþie deosebitã s-au bucurat copiii care, împreunã cu pacienþii de sex feminin, au fost consultaþi de plutonierul-major Sorina Rãdulescu. Tradiþia ºi religia musulmanã impune restricþii severe pentru bãrbaþi, fie ei chiar ºi medici, în ceea ce priveºte modul de comportare în preajma unei femei. Astfel, prezenþa unei asistente medicale în echipa românescã a înlãturat aceste bariere ºi a deschis porþile de comunicare cu pacientele irakiene. Lipsa apei potabile ºi a alimentelor bogate în vitamine concluziona plt.maj. Sorina Rãdulescu la care se adaugã condiþiile precare în care îºi depoziteazã alimentele, genereazã o serie de afecþiuni digestive care nu sunt foarte grave, numai cã aceºtia trebuie sã urmeze un regim alimentar ºi prescripþiile medicale primite. În urma consultaþiilor, echipa medicalã româneascã a fãcut recomandãri ºi a prescris tratamente, urmând ca în viitor sã revinã în localitatea Muhammad Al-Manshad pentru o nouã examinare. De altfel, aceste activitãþi cu focus medical se vor intensifica, potrivit spuselor ofiþerului responsabil cu activitatea de cooperare civil-militarã, locotenent Dragoº Condurache, urmând ca sã fie executate cel puþin o datã pe lunã. Infanteriºtii de la Timiºoara vor acþiona pe viitor nu numai pentru a acoperi cele douã provincii din zona de responsabilitate Dhi Qar ºi Al Muthanna din punctul de vedere al asigurãrii libertãþii de miºcare, ci ºi pentru a putea oferi populaþiei locale un minimum de asistenþã medicalã.

71 Teatre de operaþii ANA Training A fi ETT * în Afganistan Maior Adrian EBRAªU Convoiul de maºini blindate pãtrunde în vitezã pe sub arcadele centenarului castel KHAIR KOT, urmãrite de ochii tulburi ºi apatici ai soldaþilor afghani din postul de pazã, încãlþaþi în papuci, cu arme automate Kalaºnikov în mâini ºi cocoþaþi pe butoaie, în aºteptarea mesei de searã. Scrâºnetul frânelor maºinilor brusc oprite reuºeºte sã îmi alunge gândurile. Convoiul a oprit în curtea castelului, un platou de aproximativ un hectar, pe care sunt construite clãdiri cenuºii locuite de militarii Kandakului (batalionului) 1 Infanterie din Brigada 2/Corpul 203 ANA (Armata Naþionalã Afganã). În partea de nord a curþii observ o clãdire diferitã, în faþa cãreia fluturã drapelele SUA ºi ale Afganistanului. Un soldat american desface prelata remorcii în care am aºezat bagajele. Mã învãluie un nor fin de praf ca o micã furtunã de fãinã. Privesc feþele impasibile ale militarilor care au fost mitraliori în convoi. Greu le pot distinge trãsãturile sub stratul gros de praf aºezat de-a lungul celor patru ore în care am parcurs cei 70 km care ne despart de campul unde este dislocatã comanda Brigãzii 2. Imaginile se succed rapid, imagini inedite, venite parcã dintr-un univers paralel: bagaje sub dune de praf fin, soldaþi afgani ce trec preocupaþi pe lângã noi, lãsând în urmã un miros inconfundabil, militari americani ce coboarã din maºini. Din clãdire apare un maior american ºi cu un zâmbet reþinut ne ureazã sosire plãcutã. I-am mulþumit scurt. Incã nu s-a stins sunetul rãspunsului meu ºi a fost acoperit de un cântat prelung ºi strident. Este ora de rugãciune ºi imamul îºi cheamã credincioºii la a patra rugãciune a zilei. Pãtrund în clãdirea care timp de ºase luni ne va servi ca adãpost. Mã întâmpinã un miros greu de mucegai ºi carne fiartã. Totul in jur este straniu. Un sergent-major US mã îndrumã spre o încãpere de dimensiuni reduse, confecþionatã din plãci de placaj. În faþa mea disting în semiîntuneric o salã înþesatã de staþii radio cu legãturã prin satelit, câteva calculatoare, regulatoare de curent, staþii de încãrcare acumulatori, fotolii, o hartã cu aria de responsabilitate, o masã plinã de obiecte de birou, o cutie cu bomboane ºi câteva încãrcãtoare de puºcã M 16. Toate acestea erau acoperite de praf fin ce pãrea cã nu deranja pe nimeni. Disting la ferestre saci de nisip. Noua mea camerã seamãnã cu boxa de bloc, al cãrei proprietar nu a trecut cu anii sã o viziteze. Sergentulmajor îmi prezintã câteva rafturi care îmi vor þine loc de birou, care însã, par a fi mai potrivite pentru borcane de murãturi. Existã ºi un raft mai mare unde un bun gospodar ar aºeza câteva damigene. Aici, însã, disting salteaua care aratã ca un morman de nisip. Gazda mea acþioneazã un comutator ºi un neon pâlpâie aruncând o luminã palidã în încãpere. Este un individ solid care se miºcã ºi vorbeºte dezinvolt. Aflu despre el cã a participat la ambele rãzboaie din Irak ºi cã a fost decorat de 19 ori, cã este din Texas ºi are trei copii. Cu o urmã de zâmbet pe faþã îmi aratã comutatorul ventilatorului din tavan. Avalanºa de praf revine. Pe partea superioarã a palelor ventilatorului erau grãmezi de fãinã cenuºie. Îl urmez în hol ºi mirosul de carne fiartã devine tot mai persistent. Pe holul strâmt ºi întunecos întâlnesc câþiva afgani. Mi-i prezintã pe rând, pe mãsurã ce îi întâlnim. Sunt translatorii echipei. Afganii îmi întind mâna. Mâinile noastre se unesc ºi am senzaþia cã abia ºi-au uns mâinile cu cremã. Umezeala mâinilor lor se transferã pe mâna mea ºi am o senzaþie surdã de usturime. Pãtrundem în bucãtãrie. Aici sunt numai cutii desfãcute, aranjate pe rafturi ºi ale cãror culori sunt palide sub praful care le acoperã. Lângã perete, douã oale - supravegheate de un afgan scund cu barba lungã ºi deasã, îmbrãcat în haine tradiþionale ºi cu mãnuºi de latex în mâini - fierb la foc mic pe un aragaz improvizat dintr-o butelie. Pentru o secundã, afganul mã priveºte drept în ochi, apoi un zâmbet îi înfloreºte pe faþã. Vine în întâmpinarea mea ºi mã prinde de mânã tot repetând... AZIZ... COOKER. Dupã câteva secunde, parcã dezmeticindu-se, mã * Embedded Training Team - echipã de instrucþie ºi însoþire Nr

72 Teatre de operaþii ANA Training întreabã:... ROMANIA? Îi confirm scurt...romania. Zâmbeºte ºi spune GOOD ROMANIA... ROMANIA GOOD. În spatele meu simt o privire cercetãtoare. Un individ parcã desprins din filmul de groazã OMUL LUP, îmi zâmbeºte. Limba îi iese din gurã prin pauza lãsatã de dinþii lipsã în încercarea de a spune... HAIS... WORKER. Astfel a decurs prima mea zi la post în Afganistan ca membru al echipei ETT de pe lângã Kandakul 2 Infanterie. La intrarea în sala de briefing din comandamentul forþei, care are în sarcinã operaþionalizarea armatei naþionale afgane, din Campul Phoenix - Kabul, existã un panou pe care este inscripþionatã întrebarea retoricã: Ce am fãcut astãzi pentru ETT?. Ce este ETT ºi de ce este el atât de important pentru o structurã care are în subordine câteva corpuri de armatã ºi o arie de operaþii de douã ori cât suprafaþa României? ªi mai presus de toate, cum trãieºte ºi cum îºi desfãºoarã activitatea ca ETT un grup de militari români în aceastã misiune atât de ineditã ºi în care uneori cuvântul supravieþuire este mai presus de orice altã noþiune sacrã precum prieteni, familie sau patrie? ETT reprezintã abrevierea de la Embedded Training Team, în traducere Echipã de instrucþie ºi însoþire. Misiunea se desfãºoarã pe parcursul a ºase luni, o perioadã unicã din punct de vedere al experienþei, pentru oricine ajunge într-o astfel de echipã. Prima sãptãmânã este de acomodare ºi corespunde ºi perioadei de validare (certificarea de cãtre o echipã americanã cã militarii români au pregãtirea adecvatã). În aceastã sãptãmânã, se mai executã cursul de conducere a maºinilor de luptã blindate americane HMMWV, precum ºi cunoaºterea armamentului de pe acestea. Dupã validare, urmeazã repartiþia la echipele americane ETT din teren. Ca urmare a neasigurãrii echipei române cu maºini blindate HMMWV (singurele capabile a se deplasa pe uliþele strâmte ale localitãþilor afgane ºi adaptate perfect acestui teatru de operaþii), partenerul american a hotãrât repartizarea pe lângã US ETT a militarilor români, pentru completarea deficitului de efective. O echipã este formatã din 12 militari, care îndeplinesc prin cumul toate funcþiile din lanþul de comandã al unui batalion. Pe lângã echipele de la nivelul batalioanelor, existã ºi echipe de nivel comandament de brigadã ºi corp de armatã. În acest moment, un militar român îndeplineºte funcþia de ºef de stat-major de brigadã la US ETT 1/ Corpul 203. Ceilalþi 20 de militari români sunt repartizaþi în funcþie de specialitate ºi cerinþele de încadrare ale ETT-urilor la batalioane de infanterie, de sprijin de luptã sau de susþinere logisticã. Partenerul american este mulþumit de prezenþa militarilor români care, pe lângã profesionalism ºi curaj, aduc un mare aport de experienþã la lucrul cu armamentul din dotarea ANA, de provenienþã ruseascã. În perioada cât militarii români fac parte din aceste echipe, ei vor acþiona dual, îndeplinind responsabilitãþile din cadrul echipei ºi consiliind pe militarul afgan omolog. Consilierea se executã permanent, în toate situaþiile. Armata afganã este angrenatã într-un epuizant rãzboi contra insurgenþilor talibani ºi fiecare kandak are o arie de responsabilitate de mãrime aproximativã a douã judeþe. Principala activitate a Kandackului este de a furniza securitate în aria lui de responsabilitate, prin patrule de prezenþã, blocãri ºi scotociri de localitãþi, organizarea unor puncte de control mobile ºi ambuscade pe rutele de infiltrare ale insurgenþilor. Toate aceste activitãþi se executã sub controlul strict al membrilor ETT, echipe de câte doi militari ce însoþesc permanent subunitatea afganã pe durata misiunii. Membrii ETT sunt în mãsurã ca pe timpul ieºirilor în misiune sã sprijine cu foc subunitatea afganã în situaþia în care sunt atacaþi, sã asigure evacuarea medicalã de urgenþã prin solicitarea elicopterelor MEDEVAC, sã asigure cu foc prin solicitarea sprijinului aerian ºi a focului artileriei, în situaþia în care se gãsesc în aria de acoperire a tunurilor amplasate în campurile coaliþiei. Misiunile se executã de cele mai multe ori pe durata unei sãptãmâni, cu reaprovizionare pe cale aerianã prin paraºutarea de materiale sau cu autosusþinere (în situaþia în care se 70 Revista Forþelor Terestre

73 Teatre de operaþii ANA Training dispune de mijloace de transport ºi terenul face posibilã întrebuinþarea camioanelor). Cei doi militari ETT trebuie sã aibã un comportament adecvat faþã de militarii afgani, care sunt uneori foarte irascibili. Irascibilitatea este generatã de dificultãþile cu care se confruntã ei ºi familiile lor ºi de efortul pe care îl depun ºi care îi priveazã de odihna necesarã. Din discuþiile cu militarii afgani înþeleg cã se tem de retragerea coaliþiei din Afganistan, armata nefiind în mãsurã sã sprijine guvernul democrat actual. Retragerea coaliþiei ar atrage pentru ei ºi pentru familiile lor repercusiuni din cele mai sumbre ºi acesta este motivul pentru care, de cele mai multe ori, la capturarea insurgenþilor, doar intervenþia fermã a membrilor ETT face ca aceºtia sã rãmânã în viaþã, scãpând de linºajul practicat în mod regulat. O altã componentã a activitãþii ETT este educarea militarilor afgani potrivit concepþiei cã numai având sprijinul populaþiei pot securiza þara. De asemenea, ei trebuie sã abandoneze comportamentul violent la adresa civililor. Nu în ultimul rând, antrenarea lanþului logistic este o altã misiune dificilã, întrucât militarii afgani nu sunt obiºnuiþi sã planifice ºi sã organizeze din punct de vedere logistic misiunile, cerând pur ºi simplu ca ETT sã le asigure materialele necesare, deºi ele existã în depozitele diferitelor structuri ale unitãþilor afgane. Aceastã activitate se realizeazã greoi, întrucât fiecare gestionar priveºte materialele pe care le primeºte ca reprezentând proprietate proprie, bunã de valorificat ºi pentru care nu înþelege de ce trebuie sã dea socotealã. În pofida activitãþii susþinute timp de cinci ani de când ETT-urile construiesc, operaþionalizeazã ºi consiliazã în misiuni unitãþile ANA, mediul de securitate s-a deteriorat constant, insurgenþii îmbunãtãþindu-ºi tactica, adaptând-o permanent la schimbãrile doctrinare ale coaliþiei. ANA, deºi ºi-a mãrit efectivele, rãmâne o armatã slab dotatã, fãrã perspectiva autosusþinerii în orizontul de timp apropiat. Ca o ironie a ceea ce se petrece în Afganistan, o parte a militarilor antrenaþi de ETT dezerteazã ºi intrã în rândul insurgenþilor, aducându-le acestora informaþii preþioase asupra tehnicilor, tacticilor ºi procedurilor coaliþiei. Cauzele dezertãrilor sunt cele economice, un insurgent fiind plãtit de 10 ori mai mult decât un militar. Conºtienþi de toate aceste greutãþi ºi ameninþãri inerente unui teatru de operaþii în care se duce un rãzboi asimetric, neconvenþional, membrii ETT îºi continuã misiunea, cu speranþa cã efortul lor nu este zadarnic ºi cã astfel contribuie la securitatea propriilor þãri, prin anihilarea teroriºtilor în bazele acestora. Nr

74 Teatre de operaþii ANA Training Convoi spre graniþã Maior Adrian EBRAªU Dimineaþa rãsuna de forfota pregãtirilor de plecare. Maºinile se aliniau în ordinea de deplasare, sodaþii afgani îmi zâmbeau încercând sã îmi capteze atenþia, ordinele rãsunau ciudat între zidurile castelului, pronunþate în diverse limbi ºi dialecte. Totul pãrea în ordine ºi nimic nu prevestea evenimentele ce urmau sã se desfãºoare. La ora 08.00, prima maºinã din coloanã s-a pus în miºcare, trãgând parcã dupã ea întreaga coloanã în efortul imens de a face sã funcþioneze un mecanism format din oameni ºi maºini, din americani, români, afgani, HMMWV-uri (maºini blindate americane), Forduri Ranger ºi camioane. Misiunea noastrã era de a ne deplasa spre graniþa cu Pakistanul, pe o distanþã de 80 km, pentru a înlocui forþele afgane, care timp de peste o lunã asiguraserã securitatea provinciei respective. Primul HMMWV se deplasa prin orãºelul de lângã castel, deschizând drumul coloanei sub privirile pieziºe ale populaþiei civile. Nimeni nu schiþa nici un gest, nimeni nu zâmbea ºi, în mod ciudat, nici copiii nu ne fãceau cu mâna. Explicaþia urma sã o aflãm peste nici un kilometru de la pãrãsirea localitãþii. În faþa convoiului, câteva camioane civile staþionau, iar ºoferii acestora discutau aprins pe marginea ºanþului. Aflãm cã, în timp ce conducea, unul din ei a observat la marginea drumului fire suspecte apãrând din loc în loc, scoase la suprafaþã de vântul puternic. Înþelegem cã acestea fuseserã amplasate cu câteva ore înainte de cãtre elementele teroriste, unind dispozitivul de declanºare ºi explozibilul îngropat în drumul de pãmânt pe care ne deplasam. Intenþiile inamicilor au fost astfel zãdãrnicite, iar vieþi omeneºti au fost salvate. Dupã atâþia ani de rãzboi în aceastã þarã, ºoferii camioanelor au devenit adevãraþi maeºtrii în a descoperi IED-urile (dispozitive explozive improvizate), principala armã de luptã a talibanilor în confruntarea cu forþele coaliþiei. În încercarea de a câºtiga simpatia populaþiei, talibanii se deplaseazã în localitãþi ºi anunþã populaþia sã nu se foloseascã de maºini pe anumite drumuri, deoarece au fost minate în aºteptarea convoaielor coaliþiei. Acesta era motivul încordãrii pe care îl citeam pe faþa tuturor civililor din orãºel. Nimeni nu avea voie sã ne anunþe, orice trãdare fiind crud pedepsitã, prin uciderea întregii familii a trãdãtorului. În aºteptarea echipei EOD care sã se ocupe de neutralizarea dispozitivului exploziv, militarii convoiului au securizat zona. Sosirea echipei EOD a scos din dispozitiv militarii ºi a permis continuarea deplasãrii. Convoiul ºerpuieºte pe drumurile înguste ºi rupte de ape, ridicând în aer o perdea compactã de praf. Adeseori, deplasarea se executã pe lângã drumuri în plin câmp, considerându-se mai probabil sã fii lovit de cãtre un IED decât de una din zecile de milioane de mine plantate de-a lungul cãilor de comunicaþii pe parcursul celor 25 de ani de rãzboi. În faþa noastrã, din ce în ce mai clar se profilau ameninþãtori munþii, cu vârfuri înalte de metri. Convoiul era nevoit sã îºi croiascã drum printr-un defileu unde toate convoaiele anterioare, fãrã excepþie, fuseserã atacate. Pe mãsura apropierii de munte, nervozitatea creºtea. Temperatura aerului era de 60 de grade ºi mitraliorii trebuiau schimbaþi din orã în orã. Militarii convoiului erau pregãtiþi pentru ce era mai rãu, toate scenariile fiind atent discutate ºi pregãtite prin antrenamente. La nici 30 de minute de la pãtrunderea în defileu, liniºtea munþilor este spartã de zgomotul asurzitor al exploziilor grenadelor antitanc lansate de insurgenþi de pe crestele muntelui din apropiere. Urmeazã sunetele seci ºi sacadate ale mitralierelor pe care aceºtia le foloseau pentru a produce cât mai multe victime. Norocul a fãcut ca loviturile de AG-7 sã rateze þintele, militarii din ultimele maºini ale convoiului direct vizate de focul insurgenþilor dezmeticindu-se rapid ºi 72 Revista Forþelor Terestre

75 Teatre de operaþii ANA Training adãpostindu-se în ºanþurile sãpate de apã. În aceste momente cruciale, membrii ETT s-au fracþionat în douã echipe ºi conform scenariilor antrenamentelor au început organizarea dispozitivului de luptã. Cãpitanul Cîrceanu Oliver ºi doi militari americani au trecut la organizarea dispozitivului de sprijin cu foc al forþelor ce executau manevra de flanc. Eu, secondat de un subofiþer american, împreunã cu 10 militari afgani, am început deplasarea anevoioasã pe pantele muntelui, încercând pe cât posibil sã ne deplasãm în ascuns, cu intenþia de a ataca din flanc poziþiile insurgenþilor ºi de a le tãia acestora posibilitatea de retragere. Terenul puternic frãmântat a fãcut ca deplasarea sã fie anevoioasã, insurgenþii rupând lupta dupã 60 de minute ºi dispãrând în spatele muntelui ce pãrea imposibil de escaladat. Dupã regruparea forþelor, s-a trecut la evaluarea pagubelor. Bucuria tuturor a fost imensã vãzând cã nimeni nu era afectat de incident. Coloana ºi-a continuat deplasarea ºi dupã douã ore a ieºit din defileu, fiind întâmpinatã de cãtre un pluton de militari polonezi din grupul de luptã al campului spre care ne îndreptam. Dupã alte trei ore de deplasare anevoioasã, convoiul pãtrunde pe poarta campului de destinaþie. Pe feþele militarilor se citea bucuria cã toatã lumea a ajuns cu bine la destinaþie ºi cã ne aºteptãm la cel puþin 24 de ore de odihnã dupã cele 10 ore de deplasare. Vestea a sosit însã peste noi ca o ghilotinã, noua misiune începând peste douã ore ºi constând în escortarea a 30 de camioane civile pe acelaºi drum pe care tocmai sosiserãm. Comandanþii americani din zonã apreciau cã insurgenþii nu vor avea timp sã organizeze un nou atac dupã cel precedent ºi mizau pe aceasta pentru a scoate din zonã camioanele civile. Camioanele aparþineau unor firme ce aprovizionau aceastã bazã îndepãrtatã de lângã graniþã ºi se deplasau numai sub escortã, fiind vânate de insurgenþi pentru a tãia aprovizionarea forþelor afgane ºi ale coaliþiei din zonã. Dupã o masã servitã în vitezã, încep pregãtirile de plecare: ordine scurte, discuþii cu ºoferii privind modul de acþiune în caz de atac, mãsuri de securitate specifice deplasãrii pe timp de noapte ºi punerea de acord cu militarii afgani asupra acþiunilor ce se vor desfãºura în caz de atac asupra convoiului. Exact la ora ordonatã, lungul convoi se pune în miºcare. Noaptea învãluie totul în jur, întunericul fiind greu de strãpuns pânã ºi de aparatura de vedere pe timp de noapte. Totul decurge fãrã evenimente ºi dimineaþa ne gãseºte la porþile castelului. Urmeazã ritualul revederii colegilor, descãrcarea maºinilor de armament ºi de materiale ºi, în sfâr- ºit, o masã de dimineaþã savuratã în liniºte. Însã vocile de afarã devin tot mai agitate. Se vorbeºe din ce în ce mai tare. Ieºim din sala de mese ºi aflãm vestea cutremurãtoare cã opt camioane au rãtãcit drumul în noapte. Au fost descoperite arzând, dimineaþa, de cãtre o patrulã de elicoptere. Cei sosiþi la faþa locului au descoperit trupurile a trei dintre ºoferi. Ceilalþi cinci ºoferi erau declaraþi dispãruþi, cel mai probabil fiind rãpiþi de insurgenþi. Bucuria întoarcerii se acoperã de regretele celor întâmplate. Peste trei sãptãmâni, urmãtorul convoi îºi va croi din nou drum printre acei munþi ameninþãtori. Nici nu s-a aºternut seara peste aceste meleaguri ºi veºtile rele ne copleºesc din nou. Un convoi a fost atacat, patru militari americani au decedat ºi unul este grav rãnit cu arsuri pe 80% din suprafaþa corpului. Un militar afgan ºi-a împuºcat un coleg pentru cã nu mai suporta avansurile de naturã sexualã ale acestuia. Membrii ETT se retrag în camere, spre refugiul oferit de somn. Dimineaþa vine grãbitã ºi un nou convoi se va pune în miºcare spre o nouã destinaþie. Nr

76 Oameni sub arme Cursant Am fost student la West Point La West Point nicio zi nu seamãnã cu alta. Fiecare zi are un anumit specific, în funcþie de anul de studiu în care te afli, ori în funcþie de anotimp, de sezonul campionatului de fotbal al echipei academiei, în funcþie de proiecte sau de o multitudine de alþi factori care, la o primã vedere, par insignifianþi. Existã totuºi anumite momente repetabile, ce þin de rutina zilnicã, devenitã cutumã, în aceastã prestigioasã instituþie a cãrei tradiþie dãinuie de peste 200 de ani. Sublocotenent Marian TEODORESCU apãrut în Orizont militar nr. 19 din 20 iunie 2007 O zi din viaþa unui cadet de anul I începe cu deºteptarea, la 5.30, ºi cu programul de dimineaþã, asemãnãtor cu cel de la noi. Urmeazã împãrþirea pe grupuri de lucru. Un grup aduce ziarele de dimineaþã - The New York Times - de la parter, de unde se lasã presa, ºi le aºeazã în faþa fiecãrei camere personale de cadet de an mai mare, dar nu oricum, ci cu simþ estetic, într-o anumitã ordine. Alt grup de cadeþi face curãþenie în spaþiile comune bãi, duºuri, holuri, camere de zi ºi altele. Un alt grup se îmbracã în uniforma comandatã pentru ziua respectivã ºi se aliniazã pe hol, în faþa ceasurilor oficiale instalate la fiecare etaj. Cu 10 minute înaintea fiecãrei adunãri, cadeþii de anul I anunþã câte minute mai sunt pânã la închiderea formaþiei ºi care este uniforma. Înainte de masa de dimineaþã, anunþã mesele la care sunt repartizaþi, conþinutul meniului pentru dimineaþa respectivã, pun bãuturile ºi cafeaua în pahare ºi, dupã acceptul comandantului mesei, servesc micul dejun. Urmeazã deplasarea individualã la cursurile zilei. Cadeþii de anul I nu au voie sã vorbeascã, sã priveascã sau sã se deplaseze fãrã rost din momentul în care au pãrãsit camera personalã. La prânz, se adunã iar în formaþie, se dã raportul pentru prezenþã, iar apoi subunitãþile se deplaseazã la masã. Pe timpul mesei de prânz, cadeþilor de anul I la revin aceleaºi sarcini ca ºi la masa de dimineaþã. Dupã masa de prânz, pot avea diferite activitãþi, variind de la briefing-uri, la program de voie. Mai urmeazã douã ore de cursuri, pânã la ora 16.00, apoi se pot desfãºura diferite activitãþi sportive, de paradã sau program de voie. Cadeþii de anul I mai au câteva sarcini duties, începând cu ora 18.00, acestea fiind, în principal, livrarea hainelor venite de la spãlãtorie cãtre cadeþii de an mai mare, bineînþeles, într-o anumitã manierã ºi într-o anumitã succesiune. În acest timp, 74 Revista Forþelor Terestre

77 Oameni sub arme Cursant cadeþii de anul I sunt acostaþi ºi interogaþi de cadeþii de an mai mare cu privire la diferite probleme organizatorice specifice academiei, gradelor sau tradiþiilor, pe care bobocii trebuie sã le cunoascã fãrã nicio ezitare. Programul zilei se terminã cu studiul individual obligatoriu pentru anul I în camera proprie, pânã la stingere, la ora 23.30, când toþi sunt obligaþi sã fie în aºternuturi. Începând cu anul II, programul zilnic se mai relaxeazã, pe de o parte, datoritã faptului cã dupã un an cadeþii încep sã se obiºnuiascã cu rigorile impuse de academie, iar, pe de altã parte, datoritã faptului cã au fãcut deja primul pas spre seniorat. Programul unui cadet de an superior nu mai cuprinde atât de multe activitãþi administrative, ci mai mult activitãþi de asumare a rãspunderii ºi de învãþãmânt, studiul devenind din ce în ce mai greu. Programul de studiu individual devine facultativ, ca ºi ora de culcare. Cadeþii de an superior au libertãþi din ce în ce mai multe, dar ºi responsabilitãþi din ce în ce mai mari, au mai mult de lucru ºi îºi pot regla programul de studiu ºi cel aplicativ în funcþie de necesitãþi. Cadeþii trebuie, de asemenea, sã-ºi menþinã forma fizicã pentru a trece examenele fizice semestriale. În decursul anilor superiori de studiu, cadeþii sunt angajaþi în proiecte diverse ºi complexe, ce pot dura ºi un an întreg, în funcþie de materiile de studiu. În decursul celor patru ani se pot reliefa trei câmpuri largi în care cadeþii sunt angajaþi: programul academic, programul militar ºi programul sportiv. Programul academic evolueazã de la anul I de studiu, unde accentul se pune pe cursuri de culturã generalã, la anul IV de studiu, unde accentul se pune pe proiecte de anvergurã ce angajeazã cadeþii pe tot parcursul anului universitar. Cadeþii pot alege discipline variind de la sport la aeronauticã ºi inginerie aerospaþialã, deoarece academia pregãteºte cadeþii ºi pentru momentul în care nu vor mai face parte din sistemul militar. Programul academic te învaþã cum sã înveþi, ºi nu ce sã înveþi, iar practica excesivã este prioritarã. Programul militar este structurat pe douã laturi teoreticã ºi practicã. Partea teoreticã înglobeazã formarea mentalitãþii de luptãtor ºi de ofiþer, dezvoltarea simþului de leadership, precum ºi cunoºtinþele despre organizarea ºi funcþionarea diferitelor angrenaje din sistemul militar. Partea aplicativã se desfãºoarã pe timpul verii, pe perioada a douã luni, timp în care cadeþii sunt implicaþi în diferite aplicaþii ºi cursuri de specializare la diferite niveluri, de la simplu executant, la comandant de regiment. Pe timpul aplicaþiilor ºi taberelor de instrucþie, cadeþii executã trageri cu aproape toate armele, de la pistolul calibru 9 mm, pânã la tunuri autopropulsate de 150 mm din dotarea forþelor terestre US Army, dar ºi marºuri extenuante, ori stagii dure la ºcoli de paraºutiºti ºi asalt aerian. Programul de pregãtire fizicã este ºi el extrem de concentrat ºi are drept scop menþinerea cadetului la standardele existente, în ce priveºte capacitatea fizicã ºi susþinerea efortului. În acelaºi timp, programul fizic învaþã cadetul cum sã se menþinã în formã ºi dupã terminarea academiei. Nr

78 Alma mater Foto: Trustul de Presã al Armatei

79 SUMAR Componenta doctrinarã a Forþelor Terestre p. 78 Preocupãrile Secþiei Doctrine ºi Regulamente din Statul Major al Forþelor Terestre pentru menþinerea actelor normative la cerinþele standardelor actuale Academia Forþelor Terestre Nicolae Bãlcescu 160 de ani p. 83 În 13 iunie 1847 lua fiinþã, la Bucureºti, prima ºcoalã de ofiþeri, ale cãrei tradiþii sunt purtate azi, cu onoare, de Academia Forþelor Terestre NICOLAE BÃLCESCU Cercetare în universitãþile europene p. 85 Studenþi de la Academia Tehnicã Militarã au efectuat stagii de pregãtire la universitãþi similare europene

80 Alma mater Structuri Componenta doctrinarã a Forþelor Terestre Instituþia Inspectorului General al Forþelor Terestre este deosebit de complexã, constituind una dintre pârghiile prin care se asigurã buna funcþionare a structurilor Forþelor Terestre ale Armatei României. În articolul de faþã am insistat asupra componentei doctrinare a instituþiei, relevatã în multe situaþii atât de inspectorul general al Forþelor Terestre, general de brigadã dr. Nicolae N. Roman, cât ºi de ºeful Secþiei Doctrine ºi Regulamente, colonel Gheorghe Mateescu. Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE anghelache.dragos@forter.ro Structura Instrucþie ºi Doctrinã ºi, implicit, instituþia inspectorului general al Forþelor Terestre, nu este o creaþie pur româneascã, deoarece instituþii similare existã ºi în alte state membre NATO. Referindu-se la atribuþiile structurii, domnul general de brigadã dr. Nicolae N. Roman preciza cã acesteia îi revin o serie de competenþe care vizeazã: dezvoltarea/modernizarea categoriei de structuri/armei; elaborarea actelor normative specifice, doctrinelor ºi manualelor pentru luptã; gestionarea instrucþiei ºi învãþãmântului; coordonarea procesului de înzestrare cu tehnicã militarã, armament, echipamente ºi materiale; desfãºurarea cercetãrii ºtiinþifice aplicative în domeniul 78 Revista Forþelor Terestre Foto: plutonier major Cristian SURUGIU

81 Alma mater Structuri Structura Instrucþie ºi Doctrinã ºi, implicit, instituþia inspectorului general al Forþelor Terestre, nu este o creaþie pur româneascã, deoarece instituþii similare existã ºi în alte state membre NATO. Referindu-se la atribuþiile structurii, domnul general de brigadã dr. Nicolae N. Roman preciza cã acesteia îi revin o serie de competenþe care vizeazã: dezvoltarea/modernizarea categoriei de structuri/armei; elaborarea actelor normative specifice, doctrinelor ºi manualelor pentru luptã; gestionarea instrucþiei ºi învãþãmântului; coordonarea procesului de înzestrare cu tehnicã militarã, armament, echipamente ºi materiale; desfãºurarea cercetãrii ºtiinþifice aplicative în domeniul operativ ºi tactic; participarea la cercetarea ºtiinþificã aplicativã în domeniul strategic; specializarea pentru armamentul/tehnica/ aparatura/ehipamentele noi. Din aceastã precizare ne dãm seama cã este o paletã largã de domenii în care structura specializatã a SMFT trebuie sã îºi spunã cuvântul. Cercetarea ºtiinþificã aplicativã în Forþele Terestre Revenind la componenta doctrinarã a structurii, domnul general preciza cã Secþia Doctrine ºi Regulamente este cea care coordoneazã procesul elaborãrii de acte normative specifice, cercetarea ºtiinþificã aplicativã, ºi monitorizeazã Nr Planul editorial numãrul 2 referitor la editarea publicaþiilor Forþelor Terestre. Printre atribuþiile de bazã ale secþiei se numãrã ºi repartiþia documentelor sau a actelor normative specifice, editate în Armata României ºi repartizate Forþelor Terestre. În ceea ce priveºte cercetarea ºtiinþificã aplicativã, domnul colonel Gheorghe Mateescu preciza cã, în pofida faptului cã în Armata României cercetarea ºtiinþificã aplicativã militarã încã nu este reglementatã, la nivelul Forþelor Terestre, începând din 2003, s-a desfãºurat pe baze legale ºi aceastã activitate deosebitã. Iniþial s-a început pe baza unei concepþii proprii, iar mai târziu a fost statuatã pe baza unei instrucþiuni. În acest scop preciza domnul colonel am constituit un consiliu de cercetare ºtiinþificã aplicativã la Statul Major al Forþelor Terestre, în timp ce ºcolile militare ºi-au constituit comisii de cercetare ºtiinþificã aplicativã. Existã un Plan anual de cercetare ºtiinþificã, în baza cãruia periodic ne întâlnim în ºedinþe ºi anual desfãºurãm Conferinþele doctrinare ale Forþelor Terestre, care se înscriu, de asemenea, în categoria activitãþilor ºtiinþifice. În conferinþe sunt abordate diferite subiecte ºi elaborate concepte noi, în scopul de a fi generalizate în Forþele Terestre ºi, eventual, în întreaga armatã. La conferinþa doctrinarã din octombrie 2007 au fost participanþi din toate structurile subordonate ºi invitaþi din structurile centrale. Finalitatea conferinþelor doctrinare se concretizeazã în precizãrile care reglementeazã folosirea noilor concepte în structurile subordonate ºi 81

82 Alma mater Structuri în propunerile avansate de participanþi pentru a rezolva unele probleme de nivel militar, având ºi un eventual interes naþional. În pas cu noile cerinþe În structura Instrucþie ºi Doctrinã funcþioneazã o comisie care se ocupã de avizarea actelor normative specifice, doctrinelor ºi manualelor pentru luptã, care se elaboreazã atât de Statul Major, cât ºi de celelalte structuri militare ale Forþelor Terestre. Aceasta este, practic, structura care avizeazã respectivele publicaþii militare înainte de a fi prezentate spre aprobare ºefului SMFT ºi/sau, dupã caz, ºefului SMG/ministrului apãrãrii. Necesitatea unor acte normative specifice moderne, compatibile cu cele NATO, ne-a determinat încã din anul 2001 sã începem un proces intens de elaborare a acestora preciza domnul colonel Gheorghe Mateescu. Pânã în anul 2004 respectivele documente au avut un caracter provizoriu deoarece, la eºaloanele superioare SMFT, nu fuseserã elaborate actele normative specifice de linie. Dupã anul 2004, când situaþia s-a mai reglementat, a fost demarat ºi procesul de înlocuire a caracterului provizoriu cu unul aproape definitiv. Domnul colonel insistã asupra termenului de aproape definitiv, explicând cã, în conformitate cu reglementãrile NATO, viaþa unui manual este mai scurtã, de numai trei-patru ani, faþã de cei cu care eram obiºnuiþi anterior. Acest lucru este valabil ºi în Forþele Terestre deoarece deja se simte nevoia unei actualizãri pentru manualele elaborate cu trei ani în urmã. Am identificat, împreunã cu structurile subordonate, un numãr de 164 de manuale ºi doctrine preciza ºeful Secþiei Doctrine ºi Regulamente. Dintre acestea, 93 au intrat în vigoare pânã în 2007, cu caracter definitiv. Anul acesta avem în plan 37 ºi suntem la zi, întrucât pânã la începutul lui octombrie au fost elaborate ºi discutate în comisia pentru acte normative specifice, doctrine ºi manuale pentru luptã a SMFT un numãr de 25 de astfel de publicaþii militare, iar anul viitor urmeazã sã mai elaborãm încã 34. În afara acestor documente, apar în fiecare an ºi altele, care nu au fost identificate ºi trebuie introduse în plan. Spre exemplu, în 2006 au fost elaborate patru astfel de documente: douã ghiduri rezultate în urma experienþei din teatrele de operaþii, un program pentru unitãþile de operaþii speciale ºi instrucþiuni de cercetare ºtiinþificã. De asemenea, sunt manuale, metodologii ºi metodici care au fost elaborate cu ani în urmã ºi pe care specialiºtii din secþie sunt în curs de a le actualiza, în conformitate cu noile dotãri pe care le au unitãþile. Astfel, se elaboreazã manuale de cunoaºtere a tehnicii militare nou intratã în dotare, manuale de instrucþie la noua tehnicã de luptã ºi exemplele pot continua. Regulamente în format digital Existã o cerere permanentã de manuale în teritoriu, din dorinþa, justificatã de altfel, ca fiecare unitate militarã sã aibã suficient material bibliografic. Datoritã duratei de menþinere în vigoare relativ scurtã a acestor publicaþii militare care, dupã cum domnul colonel preciza anterior, se actualizeazã la trei-patru ani, ar fi ne-economic sã se editeze un numãr nou de exemplare, ca în trecut. Editãm un numãr mai mic de manuale dar, la cererea structurilor subordonate, documentele respective pot fi puse la dispoziþie în format electronic. Acestea pot fi descãrcate din pagina special dedicatã pe Intraman sau, pot fi scrise pe compact disc ºi expediate solicitanþilor prin poºta clasicã. Unii dintre subordonaþii noºtri nu au înþeles acest lucru ºi continuã sã solicite un numãr foarte mare de manuale - aprecia domnul colonel Mateescu. La sfârºitul discuþiei, ºeful Secþiei Doctrine ºi Regulamente a amintit un alt aspect al acestui 82 Revista Forþelor Terestre

83 Alma mater Academica Academia Forþelor Terestre Nicolae Bãlcescu de ani În 13 iunie 1847, prin Porunca Domneascã nr.136 a domnitorului Þãrii Româneºti, Gheorghe Bibescu, lua fiinþã, la Bucureºti, prima ºcoalã de ofiþeri, ale cãrei tradiþii sunt purtate azi, cu onoare, de Academia Forþelor Terestre NICOLAE BÃLCESCU din Sibiu. Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU Apãrut în publicaþia Orizont militar nr. 19 din 20 iunie 2007 M ulþi absolvenþi ai acestor instituþii, din generaþiile care s-au succedat la final de secol XIX ºi început de secol XX, au intrat în conºtiinþa neamului, pentru jertfa ºi abnegaþia dovedite. Burgul de pe Cibin a gãzduit, astfel, miercuri, 13 iunie, sãrbãtoarea dedicatã aniversãrii a 160 de ani de învãþãmânt militar românesc. Colectivul condus de rectorul academiei, colonel prof. univ. dr. Alexandru Baboº, s-a mobilizat exemplar, reuºind sã organizeze manifestãri de înaltã þinutã, în ton cu substanþa evenimentului. Astfel, importantei sãrbãtori i-a fost subsumatã, ca preambul, sesiunea de comunicãri a cercurilor ºtiinþifice studenþeºti SECOSAFT-2007 (11-12 iunie), aflatã la cea de-a XII-a ediþie. Lucrãrile susþinute, reunite sub sigla Creaþia ºtiinþificã studenþeascã la orizonturile secolului al XXI-lea, au beneficiat de participarea a peste 45 de invitaþi din nouã þãri europene, cãrora li s-au adãugat SUA ºi Canada. Nr

84 Ziua aniversarã, 13 iunie, a debutat cu o sesiune solemnã derulatã în aula academiei ºi a continuat cu un ceremonial militar ºi religios desfãºurat în Piaþa Mare a oraºului care, anul acesta, dupã cum se ºtie, beneficiazã de titlul de capitalã culturalã europeanã. Finalul a aparþinut cursanþilor instituþiei, care au prezentat, în faþa numeroasei asistenþe, câteva exerciþii demonstrative. Printre numeroºii invitaþi de rang înalt s-au numãrat Corneliu Dobriþoiu secretar de stat ºi ºef al Departamentului pentru Politica de Apãrare ºi Planificare din Ministerul Apãrãrii, general-locotenent dr. Sorin Ioan locþiitorul ºefului SMG, general-locotenent dr. Teodor Frunzeti ºeful SMFT, general-maior dr. Ioan Ciupei comandantul C. 4 A. Trt., generali ºi ofiþeri cu funcþii importante în structurile superioare ale Armatei, comandanþi de mari unitãþi ºi unitãþi militare, mulþi dintre ei formaþi în instituþia aniversarã, înalte feþe bisericeºti, reprezentanþi ai administraþiei publice locale. Slujba religioasã a fost oficiatã de un sobor de preoþi în frunte cu PS Visarion Rãºinãreanul episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. La finalul prezentãrii mesajului preºedintelui României, transmis cu ocazia aniversãrii, prin Decret prezidenþial, Drapelul de luptã al Academiei Forþelor Terestre a fost decorat cu Ordinul VIRTUTEA MILITARà în Grad de Cavaler. De asemenea, unui numãr important de cadre didactice ºi ofiþeri din academie le-au fost conferite distincþii de cãtre oficialii prezenþi Emblema de Onoare a Forþelor Terestre, diplome de excelenþã acordate de ministrul Educaþiei, cercetãrii ºi tineretului, distincþii aniversare. Seara, de la ora 21.30, studenþii militari au desfãºurat un ceremonial de retragere cu torþe, pe un itinerar cuprinzând principalele artere din centrul municipiului. Prezent la manifestãri, general-maior dr. Ioan Ciupei a avut amabilitatea sã ni se destãinuie: Am revenit astãzi în Sibiu, un oraº foarte important pentru devenirea mea profesionalã, mai emoþionat ca oricând, pentru cã particip în calitatea pe care o am acum, de general al Armatei României ( ). Acum 33 de ani am ieºit ºi eu, proaspãt locotenent, pe porþile acestei glorioase instituþii de învãþãmânt ºi mi-am început cariera. Pe parcursul acesteia, am avut privilegiul sã primesc cele mai înalte onoruri ºi recompense în urma activitãþii desfãºurate. M-am format aici, în aceastã instituþie de învãþãmânt militar. I-am regãsit azi, cu profunde ºi plãcute sentimente, pe câþiva dintre foºtii mei comandanþi, parte din foºtii mei profesori, acum, evident, la pensie. Mi-am revãzut sala de clasã, am revãzut aleile pe care mi-am petrecut trei ani din tinereþe. ( ) Am trãit cu profundã ºi sincerã emoþie tot acest eveniment ºi sunt convins cã voi reveni cu plãcere în garnizoana Sibiu ( ).

85 Alma mater Academica Cercetare în universitãþile europene Este ceva obiºnuit ca, pe aleile Academiei Tehnice Militare, sã vezi studenþi din þãri diferite discutând în limba lui Shakespeare sau a lui `Moliere. Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE anghelache.dragos@forter.ro Instituþia militarã bucureºteanã a dezvoltat, de-a lungul timpului, legãturi de parteneriat sau de colaborare cu mai multe universitãþi similare din þarã sau din strãinãtate. Ceea ce cu un deceniu în urmã era numai o dorinþã, acum s-a transpus în realitate: mobilitãþi de studenþi sau profesori, substituþii de an sau pregãtirea proiectelor de diplomã în diferite universitãþi de renume din strãinãtate. Aºa cum ºi studenþi sau profesori de peste graniþã vin sã studieze la Academia Tehnicã Militarã. În vara aceasta, spre exemplu, o serie de studenþi s-au întors de la studii din strãinãtate. În afarã de cunoºtinþele dobândite în urma proiectelor de cercetare la care au participat efectiv, s-au deprins ºi cu un alt stil de lucru practicat cu succes în partea vesticã a continentului, cu obiºnuinþa de a activa într-o echipã cosmopolitã. Aceasta înseamnã nu numai un câºtig pentru academie, ci ºi pentru armatã în general ºi pentru Forþele Terestre în special, deoarece o parte din inginerii pregãtiþi peste hotare vor fi încadraþi ºi în unitãþi de-ale noastre. Extrem de Nr puþine dintre cunoºtinþele acumulate prin cercetãrile fãcute vor putea fi folosite în viitoarea carierã din þarã, dupã cum au declarat la unison studenþii intervievaþi, însã rãmâne fascinaþia pionieratului ºi gustul pentru a încerca sã afli, de fiecare datã, ce este dincolo? 85 Foto: locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

86 Alma mater Academica O lume de semnale Studentul Mihai Damian a fãcut un stagiu de pregãtire la ENSIETA (ªcoala Naþionalã de Studii Inginereºti din Brest, Franþa) sub îndrumarea unui profesor libanez. Acolo au încercat sã gãseascã o soluþie pentru recunoaºterea unui semnal din mai multe semnale amestecate ºi este bucuros cã a acumulat experienþã într-un domeniu nu foarte dezvoltat dar care, în opinia sa, va avea o importanþã destul de mare în viitorul apropiat. Ionel-Gabriel Tãnase a efectuat stagiul la aceeaºi universitate ºi, împreunã cu tutorele sãu german, a implementat douã metode numerice de calcul în jurul unui profil hidrodinamic. Nu a fost domeniul meu, eu sunt de arma aviaþie, ºi nici nu am fãcut prea multã programare. De aceea mi-au trebuit douã sãptãmâni de instruire ºi consolidare a noilor cunoºtinþe, dupã care am început proiectul în forþã. A fost un domeniu nou pentru Gabriel ºi considerã cã programarea pe care a învãþat-o îi va folosi în orice domeniu de activitate, fie el electronic sau mecanic. Din adâncul mãrii pe albastrul cerului Alexandru Radu ºi Cosmin Iordache au efectuat stagiul de patru luni la Institutul Naþional Politehnic din Grenoble, Franþa. Alexandru este aspirant la submarine iar subiectul lucrãrii de diplomã a fost dezvoltarea unui concept ECC în mediul subacvatic. Este o temã pe care noi n-am abordat-o în timpul facultãþii ºi, þinând seama cã România are un singur submarin care ºi acela este nefolosit, a fost o experienþã total nouã. Principalul obiectiv a fost studiul sunetelor emise de mamiferele subacvatice ºi folosirea anumitor caracteristici ºi componente spectrale din sunetele emise de ele într-un sonar de submarin. Prin aceste studii se urmãrea îngreunarea identificãrii submarinului propriu de cãtre inamic. Doi studenþi, Roxana Albu ºi Silviu Vlãsceanu, au efectuat ani de substituþie la Institutul Politehnic din Toulouse, Franþa. În paralel cu cursurile anului V, Roxana a urmat ºi studiile de master în domeniile comunicaþiilor ºi reþelelor. Activitatea ºi-a desfãºurat-o într-un laborator de cercetare din Toulouse, care se numeºte LAAS SCNRS. A fost încadratã acolo în urma unui interviu, participând astfel la un proiect european al cãrui principal beneficiar este concernul Airbus, dar ºi alte companii aeriene din Europa. Subiectul a fost elaborarea unei reþele wireless în habitaclul de avion pentru a îmbunãtãþi confortul în avion al pasagerului. Proiectul este de mare amploare ºi urmeazã sã se finalizeze în anul Silviu Vlãsceanu ºi-a efectuat studiile la ªcoala Naþionalã Superioarã de Electronicã, Electrotehnicã, Informaticã, Hidraulicã ºi Telecomunicaþii, în cadrul Departamentului de Telecomunicaþii ºi Reþele, unde a fost înscris în anul II, corespunzãtor anului IV al Academiei Tehnice Militare. Partea de reþele o consider nouã pentru specializarea mea de aici, întrucât se apropie foarte mult de domeniul calculatoarelor ºi pot sã spun cã mi-a oferit o altã deschidere asupra domeniului telecomunicaþiilor ºi reþelelor în general. Împreunã cu ceilalþi studenþi, a participat la un proiect dezvoltat de universitate în parteneriat cu o mare societate de software, prin care se dorea adaptarea conþinuturilor website-urilor la utilizator, ceea ce în limbajul specific poartã denumirea de profilaj. Cum sã îmblânzeºti haosul Alþi doi studenþi, Maria Mãdãlina Anghel ºi Mihai Stanciu, au fost la Universitatea din Campaire, în Bretania Occidentalã. Mãdãlina a remarcat, în primul rând, cã la universitatea francezã lucrurile sunt mult mai bine puse la punct faþã de universitatea noastrã, mai bine pliate pe cerinþele studentului; sunt mai atenþi la anumite detalii care la noi au fost scãpate din vedere. Proiectul în care au fost angrenaþi cei doi are o oarecare rezonanþã filosoficã: îmblânzirea haosului... Au pus umãrul la un proiect de cercetare mai amplu care are ca scop punerea la punct a unui lanþ emiþãtor-receptor prin care sã se realizeze împrãºtierea spectrului prin frecvenþã directã, frecvenþa de împrãºtiere fiind un semnal haotic. Este un început de drum care nu este foarte bine pus la punct, întrucât haosul este un domeniu destul de pretenþios ºi, mai ales în telecomunicaþii, sunt multe piedici care se pun în dezvoltarea unui sistem care sã funcþioneze foarte bine - încerca Roxana sã fie cât mai pe înþelesul unui absolvent de filosofie. Sincronizarea pe care ºi-o doreau este destul de greu de realizat însã, prin proiectele lor, au încercat sã depãºeascã acest neajuns. Singura studentã care a ieºit din rând a fost Sorina Buiga, deoarece ea ºi-a efectuat stagiul pentru pregãtirea proiectului de diplomã la Universitatea Tehnicã din Delft, Olanda. Acolo a fost încadratã într-un proiect de cercetare privind descoperirea fiinþelor aflate sub dãrâmãturi prin detectarea miºcãrilor de la nivelul pieptului. Ce m-a impresionat a fost cã universitatea avea o bazã tehnicã foarte bine pusã la punct, materialele de cercetare ºi toate cele necesare fiind puse atât la dispoziþia studenþilor, cât ºi a profesorilor. Proiectul folosea antene foarte performante ºi acestea erau la dispoziþia mea ºi a supraveghetorului meu pentru realizarea mãsurãtorilor. 86 Revista Forþelor Terestre

87 Culturã Eseu Urme Maistru militar clasa a II-a Carmen DRAGNEA S ãgeata de luminã pãtrunde-n întuneric ºi urma visului rãmâne un zâmbet. Încet-încet, apoi mai repede, soarele începe sã se topeascã ºi sã curgã pe pãmântul arid, pe corturi, inundând totul într-o explozie de luminã. Începe o nouã zi, aici, în inima munþilor, lãsând-o în urmã pe cea de ieri printr-un semn pe calendarul din perete sau pe cel din buzunarul de la piept. Este duminicã, o zi de muncã ca toate celelalte din sãptãmânã, dar totuºi diferitã. O zi cu bucurii, gânduri, tristeþe în marea familie a Batalionului 33 Vânãtori de munte Posada din Afganistan. Totul se miºcã în jur cu precizia unui ceas bine potrivit. Nu se admit greºeli sau slãbiciuni. Suntem legaþi unul de celãlalt, de la comandant pânã la ultimul soldat. Legaþi prin respect, curaj, muncã, prietenie. ªi nimeni ºi nimic din lumea asta nu poate desface aceste lucruri. Urme de TAB- uri rãmân pe nisipul fiebinte. Rugãciunea mecanicului conductor rostitã în gând zboarã cãtre cerul care aici este mult mai aproape. Începe o nouã misiune! La bisericã începe slujba. Cu mâinile împreunate ºi cu capul plecat se ascultã cuvântul lui Dumnezeu. Fiecare se roagã ºi preotul cu glasul lui cald ºi pãrintesc ne face sã uitãm pentru o clipã cã suntem pe pãmânt strãin. Dumnezeu este alãturi de noi oriunde ne-am afla. Gândul zboarã repede cãtre cei dragi de acasã. Vocea iubitei, soþiei, soþului, copiilor, mamei rãzbate molcom prin telefon. O urmã de lacrimã rãmâne pe obrazul prãfuit pentru o clipã. Apoi, zâmbetul apare din nou. Totul e bine acasã... totul e bine ºi aici...! O adiere de vânt face sã fluture drapelul românesc pe catarg. Am adus aici o parte din România, în suflet ºi în bagaje. Urme proaspete de TAB-uri se vãd pe nisipul fierbinte. Misiunea s-a încheiat cu bine. Vânãtorii de munte ºi-au fãcut din nou datoria. Soarele se adunã dupã munte, aruncând o ultimã sãgeatã în întunericul care învãluie uºor pãmântul. Noaptea coboarã peste noi, împodobitã într-o mantie de stele, ca o reginã. ªi visul continuã... Nr Foto: Plt.maj. Dan BOBAN

88 Culturã Cercuri militare Cercul Militar din Cetatea Bãniei Cercul Militar din Craiova este renumit de mai mulþi ani pentru intensa activitate artisticã ºi culturalã care atrage, deopotrivã, militari în rezervã ºi retragere, civili, oameni de toate vârstele, precum ºi numeroase personalitãþi ale unor reputate instituþii de învãþãmânt, de artã ºi de stat craiovene. Maior Luigi-Mihail COJOCARU D acã sala de dans modern ºi de societate, clubul foto, scena trupei de teatru ºi a formaþiei de muzicã folk sunt în timpul liber animate de participarea celor care s-au înscris cu entuziasm, atunci acesta este meritul incontestabil al micii dar energicei echipe conduse de directorul Cercului, doamna colonel (r.) Ecaterina Oreviceanu. Este director al acestei instituþii din anul 2001 ºi de când a venit în instituþie ºi-a propus, privind administrarea ºi realizarea actului de culturã în instituþia craioveanã, anumite obiective pe care le înnoieºte în fiecare an. Fondurile obþinute pentru finanþarea proiectelor culturale sunt extrabugetare. Dorim sã facem din actul de culturã ceea ce noi numim marfã - preciza doamna Oreviceanu. Sã nu înþelegem aceastã noþiune în sensul strict al banilor... Dacã nu ºtii sã «vinzi» cultura, nu reuºeºti sã te impui între atâtea instituþii de culturã precum cele care funcþioneazã în Craiova. Avem aici Filarmonica, Teatrul Liric, Teatrul Naþional... Aº putea afirma cã suntem, practic, într-o concurenþã cu instituþiile respective ºi, în egalã mãsurã, avem relaþii foarte bune de colaborare profesionalã cu acestea. Aceastã colaborare nu se reduce numai la instituþiile de culturã. În fiecare toamnã noi încheiem un contract de 88 Revista Forþelor Terestre colaborare profesionalã, atât cu instituþii culturale, Foto: maior Luigi-Mihail COJOCARU

89 Culturã Cercuri militare cât ºi cu numeroase ºcoli sau licee, colegii liceale din Craiova. Pata de culoare craioveanã Despre activitatea cursurilor ºi a cluburilor organizate în cadrul Cercului, doamna colonel (r.) Oreviceanu vorbeºte cu multã mândrie: În acest sens aº dori sã menþionez cã am reuºit sã constituim un cor de copii, este vorba de corul «Allegria», condus cu multã mãiestrie de doamna profesoarã Eugenia Manole. Corul provine din formaþia «Diligenþa cu Pãpuºi» care a acompaniat în spectacole pe maestrul Tudor Gheorghe. Graþie pedagogiei doamnei profesoare, corul s-a impus, participând în anumite spectacole chiar cu orchestra Filarmonicii din Craiova. Aceastã participare înseamnã foarte mult pentru copii. Un cor de copii înseamnã o patã frumoasã ºi importantã de culoare în viaþa culturalã a oraºului. Foarte mulþi dintre copii participã la cursurile ºi activitãþile organizate în cadrul instituþiei craiovene. Printre altele, aº exemplifica dansurile de societate care atrag din ce în ce mai mult oameni de toate vârstele, dar în special pe cei tineri ºi pe copii. Avem foarte multe solicitãri în acest sens, oameni din toate categoriile sociale care doresc sã se înscrie, printre ei fiind chiar studenþi, profesori ºi medici. Avem un instructor tânãr, pe Cãtãlin Safta, care a obþinut rezultate excelente în acest domeniu cu echipele de dansatori, la toate concursurile la care au participat. Datoritã condiþiilor oferite de Cercul Militar ºi seriozitãþii instructorilor noºtri, foarte mulþi copii se transferã de la Palatul Copiilor la noi. Nr Nu sunt numai dansuri de societate, ci ºi dansuri moderne, conduse cu competenþã de tânãra profesoarã de coregrafie, Alina Popa. Biblioteca este, de asemenea, foarte cunoscutã în oraº. Cuprinde un volum de cãrþi de peste de exemplare, iar sala de lecturã, cunoaºte dupã-amiaza un aflux mare de cititori. Este, nu în ultimul rând, meritul doamnei Eugenia Pâlºoiu, bibliotecara Cercului Militar, care ºtie sã promoveze cartea, chiar dacã în zilele noastre Internetul câºtigã tot mai mult teren în planul informaþiei ºi lecturii. Totuºi, cartea cititã, savuratã într-o salã de lecturã cum este cea a Cercului, are farmecul ei special, iar doamna Pâlºoiu îl pune foarte bine în valoare. În cadrul Cercului funcþioneazã clubul de artã fotograficã Mihai Dan Cãlinescu (poartã numele unui mare artist fotograf craiovean, care acum nu mai este printre noi). Clubul este atestat juridic din anul 1999 ºi are mari realizãri, fiind condus cu multã dãruire de domnul colonel (r.) Mircea Anghel. Din cei peste 250 de absolvenþi ai acestui curs, mulþi au câºtigat premii la expoziþii naþionale ºi internaþionale, iar zece dintre ei au urmat cursuri ale unor instituþii universitare de profil din þarã sau de peste hotare. Existã ºi un curs de karate, unde se înscriu copii chiar de la vârsta de cinci ani. Este un sport care disciplineazã ºi le formeazã o conduitã de viaþã exemplarã. Cursul este condus de instructorul Daniel Bibu de la Liceul Sportiv Petrache Hriºcu. Doamna col. (r.) Oreviceanu sperã sã reînfiinþeze ºi cercul de picturã care în anii anteriori a fost celebru prin lucrãrile sale. Grupul folcloric, de asemenea, este destul de tânãr - precizeazã doamna director - se numeºte «Doinã ºi Dor» ºi este condus de o profesoarã-etnograf renumitã, doamna Paula Dogãroiu, care a iniþiat Festivalul «Maria Tãnase». Tânãrul ansamblu a luat parte la marile sãrbãtori din viaþa oraºului, ca de pildã, inaugurarea centrului sociouman, cu acel lanþ superb ºi unicat în Europa, de fântâni arteziene. O parte dintre membrii sãi au fost înscriºi chiar în Festivalul-concurs Maria Tãnase, am avut ºi un premiat cu Premiul Radio, este vorba de Angela Cheiþã, elevã la Liceul Pedagogic ªtefan Velovan, anul V. Trupa de teatru a Cercului, Morphia, este foarte activã, dar trebuie reîmprospãtatã în fiecare an, majoritatea artiºtilor amatori fiind elevi de liceu în ani terminali. În fiecare an trãim emoþiile alãturi de cei care susþin examenul de admitere la facultate, în special la facultãþile de teatru ºi film, mulþi dintre tinerii noºtri talentaþi reuºind, la Bucureºti. Totodatã, Cercul Militar din Craiova a fost ºi este gazdã a festivalurilor formaþiilor de teatru din armatã. Anul acesta a ajuns la cea de-a 15-a ediþie, se va desfãºura în perioada sub patronajul Statului Major al Forþelor Terestre ºi Direcþiei Operaþionalizare Generare ºi Evaluare Forþe din Statul Major General, reprezentatã de Secþia Tradiþii ºi Culturã Militarã. La toate festivalurile desfãºurate pânã în prezent, trupa Morphia a produs mari revelaþii... Au câºtigat mereu premiul întâi cu teatrul absurdului al lui Eugen Ionesco. Toatã vara, scena Cercului a fost ocupatã de aceºti copii, elevi în clasa a XII-a, veniþi la repetiþie, în pofida teribilei canicule 89

90 Culturã Cercuri militare care a dominat Craiova timp de câteva sãptãmâni. Idei pentru viitor În ceea ce priveºte proiectele culturale pentru viitorul apropiat, directorul Cercului este de pãrere cã acestea trebuie sã capete un nou fãgaº, deoarece în culturã este mereu necesar sã se schimbe câte ceva, ca sã nu aparã monotonia, rutina. Planul de colaborare profesionalã cu ºcoli ºi instituþii culturale din Craiova va fi extins, iar în acest sens va fi luatã în considerare colaborarea cu ªcoala de hipoacuzici, pentru atragerea copiilor cu handicap auditiv în viaþa culturalã a oraºului, printre ei fiind foarte mulþi cu talent, cu înclinaþii artistice. Mulþi sunt dansatori ºi au, de asemenea, un cor mimico-gestual, iar includerea lor în programele artistice ale Cercului ar fi binevenitã. De altfel, Brigada 2 Infanterie Rovine, în responsabilitatea cãreia este Cercul Militar din Craiova, a ajutat foarte mult Asociaþia Vasiliada, care funcþioneazã în cadrul Mitropoliei Olteniei ºi se ocupã de copiii cu handicap. Cadrele din brigadã au depus în contul asociaþiei diferite sume de bani pentru îmbunãtãþirea vieþii lor. De asemenea, ºi copiii care participã la activitãþile Cercului îi ajutã cu drag pe cei hipoacuzici, rãspunzând cu rapiditate iniþiativelor asociaþiei. O altã idee salutarã ar fi înfiinþarea în cadrul Cercului a unei grãdiniþe pentru copiii cadrelor militare. Ca o iniþiativã educaþionalã cu impact asupra reintegrãrii rapide în societate a celor care au comis infracþiuni, se efectueazã demersuri privind colaborarea cu Penitenciarul de Maximã Securitate din Craiova, dar ºi cu cel de minori. Recent, femeile de la penitenciar au vizitat expoziþia de fotografie ºi au rãmas absolut impresionate de ceea ce au vãzut acolo, de arta fotograficã. Multe dintre ele nu credeau cã poate exista aºa ceva ºi ºi-au exprimat în cuvinte emoþionante mulþumirea faþã de cei care au avut iniþiativa de a le aduce la expoziþie. De altfel, domnul colonel (r.) Mircea Anghel, îndrumãtorul clubului de artã fotograficã, doreºte sã organizeze expoziþii de fotografie chiar în penitenciare. Toate proiectele sunt însã posibile numai cu multã muncã, rãbdare, dãruire ºi pasiune din partea personalului acestui adevãrat lãcaº de culturã din inima Bãniei. Sunt calitãþi pe care inimosul colectiv al Cercului Militar le-a confirmat cu succes de-a lungul anilor.

91 Culturã Istorie Regina Maria ºi Regimentul 4 Roºiori Timp de nouã luni, din martie ºi pânã în noiembrie, expoziþia denumitã Regina Maria ºi Regimentul 4 Roºiori are porþile deschise pentru cei care doresc sã se întoarcã puþin în timp ºi sã descopere personalitatea Mariei de Saxa Coburg Gotha, prima Reginã a României Mari ºi comandant onorific al Regimentului 4 Roºiori. Sublocotenent Andreea POPESCU popescu_aandreea@yahoo.com Expoziþia a fost realizatã datoritã unui parteneriat extins al Muzeului Militar Naþional Regele Ferdinand I cu Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naþionalã a României, Fundaþia Artexpo, Centrul de Studii ºi Pãstrare a Arhivelor Militare Piteºti ºi a unor sponsori iubitori de istorie. Echipa care a reuºit sã ne introducã în atmosfera sfârºitului de secol XIX ºi început de secol XX prin ilustrarea vieþii Reginei Maria a fost formatã din muzeografi pasionaþi ai Muzeului Naþional Militar. Coordonator al întregii expoziþii a fost d-na Cornelia Konig, ajutatã de doamna Viorica Neagu, doamna Ana Carla Duþã ºi doamna Cornelia Cristea. Regina Maria a fost numitã comandant onorific al Regimentului 4 Roºiori la decizia Regelui Ferdinand ºi a lui Carol I datoritã interesului pe care aceasta l-a arãtat pentru problemele þãrii. Faptul cã era o foarte bunã cãlãreaþã a constituit un atu, regimentul fiind unul de cavalerie. Puþinã lume se aºtepta ca regina sã se implice în acþiunile regimentului, titlul sãu fiind onorific, dar dupã Nr

92 Culturã Istorie cum istoria aratã, aceasta avea un birou permanent în regiment ºi participa la exerciþiile de manevrã ale unitãþii. S-a implicat activ în toate acþiunile pe care Regimentul 4 Roºiori (denumit mai târziu Regimentul 4 Roºiori "Regina Maria") le-a desfã- ºurat ºi a purtat cu drag uniforma militarã. Pe sonorul Rapsodiei Române a lui George Enescu, expoziþia prezintã doar o micã parte (10%) din materialele despre Regina Maria existente în posesia Muzeului Naþional Militar, dar totodatã ºi cele mai impresionante. Dintre acestea, în prima salã a expoziþiei sunt arborate stindarde ale Regimentului 4 Roºiori, costume populare purtate de Regina Maria ºi fotografii în port popular, un album original al familiei regale cu poze care o surprind pe reginã în diferite ipostaze la Palatul Cotroceni (semnate de Regina Maria ºi datate). Piesa de rezistenþã a expoziþiei este un tablou cu motive scandinave al unui pictor francez, Pierre Bellet, datat 1905, care aratã cât de frumoasã ºi distinsã era Regina Maria. Se regãsesc ordine ºi decoraþii acordate reginei, zeci de fotografii îmbrãcatã militar alãturi de ofiþerii Regimentului 4 Roºiori, îmbrãcatã în sorã medicalã pe front ºi dând ajutor rãniþilor, îmbrãcatã în port popular sau în haine elegante demne de rangul sãu. Costumul original de colonel în Regimentul 4 Roºiori ºi valtraful sunt expuse alãturi de fotografii care o înfãþiºeazã pe reginã cãlare, purtând acest costum. Mai regãsim ºi câteva obiecte personale: trusa de botez dãruitã de regina Victoria a Angliei, bunica Mariei, citate scrise pe hârtie sau pergament, costume ale celor patru copii. Obiectele dãruite de ofiþerii Regimentului 4 Roºiori: un portþigaret din aur cu briliante, o cãciulã de roºior în miniaturã, o mânã a ei în miniaturã ºi altele demonstreazã strânsa legãturã a reginei cu militarii regimentului. Piesa centralã a expoziþiei este o creaþie decorativã foarte frumoasã a stilului baroc, folositã la mesele de recepþie ºi care fusese primitã de la ofiþerii regimentului. Aceasta este din argint, cântãreºte 34 de kilograme ºi a fost realizatã la Berlin. Multe alte obiecte, decoraþii ºi imagini ce alcãtuiesc expoziþia aºteaptã sã fie explorate de ochii curioºi ai celor dornici de cunoaºtere, iar pentru asta sunteþi invitaþi de marþi pânã sâmbãtã, între orele 9-17, sã deschideþi câte o paginã de istorie la Muzeul Militar Naþional Regele Ferdinand I. Totodatã, puteþi vizita ºi expoziþia Pe aici nu se trece!, organizatã în perioada 9 iulie 31 decembrie. 92 Revista Forþelor Terestre

93 Culturã Prozã scurtã Scriitor de duminicã Moartea albã Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU Apãrut în publicaþia Curierul armatei nr. 12 din30 iunie 2006 Doar raza de cântec mai þâºnea din pãmânt spre cerul plumburiu ºi încãrcat cu muºuroaie de zãpadã. Frigul ne strângea de pe colinele singuratice într-un degetar alb în care vântul îºi fãcea loc fãrã sã aibã vreo intenþie de a-ºi cere scuze. Douã zile ºi douã nopþi burþile malurilor, care sfidau lacul îngheþat al Babadagului, au fost operate cu lopeþile mici de infanterie, pentru câteva poziþii protectoare ale luptãtorilor ºi armamentelor. Trecusem la consolidarea unui aliniament ºi ne rugam la ªeful Templului Veºnic sã ne mai uite aici, pentru câteva ore. Chipurile noastre arãtau ca niºte statui de zãpadã, echipamentul era ponosit dupã supravieþuirea în corturile mici ºi era greu sã-i pretinzi protecþie împotriva coroziunii geroase. Urma ofensiva cãtre un vârf de deal însemnat pe hartã drept cota 830. Ca titirezii, locotenenþii se învârteau în jurul tranºeelor ºi vorbeau cu oamenii despre bãrbãþie ºi voinþã. Unii, cu ceva mai multã ºcoalã ºi maturitate, se mulþumeau sã scuture din capetele îngreunate de cãºtile vopsite cu sloiuri de gheaþã. Cel mai ºugubãþ comandant de subunitate, Luigi Plopeanu, povestea un episod memorabil din ºcoala militarã. ªtiam cum povestea Luigi. Replicile bine gândite, ca de un regizor de film, au descreþit cu vreo trei deschideri de compas frunþile blindate cu reumatism de nea. Un altul, care ºtia secvenþa în care micuþul tenent gãsise drumul spre lumea cealaltã într-o gaurã din zãpadã, a intervenit pe un registru, chipurile colocvial: Nu cred cã cineva s-a gândit la un moment atât de nefericit. Poate aºa i-a fost cumpãna. ªi a încercat sã-i vadã linia vieþii în podul palmei stângi. Numai cã scosul mãnuºii pe nãprãsnicia iernii bãbãiene ar fi fost un efort la fel de mare ca cel în care se obþinea titlul de erou al muncii socialiste. Dar cronometrele arbitrilor, parcã umplute cu antigel, ne readuceau în realitatea imediatã. Nimic nu ratau. Înregistrau totul ºi parcã sensurile secundarelor ne loveau drept în emisferele cerebrale, poate sã ne stimuleze acþiunile. Maºina cu mâncare nu ajunsese încã pe poziþii. Cineva glumea cã ar fi fãcut-o copiii satului drept sanie, la cât de groasã era limba de gheaþã. Un zvon dintr-ãsta, creat numai pentru a stârni râsul ºi a alunga geana de cãrbune de pe copertele cu nas ºi gurã, ar fi durut la fel cât pierderea premiului întâi la cinci din patruzeci, pentru doar o singurã nepotrivire de numãr. Cortina nopþii de pâclã cãzuse peste grupa din centrul dispozitivului ºi reuºeam sã comunic numai Nr

94 Culturã Prozã scurtã prin pãcãniturile de armã automatã. Abia mai auzeam ºuieratul cuielor de vânt ºi puteam sã-mi imaginez radiaþiile infraroºii ale unei sobe incandescente. Acþiunile aveau ceva inedit pentru mine, fãrã sã mai punem accesibilitatea terenului. Nu ºtiam ce au notat arbitrii. Reuºisem sã ies dintr-o ambuscadã bine gânditã de cãtre Daniel Baciu, eminenþa cenuºie a exerciþiilor practice de cercetare. Oboseala otrãvitoare mã þintuise în zãpada pe care o simþeam ºi în gingii. Sacul de merinde mã lovea pe coapsã ºi-mi desena parcã ventuze de durere. Bocancii plângeau din cauza gerului ºi fularul se scãmoºa încet, ca un fluture de sticlã. Mâinile se umflaserã ca o cocã de pâine ºi tremurau în aºteptarea unui ºtraif de mãnuºã. Ora ofensivei ne-a blagoslovit cu vocile stridente, cu miºcãrile masive de trupe ºi cãzãturi pe salteaua cu rigiditate verzuie. Puþini cunoaºtem cã zãpada, în realitate, are culoarea verde. Trei kilometri am reuºit sã alergãm ºi deja trei pistolari s-au înrolat în subsolul unei pãduri pistruiate cu buturugile obeze de gheaþã. L-am întrebat pe sergentul Vlãsceanu dacã vede miºcãri la flancul stâng. I-am lãsat pe Chiculeac ºi pe Miron sã-i recupereze pe tarzanii din taigaua lipoveneascã. Simþeam cã oboseala îmi furã tot mai mult din echilibru. Cãlcam de douã ori în acelaºi loc ºi-mi pierdeam energia. Mergeam doar câþiva paºi, apoi cãdeam. Aºchiile de zãpadã ne spãrgeau postavul ºi ne pictau cu sânge. Vedeam doar platoul întins ºi gol ca cerul gurii. Picioarele îmi fierbeau ºi degetele sângerau pe covorul din sufrageria nopþii. Voiam sã gãsim un adãpost. Chiar ºi un coteþ de gãini. Am fi încãput douãzeci de oameni. Vise. Mã uitam în spate ºi încercam sã comand. Tuºeam, îmi pierdeam vocea ºi fãceam semne în disperare. Nimeni nu mã vedea. Doar cã iubirea s-a nãscut ºi pentru noi. O construcþie metalicã se arãta înaintea noastrã. Am alergat cu dureri spre ea. Ne-am uitat în jur ºi am decis cã e vremea de repaus. Mi-am revãzut harta ºi ceasul. Eram înaintea batalionului cu o orã. Aveam totul în ordine ºi ne-am aºezat între doi stâlpi. În mai puþin de zece secunde, am adormit cu toþii ca nounãscuþii. Aud ca prin vis un þipãt groaznic: Toa l eeeent! Scoalã! O datorie avem! Am bâiguit ºi fraze fãrã de înþeles. Mi se repeta întruna: Toa l ent, scoalã! Ne prinde moartea albã! Caporalul Vlãsceanu a avut inspiraþia divinã sã iasã în faþa fermei ºi sã tragã o rafalã de puºcãmitralierã. Ne-a luat ceva timp sã ieºim ºi sã zburdãm ca niºte canguri. Fãrã prea multã dãdãcealã am organizat un dispozitiv de apãrare circularã. Inimile ne jucau în piepturi precum cãluºarii. Ne aminteam cu greu despre ceea ce era sã pãþim. Sã murim. În zãpada lacomã acompaniatã de gerul metalic. Divinitatea ne-a preþuit curajul temerar ºi voinþa de a explora necunoscutul.

95 Culturã Literaturã Viaþa ostãºeascã în creaþia literarã a lui Dragoº Vicol Ostaºii sunt, pentru autor, oamenii pe care îi simte aproape, cu toate aspiraþiile ºi greutãþile inerente Profesor Fãgel PROBOTEANU Colegiul Militar Liceal "ªtefan cel Mare" , Cacica , Sadova (Suceava). Poet, prozator, dramaturg, traducãtor, studii juridice la Bucureºti. Redactor, colaborator la revistele literare: "Zori noi", "Sãteanca", "Luceafãrul", "Apãrarea patriei", "Viaþa militarã", "Steaua", "Ateneu" etc. Opera: Poezii, 1940; Scrisori de la tata, 1949; Raiul de aur, 1951; Se risipeºte negura, 1951; Valea fierului, 1953; Huþulca, 1953; A venit un pui de om, 1957; În munþii de miazãnoapte, 1959; A doua tinereþe, 1960; Omul de la ora 13, 1964; Satul cu oameni frumoºi, 1975; Poemele de acasã, 1977; Cerbul singuratic, Ceea ce prefigureazã temperamentul ºi aria tematicã a lui Dragoº Vicol e îndeosebi definirea plaiurilor sale natale, conturarea conºtiinþei oamenilor din peisajul complex al munþilor Bucovinei. A scris despre mineri, forestieri, intelectuali, þãrani, asupriþi ºi asupritori, soldaþi. Dintotdeauna a dorit sã îmbrãþiºeze cariera militarã. De aceea, se prezintã la concursul de admitere la Liceul Militar "ªtefan cel Mare" din Cernãuþi. Dar, în 1931, acest liceu a funcþionat fãrã clasa I, iar în 1932, la liceul militar de la Mãnãstirea Dealu nu a fost admis. Dupã Bacalaureat (Rãdãuþi, liceul "Eudoxiu Hurmuzachi"), este încorporat la ªcoala de ofiþeri rezervã infanterie Ploieºti. În urma refuzului de a fi ºcolarizat în Germania, la o ºcoalã de ofiþeri activi, este eliminat ºi trimis pe front. Participã atât pe frontul antisovietic, cât ºi pe cel antihitlerist, pânã în iunie Reconstituirea anilor de rãzboi va fi materializatã în notaþii de front în Cicatricea ºi Dinamica. Aspectele de zi cu Satul cu oameni frumoºi... Nr

96 Culturã Literaturã zi din viaþa ostaºilor vor contura o anume tematicã a prozei sale, dedicând acestui univers, familiar lui, ºi volumele Drumuri ostãºeºti (1962), Dincolo de azur (1970). Ostaºii sunt, pentru autor, oamenii pe care îi simte aproape, cu toate aspiraþiile ºi greutãþile inerente. Biruinþa ºi optimismul sunt cele douã coordonate ce strãbat povestirile ce s-au zãmislit din frãmântãrile ºi stãrile de spirit ale eroilor. Nimic speculativ în aceste povestiri, temele dezbãtute, descoperite la fiecare paginã, sunt contingente cu realitãþile din armatã, în actualitatea lor de atunci. Prezentarea militarilor în relaþiile zilnice, armamentul care dezvãluie o trãsãturã de caracter, întâmplãri anonime din viaþa ostãºeascã, participarea tumultoasã a militarilor la aplicaþii sau pe terenul de sport, sunt tratate pe alocuri idilic, oferind posibilitatea de a se crede cã sunt doar niºte exerciþii epice împletitoare. Variate sugestii ºi reflexii se pot desprinde din schiþele culegerii Dinamica, oglindind frumuseþea moralã a tânãrului care participã la instrucþie, unde soldatul trece metodic examenul unei pregãtiri masive ºi viguroase. În schiþa Un cântec deasupra apelor, în decorul pitoresc al ostrovului Salcia, în gestul care se avântã printre sloiurile de gheaþã de pe Dunãre pentru a-ºi aduna camarazii, se recunoaºte tenacitatea, cutezanþa unor oameni extraordinari. Uneori, scriitorul foloseºte procedeul rememorãrii pentru a sugera implicarea cititorului în text ºi a realiza portretul unui erou, aºa cum procedeazã în configurarea marelui Gornea din Grãnicerul cel mãrunþel. Sentimentul ataºamentului faþã de patrie transpare în fiecare schiþã, autorul dezvãluind gradul de implicare al fiecãrui personaj în maturizarea sa eticã ºi profesionalã. Sunt conturate omenia sergentului Coliban sau timiditatea ºi natura cinstitã a soldatului Adam Prutu, dorinþa sa de a se autodepãºi în perfecþionarea de specialist ( Scrisorile ), curajul ºi dârzenia în îndeplinirea misiunii ordonate (soldatul Niculescu din Spre pisc ), conºtiinciozitatea (soldatul Braniºte din Un meci palpitant ). Titlul volumului Dincolo de azur este dat de povestirea cu acelaºi nume, în care autorul urmãreºte succesele oamenilor în uniforme de azur. Oameni luaþi din contingent, eroii lui Dragoº Vicol îºi definesc personalitatea sub semnul dinamismului, al curajului, al setei de perfecþiune. Cu mici scãderi, scrierile sale aduc în prim-plan nãzuinþele ostaºului român de a cuceri idealul profesional, de a-ºi pune în valoare calitãþile, depãºind dificultãþile ivite în îndeplinirea misiunii ordonate.

97 Culturã Prozã scurtã Monologuri Bunã seara, Andrei! Vin spre tine, închipuire albastrã, plãsmuire din vis ºi speranþe. Dã-mi voie, deschide uºa ºi lasã-mã lângã tine. Silvia HOLOTIUC Unu Bunã seara, Andrei! Vin spre tine, închipuire albastrã, plãsmuire din vis ºi speranþe. Dã-mi voie, deschide uºa ºi lasã-mã lângã tine. Primeºte-mi iertarea pentru o greºealã nesãvârºitã. Vin la tine cu icoana primului tãu cuvânt, cu lumânarea de cearã din care se înalþã un fum subþire, albastru ca tine. Vin sã-þi cer iertare, imagine cu ochi perfizi. Te vãd peste tot, fãrã sã exiºti niciunde. ªi arzi în mine ca lumânarea ce-o þin între degete. Te iubesc, da, te iubesc demult fãrã ca tu sã-þi închipui cã mai existã ºi oameni care iubesc umbre. Ca sã ajung la tine am trecut trei dealuri. Atunci le-am cãlcat nepãsãtoare. Acum mi-e fricã sã trec fãrã tine. Dã-mi umbra ta, lasã-mã sã mã sprijin de tine, tu, singurul gând ºi marele vis. Eºti mai frumos ca Fãt Frumos cel Trist. Dar tristeþea ta e perfidã, ca apariþia ºi dispariþia ta. Acum încã o datã cer iertarea ta blândã ºi, ascultã-mã, tu - umbrã de vis, coboarã din albastru în chip de noapte, de vis sau mãcar în chip de floare de nu-mã-uita... Doi Domniºoara doreºte o þigarã? Poate ºi o cafea? ªi... De ce-ai venit? Mi-era dor de tine. ªi de ce vrei sã pleci?? Ochii tãi spun cã þi-e teamã. Nu, nu mi-e teamã, dar nu mai eºti tu. Sau, de când nu te-am mai vãzut, þi-am uitat chipul ºi acum nu te mai recunosc. Unde vrei sã mergem? În nicãieri. Acolo unde nu exiºti tu. Drumul care duce spre sufletul tãu nu duce nicãieri. ªi eu cred cã sunt doar o rãtãcire zadarnicã. Dorul cu care te-am aºteptat, l-am pierdut. ªi era noapte când l-am pierdut. ªi nicio candelã aprinsã. ªi a rãmas undeva, într-o iarbã fãrã contur. ªi dacã eu nu mai sunt, de ce nu pleci? Mi-e fricã... De cine? De noapte, de luminã, de veºnicie ºi... ªi? De bucurie. Eu am murit demult, dar el, el mai trãieºte, du-te la el... ªi el a murit. L-am iubit, m-a iubit, a murit. Aºa se conjugã verbul "a iubi", "a trãi". E straniu, nu-i aºa? Acum, cã ai bãut cafeaua, cã ai fumat þigara, de ce mai stai? Nu înþelegi cã-mi tulburi somnul? Atunci plec. Bunã seara, Andrei. Ochii tãi perfizi m-au întristat. Pe niciodatã, Andrei. Pe niciodatã, draga mea... Trei Îmi pare rãu cã trebuie sã-þi spun pentru a suta oarã adio. Dar, de fiecare datã când îþi spuneam sã pleci, întotdeauna tu începeai sã plângi ºi plângeai cã mã vezi pentru ultima oarã. ªi eu eram ridicolã, cu masca aceea de tristeþe când îþi dãdeam voie, ca unui câine vagabond, sã mai rãmâi o noapte. Acum s-a sfârºit. Te alung pentru totdeauna. Nr

98 Culturã Prozã scurtã ªi-am sã te uit atât de uºor... Ba, chiar te-am ºi uitat... Treci podul, dar mai repede. Nu vreau, înþelege, nu vreau sã te mai vãd, sã-þi pronunþ numele. Treci! Vei ajunge dincolo unde vei gãsi ce-þi trebuie, ce-þi place. Pentru mine eºti mort.... Acum, când vãd cã nu mã mai plictiseºti, nici chiar în vis, mã simt bine ºi te-am uitat. Îþi mulþumesc cã te-am uitat... Patru Sã cred oare cã e noiembrie, cã toamna asta e mai lungã decât celelalte? Sã cred cã am învins veºnicia ºi cã am sã trãiesc... o viaþã? Nu cred în nimic! Cred numai în poporul umilit de frunze ºi-n cerul de deasupra mea. În oraºul acesta cu strãzi nebune, cu oameni nebuni... Cred cã am trecut peste urã. Mi-am rupt lanþurile de la mâini ºi de la picioare. Acum sunt mai bunã. Cred cã sunt mai bunã... ªi noiembrie e mai bun ºi mai blând... La braþul lui, animal cu nume de sfânt, am pornit pe drumul pânã la apã. Nisipul mai e încã fierbinte ºi-mi arde rãnile, multe nevindecate... Dar ce importanþã mai au rãnile mele încã nevindecate, când foarte curând va fi searã? Cinci Am tras o linie ºi am început sã adun: 3 iulie + 25 noiembrie + 16 mai + 11 octombrie + infinitul. Cât fac? Nu ºtiu, e prea grea adunarea asta pentru mine, cea care nu m-am priceput niciodatã la matematicã... Am trimis-o mamei sã mi-o rezolve. Mâine voi primi, poate, rezolvarea ºi un pachet. Nu mai am nimic. Am pierdut tot. Simt cã m-am pierdut ºi pe mine. Mã caut prin parc. Pe aici n-are ce cãuta unu. Gãsesc numai perechi fericite, contopite într-un sãrut lung, fãrã sfârºit. Sau... poate încearcã numai sã fie fericite ca sã-mi facã mie în ciudã. Cine ºtie? Mã caut în ochii fetelor care au rezolvat problema: = 2. Ce ochi frumoºi, ºi calzi, ºi visãtori! Albaºtri, negri, verzi... Plecate în amurg ºi întoarse în zori cu surâsul împlinirii pe buze. Le vãd a doua zi la examen. Biletul nr.1. Nu-l ºtiu, domnule profesor, eu am învãþat numai Biletul nr.2. ªi ies râzând... Dar dacã totuºi... Mi-e fricã pentru mine este tot 1. Am uitat tabla adunãrii învãþatã cu atâta trudã în cea dintâi clasã. Am învãþat o altã tablã a adunãrii, eronatã. Dacã ai sã mã întrebi ce ºtiu despre ea, am sã-þi rãspund: unu. Dincolo de acest numãr, fãrã început ºi fãrã sfârºit, nu existã decât unu Revista Forþelor Terestre

99 Culturã Prozã scurtã Cherhana Ne uitãm unul în ochii celuilalt, preþ de vreo douã secunde... Niciunul nu are nimic de zis cu voce tare, ne înþelegem din priviri. Zsolt TÖRÖK la ficat limbajul de lemn! La ficat sigur, dar am sumbra bãnuialã cã Mãseacã sunt atinse ºi alte organe vitale... ªi înainte de "evenimentele din Decembrie" am avut parte de limbajul de lemn, dar nu risc sã fac o greºealã galacticã dacã spun cã, dupã '89, limita spectrului de utilizare a limbajului de lemn a depãºit graniþele Universului... "Înainte", toatã lumea se pricepea numai la fotbal ºi la agriculturã. În prezent, toatã lumea se pricepe la tot (sau... mai bine zis, la orice)! Nu mai zic de ecologie, protecþia mediului ºi de alte asemenea... ªi nu gãseºti pe unul care sã nu "dezvolte durabil" sau sã nu facã ceva "sustenabil". Aºa aflãm ºi noi (ãºtia, provincialii) cã panaceul problemelor majore de azi este turismul. Ce atâta industrie? Cumpãrã nene "de afarã" dacã ai nevoie de tehnicã; în rest, ocupã-te de cazarea celor "din afarã"! Ce atâta agriculturã? Bagã în tine E-uri ºi plastice importate din strãinãtate, în timp ce transformi ferma abandonatã în "pensiune agro-turisticã"! Ce pisciculturã? Ce pescuit industrial? Las-o naibii de meserie, fã din cherhana, restaurant! În legãturã cu aspectul acesta din urmã, recent, s-a împiedicat de mine o constatare la faþa locului. În august, aveam de evaluat numãrul de ºopârle de pe grindurile din sudul Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii. Dupã ce am numãrat reptilele respective prezente pe dunele costiere, ocolind grijuliu puhoiul de nudiste înºirate de-a lungul þãrmului, am ajuns în apropiere de cherhanaua pe care o cunosc de câþiva ani buni. Vãd doar o singurã barcã folositã de pescari la scoaterea peºtelui din "taliene" (ansamblu de plase legate de niºte beþe lungi fixate de substrat, care se foloseºte pentru pescuitul peºtilor marini). Dar se vede cã nici aceea nu mai fusese folositã cam demult. Îmi întorc privirea spre larg: nicio talianã pe mare. "Ce dracu? Au demontat talienele?" Întorc privirea spre cherhana. Vãd fluturând pe clãdire tricolorul ºi steagul albastru cu stele al Uniunii Europene. "útia ori au dat în tâmpealã, ori au dat în... faliment!" Când ajung ºi mai aproape de cherhana, vãd cã este proaspãt vãruitã. "Hai mãi, dã-o naibii de treabã!!!!!!!!!!" Gard nou din lemn, douã porþi de intrare, late (una dinspre þãrm, cealaltã care dã în drumul unde circulã maºini), în curte douã umbrare mari, sub ele câte o masã de lemn (cam câte zece persoane stând la fiecare masã...), iar ca decor - vreo douã roþi de cãruþã, puse pe orizontalã, pe ceva stativ, lângã picioarele umbrarelor... "Or fi privatizat cherhanaua ºi au pus de un chef prietenii patronului..." N-am nimic special de fãcut. Trebuie sã aºtept sã treacã miezul zilei cã, în arºiþa de la prânz, nici ºopârlele nu sunt aºa de proaste încât sã stea pe nisipul încins. Aºa cã scot o þigarã, o aprind, mã uit pe inscripþiile unor tãblii bãtute în cuie pe gard ºi pe poartã. Vãd cã vin persoane dinspre plajã, unii chiar în slip, intrã ºi iau loc la masã. "Bãi, poate aici o fi restaurant..." Fac un pas spre poartã, sare un câine de sub o maºinã parcatã în curte, se repede spre mine hãmãind. Mã opresc, aºtept sã ajungã la mine, strâng puþin între buze þigara ºi când deja este la vreo 30 de centimetri de piciorul meu, îi trag cu bocancul una scurtã de tot, în bot. Schelãlãituri... câinele se bagã sub prima maºinã, încep sã latre vreo doi alþi câini legaþi de partea cealaltã a clãdirii... Cei de la masã se întorc spre mine sã vadã care este Nr

100 Culturã Prozã scurtã motivul scandalului. Ridic din umeri ca sã înþeleagã cã nu eu am fost de vinã pentru declanºarea incidentului. Intru pe poartã, merg pânã la singura uºã a clãdirii, ºi întreb pe unul care rezema peretele pe acolo, dacã au cumva bere? Zice cã au. Cinci lei sticla de juma' de litru. "De vreo trei ori cât acasã... O fi la început SRL-ul, trebuie sã acumuleze capital..." Cer o sticlã, iau loc sub umbrar. La un moment dat apare unul, se vede cã este "de-al casei". Pare sã facã pe chelnerul... (n-are halat, costum specific pentru cei care deservesc, nimic - nimic, poartã un tricou albastru deschis, fãrã inscripþii). Mã interesez dupã vreo carte de meniu desigur, n-are în schimb, îmi înºirã ce se poate servi. Vreo opt feluri, toate pe bazã de peºte. Aleg unul dintre ele, practic mi-e indiferent ce este, doar vreau sã vãd cum stã treaba pe aici. Încã nu pleacã respectivul cu comanda, când apare în uºã un coleg de-al lui. Un bãrbat înalt, bine legat, cu trãsãturi marcante, pielea tãbãcitã de soare, vânt ºi ploi. Are niºte mâini cât lopeþile ºi este concentrat extrem de tare la o tavã cu douã farfurii. Parcã ar cãlca pe ouã... Încet ºi cu mare grijã ocoleºte scaunele din drum, ajunge la masa de vis-a-vis, ia farfuriile ºi le pune pe mijlocul mesei. Unul dintre oaspeþi se repede sã ia o farfurie, n- apucã sã o ridice, ci scoate un sâsâit ºi îºi trage brusc mâna, aproape cã rãstoarnã vasul pe masã. Bãi, da ciorba asta arde rãu de tot! La care cel care a adus ciorba: Aºteaptã ºi matale puþin pânã se rãceºte marginea, s-o poþi apuca... Se întoarce ºi se îndreaptã spre masa noastrã, începe sã strângã farfurii ºi sticle goale. Farfuriile le pune pe un butuc de lângã masã. Acum este momentul sã aflu ºi eu care este "miºcarea" pe aici. Nu vã supãraþi, dar nu mai aveþi taliene? Se întoarce spre mine, mã fixeazã cu privirea câteva secunde. Nu am mai pus anul ãsta... Dar nu vãd bãrcile. Nici alea nu mai sunt? Se îndreaptã, lasã ochii pe sticlele din mâna sa, apoi zice încet de tot: Ne-au spus cã nu mai avem nevoie de ele. Cã s-a privatizat locul... Ne uitãm unul în ochii celuilalt, preþ de vreo douã secunde... Niciunul nu are nimic de zis cu voce tare, ne înþelegem din priviri. Apoi se întoarce ºi dispare cu sticlele goale în întunericul din hala unde probabil este o bucãtãrie ad-hoc... Simt cã parcã m-ar strânge ceva de gât. Ditamai omul, care a tras mulþi ani la rame ºi plase, fie iarnã, fie varã, nu conteazã, cãra lãzile cu peºte la cântar ºi de acolo la maºinã, trãgea la roata de scos bãrcile imense... Se vede cã se simte neputincios, înghite în sec, pleacã privirea ºi face pe servitorul pentru fiþoºii durdulii sosiþi aici pe niºte Land Cruiser-e nichelate. Mã uit dupã el, simt cã încep sã mi se împãienjeneascã ochii. "O fi de la vântul ãsta nenorocit care aduce aer sãrat ºi nisip..." Ridic privirea spre steagul UE. Atârnã, este inert. "Înseamnã cã nu este de la vânt. Mai bine plec, decât sã îi vãd pe pescari în asemenea posturã, cã pânã la urmã chiar cã o sã îmi dea lacrimile..." N-am mai aºteptat sã soseascã preparatul comandat. 100 Revista Forþelor Terestre

101 Culturã Prozã scurtã Trei sute Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU Foaie verde ºi-o lalea, Din cei mulþi rãmân... câþiva cei culþi! ºi cu totul, în cetate erau cam 300. Luptãtori. Cã din ãilalþi, necombatanþi, se Cutotul mai gãseau referenþi, ºefi de depozite, contabili, telefoniºti, electricieni, fochiºti, scribi... ca în oricare cetate. Erau cam spartani de felul lor, sãrãcia fiind o virtute. Altfel spus, în virtutea acestei sãrãcii, ei trãiau la modul spartan: nu prea aveau armuri de oraº, nu aveau ore suplimentare plãtite, nu aveau case, nu aveau bani (pentru chiriile practicate în afara cetãþii), nu aveau unde sã-ºi angajeze soþiile astfel cã acestea se angajau singure în lungi ºi aspre discuþii cu ei, nu aveau ce face ºi serveau douã mese pe zi în cetate (cam virtuale), nu aveau timp liber, nu aveau locuri în lectica de Atena pentru un curs de dat cu spada, sau mãcar de limba romanã, de largã circulaþie... Dar erau cei mai buni luptãtori din lume, cel puþin aºa le spunea comandantul lor, atunci când ei îl întrebau când ºi cu cât se vor mãri soldele. Comandant le era Leonida. De fapt, aºa îi spuneau ei, în particular, pentru cã dãdea des faþã cu reacþiunea. De la eºalon. Acolo numai el ºtia, sãracul, ce feþe-feþe era nevoit sã facã uneori, dar, ca prin minune, rezista ºi se întorcea nevãtãmat printre ai lui. Posibil ºi pentru faptul cã, din când în când, aducea jertfe unui zeu puternic, de sus de sus de tot (doar ºtiþi cu toþii unde se gãsesc zeii omnipotenþi). Toatã ziua ei se antrenau. De multe ori se antrenau ºi toatã seara, ba chiar ºi o parte (douã) din noapte, aºa cã, ce mai tura-vura, erau... inegalabili. ªi cam obosiþi, dar nu despre asta este vorba aici. Toatã lumea auzise de ei, toatã lumea îi lãuda. Dar vremurile în care ei trãiau (pe sponci) ºi se antrenau (pe brânci) erau primejdioase. Într-o zi, un sol ( cu frâu-n dinþi,/cu capul gol cã fãcea naveta, de la Marathon) le aduse vestea de care se temeau toþi : Vin pârºii!. Cetatea se cutremurã sub impactul fioroasei veºti. Adicã partea aia de cetate formatã din referenþi, ºefi Nr de depozite, contabili, telefoniºti ºi... mã rog, v-aþi prins. Ei, fiind (300 ºi) curajoºi, strânserã rândurile, strânserã ºi coloanele ºi aºa, cu inimile brave (dar strânse unele în altele) merserã la Leonida sã-l întrebe ce ºi cum. Acesta, la rândul sãu, era cam strâns cu uºa cã nu prea gãsea ce sã jertfeascã pentru zeul ãla care îºi luase în Olimpul sãu ºi vreo trei semizei, pe post de adjuncþi. Pânã la urmã strânserã ce puturã, mânã de la mânã (unii îºi luarã cu regret ºi de la gurã, cã se fãcuse bun nectarul din soiul acela de mãsline numit pruné în graiul lor), rezolvarã jertfa ºi se pregãtirã de marea confruntare. Cicã un control pe toate liniile, cu calificativ. Aºa se auzea, cã nimeni nu ºtie sigur de ce vin pârºii, când vin. Comandante! îndrãzni unul din cei 300, mai tinerel, voluntar de felul sãu ce sunt pârºii ãºtia?. Aºa aflã cã pârºii erau niºte fiinþe rãzboinice de temut, care trãiau în partea aia de lume de unde vine lumina (unii îi spuneau Rãsãrit, alþii capitalã care cum!). Acolo era un copac cu milioane de rãmurele, ramificaþii ºi crenguþe, stufos de numa ºi bine înfipt în pãmânt, pe care miºunau în voie. Erau mulþi, câtã... frunzã, cã de aia vorbeam de copac. Corpul lor de elitã era format din niºte tipi longevivi, bine hrãniþi, rezistenþi la schimbãri, puternici ºi de neatins, care refuzau cu încãpãþânare sã iasã la pensie. Li se spunea Nemuritorii. Brrr! Doamne, ce luptã eroicã s-a dat când cele douã forþe au ajuns faþã în faþã! O epopee demnã de o panã mãiastrã! Cei 300 se apãrarã la strâmtoare, strâmtoarea în care trãiau zi de zi, de altfel. Ce vuiet, ce încleºtãri, ce... pana mea! Dar, cu tot eroismul ºi înalta pregãtire doveditã de spartanii ãia treisutiºti, deznodãmântul fu teribil. Le-a fost fatalã o trecãtoare secretã, cum trecãtoare (ºi secrete) sunt multe în vremuri de restriºte (ºi de restructurare). Toþi pierirã, pânã la unu. La doiºpe, în ziua marii confruntãri, sosi ordinul privind desfiinþarea cetãþii, la doiºpe trecute fix regele pârºilor îl citi cu glas de tunet, iar (pânã la) unu cei trei sute deja intraserã în legendã. Azi, doar istoria le mai reînvie povestea. Istoria ºi referenþii, ºefii de depozite, contabilii, telefoniºtii, electricienii, fochiºtii... mutaþi prin alte cetãþi ºi, cu voia dumneavoastrã, scribul truditor al acestor rânduri. 101

102 Sala armelor EXPOMIL 2007 EXPOMIL la a V-a ediþie Expoziþia are o suprafaþã totalã de m 2, dintre care m 2 în aer liber, unde au expus ºi "nume" foarte cunoscute, strãine sau autohtone Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE anghelache.dragos@forter.ro E xpoziþia de tehnicã militarã EXPOMIL a ajuns anul acesta la cea de-a V-a ediþie. Potrivit celor prezentate pe website-ul oficial al expoziþiei (la data închiderii ediþiei publicaþiei noastre expoziþia nu începuse încã), pânã la data de 16 septembrie îºi anunþaserã prezenþa 92 de firme cu produse de profil sau conexe, marea majoritate a acestora fiind autohtone (60), celelalte provenind din Bulgaria, Cehia, Elveþia, Franþa, Germania (cea mai consistentã prezenþã), Israel, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Statele Unite ºi Suedia. Produsele expuse sunt din toate domeniile specifice apãrãrii ºi siguranþei, precum: sisteme ºi echipamente pentru trupele terestre, aviaþie ºi marinã; comandã, control, comunicaþii ºi informaþii (C 3 I); arme ºi sisteme de apãrare, echipamente ºi facilitãþi de bazã pentru susþinerea misiunilor; protecþie, siguranþã, supravieþuire ºi risc; uniforme, îmbrãcãminte ºi echipament personal; servicii. Expoziþia are o suprafaþã totalã de m 2, dintre care m 2 în aer liber, unde au expus ºi "nume" foarte cunoscute precum: MOWAG GMBH din Elveþia, MBDA France SAS, companiile germane Daimler Chrysler AG, Eurofighter Jagdflugzeug GMBH, Rheinmetall, Rafael firma israelianã a expus ºi anul acesta, BAE Systems din Marea Britanie, firma olandezã Thales ºi GRIPEN International AB. Dintre firmele ºi companiile autohtone se remarcã cele afiliate Romarm, dar ºi firme independente precum Aerostar ºi Aerofina, MFA Mizil S.A., PRO OPTICA, pentru a enumera, aleator, câþiva dintre cei mai cunoscuþi expozanþi autohtoni. Publicaþia noastrã a contactat trei dintre expozanþii autohtoni pentru a afla câteva detalii privind produsele etalate la EXPOMIL PRO OPTICA ne-a precizat cã va prezenta la EXPOMIL, ca produse de noutate, sistemul ARGUS pentru supravegherea ºi achiziþia þin- Maºina de luptã a Infanteriei, fabricatã la MFA Mizil

103 Sala armelor EXPOMIL 2007 telor, telemetru laser binocular acesta fiind un nou produs al PRO OPTICA precum ºi sistemele de luptã individual ºi pentru maºinile blindate, prezentat ºi la expoziþia Black Sea Defence and Aerospace de la Bãneasa, în luna mai, anul acesta. Ca ºi PRO OPTICA, compania S.C. MFA MIZIL S.A. este la a patra prezenþã în aceastã expoziþie bucureºteanã unde a expus maºina de luptã a infanteriei ºi turela produsã la Mizil la care se adaugã ºi ultimele douã ediþii ale expoziþiei franceze EUROSATORY. Compania S.C. Uzina Mecanicã Plopeni S.A., afiliatã ROMARM, are prezenþã expoziþionalã completã la EXPOMIL, la care se adaugã participãrile de la ECOMIL (1997 ºi 2001), ultimele douã ediþii ale EUROSATORY, 1997 ºi 1999 la Ankara, 2000 la Omsk ºi 2002 la Atena. ªeful proiectãrii Produse PRO OPTICA Nr Muniþie de artilerie fabricatã la S.C. Uzina Mecanicã Plopeni S.A. Foto: maior Luigi-Mihail COJOCARU constructive, domnul dr. ing. Vasile Petre, a declarat pentru publicaþia noastrã cã la ediþia din acest an a EXPOMIL întreprinderea urma sã se prezinte, în afarã de produsele tradiþionale, ºi cu produse noi precum sistemele electronice de contramãsuri pentru avion ºi elicopter ºi sisteme de contramãsuri pentru blindate (calibru 76 mm ºi 81 mm). În ceea ce priveºte importanþa participãrii la expoziþia organizatã la pavilionul ROMEXPO, toþi participanþii contactaþi au declarat cã aceasta reprezintã o oportunitate nu numai pentru a-ºi face cunoscute produsele ºi domeniul de activitate, dar ºi pentru realizarea de noi contacte în domeniul de activitate. "Între obiectivele prioritare ale activitãþii expoziþionale se aflã consolidarea rolului S.C. MFA S.A. MIZIL de principal furnizor de tehnicã militarã pentru Armata Românã, identificarea de noi parteneri de afaceri ºi atragerea clienþilor din þarã ºi din strãinatate" declara, pentru "Revista forþelor terestre", purtãtorul de cuvânt al întreprinderii prahovene, doamna Cristina Vlãdescu, adãugând cã "evenimentul organizat de ROMEXPO atrage elita producãtorilor de tehnicã militarã ºi echipamente speciale, firmele cu cele mai sonore nume din domeniul ºtiinþific ºi militar, oameni de afaceri al cãror cuvânt conteazã, mass-media". În plus, conducerea întreprinderii considerã cã "organizarea unor asemenea manifestãri expoziþionale sprijinã mediul de afaceri românesc, în sensul cã stimuleazã competitivitatea în rândul comunitãþii de afaceri, creeazã mediul propice pentru a întâlni noi parteneri, clienþi, furnizori, pentru a gãsi oportunitãþi de investiþii ºi cooperãri, promovarea ofertei companiei în mod direct". Domnul dr. ing. Vasile Petre preciza cã din punctul de vedere al întreprinderii în care lucreazã, una dintre oportunitãþile oferite de EXPOMIL este posibilitatea de a veni în contact cu alþi producãtori ºi, implicit, cu produsele ºi tendinþele în domeniu. La aceasta se pot adãuga ºi posibilele contracte ºi colaborãri ce se pot iniþia în urma discuþiilor cu alþi expozanþi. Încheiem aici aceastã prezentare arrière la lettre a expoziþiei. 103 Foto: maior Luigi-Mihail COJOCARU

104 Sala armelor Tendinþe 104 Importanþa fatwa*- lelor în lumea arabã Emergenþa ideologiilor ºi miºcãrilor islamiste constituie una dintre caracteristicile majore care definesc spaþiul politic în întreg spaþiul musulman. Mariana ANCUÞ Revendicându-se de la principiile religioase islamice, ele îºi propun o "renaºtere" nu atât teologicã, cât mai ales socio-politicã a tradiþiei musulmane "autentice"; tocmai acest lucru justificã ºi activismul lor accentuat în acest plan care, deja, în Occident este puternic secularizat. Considerându-se ca inextricabil legate religie ºi politicã, islamiºtii doresc în general sã "re-islamizeze" mai întâi teritoriul musulman, apoi întreaga lume. Aceastã re-islamizare este înþeleasã în mod divers, în funcþie de actori, strategii, contexte particulare: ca un prozelitism în rândul maselor, ca difuzarea unor variante sectare ºi rigide de Islam în defavoarea tradiþiilor autohtone, ca efort pentru cucerirea puterii politice, fie prin acþiuni legitime, fie prin activism violent. Toate însã vizeazã instaurarea unui "regim de legalitate islamicã", în care socialul ºi politicul sã fie guvernate în conformitate cu directivele deduse din Sharia (Lazãr Marius, Aspecte ideologice ºi geografice ale renaºterii islamice contemporane, Geopolitica, revistã de geografie politicã, Geopoliticã ºi Geostrategie, Anul II, nr. 9-10). Revista Forþelor Terestre Islam ºi islamism Prin "islamiste" vom înþelege miºcãrile care vãd în Islam o ideologie politicã ºi care considerã cã islamizarea societãþii trece prin instaurarea unui stat islamic ºi nu numai prin aplicarea Shariei. Deosebirea este accentuatã chiar de actori; ei vor sã se diferenþieze de simplii "musulmani" (al-muslimun), desemnându-se pe sine "islamiºti" (al-islamiyyum), adicã angajaþi într-o acþiune politicã, în vederea reformãrii sau a schimbãrii societãþii prezente. Suprapunerea ilicitã care se face adesea, în prezent, între islamism ºi Islam în general decurge dintr-o dublã supralicitare a aspectului politic în cadrul modului de viaþã musulman. Mai întâi, chiar în interiorul lumii islamice: Islamismul, în multiplele sale forme particulare ºi condiþionate local, a devenit o ideologie politicã ce se foloseºte de categoriile culturale ºi religioase musulmane ºi încearcã sã reconstituie ceea ce se considerã a fi o identitate individualã, comunitarã ºi socio-politicã specific musulmanã. A doua supralicitare derivã din atenþia exclusivã ºi excesivã pe care o acordã lumea occidentalã doar aspectelor stridente ale activismului islamic, considerate a caracteriza Islamul în general, ºi care ignorã nesfârºita complexitate umanã, culturalã, mentalã ºi chiar politicã a unei civilizaþii devenite globale. A treia categorie este cea a Islamului ideologizat, în care religia serveºte ca rezervor ideologic în motivare unor doctrine ºi programe cu finalitate politicã. Este clasica diferenþã, în interiorul societãþii musulmane, pe care Ernest Geller o face între un "high" ºi un "low" Islam, la care ultimele decenii adaugã aceastã terþã formã: "High Islam este vehiculat de savanþii urbani, recrutaþi îndeosebi din clasele comerciale ºi el reflectã gusturile claselor de mijloc: ordine, respectarea legii, sobrietate, învãþãturã ºi o aversiune faþã de isterie ºi exces. Low Islam este foarte diferit. El pune accentul mai degrabã pe magic decât pe învãþãturã, ºi mai degrabã pe extazul religios decât pe respectarea legii. Instituþia sa caracteristicã este cultul sfântului local". Situaþia, din punctul de vedere al civilizaþiilor occidentale, înseamnã agitaþia în gãsirea unei soluþii în anihilarea tendinþei spre "un rãzboi al civilizaþiilor" între lumea musulmanã ºi cea occidentalã. Existã însã ºi o parte de mijloc, în sensul cã o parte a populaþiei occidentale nu considerã cã existã tensiuni între Islam ºi Occident, ci doar între valorile occidentale ºi unele grupãri marginale, neacceptate nici în þãrile de origine, opinie la care achiesãm. Fundamentaliºtii islamici Întrebãrile ce au apãrut imediat referitoare la rolul Islamului în lumea actualã ºi dacã se poate prezenta religia * Fetvâ - ua sau modernizatul fatwa era ºi este o consultaþie juridic-religioasã datã de muftiu, iar în cazurile importante, de cãtre ºeyhül-Islam (marele muftiu), la cererea unui musulman, fie el simplu supus, mare-vizir sau sultan

105 Sala armelor Tendinþe islamicã ca fiind cea a Profetului au avut drept rãspuns o nouã fatwa, numãrul din anul În aceastã fatwa se interpreteazã Sura 8 Prãzile, versetul 46: "Daþi ascultare lui Allah ºi trimisului Sãu. Nu vã certaþi, cãci altminterea vã veþi împotmoli ºi vântul vostru bun se va duce". În aceastã interpretare, învãþaþii musulmani considerã cã un guvern care implementeazã regulile ºi regulamentele Islamului în toate domeniile vieþii este un guvern islamic. Toatã legislaþia trebuie sã se conformeze Islamului, chiar ºi cea care are legãturã cu afacerile externe. Este responsabilitatea conducãtorilor ºi subordonaþilor sã implementeze învãþãturile Islamului în problemele vieþii lor. Toate regulile islamice ar trebui aplicate tuturor popoarelor, indiferent de orice considerare. Jerrold Post considerã cã: "fundamentaliºtii nu se percep ca entitãþi separate, ci ca simboluri ale Islamului. Fundamentalismul islamic nu trebuie considerat ca un simplu set de norme politice, care poate fi compromis sau negociat, sau doar ca o ideologie de genul socialismului ori comunismului, în cadrul cãrora tipul liberal-democratic de interacþiune socialã ºi discurs politic este recunoscut. Fundamentalismul islamic se încadreazã într-o altã categorie de con- ºtiinþã politicã, în care identitatea religioasã caracterizeazã ºi determinã cadrul normativ ºi acþional al adepþilor, indiferent de caracterul public sau privat al vieþii individului. De menþionat cã, în nicio altã religie, cultul sacrificiului de sine nu este atât de adânc înrãdãcinat ca în religia islamicã, chiar dacã clericii musulmani moderaþi susþin cã accederea în Paradis, în urma morþii în luptã cu un necredincios, nu se referã ºi la actele teroriste sinucigaºe. ªi iarãºi apar întrebãri ale tinerilor musulmani: "Se spune cã atunci când Ali a plecat în rãzboiul de la Tabook, el întâi a fãcut Dawar. De asemenea, când Sahabah a plecat la rãzboi cu Persia ºi Roma, el a fãcut întâi Dawat ºi apoi rãzboi. Mã întrebam cum se încheie lucrurile cu rãzboi? Când necredincioºii nu cred cã imediat ar avea loc un rãzboi? ªi atunci de ce astãzi musulmanii nu merg în grupuri la þãrile non-musulmane ºi sã facã acelaºi lucru?". Rãspunsul îl prezintã fatwa cu numãrul din anul 2006 ºi în care regulile care se iau la începutul sau pe timpul rãzboiului respectã urmãtoarea ordine gradualã: 1. Musulmanul îi va cere non-musulmanului sã adopte religia Islamului; 2. Sã plãteascã taxã de protecþie; 3. Rãzboiul este declarat. Sacrificiul în numele Islamului Atentatele sinucigaºe sunt privite de cãtre fundamentaliºti ca un act de sacrificiu personal "istihad", termen religios ce defineºte sacrificarea în numele lui Allah, spre deosebire de "intihar", care se referã la sinuciderea din motive personale. Tradiþia sacrificiului în numele Islamului îºi are rãdãcinile în cultura arabã a secolului VII, când profetul Mohammed ºi-a condus discipolii în luptã, cerându-le sacrificiul suprem în decimarea necredincioºilor, impuls care a condus triburile arabe în cucerirea unei pãrþi semnificative a Orientului Mijlociu ºi Nordului Africii. De menþionat cã, deºi promotorii Islamului moderat susþin cã legile islamice proscriu sacrificiul deliberat, vocea acestora este slab auzitã, în comparaþie cu îndemnul la "Rãzboiul Sfânt pânã la moarte", promovat de liderii fundamentaliºti precum Osama Bin Laden sau martirul, de pe acum, Ahmed Yassin. Ceea ce este deosebit de important de reliefat este faptul cã principalul câºtig sau eºec al grupãrilor de sorginte fundamentalist islamicã constã în abilitatea acestora de a-ºi legitima acþiunile în faþa comunitãþii musulmane sau arabe. Într-o societate în care perceptele religioase au o importanþã atât de însemnatã precum în aceastã civilizaþie, învãþãturile grupãrilor islamiste sunt percepute, de anumite clase ale societãþii, ca adevãratele principii ale religiei islamice. La ce ne putem aºtepta? La nenumãratele întrebãri pe care le putem considera mai mult sau mai puþin neliniºtitoare, avem ºi întrebãri de tipul: "Dacã cele trei mari religii vin în ordinea urmãtoare: Iudaism, Creºtinism, Islam, ºi de vreme ce noi venerãm acelaºi Dumnezeu, de ce noi, musulmanii, sã fim mai toleranþi ºi sã acceptãm alte credinþe astfel încât sã trãim în pace deoarece, în final, existã doar un singur Dumnezeu cãruia ne închinãm, dar în diferite cãi? Dacã încercãm sã ne deschidem mintea, atunci poate cã locul sfânt Ierusalim poate fi acceptat ca oraº sfânt internaþional". Pentru un occidental, întrebãrile par cel puþin neverosimile. ªi totuºi, aceste întrebãri îºi gãsesc rãspunsul ºi justificarea în alte fatwa-le, precum cea cu numãrul din anul Citându-se Sura 4 Femeile, versetul 165: "Noi le-am dezvãluit profeþilor sã vesteascã ºi sã predice cã, dupã venirea profeþilor, oamenii nu mai au nicio pricinã sã se împotriveascã lui Dumnezeu", ºi Sura 21 Profeþii, versetul 25: "Noi n-am trimis înaintea ta niciun sol cãruia sã nu i-o fi dezvãluit: Nu este Dumnezeu afarã de Mine. Mie închinaþi-vã" se interpreteazã Dumnezeu a trimis pe pãmânt mulþi mesageri, precum Moise pentru poporul evreu, pentru a-i aduce pe calea dreaptã a credinþei monoteiste. În opinia menþionatã în fatwa, dupã moartea lui Moise, poporul evreu ºi-a schimbat religia, distorsionând Cartea lor sfântã "Torah". "Apoi Dumnezeu l-a trimis pe Iisus cu mesajul sãu pentru toþi copiii lui Israel. În continuarea fatwei se prezintã diferenþierea existentã între cele trei religii, punându-se extrem de mare accent pe faptul cã Islamul este singura religie nedistorsionatã, încercãrile de acest fel eºuând încã din secolul XIV. "Musulmanul crede, de asemenea, cã evreul ºi creºtinul nu sunt pe calea dreaptã, deci cel ce crede cã religia iudaicã ºi cea creºtinã sunt religii în sine se înºealã, considerând un fals ca adevãr. Cu toate acestea cã, creºtinii ºi evreii sunt rãtãciþi, musulmanii nu îi urãsc ºi nici nu-i forþeazã sã devinã musulmani. Dar Islamul impune un anume contract pentru a convieþui lângã musulmani fãrã probleme". Nr

106 Sala armelor Tendinþe Psihologia supravieþuirii O componentã de bazã în orice situaþie, care presupune supravieþuirea, este atitudinea mentalã a individului implicat. Locotenent-colonel Ionel IRIMIA Pentru a trece cu succes printr-o situaþie de supravieþuire este nevoie de mai mult decât cunoºtinþele ºi deprinderile de a construi adãposturi, de a obþine hranã, a face focuri ºi a vã deplasa fãrã ajutorul aparaturii de navigaþie standard. Unii oameni, fãrã pregãtire în domeniul supravieþuirii, au reuºit sã rãmânã în viaþã în situaþii-limitã. Alþi oameni, cu cunoºtinþe de supravieþuire, nu ºi-au folosit deprinderile formate ºi au sfârºit tragic. O componentã de bazã în orice situaþie, care presupune supravieþuirea, este atitudinea mentalã a individului implicat. Deprinderile în domeniul supravieþuirii sunt necesare, însã voinþa de a supravieþui este esenþialã. Fãrã aceastã voinþã, de a supravieþui, deprinderile acumulate servesc unui scop limitat iar cunoºtinþele valoroase se pierd inutil. Existã o psihologie a supravieþuirii. Militarul aflat într-un m7ediu ce presupune supravieþuirea întâmpinã multe situaþii stresante, care în cele din urmã au impact asupra modului sãu de a gândi. De aceea, fiecare militar trebuie sã fie conºtient de acestea, întrucât sunt asociate în mod normal cu supravieþuirea. În plus, este imperativ ca militarii sã conºtientizeze reacþiile lor cu privire la varietatea largã a situaþiilor stresante, asociate cu supravieþuirea. Acest articol îºi propune sã identifice ºi sã explice natura stresului, factorii de stres asociaþi cu supravieþuirea ºi acele reacþii interne pe care militarii le au atunci când iau contact cu stresul unei situaþii de supravieþuire reale. De asemenea, articolul îºi propune transmiterea unor cunoºtinþe care sã ajute la depãºirea unor situaþii-limitã care ar putea apãrea în viaþã. Întrucât spaþiul limitat al publicaþiei de faþã nu permite o abordare completã a problematicii, vom prezenta numai câteva aspecte, urmând ca, cei interesaþi, sã citeascã articolul detaliat în numãrul din decembrie al "Revistei forþelor terestre", care va fi dedicat în întregime teoriei militare. 106 Revista Forþelor Terestre

107 Sala armelor Tendinþe Factori de stres specifici supravieþuirii Orice eveniment poate conduce la stres ºi cum fiecare a trecut prin aºa ceva, evenimentele nu vin întotdeauna singure. Adesea, situaþiile generatoare de stres au loc simultan. Aceste situaþii, evenimente, întâmplãri nu reprezintã stresul în sine, dar ele îl produc ºi sunt denumite factori de stres. Factorii de stres sunt evident cauza, în timp ce stresul este efectul. O datã ce corpul recunoaºte prezenþa unui factor de stres, începe sã acþioneze pentru a se proteja. Ca rãspuns la un factor de stres, corpul se pregãteºte fie sã lupte, fie sã fugã de el. Aceastã pregãtire implicã un SOS intern, trimis în tot corpul. Pe mãsurã ce corpul rãspunde la acest SOS, au loc câteva acþiuni. Corpul elibereazã combustibilul stocat (zahãr, grãsimi) pentru a asigura energie imediatã; ritmul respiraþiei creºte pentru a asigura mai mult oxigen sângelui; tensiunea muscularã, de asemenea creºte, pentru a pregãti corpul de acþiune; mecanismele de coagulare a sângelui sunt activate pentru a reduce sângerarea datoratã eventualelor tãieturi; simþurile devin mult mai ascuþite (auzul devine mai sensibil, ochii se mãresc, mirosul devine mai precis) astfel încât suntem mai conºtienþi la ceea ce ne înconjoarã, iar ritmul inimii ºi tensiunea arterialã cresc pentru a asigura mai mult sânge muºchilor. Aceastã posturã protectoare îi dã posibilitatea unei persoane sã facã faþã unui pericol potenþial; totuºi, o persoanã nu poate menþine un astfel de nivel de alertã la nesfârºit. Factorii de stres nu sunt curtenitori; un factor de stres nu pleacã pentru cã vine altul. Factorii de stres se cumuleazã. Efectul cumulativ al factorilor de stres minori poate fi un pericol major, dacã toþi acþioneazã împreunã sau la intervale mici de timp. Pe mãsurã ce rezistenþa corpului la stres scade ºi sursele de stres continuã (sau cresc) se instaleazã, eventual, o stare de extenuare. În acest moment, abilitatea de a rezista la stres sau de a-l folosi într-un mod pozitiv se disipã ºi apar semne de pericol. Anticiparea factorilor de stres ºi dezvoltarea procedeelor de a le face faþã sunt douã componente în managementul eficient al stresului. De aceea, este esenþial ca militarul aflat într-o situaþie de supravieþuire sã fie conºtient de tipurile de factori generatori de stres pe care le poate întâlni. Mediul Chiar ºi în cele mai ideale împrejurãri, natura este destul de imprevizibilã. Într-o situaþie de supravieþuire, un militar trebuie sã se lupte cu factorii de stres generaþi de vreme, teren ºi de diferitele vieþuitoare care trãiesc în zona respectivã. Cãldura, frigul, ploaia, vântul, munþii, mlaºtinile, deºerturile, insectele, reptilele periculoase ºi alte animale sunt doar câteva din provocãrile care îl aºteaptã pe un militar într-o situaþie de supravieþuire. Modul în care un militar gestioneazã stresul generat de mediul înconjurãtor poate fi o sursã de hranã ºi protecþie sau poate fi cauza unui disconfort extrem care sã conducã la rãnire, boalã sau deces. Izolarea Existã multe avantaje în înfruntarea necazurilor împreunã cu alþii. Ca militari învãþãm deprinderi individuale, dar ne instruim sã funcþionãm ca parte a unei echipe. Deºi ca militari ne plângem de eºalonul superior, devenim dependenþi de informaþiile ºi îndrumãrile pe care acesta le asigurã, în mod special pe timpul situaþiilor confuze. Faptul de a fi în contact cu alþii, de asemenea asigurã un sentiment de siguranþã mai mare ºi sentimentul cã cineva este disponibil sã vã ajute dacã întâmpinaþi probleme. Un factor de stres semnificativ, într-o situaþie de supravieþuire, este acela cã adesea o persoanã sau o echipã trebuie sã se bazeze doar pe propriile resurse. Factorii de stres menþionaþi în acest articol nu sunt singurii pe care aþi putea sã-i întâlniþi. Reþineþi cã ceea ce este stresant pentru o persoanã este posibil sã nu fie stresant pentru o alta. Experienþa personalã, instruirea, perspectiva personalã asupra vieþii, starea fizicã ºi mentalã, nivelul de autoîncredere contribuie la ceea ce veþi gãsi stresant într-un mediu ce presupune supravieþuirea. Obiectivul nu este de a evita stresul, ci mai degrabã de a gestiona factorii de stres specifici supravieþuirii ºi de a-i face sã lucreze în avantajul dumneavoastrã. Plecând de la cunoºtinþele generale privind stresul ºi de la factorii de stres specifici într-o situaþie de supravieþuire, pasul urmãtor este de a examina reacþiile noastre la factorii de stres pe care putem sã-i întâlnim. Nr

108 Sala armelor Cercetare Cercetare militarã româneascã Rolul agenþiei începe o datã cu emiterea cerinþelor de cãtre categoria de forþe, pe baza cãrora se întocmesc studiile de concept ºi se declanºezã procedurile de achiziþii. Sublocotenent Andreea POPESCU Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE Agenþia de Cercetare pentru Tehnicã ºi Tehnologii Militare este organismul care are responsabilitãþi în domeniul cercetãrii ºtiinþifice pentru tehnicã ºi tehnologii militare ºi întocmeºte documentele ce stau la baza demarãrii procesului de înzestrare a categoriilor de forþe armate cu tipuri ºi mijloace de luptã noi ºi moderne. Implicaþiile directe ale agenþiei încep de la problematicile de sistem, studiile de concept, studiile tehnice, execuþie de modele experimentale ºi prototipuri ºi, bineînþeles, implicaþiile care apar în momentul în care produsele urmeazã sã fie testate ºi verificate. Comandantul instituþiei de cercetare, domnul colonel dr. Liviu Coºereanu, preciza cã, pentru forþele terestre, a fost creat un centru special de cercetare ºi de testare-evaluare care se preocupã cu precãdere de acest domeniu. Dar existã posibilitatea ca în rezolvarea unor probleme sau pentru realizarea unor produse noi, sã fie implicate ºi alte centre precum cel de comunicaþii, de informaticã, de NBC sau de mediu. Rolul agenþiei începe o datã cu emiterea cerinþelor de cãtre categoria de forþe, iar pe baza acestora se întocmesc studiile de concept ºi, dacã este cazul, se declanºeazã procedurile de achiziþii. În studiul de concept sunt prevãzute variante posibile de rezolvare a problematicii, iar varianta optimã de rezolvare este preluatã de cãtre CODA, unde agenþia este membrã cu drepturi depline. De altfel, agenþia are implicaþii în tot ceea ce înseamnã sistem de armã, începând de la arma propriu-zisã ºi pânã la sisteme de conducere a focului, sisteme de observare ºi de vedere, sisteme de protecþie balisticã, sisteme de supravieþuire ºi aºa mai departe. Pentru forþele terestre existã un numãr apreciabil de produse. Colonel dr.liviu Coºereanu a menþionat cã s-a produs integrarea subsistemului de navigaþie terestrã în sistemul de comandã ºi control pentru transportoarele blindate ºi maºina de luptã a infanteriei, acelaºi sistem poate fi implementat ºi pe tanc... Este unanim valabil pentru mijloacele de transport ale forþelor terestre". Un alt produs realizat în cadrul instituþiei militare de cercetare este luneta modularã de ochire pe timp de zi ºi de noapte, un produs nou faþã de cele existente pe piaþã la ora aceasta. Domnul colonel preciza cã urmeazã sã fie testat la sfârºitul anului ºi, implicit, verificat pentru a constata în ce mãsurã corespunde cerinþelor iniþiale. Un alt produs care este important atât pentru categoria noastrã de forþe, dar ºi pentru celelalte categorii, este sistemul de camuflaj multispectral. ªi Foto: locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE 108 Revista Forþelor Terestre

109 Sala armelor Cercetare acesta are caracter de noutate, deoarece este un sistem cu adaptabilitate dinamicã în funcþie de anotimp, de luminã ºi de mediul în care se desfãºoarã o anumitã acþiune. "Cu aceastã tematicã facem parte dintr-un grup de lucru NATO urmând ca, la sfârºitul anului, sã facem niºte teste ale cãror rezultate vor fi comunicate ºi în cadrul acestei entitãþi structurale. Pânã acum rezultatele obþinute sunt mulþumitoare - preciza domnul colonel dr. Liviu Coºereanu. O altã realizare a agenþiei este modernizarea staþiei de radiolocaþie IRIS, care oferã informaþiile necesare conducerii tragerilor din poligoanele de artilerie. S-au obþinut rezultate foarte bune în poligonul de la Cincu unde, de doi ani, este implementat un sistem de conducere a focului integrat ºi digitalizat, realizat în întregime de cãtre agenþie. Întrebat ce alte activitãþi mai are agenþia, colonel dr. Liviu Coºereanu a amintit unul din punctele forte, ºi anume competenþa de a certifica produsele militare. Este o mare realizare a agenþiei în domeniul Fotografie furnizatã de Agenþia de Cercetare pentru Tehnicã ºi Tehnologii Militare calitãþii, deoarece orice armatã din lume are posibilitãþi proprii de testare ºi certificare a produselor pe care urmeazã sã le achiziþioneze. Aceastã nouã posibilitate a agenþiei implicã utilarea corespunzãtoare a laboratoarelor, ceea ce reclamã sume foarte mari de bani. Agenþia participã la competiþiile naþionale elaborate de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi a reuºit sã atragã fonduri pe care le-a folosit la dezvoltarea acestor posibilitãþi. În momentul acesta avem un numãr de ºapte laboratoare care, în primul trimestru al anului viitor, vor fi certificate de cãtre RENAR. Aceasta înseamnã cã avem capacitatea de testare ºi certificare a produselor care urmeazã sã intre în agenþie. Am coroborat acest lucru ºi cu acreditarea noastrã pe linie de sistem al calitãþii ºi în acest moment suntem prima structurã din cadrul Ministerului Apãrãrii acreditatã ISO 9001/2001 ºi AQAP. Deci, pe anumite domenii, avem toate atuurile ca sã putem emite buletine de calitate pentru anumite produse. Personalul care lucreazã în cadrul agenþiei este angajat conform prevederilor legale specifice cercetãrii. Pentru tinerii absolvenþi de facultate, prima treaptã ºtiinþificã este cea de asistent de cercetare, urmând ca, pe parcurs, în funcþie de rezultatele pe care le obþine privind implicarea la proiectele de cercetare, publicarea de articole în reviste, participãrile la conferinþe naþionale ºi internaþionale sã obþinã un punctaj pe baza cãruia sã acceadã la un titlu ºi grad ºtiinþific corespunzãtor - a precizat comandantul Agenþiei de Cercetare pentru Tehnicã ºi Tehnologii Militare. Fotografie furnizatã de Agenþia de Cercetare pentru Tehnicã ºi Tehnologii Militare Nr

110 Periscop Semnal editorial Lecþii învãþate Seminar de profil EOD Este o lucrare editatã de biroul de specialitate din cadrul structurii Instrucþie ºi Doctrinã a Statului Major al Forþelor Terestre, în urma desfãºurãrii seminarului în perioada 2-3 aprilie a.c. Dupã cum se precizeazã ºi în titlu, lucrarea abordeazã "actualitatea, tendinþe ºi perspective în domeniul EOD". Chiar dacã majoritatea articolelor sunt de strictã specialitate, în cuprinsul lucrãrii se pot distinge ºi câteva trimiteri care ar putea interesa ºi pe un nespecialist în domeniul explozibililor. Atragem atenþia, aºadar, asupra urmãtoarelor titluri: "Actualitatea ºi tendinþele în domeniul EOD", "Câinii utilitari necesitatea utilizãrii acestora pe timpul intervenþiilor EOD", "Tendinþe actuale în utilizarea dispozitivelor explozive improvizate ºi modul de contracarare a acestora", "Pericolele generate de maºinile-capcanã în teatrele de operaþii ºi zonele postconflict". Primul numãr al colecþiei de lecþii învãþate din domeniul operaþiilor EOD este destinat, dupã cum aprecia colonelul Ioan Mocan, mai ales militarilor care se pregãtesc pentru misiuni în teatrele de operaþii. Lucrarea este structuratã pe ºase capitole, fiind prezentat conceptul de sprijin EOD, participarea structurilor EOD româneºti în operaþiile militare multinaþionale. Un capitol separat, Readucem în atenþia cititorilor website-ul cu cãrþi gratuite, în format PDF care poate fi accesat la adresa În acest numãr vã propunem trei piese de teatru, reunite între aceleaºi coperþi: "3 Piese cu femei: La noroc; Melodia preferatã; Noi perspective" scrise de Franz Xaver Kroetz. În împãrþit în trei secþiuni, este destinat dispozitivelor explozive improvizate (IED): tipuri, recunoaºtere ºi atacuri cu dispozitive explozive improvizate. Ultimele douã capitole sunt destinate marcãrii zonelor periculoase ºi extragerii dintr-o zonã periculoasã (câmp de mine). Lucrarea poate fi cititã ºi în limba englezã, traducerea fiind legatã împreunã cu originalul în limba românã. Literaturã compensatã pagina web destinatã celor trei piese, Coca Bloos a "povestit" al doilea text (un text fãrã nici un cuvânt!!), în maniera urmãtoare. "Domniºoara Rasch îºi pune întrebãri, dar nu cautã rãspunsuri. De ce nu mai pot sã le fiu datoare ºi sã iubesc pietrele ºi bãlþile, iarba ºi pãmântul, de ce nu mai pot sã îmi plimb dragostea prin lume? Sunt bãtrânã, sunt urâtã, trupul ºi sufletul meu nu mai sunt dorite de vreun bãrbat, tandreþea dupã care 110 Revista Forþelor Terestre

111 Periscop Semnal editorial fiecare om tânjeºte este pierdutã? Ce-a mai rãmas din ea? Sã n-am putinþa sã mã tângui, sã dau un brânci aventurilor ºi obstacolelor din viaþã, sã nu iscodesc neorânduiala? Cum sã-mi fac prietenã singurãtatea? Unde am dat greº?". În drumul ei spre casã îºi face aceleaºi cumpãrãturi, mai mult din inerþie decât din vreo nevoie, la acelaºi magazin ºi la ora 18,30 se aflã în locuinþa sa unde începe "jocul" secundelor ºi orelor, al respiraþiei ºi expiraþiei, al universului apãsãtor al aceloraºi pereþi, aceloraºi obiecte aflate exact în acelaºi loc, unde le-a lãsat când a plecat spre slujbã, aceleaºi acþiuni, aceleaºi gesturi stereotipe: trasul perdelei la fereastrã, îndepãrtarea unui fir de praf imaginar, aprinderea aragazului, deschiderea televizorului, rãsfoirea programului, aprinderea unei þigãri, stingerea televizorului, spãlatul vaselor, pregãtirea cinei, fãrã vreun ritual anume mestecã încet, comod, automat ca de fiecare datã, din nou spãlatul vaselor, din nou aprinderea unei þigãri, lucrul atent ºi automatizat la un covoraº început demult, pregãtirea lucrurilor de îmbrãcat pentru o nouã zi. Dar ce-i putea oferi o nouã zi?. Este o premisã destul de incitantã pentru a vã obosi ochii pe pixelii monitorului, cu vãdita intenþie de a citi un text în format PDF? Reviste în bleumarin În afara colaborãrilor devenite deja tradiþionale cu redacþiile teritoriale "Curierul armatei", "În slujba patriei", "Orizont militar" cu cele ale celorlalte categorii de forþe ºi ale Trustului de Presã al Ministerului Apãrãrii, suntem deosebit de încântaþi când primim publicaþiile colegilor noºtri din Ministerul Adminstraþiei ºi Internelor. Realizate în condiþii grafice deosebite ºi cu un text jurnalistic profesionist, publicaþiile editate de camarazii noºtri care stau de veghe la fruntariile þãrii sau cei care îºi pun viaþa în slujba liniºtei cetãþeanului cautã sã scoatã în evidenþã frumuseþea ºi servituþile meseriei alese. Revista "Frontiera" nr.6-7/2007 ( a fost editatã sub semnul Zilei Poliþiei de Frontierã, prilej pentru redactori de a prezenta structurile instituþiei, participarea la exerciþiul multinaþional "DANUBE GUARD 2007", precum ºi instantanee din lupta cotidianã cu cei care doresc sã eludeze legile privind traficul de frontierã. "Jandarmeria Românã" Anul I, nr.2/2007 se aflã la început de drum, însã, calitatea machetãrii ºi a articolelor publicate "trãdeazã" un colectiv inimos, dornic sã îºi facã prezenþa în spaþiul presei militare cu un produs publicistic de calitate. Le urãm mult succes ºi aºteptãm cu nerãbdare viitoarele apariþii. Revista "Poliþia Românã" ( Revista_Politiei/ index.htm) este o publicaþie interesantã atât prin natura subiectelor abordate, cât ºi din punct de vedere grafic. Are o machetare în care tehnoredactorul nu se zgârceºte la aplicarea de efecte dar reuºeºte, în acelaºi timp, sã pãstreze un aspect aerisit, cu pagini echilibrate. Semnalãm titluri interesante, pe mãsura activitãþii colegilor noºtri în uniformã bleumarin: "Cu Motorola, pe Lunã ºi la prinderea infractorilor"; "Poliþiºti prin codrii Apusenilor"; "Poliþist al Deltei"; "Cronicã despre supravieþuirea trupelor de elitã ale Poliþiei Române"; "Egalitatea de ºanse o realitate în Poliþia Românã: ªefa de la Calafat". Nr

112

113

114