Microsoft Word - Ind H 2004 _Finmedia_.doc

Transcriere

1 !" Materialul utilizeaz rezultate ale analizei evoluiei industriei de Tehnologia Informaiei româneti pe care ITC - Institutul pentru Tehnica de Calcul o realizeaz anual pe baza informaiilor din bilanurile depuse de cele peste de societi care se înregistraz sub codurile CAEN 30 - "Producia de mijloace ale tehnicii de calcul i de birou" i CAEN 72 - "Informatic i activiti conexe". Dup semi-stagnarea din 2003, industria hardware a revenit în 2004 la o cretere mai puternic a volumului de activitate. Astfel, cifra de afaceri total a sectorului a atins 391 mil.usd / 315 mil.euro, iar producia proprie vndut 166 mil.usd / 134 mil.euro. Creterile fa de anul anterior sunt apreciabile nu doar exprimate în dolari (+28%, respectiv +33%) ci i în euro (+16%, i +13%) sau lei deflatai (+13%, i +9%). O evoluie mai puin satisfctoare a inregistrat îns valoarea adugat care meninându-se la valoarea de 44 mil.usd (+0,5%), s-a redus raportat la euro (-8%). In acelai timp, profitul net consolidat al sectorului a ajuns la 15 mil.usd / 12 mil.euro, în cretere cu 37% / 24%. Aceste cifre reprezint rezultatul activitii a 589 de societi, cu 90 mai multe decât în anul anterior (+18%), în care au lucrat de aangajai, cu 560 mai muli (+11%). Ratele de cretere din 2004 sunt superioare celor din 2003, dar par neînsemnate dac sunt comparate cu cele din 2002 când cifra de afaceri sau producia au urcat cu cca 160%, iar valoarea adugat cu peste 200%. Pe de alt parte, creterile din 2004 sunt mai mari decât ratele medii anuale pentru întrega perioad a ultimilor 7 ani. Dac urmrim istoria sectorului, constatm c acesta a cunoscut o contracie puternic în 1999 i 2000, dup care a revenit la o uoar cretere în 2001, pentru ca în 2002 s înregistreze extinderea spectaculoas amintit mai sus. Nivelul atins în 2004 este de cca 4,3 ori mai ridicat decât în anul de minim (2000) pentru cifra de afaceri, de 4 ori pentru producie i de 4,2 ori pentru valoarea adugat. In aceast perioad productivitatea a crescut de 1,3 ori, iar salariul mediu de 1,9 ori. # $"%&'( 2004 $ 2004/03 $ CAGR 04/00 $ 2004 Euro 2004/03 Euro Cifra de afaceri, mil ,8% 44% ,4% Producia vândut, mil ,4% 42% ,5% Vanzare marfuri, mil ,0% 46% ,0% Valoare adaugata, mil. 44 0,5% 43% 36-8,5%

2 Profit net, mil % 68% 12 24,5% Numar societati % 26% Nr.mediu angajati % 35% Salariu brut mediu/an % 17% % Productivit. (VA/pers) ,4% 6% ,5% Productivit. (CA/pers) ,2% 7% ,0% # $"%&'() &*+ ) mil.$ Cifra de afaceri Producie VA Nr.angajai Nr.societi Creterile prezentate mai sus ar trebui s aib un corespondent în evoluia din 2004 a pieei interne de hardware de unde provine majoritatea veniturilor firmelor din sector. Dac în anii precedeni semnalam unele neconcordane cu cifrele de pia din publicaiile EITO, se pare c valorile din ultima ediie (EITO 2005) reflect mai bine dinamica industriei.în 2004 Piaa intern de hardware TI în 2004 este evaluat de EITO 2005 la 598 mil.euro (676 mil.usd) i este format din calculatoare i accesorii în proprie de 53% (cca 439 mil.euro) i echipamente de birou în valoare de 48 mil.euro (9%). La acestea se adaug o serie de componente hardware LAN, echipamente de comutare pachete i rutare i alte echipamente de comunicaii de date, considerate ca fcând parte din hardware-ul TI i care, cu o valoare de cca 110 mil.euro, reprezint 19% din total. Aceast evaluare ia în considerare doar hardware-ul de uz general i nu include echipamentele pentru aplicaii specifice cum ar fi sistemele POS, ATM-urile, cititoarele de smart carduri, sistemele de colectare a datelor, etc. De asemenea, reamintim c hardware-ul TI, care corespunde în mare activitilor CAEN 30, nu include i este diferit de hardware-ul telecom (terminale end-user i majoritatea echipamentelor de comunicaii) care corespunde activitilor CAEN 32. Creterea general a pieei hardware TI în 2004 a atins 23%, dar unele segmente de pia cum ar fi PC-urile i hardware-ul LAN au avut o dinamic mult mai puternic (33% i 43%).

3 Semnalm în continuare dou aspecte legate de modul în care EITO reflect evoluia pieei româneti. In primul rând, dat fiind exprimarea în euro, aceste creteri par mari în comparaie cu industria. Adevrul este îns c toate creterile din EITO sunt de fapt creteri în dolari datorit metodicii speciale utilizate. EITO preia seriile de cifre de la IDC în dolari i le transform în euro la un curs unic (care în ultima ediie este cursul mediu al anului 2003). Un efect neplcut al acestei metode este c pentru anii 2004 sau 2005 valorile în euro sunt distorsionate. De exemplu, pentru 2004, valoarile corespunztoare în euro "adevrai" sunt cu 9% mai mici dect cele din tabele. Un alt aspect demn de menionat este c rata de cretere pentru 2004 este nu numai superioar celor pentru anii anteriori, dar i mai mare în EITO 2005 fa de ediiile anterioare. EITO/IDC reevalueaz periodic cifrele, inclusiv cele istorice, iar ultima ediie conine o revizuire în urcare a valorilor Ratele de cretere sunt sensibil mai mari decât în ediia precedent pentru toat piaa TI, dar mai ales pentru hardware (23% în EITO2005 fa de 7% în EITO2004 pentru acelai an 2004). De obicei reevalurile iau în considerare rapoartele specializate pe segmente de pia ale IDC care nu erau disponibile în momentul apariiei ediiei anterioare. O alt tendin observat.la EITO este estimarea exagerat de precaut a anului urmtor. Astfel, în ultima ediie, ratele de cretere pentru 2005 apar surpinztor de mici doar 9% pentru totalul hardware TI i 6% pentru PC-uri. Aceste valori sunt deja infirmate de evoluia pieei în acest an i vor fi probabil reconsiderate în ediia urmtoare. Segmentul cel mai important al pieei interne de hardware este i în 2004 cel al PC-urilor, cu o pondere de 45%, în urcare fa de anii anteriori. In ultimul raport annual al IDC se indic un numr de de PC-uri vândute, creterea fa de 2003 fiind de 43% (i 60% pentru laptopuri). Romnia continu s fie cea mai dinamic pia din Europa Central i de Est. Explozia vânzrilor de PC a început în ultimul trimestru 2003, s-a meninut cu unele variaii sezoniere în 2004 i continu în Evoluia se datoreaz în primul rând generalizrii vânzrilor retail în rate, dar i meninerii unui consum ridicat în economie i administraie. Au contribuit, deasemenea i programele guvernamentale de subvenionare a achiziionrii de calculatoare pentru elevi i studeni. Asamblatorii locali au dominat piaa i în 2004, ocupând primele trei poziii în top-ul numrului de uniti vândute. Flamingo s-a plasat pe primul loc, cu 14% din pia, urmat de K-Tech cu 11,2%, Romsoft cu 10,4% i HP cu 9,3%. In ceea ce privete valoarea vânzrilor, poziionarea productorilor se modific în favoarea marcilor internaionale. Pe primele locuri s-au plasat HP cu 20,6%, Flamingo cu 10,5% i IBM cu 10,2%. In ultimii doi ani poziia productorilor locali s-a întrit în mod evident fa de perioada Principala explicaie este extinderea creditelor de consum care a avantajat marcile locale, mai ieftine i adresate in special utilizatorilor casnici i IMM-urilor. Ca i în analizele precedente, semnalm decalajul important dintre valoarea total a pieei de hardware TI (675mil.USD) i cifrele sectorului (390 mil.usd cifra de afaceri sau 166 mil.usd producie).relaia dintre industrie i piaa intern de hardware se pstreaz i în 2004 destul de complicat. Piaa hardware este alimentat de ambele sectoare 30

4 7% (hardware) i 72 (software i servicii), dar i de unele importuri directe. Sectorul 30 acoper cca 45% din pia, cu 290 mil.$, care constau atât din produse proprii i servicii asociate, cât i din componente i echipamente importate. Sectorul 72 contribuie în proporie de peste 40%, foarte multe din firmele înregistrate în acest sector având activiti de distribuie sau vânzare de hardware în cadrul contractelor de integrare. Restul de 15% din pia este acoperit de distribuia i vânzarea de echipamente prin firmele sectoarelor 5184 i 5248 (comer cu ridicata i cu amnuntul de calculatoare, echipamente de birou i software). Pe de alt parte, urmrind cum se repartizeaz vânzrile sectorului hardware, putem spune c mai puin de 75% din cifra de afaceri se realizeaz pe piaa de hardware TI. O alt parte (cca 15%) se obine din alte piee interne (echipamente telecom, electronic), iar restul reprezint exporturi i transferuri între firmele sectorului., #! $!-.( mil.euro* / /04 Severe % 12% Staii de lucru 0 0 3,8% 2% PC % 6% Add-ons (incl.imprimante) % 11% Hardware calculatoare % 8% Copiatoare % 0% Alte echip.birou % 7% Echip. birou 48 MirceaVuici, ITC 4% Hardware LAN % 17% Comutare pachete si rutare % 12% Alte datacom % 17% Echip.LAN si datacom % 14% Total Hardware TI % 9% Total TI % 11% Sursa: EITO2005, Part Three, Statistical Outlook - Romania * Atât pentru 2004 cât i pentru 2005 valorile sunt în milioane de euro transformai din dolari la cursul mediu al anului 2003, #! $!-.( Unitati livrate / /04 Severe % 8% Staii de lucru % 17% PC* % 16% Imprimante % 0,3% Copiatoare ,5% 0,3% Carduri LAN % 14% Sursa: EITO2005, Part Three, Statistical Outlook - Romania * Conform raportului IDC uniti vândute în 2004

5 , #! PC 45% Severe 12% Add-ons (incl.imp rimante) 16% Echip. birou 8% Echip. LAN si datacom 19% Sursa: EITO2005 % / Asocierea activitilor de producie cu distribuia i vânzarea de produse importate i creterea ponderii acestora din urm este o tendin pe care am evideniat-o în analizele anterioare i care se menine în Profilul tipic al firmei din sectorul hardware de astzi conine în primul rând activiti de distribuie, revânzare, sau retail de componente i sisteme, apoi producia unor linii proprii de PC-uri (desktop, notebook i servere PC), la acestea asociindu-se servicii de instalare, configurare, întreinere, networking i integrare. La tot mai multe firme hardware se remarc i extinderea spre servicii software, dezvoltarea de soluii proprii sau proiectarea de sisteme informatice, structurarea tuturor acestor activiti i specializarea rezolvându-se, în cazul societilor mai mari, prin divizare si/sau înfiinarea de noi firme care formeaz un grup. Excepiile de la profilul descris mai sus, reprezentate de societi în care predomin producia, nu sunt foarte numeroase. Printre aceste societi se numr Intrarom, Comrace, Datatim, Feper, Linetron, Copa Electronics, etc., chiar dac în unele cazuri produsele nu intr în totalitate în categoria hardware-ului TI. Situaia nu difer cu mult de structura din celelalte ri europene în tranziie unde producia de hardware IT se limiteaz la asamblare de PC-uri i, în unele cazuri dispozitive LAN. Trebuie reinut îns c activitile de producie mai consistente nu sunt absente în România, dar sunt concentrate mai mult în zona echipamentelor de telecomunicaii sau a electronicii unde activeaz atât multinaionale ca Alcatel, Solectron, Celestica sau Siemens, cât i firme locale de mrime medie care produc sub brand propriu. Toate aceste societi aparin îns unui alt sector (CAEN 32) i nu pot fi luate în consideraie în aceast discuie care se refer doar la hardware-ul TI. (CAEN 30). Sectorul 30 a fost dominat i în 2004 de activitile de comer, vânzarea de mrfuri ridicându-se la 225 mil.$, mai mult de jumtate (58%) din totalul cifrei de afaceri. Amploarea fenomenului este evideniat de indicatorii de producie i valoare adugat. Ponderea produciei în cifra de afaceri, ca medie a sectorului a fost de doar 42%, în

6 scdere continu fa de valoarea istoric 73% din De notat i faptul c un sfert din producia anului 2004 a fost realizat de o singur firm Intrarom. Din primele 25 de societi listate în topul de la sfâritul acestui material, jumtate au înregistrat un raport producie/ca sub 30%. Preponderena activitilor de comer este ilustrat i de structura cheltuielilor de exploatare în totalul crora costurile mrfurilor i materialelor reprezint 81% ca medie a sectorului, iar costurile de personal constituie doar 5,5%. Sunt firme la care cheltuielile cu personalul reprezint sub 1% din cifra de afaceri. Evoluia cea mai îngrijortoare este legat de valoarea adugat, care în 2004 nu a mai crescut decât cu 0,5%. Rata valorii adugate, care se meninuse în plaja 13-15% în anii precedeni, a sczut la 11% Dac ne referim din nou la poziia industriei locale pe piaa intern de hardware, trebuie s constatm c valoarea adugat a sectorului 30 reprezint doar 6%, iar producia proprie (care include i componente importate) doar 29% din aceast pia. Se poate spune c cca 85% din consumul intern de hardware TI este obinut din import i acest procent nu are tendina de a se diminua. Creterile substaniale ale pieei hardware TI din 2004 provin cu precdere din mrirea importurilor. Din acest punct de vedere, evoluia este opus celei din piaa de software i servicii TI, unde aportul industriei locale este tot mai accentuat, iar ponderea importurilor are tendina de a se reduce. 0+ Anul 2004 nu a adus modificri semnificative în configuraia sistemului de firme i în gradul de concentrare. Numrul firmelor milionare în dolari s-a mrit la 50 fa de 36 în anul anterior, iar 7 din acestea au realizat o cifr de afaceri mai mare de 10 mil.usd i sunt prezentate în topurile de la sfâritul acestui material. Dac ins ne referim la exprimarea în euro, numrul societilor milionare a fost de doar 38, creterea fa de 35 în 2003 fiind nesemnificativ. Grupul firmelor cu venituri peste un milion de dolari, care a reprezentat ca numr 8% din total, a acumulat 86% din cifra de afaceri total (în uoar cretere fa de 84% în anul anterior) i 74% din valoarea adugat (în scadere fa de 78% în 2003 i 84% în 2002). In ceea ce privete personalul, numrul de societi cu peste 50 de angajai (care intr în categoria societilor mijlocii) a crescut la 21, fa de 184 cu un an înainte, ponderea în cifra de afaceri fiind de 66%, fa de 62% în Trebuie notat i faptul c, datorit reducerilor de la Datatim, în sector au rmas doar trei firme care se încadreaz în categoria întreprinderilor "mari", cu peste 250 de angajai. Majoritatea firmelor sectorului (88% din numrul total) a continuat s fie format din microîntreprinderi cu mai puin de 10 angajai care au realizat doar 20% din cifra de afaceri. Dintre acestea, 141 de firme nu au avut nici un angajat, iar 210 au înregistrat venituri sub o mie de dolari pe lun.

7 Firma medie a sectorului hardware a avut 9,8 salariai i o cifr de afaceri de 613 mii USD, valori asemntoare anului anterior, dar de câteva ori mai mari decât în sectorul software i servicii. Ca i în anii anteriori, mrirea numrului de firme (cu 90 în 2004) a fost rezultatul unei combinaii de "intrri" i "ieiri" din sector. Firmele care au fost desfiinate reprezint doar 7% din numrul existent în anul anterior, în timp ce firmele nou create au mrit cu 16% numrul total, ceea ce însemn o rat a "natalitii" de dou ori mai mic decât în sectorul software i servicii. In ceea ce privete migraia firmelor, în 2004 au plecat înregistrându-se în alte sectoare 50 de societi i au venit alte 94 de firme (cele mai multe înregistrate anterior în diviziunile CAEN 51 sau 52 (comer), 32 (electronic) sau 72 (software i servicii). Remarcabil este faptul c în 2004 efectul acestor micri este invers celui din anii anteriori. Reamintim c în 2002 creterea brusc a cifrei de afaceri (cu 160%) i a produciei s-a datorat în principal mutrii în sector a unor mari productori i distribuitori, în primul rând Intrarom i Flamingo, iar în 2003 astfel de mutri au dat un sfert din creterea cifrei de afaceri i jumtate din cea a personalului. In 2004 rezultatul net al ieirilor i intrrilor în sector este, pentru prima dat, negativ (-7 mil.usd la cifra de afaceri). Creterile unor indicatori ai sectorului ca cifra de afaceri sau producia se datoreaz exclusiv societilor stabile, existente în anul anterior, iar marirea numrului de angajai provine în proporie de 75% din firmele stabile i cele nou înfiinate. Concluzia este c evoluia indicat de cifrele sectorului este una real, bazat pe creterea volumului de activitate i nu provine din jocul mai mult sau mai puin conjunctural al migrrii firmelor între diferite diviziuni CAEN $"%&'( Cifra Afaceri Nr.firme % nr. % CA % pers CA, $/pers 0-10 mii $ % 0,1% 2% mii $ % 2% 7% mii $ % 12% 25% >1.000 mii $ 49 8% 86% 66% $"%&'( Nr.angajati Nr.firme % nr. % CA % pers CA, $/pers Micro % 14% 16% Mici % 21% 20% Mijlocii % 33% 35% Mari > % 33% 28% *+ * Creteri 2004/03 Nr.firme Pers CA Firme existente 6% 30,4% Firme noi - desfiintate 9% 2% -0,3%

8 Firme mutate (venite - plecate) 9% 3% -2,3% Total crestere CAEN 30 18% 11% 27,8% 12 // + Nici repartizarea teritorial a industriei hardware nu a cunoscut modificri majore în Concetrarea in Bucureti s-a meninut la valori mai ridicate decât în cazul sectorului software i servicii. In capital au fost înregistrate jumtate din firmele sectorului care au realizat 75% din cifra de afaceri total, 66% din producie i 65% din valoarea adugat cu 53% din personal. Toate aceste procente sunt apropiate celor din anul anterior. Dup Bucureti urmeaz în ordinea cifrei de afaceri, judeele Cluj (5,7% din cifra de afaceri total), Timi (4,9%), Iai, Dolj, Arad i Bacu. Schimbarea cea mai important const în plasarea judeului Cluj pe locul doi deinut în 2003 de Timi. Avansul înregistrat de Cluj se datoreaz atât creterilor de la Sistec, cât i mutrii în sector a firmelor Linetron i Com Atex. In 2004 se menine i decalajul puternic în localizarea industriei de hardware. In timp ce primele 10 judee, incusiv Bucuretiul, acumuleaz 94% din cifra de afaceri a industriei i 88% din personal, ultimelor 10 judee le revin doar 0,1% i, respectiv, 0,3%. Dac se urmrete distribuia pe regiunile de dezvoltare se remarc faptul c, dup Bucureti, industria este concentrat în regiunile Nord-Vest i Vest, care acumuleaz 7,1% i 6% din veniturile totale, la o distan apreciabil de celelalte regiuni. De notat i prezena slab a activitilor hardware în regiunea Centru aflat pe ultimul loc cu doar 1,4%. Menionm i faptul c Timioara, cunoscut ca locaie preferat pentru investiiile strine, are o pondere mult mai mare dac se ia în consideraie i producia de echipamente telecom i subansamble electronice. Dac se includ unitile Alcatel i Solectron, alturi de celelalte societi CAEN 32, judeul Timi acumuleaz cca 30% din cifra de afacrei i 28% din personal, în acest caz capitalei revenindu-i doar 52% i, respectiv 37%. 12 )# $"%&'( Judet CA, mil $ Nr.firme Pers. %CA %Pers. 1 BUCURESTI 294, ,1% 52,8% 2 CLUJ 22, ,7% 12,4% 3 TIMIS 19, ,9% 6,2% 4 IASI 9, ,3% 5,0% 5 DOLJ 8, ,1% 1,4% 6 ARAD 3, ,9% 3,2% 7 BACAU 3, ,8% 0,6% 8 PRAHOVA 3, ,8% 1,0% 9 VILCEA 3, ,8% 1,6%

9 10 BRASOV 2, ,7% 3,4% Restul 23, ,9% 12,4% Total Romania 391, ,0% 100,0% 12 /4 + + Nord- Vest 7,1% Vest 6,0% Nord-Est 3,5% Bucuresti 75,1% Sud-Vest 3,0% Sud 2,4% Centru 1,4% Sud-Est 1,5% 0 + In comparaie cu sectorul software, salariile au crescut în 2004 mai puin în sectorul hardware, dei evoluia productivitii a fost ceva mai bun. Salariul brut mediu anual a ajuns la de dolari (2.251 euro), cu 5% mai mult decât în anul anterior i cu valori mai mari (3.300 dolari) în grupul firmelor cu vânzri peste 1 mil.usd. Reamintim c mrirea cu 5% în dolari este echivalent cu o reducere în euro (-4%) sau în lei deflatai (- 7%) Productivitatea a înregistrat o evoluie contradictorie. Cifra de afaceri pe angajat a crescut la USD (+15% în dolari, +5% în euro), în timp ce valoarea adugat pe angajat s- a redus considerabil la USD (-9% în dolari, -17% în euro). Productivitatea raportat la cifra de afaceri a ajuns dubl fa de sectorul software i servicii, iar ca valoare adugat a rmas inferioar In ceea ce privete profitabilitatea sectorului, anul a adus o scdere drastic a rezultatului din exploatare (-32% în dolari) în paralel cu o cretere apreciabil a profitului total brut (+35%). Explicaia vine de la volumul neobinuit de mare al profiturilor financiare realizate aproape în totalitate de o singur societate (Datatim). Profitul net consolidat al sectorului (15 mil.usd) a crescut astfel cu 37%. In aceste condiii, indicatorii de profitabilitate i rentabilitate ai sectorului au cunoscut o îmbuntire modest, dup reducerile puternice din 2003, dar au rmas inferiori anului Rata profitului net a ajuns la 3,8% (5,1% în 2001), iar rentabilitatea capitalului s-a mrit la 22%, valoare de trei ori mai mic fa de Profitabilitatea sectorului hardware rmâne astfel foarte mic în comparaie nu doar cu sectorul software, dar i cu alte sectoare ale industriei prelucrtoare.

10 Pe de alt parte, în 2004 a continuat tendina de capitalizare a sectorului. S-au mrit capitalul social total (+32%), dar mai ales capitalurile proprii (+36%) care au ajuns la valoarea total de 77 mil.usd. Creterea capitalurilor a fost depit de cea a datoriilor, dar, în privina plilor restante, s-a înregistrat o uoar scdere. Reflectând aceste evoluii, indicatorii de solvabilitate i lichiditate au cunoscut o uoar depreciere.. 4 $"%&'( 2004 mil USD 2003/2002 % USD 2004 mil Euro 2003/2002 % Euro Rezultat din exploatare. 9,9-32,5% 7,9-39% Rezultat brut exercitiu 17,4 34,9% 14,0 23% Rezultat net exercitiu 14,9 36,7% 12,0 24% Active / Pasive 263,6 43,3% 212,3 31% Capital propriu 76,8 36,3% 61,9 24% Datorii 186,6 46,5% 150,2 33% Rata profitului din exploatare, % 2,5% -47,2% Rata profitului net, % 3,8% 6,9% Rentab. capital propriu, ROE, % 21,9% 11,1%

11 3# $"%&'( Intrarom, membru al grupului grec Intracom, este cea mai important societate a sectorului din 2002 când a decis s se înregistreze în CAEN 30. In 2004 se detaeaz prin cifra de afaceri (70 mil.usd / 57 mil.euro), dar mai ales prin producia proprie vândut (56 mil.usd) i valoarea adugat (10,6 mil.usd) unde se plaseaz la mare distan de urmtoarele societi. Dei producia a fost orientat preponderent pe echipamentele telecom / IT i serviciile asociate, Intrarom fiind principalul furnizor al Romtelecom i Cosmorom, firma i-a diversificat activitile spre dezvoltarea de software, proiectarea de sisteme informatice, iar în ultimul timp i-a intensificat prezena pe piaa de soluii IT pentru domeniul financiar-bancar. Intrarom este poziionat pe primele locuri în toate topurile prezentate (producie, VA, personal, profitabilitate). Flamingo Computers deine i în 2004 poziia a doua cu o cifr de afaceri de 55 mil.usd (44 mil.euro), în cretere cu 40%, o producie de 10 mil.usd i peste 600 de angajai. Firma este specializat în vânzarea de componente i sisteme prin reeaua retail proprie i asamblarea de PC-uri (desk-top, portabile i servere PC) sub brand propriu. Reteaua de magazine a ajuns la sfarsitul lui 2004 la 76 de locatii si 5 francize, fiind cea mai mare retea din sectorul de retaileri IT. La nivelul întregului grup, care include alte peste 20 de societi, Flamingo a atins în 2004 o cifr de afaceri cumulat de 95 mil.usd, în cretere cu 32% fa de anul precedent i realizat în proporie de peste 90% în România. Conform raportului IDC, Flamingo a fost, pentru al doilea an consecutiv liderul pietei de PC-uri din Romania, cu de uniti vandute, reprezentand 14% din total i 25% din calculatoarele asamblate local. Grupul a continuat extinderea reelei internaionale de distribuie i a inceput investiiile în reeaua regional de retail. Rezultatele bune din 2004 au contribuit la decizia din acest an de iniiere a ofertei publice de aciuni i listare la Bursa de Valori Bucureti. K Tech îi menine, pentru al treilea an, locul 3 în clasamentul celor mai mari firme de hardware. Firma a înregistrat o cifr de afaceri de 53,8 mil.usd (43 mil.euro), o producie de 8,5 mil.usd i 230 de angajai. Creterile în 2004 au fost printre cele mai puternice ale sectorului: 50% la cifra de afaceri în dolari i 130% la personal. Datorit acestor indicatori firma este prezent în toate topurile asociate. La nivelul întregului grup K Tech-Ultra Pro cifra de afaceri consolidat a depit 66 mil.usd. Vânzrile de calculatoare sub brandul Ultra Pro s-au ridicat în 2004 la de uniti, aproape dublu fa de anul anterior, iar cota de pia a urcat la 11,2% (locul 2 dup Flamingo)..La sfritul anului 2004, grupul avea o reea de 56 magazine, din care 18 in Bucuresti, iar investiia pentru deschiderea de noi magazine a totalizat peste doua milioane dolari. Urmtoarele poziii în clasamentul cifrei de afaceri din 2004 sunt ocupate de Sistec, productorul i distribuitorul IT&C din Cluj cu 12,4 mil.usd (9,9 mil.euro), distribuitorul i asamblatorul Deck Computers (10,9 / 8,8 mil.usd/ Euro) i ETA-2U, cel mai important distribuitor, integrator i furnizor de soluii din Timioara (10,8 / 8,7 mil.usd/euro) Comrace, plasat în 2004 pe locul 9, continu s se disting printre asamblatorii locali prin preponderena activitilor de producie fa de cele de comer. A realizat o cifr de

12 afaceri de 6,9 mil.usd, din care 72% reprezint producia proprie. Cu cca de PCuri vândute, Comrace nu se mai situeaz îns pe unul din primele trei locuri ca în anii precedeni. In topurile prezentate se poate remarca absena unuia din cei mai mari asamblatori Romsoft (Depozitul de Calculatoare). Firma are un profil asemntor celorlali distribuitor/asamblatori din sector dar, în mod inexplicabil, se înregistraz în CAEN 72 (software i servicii). Dei a demarat mai târziu producia proprie de PC-uri, în 2003 a început s dein o cote importante din pia, iar în 2004 s-a plasat pe locul trei la numrul de PC-uri vândute cu peste de uniti (10,4% din pia). Repoziionri în 2004 fa de 2003 Dac se compar topul cifrei de afaceri 2004 cu cel din anul anterior, se observ c, în zona primelor poziii, ordinea s-a pstrat aproape neschimbat Topul conine îns i un numr de firme care au urcat semnificativ fa de 2003, printre acestea numrându-se Deck Computers, Caro Group, Electronics, Cybernet, FEPER i Marca Telecom. De altfel, aceste firme sunt prezente i în topul celor mai dinamice, unele din ele cu creteri de peste 60%. Creteri puternice,. mai mari dect media sectorului (28%) au înregistrat i firmele din vârful topului: KTech, Flamingo, Intrarom sau Sistec. Componena topului dup personalul angajat este aceeai cu cea din anul anterior. Se remarc îns reducerea numrului de angajai la Datatim (cu peste 100) i ICE Felix în paralel cu creterile mari de personal de la K Tech, Flamingo i Ultra Pro. i celelate topuri prezentate au o componen asemntoare celei din 2003, dar cu unele schimbri de poziie între firme. Remarcabil este plasarea Datatim pe primul loc în clasamentul profiturilor, cu un profit brut de 6,2 mil.usd realizat îns nu din exploatare ci din venituri financiare (din titluri de participaiuni).!' '5& & Listele cuprind doar societile care care îi declar activitatea principal în grupa CAEN 30 "Producia de mijloace ale tehnicii de calcul i de birou" Producia vândut. Trebuie îneleas ca producie proprie de echipamente i servicii i exclude veniturile din vânzarea mrfurilor (componente i sisteme, de regul importate). Valoarea adugat brut. Reprezint valoarea net pe pia a produselor i serviciilor vândute din care se scade aa numitul consum intermediar constituit din valoarea produselor i serviciilor achiziionate de firm de la alii (cheltuielile cu mrfuri, materiale, servicii teri). Valoarea adugat este format deci din costurile totale de personal, de capital (amortizarea investiiilor în active fixe), din cheltuielile cu impozitele i din profituri. Valoarea adugat brut reprezint, în ultim instan, contribuia firmei la produsul intern brut. Creterea cifrei de afaceri. In clasamentul celor mai dinamice societi au fost luate în considerare doar cele cu o cifr de afaceri de peste un milion de dolari in anul anterior.. Grupurile. Listele cuprind firme luate în considerare individual, chiar i în cazul celor care formeaz grupuri (Flamingo, K-Tech/UltraPro, Ager, etc) pentru care nu sunt sunt prezentate cifrele consolidate.

13 !)3 Cele mai mari Poz Cifra de Afaceri, mil.$ Prod/CA Pers INTRAROM SA 70,7 80% FLAMINGO COMPUTERS SA 54,9 19% K TECH ELECTRONICS SRL 53,8 16% ULTRA PRO COMPUTERS SRL 30,3 16% SISTEC SA 12,4 51% DECK COMPUTERS INTERNATIONAL SA 10,9 2% ETA-2U SRL 10,8 73% CARO GROUP SRL 7,8 20% COMRACE COMPUTERS 6,9 72% AGER BUSINESS TECH SA 6,1 13% MAGUAY IMPEX SRL 6,1 33% DATATIM SA 4,3 100% TAPE COMPUTER SRL 3,4 12% QUARTZ MATRIX 3,4 26% ELECTRONICS SRL 3,0 85% CYBERNET SRL 2,8 24% LINETRON INDUSTRIAL PROD SRL 2,4 100% ROMUS TRADING & DEVELOPMENT- IASI 2,3 81% LOGIC COMPUTER SRL 2,2 5% FEPER SA 2,2 99% MARCA TELECOM SRL 2,1 60% ULTRA PRO SYSTEMS SRL 2,0 15% BLUE RIDGE INTERNATIONAL 1,9 61% COM ATEX SRL 1,8 19% 7-25 COPA ELECTRONIC SRL 1,8 98% Cele care produc Producia vândut, mil.$ 1 INTRAROM SA 56,3 2 FLAMINGO COMPUTERS SA 10,2 3 K TECH ELECTRONICS SRL 8,5 4 ETA-2U SRL 7,9 5 SISTEC SA 6,3

14 6 COMRACE COMPUTERS 5,0 7 ULTRA PRO COMPUTERS SRL 4,9 8 DATATIM SA 4,3 9 ELECTRONICS SRL 2,5 10 LINETRON INDUSTRIAL PROD 2,4 Cele care adaug valoare Valoarea adugat, mil.$ 1 INTRAROM SA 10,6 2 FLAMINGO COMPUTERS SA 3,2 3 DATATIM SA 2,2 4 COPA ELECTRONIC SRL 1,3 5 FEPER SA 1,3 6 AGER BUSINESS TECH SA 1,1 7 COMRACE COMPUTERS 1,0 8 SYSTRONICS SRL 1,0 9 ROMERICA INTERNATIONAL 0,9 10 K TECH ELECTRONICS SRL 0,8 Cele mai profitabile Profit brut, mil.$ 1 SC DATATIM SA 6,2 2 INTRAROM SA 1,1 3 ROMERICA INTERNATIONAL 0,6 4 S.C.COMRACE COMPUTERS 0,5 5 DECK COMPUTERS INTERNATIONAL 0,5 6 FEPER SA 0,3 7 K TECH ELECTRONICS SRL 0,3 8 MAGUAY IMPEX SRL 0,3 9 AGER BUSINESS TECH SA 0,3 10 FASTEST SRL 0,3 Cele care dau de lucru Numr de angajai 1 FLAMINGO COMPUTERS SA INTRAROM SA COPA ELECTRONIC SRL K TECH ELECTRONICS SRL ROMUS TRADING & DEVELOPMENT LTD -IASI 186

15 6 ICE FELIX SA FEPER SA ULTRA PRO COMPUTERS SRL DATATIM SA SYSTRONICS SRL 144 Cele mai dinamice Cretere CA 2004/03 USD Euro 1 DECK COMPUTERS INTERNATIONAL SA 79% 63% 2 ELECTRONICS SRL 78% 62% 3 CYBERNET SRL 64% 50% 4 MAGUAY IMPEX SRL 52% 38% 5 K TECH ELECTRONICS SRL 50% 37% 6 CARO GROUP SRL 44% 31% 7 FEPER SA 42% 29% 8 SISTEC SA 40% 28% 9 FLAMINGO COMPUTERS SA 40% 27% 10 INTRAROM SA 37% 25%