C M Y K Cuvântul Libert[\ii Primul cotidian al Olteniei / Anul XXV, Nr marþi, 31 martie pagini

Transcriere

1 Cuvântul Libert[\ii Primul cotidian al Olteniei / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO Anul XXV, Nr marþi, 31 martie pagini 1 leu Colegiul Naþional Fraþii Buzeºti ºi-a rãsplãtit performanþa educaþie pag. 6 ºi 7 Sala de festivitãþi a Colegiului Naþional Fraþii Buzeºti din Craiova a fost, ieri, arhiplinã de elevi. Cu oricare dintre ei ai fi vorbit, fiecare putea sã-þi povesteascã despre performanþa lui. ªi asta pentru cã toþi cei peste 200 de copii sunt olimpicii cu care unitatea de învãþãmânt se mândreºte. Continuând o tradiþie începutã cu câþiva ani în urmã, conducerea colegiului a dorit sã-i rãsplãteascã, la rândul ei, înmânându-le diplome ºi premii în bani celor mai buni elevi, testaþi la olimpiadele ºcolare, dar ºi profesorilor care i-au pregãtit. Dintre aceºtia, doi elevi, Dan Mirea ºi Teodora ªerbana, sunt deja calificaþi la faza internaþionalã a olimpiadelor de Lingvisticã ºi ªtiinþe. OFF-uri de GABRIEL BRATU-MIB - De mâine, Popescule, se dubleazã salariile ºi pensiile, iar taxele ºi preþurile se reduc la jumãtate! Stelian Tãnase de la TVR ºi Euro 2016 Deºi se vedea demis din funcþia de preºedinte-director general al TVR premergãtor alegerilor prezidenþiale, în situaþia în care Victor Ponta ajungea preºedintele þãrii, liberalul Stelian Tãnase a fost uitat acolo unde se aflã. Întro funcþie bunã, de bugetar. Fusese numit pe vremea USL, dupã ce premierul Victor Ponta refuzase oferta iniþialã a liberalilor în persoana lui Bogdan Rareº, doborât la audierile din comisia de specialitate a Parlamentului. Drept mulþumire faþã de premier, ca orice caracter ales, în campania electoralã, stipendiatul Stelicã Tãnase i-a administrat câteva lovituri la boºogi de i-au mers fulgii. actualitate / 3 eveniment / 4 Trei persoane au pierit în accident, lângã Bârca Preºedintele Partidei Romilor Dolj, liderul PSD Mãceºu de Sus ºi soþia sa sunt victimele Lucrãrile de regularizare pe pârâul Raznic, gata în trei luni Pânã la sfârºitul lunii iunie, lucrãrile de regularizare a pârâului Raznic, ce au fost executate din zona localitãþii Greceºti ºi pânã la confluenþa cu râul Jiu, vor fi finalizate. De investiþia care se ridicã la 11,5 milioane de lei beneficiazã comunele Greceºti, Cernãteºti, Breasta ºi Predeºti, adicã nu mai puþin de de doljeni, care vor fi feriþi de inundaþiile pe care în ultimii ani le-a provocat acest curs de apã. actualitate/ 3 culturã / 9 Muzeul Olteniei 100 de ani de istorie

2 actualitate 2 / cuvântul libertãþii marþi, 31 martie 2015 ÎCCJ va judeca joi contestaþia Elenei Udrea faþã de prelungirea arestului preventiv în dosarul Gala Bute Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie va judeca joi contestaþia formulatã de Elena Udrea faþã de prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv în dosarul Gala Bute. Tot atunci, Instanþa Supremã va dezbate ºi contestaþiile lui Rudel Obreja, Tudor Breazu ºi Gheorghe Nastasia faþã de prelungirea mãsurilor preventive. În 23 martie, ÎCCJ a admis cererea DNA de prelungire cu 30 de zile a arestului preventiv în cazul fostului ministru Elena Udrea pusã sub acuzare în dosarul Gala Bute. În acelaºi dosar, instanþa a prelungit arestul preventiv pentru fostul preºedinte al Federaþiei Române de Box Rudel Obreja ºi Tudor Breazu, administratorul moºiei de la Nana, deþinutã de Elena Udrea. Udrea a fost arestatã preventiv în acest dosar pe data de 25 februarie. Tribunalul Ilfov dispune efectuarea unei expertize medicolegale în cazul Ridzi Tribunalul Ilfov a dispus, ieri, efectuarea unei expertize medicolegale în cazul Monicãi Iacob- Ridzi, prin care sã se constate dacã aceasta suferã de o boalã care nu poate fi tratatã în reþeaua sanitarã a Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor ºi care face imposibilã executarea imediatã a pedepsei. De asemenea, prin expertizã, trebuie sã se stabileascã ºi dacã specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în reþeaua sanitarã a Ministerului Sãnãtãþii. Fostului ministru al Tineretului ºi Sportului Monica Iacob- Ridzi a cerut întreruperea executãrii pedepsei de 5 ani închisoare primitã în dosarul legat de organizarea Zilei Tineretului din EDITOR: S.C. ED PRESS COM S.R.L. Redacþia ºi administraþia: Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A, TEL/FAX 0251/ ; Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului: J16/1410/2005; ISSN SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat. Cod fiscal: RO redactia@cvlpress.ro Internet: REDACTOR-ªEF: MIRCEA CANÞÃR Prim-redactor-ºef adjunct: MAGDA BRATU Redactor-ºef adjunct: MARGA BULUGEAN DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu, Eveniment: Carmen Zuican Economie / Politicã: Marga Bulugean Culturã: Magda Bratu Sport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu Fotoreporter: Tibi Bologh Secretariat: Publicitate: Redacþia: Sub-redacþie Calafat: Cristian Rudãreanu: rudareanucristian@yahoo.com Sub-redacþie Bechet: Florina Rãdoi: radoiflorina@yahoo.com Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. Ponta: Legea salarizãrii, o prioritate pentru Guvern în partea a doua a anului Premierul Victor Ponta, preºedintele PSD, a declarat, ieri, luni cã un mare proiect al Guvernului pentru cea de-a doua parte a anului este legea salarizãrii, astfel încât sã existe o scarã normalã a valorilor. În partea a doua a anului avem un al doilea mare proiect, legea salarizãrii. Trebuie sã rearanjãm scara normalã a valorilor. Trebuie sã existe o ordine, nu e normal ca preºedintele þãrii, primul ministru, preºedinþii camerelor, sã câºtige mai puþin decât cine ºtie ce angajat dintr-o instituþie militarizatã sau dintr-o companie de stat, pentru cã nu existã nicio þarã europeanã unde sã se întâmple chestia asta. Cerem performanþã de la cei care conduc instituþii, dar, în schimb, credem cã nu trebuie nimic altceva. În acelaºi timp, vreau ºi cred cã funcþionari publici ºi aici vorbim de toþi cei din sectorul bugetar, medici, profesori, pompieri, militari, poliþiºti, trebuie sã le cerem foarte mult dar trebuie sa le Plenul Senatului urmeazã sã supunã la vot, miercuri, cea de-a doua cerere de încuviinþare a urmãririi penale, reþinerii ºi arestãrii preventive a senatorului Darius Vâlcov, care se aflã în prezent în arest la domiciliu, senatorii juriºti urmând a analiza, azi, cererea DNA, în vederea unui aviz. Vicepreºedintele Senatului Cristian Dumitrescu a afirmat, ieri, la finalul ºedinþei Biroului Permanent al Senatului, cã solicitarea ÎCCJ de încuviinþare a efectuãrii în continuare a urmãririi penale, reþinerii ºi arestãrii preventive a senatorului Darius Vâlcov a fost transmisã la comisia juridicã. Comisia juridicã urmeazã sã analizeze cererea în ºedinþa de azi. oferim ºi un plan de carierã, o siguranþã, a argumentat premierul în cadrul Biroului Permanent Naþional al PSD. Ponta a afirmat cã sãptãmâna viitoare, când vor exista toate datele pe primul trimestru, executivul ar trebui sã ºtie ce sã aleagã reducerea TVA de la 24 % la 20 % sau reducerea TVA doar pentru produsele agricole la 9 %. Amândouã nu le putem face, una dintre ele o putem face sigur acum, imediat ce avem rezultatele pe primul trimestru. Vreau sã ne gândim împreunã cum e mai bine pentru întreaga economie ºi cum e mai bine sã dãm un mesaj foarte clar cã oamenii au muncit trei ani ºi trebuie sã simtã rezultatul muncii lor, a adãugat Ponta. Premierul a evidenþiat cã acest guvern al USL, în care PSD-ul are o prezenþã extrem de importantã, a reuºit sã finalizeze cel mai important proiect al începutului de an, al primului semestru Codul fiscal ºi Codul de procedurã fiscalã. Îi rog ºi sper ca toþi colegii noºtri din Senat ºi apoi din Camera Deputaþilor sã organizeze dezbateri ºi sã-l avem aprobat. Noul Cod fiscal ºi de procedurã fiscalã vot face foarte mult bine României locuri de muncã, creºtere economicã ºi sunt din ce în ce mai convins de acest lucru cu cât am vãzut cã s-a restrâns propaganda: iarãºi au fost un pic ameþiþi ºi acum ne explicã de ieri începând ce rãu e Codul fiscal ºi Codul de procedurã fiscalã. Dacã îl fãcea PNL, era foarte bun, dacã l-a fãcut PSD, e rãu. Eu zic cã e foarte bun, cã e bun pentru România, a menþionat Victor Ponta. Bulgaria ºi România au fost ºi în 2014 þãrile cu cea mai ieftinã mânã de lucru din UE Costurile orare pentru mânã de lucru în Uniunea Europeanã au variat în 2014 între 3,8 euro în Bulgaria, 4,6 euro în România, ºi 40,3 euro în Danemarca, în timp ce media în UE a fost de 24,6 euro, iar în zona euro de 29,2 euro, aratã datele publicate luni de Eurostat. Cu toate acestea, în rândul statelor care nu sunt membre ale zonei euro, România este lider atunci când este vorba despre creºterea costurilor orare cu mâna de lucru. Între 2013 ºi 2014, aceste costuri, exprimate în moneda localã, au crescut cu 6% în România. Comparativ, între 2013 ºi 2014, costurile orare pentru mânã de lucru au crescut cu 1,4% în UE ºi cu 1,1% în zona euro. Pe sectoare de activitate, în Uniunea Europeanã costurile orare cu mâna de lucru Senatul va vota mâine în plen a doua cerere de urmãrire penalã ºi arestare în cazul Vâlcov sunt cele mai mari în industrie, 25,5 euro în UE, urmate de servicii (24,3 euro) ºi construcþii (22 de euro). În cazul României, costurile orare cu mâna de lucru sunt cele mai mari în servicii (5,1 euro), industrie (4,7 euro) ºi construcþii (3,4 euro). În costul mâinii de lucru sunt cuprinse salariile, dar ºi alte cheltuieli, precum contribuþiile sociale. La nivelul Uniunii Europene, costurile cu aceste cheltuieli se ridicã la 24,4 la sutã iar în România la 22,9%. Potrivit datelor comunicate de Institutul Naþional de Statisticã /INS/, costul orar al forþei de muncã în România a înregistrat o ratã de creºtere de 7,87% în ultimul trimestru al anului 2014, în comparaþie cu aceeaºi perioadã din anul anterior ºi o ratã de creºtere de 2,59% faþã de trimestrul precedent. Dumitrescu a precizat cã, dacã raportul comisiei juridice va fi dat în timp util, cererea va fi discutatã ºi supusã la vot în ºedinþa plenului de mâine. DNA a cerut, marþea trecutã, un nou aviz pentru arestarea lui Darius Vâlcov, suspectat cã a folosit informaþii obþinute când a fost primar, senator ºi ministru, pentru a sprijini firme pe care le administreazã prin interpuºi, procurorii precizând cã el ar fi obþinut astfel trei lingouri de aur, bani ºi tablouri. Potrivit anchetatorilor, începând din 2011 ºi pânã în prezent, Vâlcov a efectuat operaþiuni financiare sau acte de comerþ incompatibile cu funcþia de primar, senator ºi ministru. El s-ar fi folosit de informaþiile obþinute în virtutea funcþiilor publice, pentru a sprijini o firmã de cadastru, una de contabilitate ºi un birou de avocaturã. Procurorii susþin cã aceste firme erau deþinute de fostul ministru al Finanþelor, dar erau administrate prin interpuºi.

3 marþi, 31 martie 2015 actualitate cuvântul libertãþii / 3 Stelian Tãnase de la TVR ºi Euro 2016 Deºi se vedea demis din funcþia de preºedinte-director general al TVR premergãtor alegerilor prezidenþiale, în situaþia în care Victor Ponta ajungea pre- ºedintele þãrii, liberalul Stelian Tãnase a fost uitat acolo unde se aflã. Într-o funcþie bunã, de bugetar. Fusese numit pe vremea USL, dupã ce premierul Victor Ponta refuzase oferta iniþialã a liberalilor în persoana lui Bogdan Rareº, doborât la audierile din comisia de specialitate a Parlamentului. Drept mulþumire faþã de premier, ca orice caracter ales, în campania electoralã, stipendiatul Stelicã Tãnase i-a administrat câteva lovituri la boºogi de i-au mers fulgii. Dacã ar vota numai utilizatorii on-line, Iohannis ar câº- tiga detaºat. Dar numericeºte acest electorat este inferior numãrului babelor din satele pãrãsite ºi beþivilor de prin cârciumile rurale, al celor strânºi pe marginea ºanþurilor sã povesteascã ce le scriu copiii plecaþi în Occident la muncã (...). Aceºtia (spre deosebire de copiii lor) nu voteazã cu Iohannis, ci cu Ponta, la îndemnul primarului, mai ales dacã pune ºi câteva kilograme de mãlai ºi fãinã în sacoºa trecutã peste gard, scria pe blogul sãu personal. Dispreþul elitistului Stelian Tãnase pentru mediul rural, imaginea realmente deformatã melodramaticã, superficialã ºi falsã pãrea ciupitã din Emil Cioran ( Schimbarea la faþã a Româ- MIRCEA CANÞÃR niei, 1938): Satul este suspendare istoricã, inactualitate substanþialã. Vai de þara împânzitã numai de sate. Cioran pretindea o rupturã totalã, negarea era radicalã, fãrã nuanþe, fãrã concesii. Reveriile lui Stelian Tãnase pãreau prea mult. ªi erau inactuale. Un ziarist de bunã þinutã i-a cerut demisia. A fost, cum spuneam, uitat în post, ºi la ora de faþã Societatea Publicã de Televiziune adunã datorii de circa 200 de milioane de euro, generate de managementul se spune precar din ultimii 11 ani, când liberalii au avut mereu conducerea, fie prin Sãftoiu, fie prin Lãzescu ºi care au mai fost. Într-un asemenea context vestea ºoc livratã ieri este urmãtoarea: TVR nu va transmite meciurile Euro 2016 din Franþa. Drepturile de televiziune, potrivit dolcesport.ro, au fost preluate de aceastã televiziune aparþinând Romtelecom. Cum reprezentativa României are ºanse sã se califice la turneul final, situaþia este anacronicã. Cu posibile reverberaþii politice. Dupã ce ºi-a asigurat pentru urmãtorii trei ani drepturile tv pentru Champions League, Europa League, Telekom a cumpãrat acum ºi drepturile tv pentru Euro 2016 (10 iunie 10 iulie) din Franþa. Pentru Evenimentul Zilei, Stelian Tãnase, aflat în concediu, a declarat doar cã oferã mai multe lãmuriri dupã ºedinþa de mâine (n.r. astãzi) a Comitetului director, unde va fi ridicatã problema. Toate cele 51 de meciuri ale turneului final din Franþa vor fi transmise pe canalele de televiziune deþinute de Telekom România. Dintre acestea, 28 vor fi transmise în exclusivitate de Dolce Sport. Celelalte 23 de partide vor putea fi licitate de alte televiziuni, nevoite sã plãteascã drepturi de retransmisie cãtre Telekom România. Evident, Dolce Sport nu va renunþa la meciurile Naþionalei României. Numai cã Romtelecom are sub 1,5 milioane de abonaþi ºi este limpede cã toatã povestea va derapa în scandal, unul deloc dorit de liberali. Nesilit de nimeni, Stelian Tãnase are la îndemânã doar o singurã soluþie, care pentru iubitorii fotbalului nu înseamnã mai mult decât o frecþie pe un picior de lemn. Lucrãrile de regularizare pe pârâul Raznic, gata în trei luni Pânã la sfârºitul lunii iunie, lucrãrile de regularizare a pârâului Raznic, ce au fost executate din zona localitãþii Greceºti ºi pânã la confluenþa cu râul Jiu, vor fi finalizate. De investiþia care se ridicã la 11,5 milioane de lei beneficiazã comunele Greceºti, Cernãteºti, Breasta ºi Predeºti, adicã nu mai puþin de de doljeni, care vor fi feriþi de inundaþiile pe care în ultimii ani le-a provocat acest curs de apã. Lucrãrile de apãrare împotriva inundaþiilor rãspund direct la neajunsurile create de-a lungul timpului de pârâul Raznic, prin stabilizarea albiei minore în zona localitãþilor Greceºti, Þiu, Cernãteºti, Corniþa, Raznic, Oghian, Predeºti ºi Breasta. Aceste aºezãri au o suprafaþã totalã de ha, din care intravilan ºi extravilan, ºi cuprind gospodãrii ºi locuinþe, opt grãdiniþe ºi nouã ºcoli, dar ºi alte obiective turistice ºi industriale. Lucrarea este în stadiu avansat de execuþie. De la o localitate la alta, sunt lucrãri de recalibrare a pârâului, protecþie mal, lucrãri ce au rol de apãrare a celor ºapte localitãþi împotriva inundaþiilor. În prezent lucrãm în zona localitãþii Breasta, unde se realizeazã o serie de lucrãri ce sunt necesare dacã se are în vedere cantitatea de precipitaþii din ultimii doi ani, schimbãrile climatice, a explicat Marin Tãlãu, directorul Administraiei Bazinale de Apã Jiu. Lucrãrile, prevãzute sã se desfãºoare pe parcursul a 29 de luni În cei doi ani ºi jumãtate, cât a durat execuþia lucrãrilor, a fost decolmatatã albia minorã a Raznicului în vederea mãririi capacitãþii de transport, au fost realizate protecþii de mal în zonele în care sunt eroziuni ce pun în pericol obiectivele social-economice aflate în imediata vecinãtate, precum ºi supraînãlþãri ale malurilor în zonele în care nivelul maxim de calcul depãºeºte cota superioarã a malurilor. Aceste lucrãri de supraînãlþare sunt în zona localitãþilor Greceºti (ambele maluri), Þiu (mal stâng) ºi Corniþa (mal stâng) ºi nu influenþeazã scurgerea apelor de pe versanþi, deoarece au lungimi foarte mici în raport cu lungimea cursului de apã. Totuºi, pentru evacuarea apelor din spatele lucrãrilor de apãrare au fost prevãzute subtraversãri ale acestora, amplasate în punctele cele mai joase. Numãrul total al acestora este de 14, distribuite în localitãþile respective, ele preluând volumele de apã ale canalelor ºi rigolelor. Volume sunt evacuate în pârâul Raznic. Aceste subtraversãri sunt echipate cu stavilã clapetã astfel încât creºterea nivelului pe pârâul Raznic sã nu se transmitã ºi pe aceste canale. Se asigurã continuitatea liniei de apãrare împotriva inundaþiilor Lucrãrile pe pârâul Raznic au vizat în primul rând stoparea ºi prevenirea inundaþiilor, însã au existat ºi alte obiective cum ar fi atingerea stãrii bune a apelor de suprafaþã ºi crearea de condiþii pentru ameliorarea mediului, de stabilire a unei situaþii naturale apropiate de cea iniþialã precum ºi o realã protecþie a localnicilor împotriva apelor mari. Regularizarea cursului de apã este încadratã în planurile de amenajare complexã a bazinului ºi respectã o serie de prevederi generale. Printre acestea, reglementãrile tehnice privind asigurarea durabilitãþii, siguranþei în exploatare, funcþionalitãþii ºi calitãþii construcþiilor; sistematizarea teritorialã din punct de vedere al dezvoltãrii sociale-economice ºi al potenþialului turistic. Scopul investiþiei este asigurarea continuitãþii liniei de apãrare, eliminând pericolul inundãrii localitãþilor Greceºti, Þiu, Cernãteºti, Corniþa, Raznic, Oghian, Predeºti ºi Breasta. Pentru stoparea fenomenului de eroziune au fost, de asemenea, necesare lucrãri de protecþie. Odatã cu realizarea acestui proiect se asigurã accesul în gospodãrii, protecþia construcþiilor din zonele adiacente malurilor ºi drumurilor de pe raza celor opt localitãþi. Totodatã, asigurarea spaþiului vital pentru transportul debitelor mari lichide ºi solide pe Raznic. Nu în ultimul rând, prin regularizarea pârâului se doreºte reducerea gradului de poluare a apelor subterane ca rezultat al producerii inundaþiilor pe raza localitãþilor Greceºti, Þiu, Cernãteºti, Corniþa, Raznic, Oghian, Predeºti ºi Breasta. RADU ILICEANU

4 eveniment 4 / cuvântul libertãþii marþi, 31 martie 2015 Paginã realizatã de CARMEN ZUICAN Trei persoane au pierit în accident, lângã Bârca Preºedintele Partidei Romilor Dolj, liderul PSD Mãceºu de Sus ºi soþia sa sunt victimele Tragedie de proporþii, ieri-dimineaþã, în apropierea comunei doljene Bârca. Preºedintele Partidei Romilor Dolj, Nicolae Dumitru, dar ºi preºedintele organizaþiei PSD Mãceºu de Sus, Radu Onofrei, ºi soþia sa ºi-au pierdut viaþa într-un accident de circulaþie, dupã ce maºinile lor s-au ciocnit violent. Din primele date ale poliþiºtilor de la Rutierã se pare cã vina i-ar aparþine preºedintelui Partidei Romilor Dolj, care circula cu vitezã excesivã ºi a pierdut controlul maºinii într-o curbã. Oamenii legii continuã cercetãrile pentru stabilirea cu exactitate a circumstanþelor producerii accidentului. Poliþiºtii Serviciului Rutier Dolj au fost anunþaþi, ieri, în jurul orei 9.30, cã pe DJ 561, în afara comunei doljene Bârca, s-a produs un accident rutier în urma cãruia trei persoane ºi-au pierdut viaþa, iar a patra victimã a fost transportatã la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale. Potrivit reprezentanþilor IPJ Dolj, din primele cercetãri ale poliþiºtilor rutieri ajunºi la faþa locului s-a stabilit faptul cã Nicolae Dumitru, de 71 de ani, din Craiova, liderul Partidei Romilor Dolj, în timp Zeci de descinderi pentru destructurarea a douã grupãri infracþionale în Dolj Poliþiºtii Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Craiova ºi procurorii DIICOT Serviciul Teritorial Craiova au organizat, ieri, o acþiune de amploare pe raza judeþului Dolj, în cadrul cãreia au fost destructurate douã grupãri infracþionale specializate în plasare de monedã falsã ºi contrabandã cu þigãri. Au fost fãcute, în total, 58 de percheziþii în Craiova ºi mai multe comune din judeþ, s-au ridicat 60 de bancnote în cupiurã de 100 de euro contrafãcute ºi de pachete de þigãri de contrabandã, 12 persoane fiind sãltate de oamenii legii ºi conduse la audieri, la sediul DIICOT Craiova, unde vor fi dispuse mãsurile necesare. ce conducea un autoturism Skoda, dinspre Giurgiþa cãtre Bârca, întro curbã la dreapta nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, a pierdut controlul asupra direcþiei de mers ºi a pãtruns pe contrasens unde a izbit violent un autoturism marca Ford, la volanul cãruia se afla pre- ºedintele organizaþiei PSD Mãceºu de Sus, Radu Onofrei, de 45 de ani. În urma impactului deosebit de violent, ambii conducãtori auto ºiau pierdut viaþa, dar ºi Alexandra Onofrei de 44 de ani, din Maceºu de Sus, soþia ºoferului din Ford. Medicii de pe ambulanþele sosite la faþa locului n-au mai putut face nimic pentru cei trei. Au reuºit sã o stabilizeze pe Silvia Enache, de 30 de ani, din Craiova, pasagerã în autoturismul Skoda, care a fost transportatã la Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova. Poliþiºtii rutieri fac verificãri pentru stabilirea cu exactitate a circumstanþelor producerii evenimentului rutier, ne-a declarat purtãtorul de cuvânt al IPJ Dolj, subcomisar Alin Apostol. Tot Doljul a fost împânzit, ieri, de oameni ai legii, în cadrul unei acþiuni de amploare care a vizat destructurarea unor grupãri infracþionale ce se ocupau cu contrabanda de þigãri, dar ºi cu plasarea de bancnote false de 100 de euro. Astfel, ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate (BCCO) Craiova ºi procurorii DIICOT Serviciul Teritorial Craiova, cu sprijinul poliþiºtilor de combatere a criminalitãþii organizate din Piteºti, Serviciilor de Combatere a Criminalitãþii Organizate Olt, Gorj, Mehedinþi ºi Vâlcea ºi poliþiºti de fron- tierã din cadrul Serviciului Teritorial al Poliþiei de Frontierã Dolj au descins la 37 de adrese la sediile unor societãþi comerciale ºi la locuinþele unor persoane din Craiova ºi din localitãþile doljene Calafat, Ghidici, Unirea, Moþãþei, Pleniþa ºi Ciupercenii Noi, în cadrul unei acþiuni vizând destructurarea unui grup infracþional organizat specializat în contrabanda cu þigarete. În cauzã, existã suspiciunea rezonabilã cã în perioada octombrie 2014 martie 2015, pe raza judeþului Dolj ºi a unor localitãþi limitrofe a acþionat o grupare de criminalitate organizatã transfrontalierã care a avut ca principalã preocupare infracþionalã contrabanda cu þigarete provenite din Serbia, Bulgaria, Republica Moldova ºi Ucraina. Cu ocazia percheziþiilor au fost gãsite ºi ridicate de pachete de þigarete provenite din contrabandã. Prejudiciul cauzat prin sustragerea de la plata taxelor ºi accizelor datorate bugetului de stat este în cuantum de peste euro, dupã cum au anunþat anchetatorii. Acþiunea vine în continuarea cercetãrilor fãcute de poliþiºtii ºi procurorii de crimã organizatã craioveni pe linia contrabandei cu þigarete, întrucât pe 18 martie a.c. oamenii legii au mai fãcut 46 de percheziþii pe raza judeþului, descoperind ºi atunci destule þigãri de contrabandã. De aceastã datã, la sediul DIICOT Serviciul Teritorial Craiova au fost duse 8 persoane pentru audieri ºi dispunerea mãsurilor necesare. Suportul de specialitate a fost asigurat de cãtre D.I.P.I. S.J.I.P.I. Dolj. Acþiunea a fost realizatã cu sprijinul I.P.J. Dolj ºi Inspectoratului Judeþean de Jandarmi Dolj. Plasau valutã falsã adusã din Italia În acelaºi timp, alte echipe de poliþiºti de la structurile de combatere a criminalitãþii organizate din Craiova, Piteºti, Olt, Gorj, Mehedinþi ºi Vâlcea ºi procurorii DIICOT Serviciul Teritorial Craiova, cu sprijinul poliþiºtilor de frontierã din cadrul STPF Dolj, au fãcut alte 21 de percheziþii domiciliare, pe raza judeþului Dolj, pentru destructurarea unei grupãri infracþionale specializate în fals de monedã ºi punere în circulaþie de valori falsificate. La activitãþi au participat ºi poliþiºti din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Dolj, precum ºi jandarmi. Din cercetãri a reieºit cã, în perioada iulie 2014 martie 2015, membrii grupãrii infracþionale ar fi acþionat pe raza judeþului Dolj, în scopul comiterii de infracþiuni din sfera falsificãrii de monedã, respectiv bancnote în cupiurã de 100 de euro. Cei în cauzã sunt bãnuiþi cã, în perioada 1 iulie 21 noiembrie 2014 ar fi pus în circulaþie de bancnote false, care ar fi fost aduse din Italia. Pânã în prezent au fost identificate aproximativ 60 de bancnote contrafãcute, dupã cum au anunþat reprezentanþii Poliþiei Române. Alte 4 persoane au fost ridicate în acest caz, fiind duse pentru audieri ºi dispuse mãsuri legale tot la DIICOT Craiova. Acþiunea a beneficiat de suportul de specialitate al DIPI.

5 actualitate marþi, 31 martie 2015 cuvântul libertãþii / 5 Sindicaliºtii din administraþia publicã ameninþã cu grevã generalã de o zi, în aprilie Angajaþii din consilii judeþene, primãrii ºi instituþii subordonate acestora ameninþã cã vor intra în grevã generalã de o zi, la jumãtatea lunii aprilie, dacã Guvernul nu va lua mãsuri pentru creºterea salariilor din administraþia publicã, dar ºi acordarea tichetelor de masã ºi a normei de hranã. Acuzã salarizarea deficitarã a angajaþilor din domeniu Federaþia Naþionalã a Sindicatelor din Administraþie (FNSA) arãta, ieri, într-un comunicat de presã transmis agenþiei Mediafax, cã demersurile pentru declanºarea grevei generale, cu întreruperea activitãþii timp de o zi, în instituþiile din administraþia publicã localã continuã din cauza nepãsãrii ºi dezinteresului manifestate de Guvern faþã de problemele generate de salarizarea deficitarã a angajaþilor din acest domeniu. Dupã trei ani de guvernare, constatãm cã politicile actualului guvern cu privire la administraþia publicã localã din România nu diferã cu nimic faþã de cele aplicate de cãtre cel anterior, iar refuzul ministerelor de resort de a organiza întâlniri cu reprezentanþii organizaþiilor reprezentative din administraþia publicã, în vederea identificãrii unor soluþii urgente pentru îmbunãtãþirea situaþiei salariaþilor din sectorul nostru de activitate, reprezintã încã o dovadã a desconsiderãrii nevoii la un trai decent al acestor angajaþi. Asistãm în aceastã perioadã la declaraþii ºi promisiuni fãcute din studiourile televiziunilor de cãtre reprezentanþii Guvernului Româ- niei, prin care suntem asiguraþi cã începând cu anul 2016 va intra în vigoare o nouã lege a salarizãrii unitare, care însã nu a fost pusã la dispoziþia partenerilor sociali, fapt ce ne aminteºte de o altã practicã împrumutatã de la guvernaþii anteriori, a precizat FNSA. Peste 50% din angajaþi au venitul egal cu salariul minim pe economie Sindicaliºtii spun cã negocierea unui asemenea proiect legislativ ar trebui sã fie un proces de duratã, dacã s-ar dori într-adevãr echitate în ceea ce priveºte salarizarea diferitelor categorii de bugetari. Prin urmare, intrarea în vigoare a acestei legi începând cu ianuarie 2016 reprezintã fie o declaraþie fantezistã, fie promisiuni cu iz electoral, având în vedere cã anul 2016 este anul în care vor avea loc alegerile parlamentare. Le reamintim guvernanþilor cã aceleaºi promisiuni le-au fost fãcute salariaþilor din administraþia publicã localã ºi în anul 2012, când s-au angajat cã vor modifica salarizarea deficitarã a acestei categorii de personal, obþinând astfel votul majoritãþii angajaþilor din primãrii ºi consilii judeþene din România, susþin sindicaliºtii. Aceºtia aratã cã modul în care guvernanþii ºi-au respectat promisiunile reiese din situaþia actualã privind salarizarea ºi drepturile angajaþilor din administraþia publicã localã, unde peste 50% din angajaþi au venitul egal cu salariul minim pe economie (975 de lei), ceea ce a dus la un exod masiv al salariaþilor din sector, aceºtia preferând sã facã activitãþi necalificate în þãri din UE. FNSA solicitã Guvernului o întâlnire, pentru a discuta despre asigurarea unor drepturi minimale salariaþilor din administraþia publicã localã, care sã fie aplicate pânã la intrarea în vigoare a legii de salarizare promise. Revendicãrile salariaþilor din administraþia publicã localã vizeazã reglementarea ºi liberalizarea acordãrii tichetelor de masã sau a normei de hranã pentru toþi angajaþii din sector, în limita bugetelor locale aprobate prin hotãrâri de consiliu, ºi creºteri salariale. FNSA a declanºat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncã În caz contrar, FNSA va organiza urmãtoarea acþiune de protest la jumãtatea lunii aprilie 2015, ºi anume grevã generalã cu întreruperea activitãþii timp de o zi în administraþia publicã localã din România, se mai aratã în comunicat. FNSA a declanºat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncã, a înºtiinþat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevã de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumãtate de orã în primãrii, consilii judeþene ºi instituþii subordonate acestora. Guvernul propune, într-o nouã lege a salarizãrii, un salariu minim brut de lei ºi unul maxim brut de lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însã Executivul de incompetenþã pentru faptul cã introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate. Condamnat cu suspendare, Barbu Calotã nu mai este primar în Scaeºti Prefectul judeþului Dolj, Nicolae Sorin Rãducan, a emis, ieri, Ordinul privind constatarea încetãrii de drept, înainte de termen, a mandatului de primar al comunei Scaeºti al lui Barbu Calotã. Emiterea Ordinului a avut la bazã Referatul întocmit de secretarul comunei Scaeºti, precum ºi Comunicarea Judecãtoriei Filiaºi fãcutã în temeiul prevederilor art. 29 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a mãsurilor educative ºi a altor mãsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ca urmare a condamnãrii definitive a primarului Barbu Calotã. Prin decizia penalã nr. 308/ , Curtea de Apel Craiova l-a condamnat definitiv pe primarul comunei Scaeºti la o pedeapsã de 3 ani închisoare cu suspendare pe durata unui termen de încercare de 5 ani pentru comiterea infracþiunii de înºelãciune, într-un dosar în care a fost trimis în judecatã de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Filiaºi în anul O sãptãmânã cu restricþii auto pe Calea Bucureºti Timp de o sãptãmânã, maºinile nu vor mai putea sã tranziteze zona din apropierea hotelului Emma Est. Mai exact, de ieri ºi pânã pe data de 7 aprilie, între orele 8.00 ºi 18.00, este restricþionatã circulaþia rutierã în zona intersecþiei Cãii Bucureºti cu strada Grigore Pleºoianu ºi în zona accesului auto la staþia de combustibili OMV Emma Est. Potrivit autoritãþilor, în perioada ºi intersecþiile specificate, se interzice traversarea Cãii Bucureºti peste calea de rulare a tramvaielor. Traficul auto pe Calea Bucureºti rãmâne deschis cu condiþia respectãrii restricþiilor de circulaþie impuse de desfãºurarea lucrãrilor. Solicitãm conducãtorilor auto care tranziteazã zonele respective sã circule cu atenþie ºi sã se conformeze semnalizãrii rutiere instituite, se aratã într-un comunicat de presã al Primãriei Craiova. În tot acest timp, se înlocuiesc ºinele de tramvai, lucrãri aferente proiectului, cu finanþare prin P.O.R., Modernizarea infrastructurii de transport în comun pentru fluidizarea traficului forþei de muncã între cele douã platforme industriale ale Polului de creºtere Craiova. LAURA MOÞÎRLICHE Camera Agricolã Dolj a devenit legitimã Desemnatã prin alegerile organizate, în urmã cu un an ºi jumãtate, în temeiul OUG nr. 58/12 iunie 2013 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 122/2012, care la rândul ei completeazã Legea nr. 283/2010 privind Camerele pentru agriculturã, industria alimentarã, pisciculturã, silviculturã ºi dezvoltare ruralã, Camera Agricolã Dolj a fost înscrisã, în sfârºit, în registrul Asociaþiilor ºi Fundaþiilor de pe lângã Judecãtoria Craiova. Tergiversarea s-a datorat unor contestãri care ºi-au urmat cursul în instanþele de judecatã. Colegiul Judeþean al Camerei Agricole Dolj este compus din 25 de membri reprezentând categorii socio-profesionale din domeniul agriculturii ºi cele conexe. Preºedintele Colegiului judeþean al Camerei Agricole este ing. Constantin Cucu. Camerele Agricole sunt instituþii de utilitate publicã, non-profit, cu personalitate juridicã, create în scopul de a reprezenta, promova ºi ocroti interesele agriculturii, zootehniei ºi silviculturii, cu toate ramurile lor, denumite domenii ale agriculturii. Competenþele sunt stipulate în legislaþia menþionatã. CRISTI PÃTRU

6 6 / cuvântul libertãþii educaþie marþi, 31 martie 2015 Colegiul Naþional Fraþii Buzeºti Sala de festivitãþi a Colegiului Naþional Fraþii Buzeºti din Craiova a fost, ieri, arhiplinã de elevi. Cu oricare dintre ei ai fi vorbit, fiecare putea sã-þi povesteascã despre performanþa lui. ªi asta pentru cã toþi cei peste 200 de copii sunt olimpicii cu care unitatea de învãþãmânt se mândreºte. Continuând o tradiþie începutã cu câþiva ani în urmã, conducerea colegiului a dorit sã-i rãsplãteascã, la rândul ei, înmânându-le diplome ºi premii în bani celor mai buni elevi, testaþi la olimpiadele ºcolare, dar ºi profesorilor care i-au pregãtit. Dintre aceºtia, doi elevi, Dan Mirea ºi Teodora ªerbana, sunt deja calificaþi la faza internaþionalã a olimpiadelor de Lingvisticã ºi ªtiinþe. Colegiul Naþional Fraþii Buzeºti din Craiova are o carte de vizitã impresionantã ºi asta datoritã performanþelor pe care le obþin elevii sãi, performanþe care sunt, de la an la an, ºi mai multe. Cifrele vorbesc de la sine: nu mai puþin de 275 de elevi au participat la olimpiadele ºcolare din anul acesta ºi s-au întors acasã cu premii, iar 84 dintre ei sunt deja calificaþi la fazele naþionale. 70 de elevi au obþinut premiul I, 58 au luat premiul al II-lea ºi 47 au primit premiul al III-lea. Anul acesta, 100 de elevi au obþinut menþiuni la olimpiade. Colegiul este reprezentat la cel mai înalt nivel al competiþiilor ºcolare de doi elevi eminenþi. Dan Mirea (clasa a XII-a) participã pentru a doua oarã la faza internaþionalã a Olimpiadei de Lingvisticã. Anul trecut, el s-a întors cu aurul de la competiþia organizatã la Beijing. Dan Mirea va reprezenta, anul acesta, colegiul ºi la Olimpiada Naþionalã de Biologie, ocupând locul I la faza judeþeanã, dar ºi la Olimpiada Naþionalã de ªtiinþele Pãmântului. Teodora ªerbana este cel deal doilea elev olimpic internaþional al Colegiului Naþional Fraþii Buzeºti din Craiova, ea calificându-se la faza internaþionalã a Olimpiadei de ªtiinþe a Uniunii Europene. Anul acesta am depãºit orice bariere Fundaþia Colegiului a organizat, ieri, o festivitate de premiere a tuturor acestor olimpici ºi s- a dovedit cã sala de festivitãþi este prea micã pentru câþi elevi performanþi învaþã aici. Avem o salã micã pentru câþi olimpici avem. Nu credeam cã o sã se poatã mai mult, dar totuºi se poate. Anul acesta am depãºit orice bariere, a spus, cu mândrie, directorul Zamfiricã Petrescu. Dupã recitalul oferit, în deschiderea festivitãþii de premiere, de cvintetul Operei Române Craiova, invitaþii de onoare, foºti absolvenþi ajunºi acum personalitãþi marcante ale vieþii academice, i- au felicitat pe colegii lor mai tineri. O strângere de mânã ºi o încurajare în plus a fiecãrui olimpic, care ºi-a ridicat apoi premiul în bani oferit de fundaþia ºcolii. O fostã absolventã a Colegiului, ºi ea olimpicã la limba germanã, Andreea Vasilescu, care este acum studentã la Facultatea de Medicinã din Bucureºti, ºi-a donat prima bursã, în valoare de 200 de lei. Bursa sa a ajuns la eleva olimpicã din clasa a IXa, Elena Mãdãlina Stãnãºel. 35 de profesori pregãtesc performanþa Deopotrivã au fost felicitaþi ºi rãsplãtiþi ºi profesorii care au muncit alãturi de elevi pentru a obþine aceste performanþe. Nu mai puþin de 35 de profesori ai Colegiului Naþional Fraþii Buzeºti sunt implicaþi în pregãtirea copiilor pentru olimpiade. Cei mai mulþi elevi calificaþi la olimpiadele naþionale, 11 la numãr, sunt pregãtiþi de profesorul de Informaticã Marius Nicoli. Un profesor care se mândreºte cu performanþe an de an, dedicat matematicii, este Lucian Tuþescu, care anul acesta are un lot format din ºase elevi pentru faza naþionalã a Olimpiadei de Matematicã. Tot un lot de ºase elevi are ºi profesorul de biologie Genelia Petrescu. Profesorii Dochia Marinela (Informaticã), Grindeanu Mihaela (TIC), Ioanicescu Sergiu (Limba Românã) ºi Popi Dorina (Limba Francezã) au câte patru elevi care sunt calificaþi la olimpiadele naþionale de anul acesta. Cornelia Cerãceanu (Chimie), Rãdulescu Teodora (Matematicã), Julieta Þalea (Limba Românã) ºi Sofia Viþelaru (Informaticã) au câte trei elevi calificaþi la fazele naþionale. Au fost acordate de cãtre FSLI Dolj ºi douã diplome de excelenþã profesorilor Genelia Popescu ºi Marius Nicoli. Atunci când existã dãruire se pot face multe Viceprimarul Craiovei, Dan Daºoveanu, a mãrturisit cã este emoþionat sã fie prezent în faþa atâtor copii olimpici ºi cã nu ºtie pe cine trebuie sã felicite mai întâi pentru obþinerea acestor performanþe. Prin ceea ce faceþi, în aceste vremuri atât de triste, ne faceþi sã zâmbim. Nu ºtiu pe cine sã felicit mai mult, pe copii pentru dãruirea lor, pe pãrinþii care au ºtiut sã le creeze condiþii pentru studiu sau acest minunat colectiv de profesori sau aceastã conducere a colegiului care a demonstrat cã atunci când existã dãruire se pot face multe. Noi, CLM Craiova, vom face tot ce depinde de noi, vom crea toate condiþiile ca, dupã ce veþi absolvi cele mai bune universitãþi din lume, sã vã întoarceþi ºi sã puneþi umãrul pentru aceastã þarã, a spus Dan Daºoveanu. La vârsta voastrã, doar cerul este limita Preºedintele onorific al Fundaþiei este prof. univ. dr. Irinel Popescu, o somitate în lumea medicalã. Acesta a fost prezent la festivitate, mãrturisind cã este mândru cã face ºi el parte din comunitatea buzeºtenilor. De ani buni mã simt onorat sã vin aici. Aº spune cã, în timp, s-a format o adevãratã comunitate a buzeºtenilor. Cred cã aºa cum profesorii vã formeazã pe voi, ºi voi v-aþi ales liceul la care aþi venit simþind cã aici veþi gãsi ceea ce vã trebuie, lucrurile de care aveþi nevoie ºi veþi forma o comunitate cu profesorii voºtri. Deci succesul este, în egalã mãsurã, ºi al elevilor, ºi al profesorilor ºi, peste toate, al comunitãþii. La vârsta dumneavoastrã nu existã limite. Aºa cum a spus ºi domnul director, s-a dovedit cã aceste limite au fost atinse, existã loc ºi de mai bine ºi existã explicaþia cã, la vârsta voastrã, doar cerul este limita. De aceea sunt convins cã rezultatele vor fi ºi mai bune de acum încolo. Vã doresc ca, în anii viitori, sã fiþi ºi mai mulþi. Sigur, este o perioadã de crizã ºi la nivel internaþional, traversãm o perioadã foarte grea, ºi de ace-

7 educaþie marþi, 31 martie 2015 cuvântul libertãþii / 7 ºi-a rãsplãtit performanþa Pagini realizate de LAURA MOÞÎRLICHE ºi MARGA BULUGEAN ea este impresionant faptul cã, ºi în aceste condiþii, obþineþi rezultate foarte bune. Pe de altã parte, este adevãrat cã ieºirea din crizã nu se poate face decât cu efortul vostru, cu rezultatele voastre, cu potenþialul vostru, cu calitãþile voastre. Vã doresc succese ºi mai multe de acum încolo ºi vreau sã gãsesc aceeaºi comunitate. Sã fiþi conºtienþi de valoarea voastrã Prof. univ. dr. Radu Constantinescu, preºedintele executiv al Fundaþiei, s-a declarat încântat sã vadã cã numãrul olimpicilor creºte de la an la an. Este formidabil sã vãd, de la an la an, crescând performanþele liceului ºi vã doresc succese indiferent oriunde aþi ajunge, în lumea aceasta largã. Sunt singur cã sunteþi mândri cã sunteþi buzeºteni, sã fiþi conºtienþi de valoarea voastrã. Totul a pornit de la aceastã ºcoalã, aºadar sã vã întoarceþi la acest lãcaº. Nu pot decât sã felicit ºi pe domnii profesori, pentru cã este clar cã fãrã un colectiv de profesori pasionaþi ºi gata sã vã ajute performanþele acestea nu ar fi fost posibile. Fãrã un mediu permisiv nu s-ar fi putut ajunge aici, avem ºi comparaþii, sunt licee în þarã care nu pot sã ajungã la nivelul vostru. Vã doresc sã aveþi succese ºi rezultate cât mai bune, astfel încât la anul sã faceþi festivitatea la Opera craioveanã, iar peste doi ani la Sala Polivalentã, a spus, pe un ton amuzant, profesorul Radu Constantinescu. Aveþi niºte profesori extraordinari Prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, un nume recunoscut în chirurgia pediatricã, a subliniat calitãþile didactice pe care profesorii acestui colegiu le-au avut dintotdeauna. Este o cinste pentru mine sã mã aflu aici în calitate de elev, în Am avut profesori extraordinari, care nu mai sunt prezenþi aici. Dar fiul meu, care este medic neurochirurg la Haifa, a absolvit acest liceu i-a avut profesori pe domnul Radu Constantinescu, la Fizicã, ºi pe domnul profesor Nanu, la Matematicã. Iar ei sunt aici, sunt o chezãºie, deci aveþi niºte profesori extraordinari. Buzeºtiul este în continuare o sursã de a produce niºte elevi extraordinari. Este o ºcoalã de mare marcã, te poþi lãuda cu ea oriunde în Europa. O fostã absolventã a Colegiului Naþional Fraþii Buzeºti, Adriana Stoica, acum inspector ºcolar în cadrul ISJ Dolj, i- a felicitat pe elevi, sfãtuindu-i sã pãstreze valorile acestei ºcoli. Vã felicit pentru rezultatele obþinute ºi vã urez sã vã pãstraþi capul pe umeri. Cred cu tãrie cã acest liceu formeazã destine ºi aveþi câteva exemple de faþã. Sper ca valorile precum performanþa, generozitatea ºi modestia sã vã însoþeascã oriunde. Felicit ºi cadrele didactice fãrã de care nu se poate. Janina Paºcu, reprezentantul FSLI Dolj, a salutat, la rândul ei, performanþa obþinutã de cei peste 200 de elevi. Salut excelenþa ºi mã simt onoratã sã fiu prezentã aici. Vreau sã fiþi sãnãtoºi ºi la fel de deºtepþi astfel ca sã se bucure de voi pãrinþii voºtri, profesorii ºi noi care avem un loc pe lângã voi. Fãrã disciplinã ºi fãrã o anumitã rigoare nu se poate face nimic Profesorul de Fizicã Zamfiricã Petrescu este o personalitate a învãþãmântului doljean, care, cu siguranþã, îºi va lega numele de destinul acestui liceu. Alãturi de performanþele de la clasã, Zamfiricã Petrescu îºi îndeplineºte cu brio ºi mandatul de director ºi mãrturie stau rezultatele impresionante pe care elevii le obþin la competiþiile naþionale ºi internaþionale. -Domnule director, este o tradiþie sã vã premiaþi elevii olimpici. Sunt mai mulþi anul acesta decât anul trecut? -În statutul Fundaþiei Fraþii Buzeºti se prevede ca, în fiecare an, înainte de faza naþionalã a olimpiadelor ºcolare sã se facã premierea elevilor care au obþinut premii la faza judeþeanã. Anul acesta avem deja doi elevi care s-au calificat la olimpiade internaþionale. Este vorba de Dan Mirea, care s-a calificat la Faza Internaþionalã a Olimpiadei de Lingvisticã, ºi de Teodora ªerbana, care s-a calificat la Olimpiada de ªtiinþe a Uniunii Europene. Partea îmbucurãtoare este cã au fost primii în lotul restrâns pentru aceste olimpiade, deci pregãtirea lor este de excepþie. De asemenea, anul acesta avem 84 de calificaþi la faza naþionalã ºi 275 de premii ºi menþiuni la faza judeþeanã, ceea ce înseamnã un numãr semnificativ. Suma pe care o alocã fundaþia pentru premierea de anul acesta este de de lei. -Rezultatele de aici sunt de-a dreptul impresionante: peste 200 de olimpici, aproape câþi elevi are o ºcoalã mai micã. Existã o reþetã a succesului? -Nu putem spune cã existã o cheie a succesului, dar avem copii foarte buni, sunt profesori preocupaþi de pregãtirea copiilor, copiii îºi doresc sã facã mai mult decât se face la clasã. Asta înseamnã cã au cu cine sã lucreze, au o bazã materialã bunã, au condiþii sã se formeze. Fãrã disciplinã ºi fãrã o anumitã rigoare nu se poate face nimic ºi probabil cã ºi acest lucru conteazã la obþinerea unor astfel de rezultate, ºi nu numai la olimpiade, ci ºi la Bacalaureat ºi la admitere am obþinut medii foarte bune. Adicã suntem într-o situaþie fericitã. -Ce opþiuni au aceºti elevi excepþionali, pleacã afarã sau rãmân ºi aici? -Dintre elevii absolvenþi de clasa a XII-a rãmân destul de mulþi ºi în Craiova. Am avut chiar ºi olimpici la faza naþionalã, unul care a ajuns ºi la faza internaþionalã, care au rãmas în Craiova, lucreazã la o firmã de soft, este mulþumit de ceea ce face acolo. Eu nu îi pot deturna niciodatã de la partea care ºi-o aleg, aºa cã nu îi influenþez niciodatã ca sã rãmânã în Craiova sau sã plece. În viaþã, fiecare este liber sã-ºi urmeze drumul lui, sã facã ce crede cã este mai bine pentru viitorul lui, iar noi, profesorii, tocmai asta le spunem sã-ºi urmeze drumul pe care ºi-l stabilesc de la început. De exemplu, elevul olimpic Mirea nu numai cã a aplicat la o universitate din afarã, dar a ºi fost admis la Cambridge. ªi mai sunt ºi alþii care au aplicat la universitãþi din afarã ºi vor pleca, bineînþeles. Sunt tineri care duc numele României mai departe ºi sunt convins cã vor ajunge sus de tot în domeniile în care vor lucra dupã terminarea facultãþii. Dar noi avem grijã de toþi elevii noºtri, indiferent cã sunt vârfuri, olimpici. Pe noi ne preocupã educaþia lor, noi vrem ca, dupã absolvirea colegiului, ca elevii noºtri sã fie admiºi la universitãþi ºi sã înveþe cu toþii.

8 8 / cuvântul libertãþii Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Dolj a organizat, sâmbãtã, 28 martie, un fragment de viaþã tradiþionalã la Casa de Culturã Adrian Pãunescu din comuna Bârca, în cadrul evenimentului Dolju-n bucate de la Bârca, în parteneriat cu Primãria ºi Consiliul Local Bârca ºi Primãria ºi Consiliul Local Giurgiþa. Vreme de câteva ceasuri, zeci de localnici, dar ºi oaspeþii lor au sãrbãtorit frumoasa întâlnire a satului de ieri ºi de astãzi. Secvenþe din Doljul tradiþional au fost aduse în zilele noastre printr-un film realizat cu Editura Litera dã startul unei noi ediþii a campaniei de încurajare a lecturii în rândul celor mai tineri cititori Liniºte, copiii citesc!, prin care marcheazã Ziua Internaþionalã a Cãrþii pentru Copii ºi Tineret, sãrbãtoritã anual pe 2 aprilie. Dascãlii din toatã þara sunt invitaþi sã îºi înscrie ºcoala la concurs pe pagina de facebook Litera Micã, urmând ca pe 2 aprilie câºtigãtorii sã primeascã sute de cãrþi cu care sã construiascã un fort de apãrare a Cadrul desfãºurãrii activitãþilor de cãtre tinerii români ºi bulgari este oferit de proiectul bilateral EU activ: Grijã pentru mediul meu, finanþat prin programul european Erasmus+, acþiunea-cheie 1, Mobilitatea persoanelor în scop educaþional. Proiectul se desfãºoarã pe parcursul unui an ºi este implemen- culturã marþi, 31 martie 2015 Paginã realizatã de MAGDA BRATU Voie bunã ºi bucate pe gustate, la Bârca sprijinul Alto Media ºi expoziþia foto La vatra cu bucate ca-n poveºti, prin dansuri ºi cântece populare prezentate de ansamblurile folclorice Alunelul din Pieleºti (coord.: Marga Chiurtu) ºi Rapsozii Desnãþuiului ºi vestiþii cãluºari de la Giurgiþa (coord.: Mihaela Tomescu) ºi prin bucate specifice comunei Bârca, reþete moºtenite din bãtrâni (pâinea minþitã, raci umpluþi, salatã de vinete cu puþin usturoi ºi þelinã, murãturi, turtã coaptã, gogoºi ºi multe alte bucate alese, pregãtite cu suflet ºi pricepere de gospodine din Bârca). Evenimentul a implicat îndeosebi comunitatea localã, cetãþenii fiind primii susþinãtori ai acestui proiect, alãturându-li-se administraþiile locale din Bârca, Giurgiþa ºi Pieleºti. Dolju-n bucate este o cãlãtorie prin viaþa satului tradiþional doljean, ilustratã prin diversitate culinarã ºi poveºtile protagoniºtilor care refac tabloul reunirii familiei þãranului autentic în jurul mesei, la care fiecare îºi spune bucuriile sau necazurile. Liniºte, copiii citesc campanie de încurajare a lecturii, de Ziua Cãrþii pentru Copii ºi Tineret lecturii chiar în ºcoala lor. Cãrþile oferite vor rãmâne în bibliotecile ºcolilor pentru ca toþi copiii sã le poatã citi, informeazã Hotnews.ro citând dintr-un comunicat de presã al editurii ªcolile vor primi volume din cele mai îndrãgite colecþii: Biblioteca pentru Toþi Copiii, Tom ºi Jerry, seria de cãrþi ecranizate Labirintul ºi, totodatã, cãrþi utile pentru ºcoalã, printre care colecþiile Scriitori români ilustraþi ºi Dicþionarul elevului deºtept. Din 1967, Ziua Internaþionalã a Cãrþii pentru Copii ºi Tineret este celebratã în toatã lumea pe data de 2 aprilie, ziua de naºtere a celui mai îndrãgit autor de basme, Hans Christian Andersen. Anul trecut, în cadrul aceleiaºi campanii, holurile a 25 de grãdiniþe, ºcoli ºi licee au fost pavate cu cãrþi pe care copiii le-au primit în dar. Activi pentru protejarea ºi promovarea patrimoniului natural ºi cultural tat de Asociaþia EU vreau din Craiova, în parteneriat cu Asociaþia AVE din Vidin. Participanþi sunt 15 tineri din judeþul Dolj ºi 15 tineri bulgari din zona Vidin, majoritatea elevi ºi studenþi. «Este un proiect tare drag nouã, coordonatorilor, liderilor de grup, dar mai ales tinerilor, pentru cã are Dupã ce, anul trecut, au descoperit la Calafat frumuseþea patrimoniului natural ºi cultural ºi s-au implicat în activitãþi de protejare ºi promovare a lui, 30 de tineri români ºi bulgari trec pe celãlalt mal al Dunãrii. Scopul este acelaºi: sã înveþe sã identifice valorile comune pe care le au, sã conºtientizeze importanþa lor ºi sã acþioneze în viitor cu responsabilitate pentru pãstrarea acestora. o mulþime de ingrediente sãnãtoase! Are învãþare prin joc ºi experimentare, are socializare cu persoane din alt spaþiu cultural, are activitãþi diverse ºi atractive, majoritatea în aer liber între care jocuri pe echipe ºi concursuri de pescuit, ateliere de creativitate ºi de gastronomie, drumeþii ºi activitãþi de ecologizare. Toate susþinând ºi promovând educaþia non-formalã ºi voluntariatul! ªi toate într-un cadru natural extraordinar, Trei rei volume de Serafim Dumitru, lansate azi la Biblioteca Aman Biblioteca Judeþeanã Alexandru ºi Aristia Aman vã invitã astãzi, ora 17.00, în Sala Acad. Dinu C. Giurescu, la evenimentul de lansare a volumelor Din gândurile mele. În aºteptare (vol. XI, poezie), Din gândurile mele. Per aspera (vol. XII, poezie) ºi Din gândurile mele. Strãdania (vol. II, prozã), ale autorului Serafim Dumitru. Evenimentul va fi moderat de Raluca Sandu ºi îi are invitaþi pe prof. Liliana Hinoveanu, avocat Luca Marin, colonel Ion Untaru, prof. Doina Ionaºcu, prof. univ. dr. I. Vasile, dr. Dodo Grecescu, Daniela Predoanã, prof. Tudor Cãmãraºu, ing. Adriana Batista Cãmãraºu, avocat Costel Buzãrin, general Gheorghe Popa, colonel Sile Lepãdat ºi colonel Teodor Radu. creat de Dunãre, fluviu care, deopotrivã, desparte ºi uneºte România ºi Bulgaria», spune Claudia Vaicãr, vicepreºedinte al Asociaþiei EU vreau ºi lider de grup. Pe malul bulgãresc, mai precis la Vidin, tinerii vor ajunge între 2 ºi 11 aprilie ºi vor participa la numeroase activitãþi educative ºi sportive. Între acestea ateliere de creativitate cu materiale reciclabile ºi biodegradabile, ateliere de fotografie în aer liber ºi de gastronomie, drumeþii ºi vizite tematice la obiective ce îmbogãþesc patrimoniul cultural, precum Biblioteca lui Osman Pazvantoglu ºi cetatea medievalã Baba Vida singura construcþie de acest gen, din Bulgaria, conservatã în întregime. Tot aici ei vor organiza o amplã expoziþie de fotografie. Totodatã, în aceastã perioadã, tinerii îºi vor dezvolta competenþe ºi abilitãþi, vor asimila noþiuni precum diversitate socio-culturalã ºi toleranþã, vor putea sã înþeleagã mai bine conceptul de voluntariat pentru mediu la nivel local, dar ºi european. Proiectul EU activ: Grijã pentru mediul meu se desfãºoarã în perioada 24 iulie iulie 2015, iar primele activitãþi au fost organizate în luna septembrie a anului trecut, în municipiul Calafat. Atunci, tinerii au participat la activitãþi de ecologizare ºi dezbateri, au deprins tehnici de orientare ºi supravieþuire în naturã ºi de prim-ajutor, au fost iniþiaþi în pescuitul recreativ-sportiv ºi s-au întrecut la concursuri cu undiþa. Tot la Calafat, ei s-au folosit de metoda Expoziþiei Vii pentru a transmite mesaje privind protecþia mediului. Proiectul se va încheia nu înainte ca fiecare dintre tineri sã primeascã certificatul Youthpass un instrument cu ajutorul cãruia participanþii la proiecte pot descrie activitãþile desfãºurate ºi rezultatele învãþãrii.

9 marþi, 31 martie 2015 culturã cuvântul libertãþii / 9 Paginã realizatã de MAGDA BRATU Muzeul Olteniei 100 de ani de istorie O serie de acþiuni culturale dedicate împlinirii a o sutã de ani de activitate a Muzeului Olteniei vor avea loc pe parcursul zilei de mâine, 1 aprilie, începând cu ora 12.00, la sediul Secþiei de Istorie-Arheologie, din strada Madona Dudu nr. 14. Evenimentele sunt organizate de prestigioasa instituþie muzealã, în colaborare cu Muzeul de Artã Craiova ºi cu suportul financiar al Consiliului Judeþean Dolj. Deosebit de important pentru viaþa culturalã a Craiovei, centenarul va fi marcat prin vernisarea expoziþiei Muzeul Olteniei 100 de ani de istorie ºi lansarea cãrþii Centenar Muzeul Olteniei Expoziþia Muzeul Olteniei 100 de ani de istorie va constitui un prilej inedit de întâlnire a publicului cu patrimoniul cultural provenit din valoroasele colecþii Aman ºi Romanescu, aparþinând Muzeului Olteniei ºi Muzeului de Artã. «Prin combinarea materialelor ilustrative ºi a pieselor din patrimoniul cultural, expoziþia îºi propune sã prezinte momente importante din viaþa muzeului: ocupaþia germanã din timpul primului rãzboi mondial, efervescenþa vieþii culturale interbelice, a doua conflagraþie mondialã, perioada Republicii Populare», precizeazã reprezentanii Muzeului Olteniei. Expoziþia invitã vizitatorul sã parcurgã harta descoperirilor arheologice din zona Olteniei ºi sã cunoascã materialul provenit din aceste cercetãri: obiecte de silex ºi topoare de piatrã de la Toceni ºi Cârcea, vase aparþinând culturii Gârla Mare (Bistreþ ºi Ghidici), ceramicã romanã ºi medievalã. Expunerea acordã o atenþie deosebitã obiectelor de patrimoniu din colecþiile Aman ºi Romanescu, piese de mobilier din secolul al XIX-lea, arta decorativã strãinã ºi româneascã, tablouri ºi graficã, semnate Theodor Aman, obiectele personale ce înnobilau cândva locuinþele familiilor Aman ºi Romanescu. O secþiune a expoziþiei pune în valoare patrimoniul Secþiei de Etnografie a Muzeului Olteniei, secþiune ce confirmã istoric ºi socio-cultural un spaþiu distinct, identitar, al unei provincii bogate în tradiþii ºi limbaje tradiþionale, atât materiale cât ºi spirituale, adaugã reprezentanii muzeului. Are în patrimoniu aproape de bunuri culturale! Continuator direct al Muzeului Regional de Antichitãþi ºi Etnografie, înfiinþat la 1 aprilie 1915, din iniþiativa profesorului de istorie ªtefan Ciuceanu, Muzeul Olteniei devine astfel, un muzeu peren datoritã eforturilor neîntrerupte de tezaurizare a culturii materiale, spirituale ºi a evenimentelor memorabile. Fundamentarea ca instituþie muzealã a fost determinatã de acþiunile unor personalitãþi politice ºi de artã ale Craiovei, precum Alexandru ºi Aristia Aman, Nico- lae P. Romanescu, primar al Craiovei, ªtefan Ciuceanu, Elefterie Cornetti, Marin Demetrescu, Marius Metzulescu, C.S. Nicolãescu Plopºor, Alfred Vincenz. Un moment important în funcþionarea muzeului l-a constituit anul 1928, când s-a hotãrât ca Muzeul de Istorie Naturalã a Craiovei, ce gestiona colecþiile Muzeului Regional de Antichitãþi ºi Etnografie, sã funcþioneze sub denumirea de Muzeul Regional al Olteniei, condus de profesorul Marin Demetrescu. În acest context, specialiºtii muzeului craiovean au devenit creatorii primei instituþii de cercetare ºtiinþificã, arheologicã, etnograficã, de ºtiinþele naturii, cei care au redactat primele monografii, reviste ºi studii de specialitate. Numai misiunea nobilã a Muzeului Olteniei, a activitãþii muzeografilor, conservatorilor ºi restauratorilor, de tezaurizare, a fãcut ca, în Craiova, sã ne bucurãm de existenþa unui foarte valoros ºi impresionant patrimoniu cultural, mobil, din România. Vreme îndelungatã, din 1915 ºi pânã la înfiinþarea Universitãþii din Craiova, muzeul a fost singura instituþie care ºi-a propus sã cerceteze istoria, etnografia, flora ºi fauna zonei, a fost cel care a militat cu toatã forþa pentru a împiedica distrugerea sau înstrãinarea mãrturiilor care atestã cultura ºi civilizaþia poporului român. Dacã în anul 1927 Muzeul Olteniei deþinea piese, iar în 1955, peste , la sfârºitul anului 2014 patrimoniul instituiei ajunsese la bunuri culturale, multe dintre ele de foarte mare valoare istoricã ºi artisticã. Dupã anul 1989, eforturile specialiºtilor din muzeu s-au îndreptat spre consolidarea, restaurarea ºi modernizarea sediilor. A urmat apoi organizarea expoziþiilor permanente pe baza bogatului patrimoniu existent. Realizate într-o manierã modernã, accesibilã diferitelor categorii de vizitatori, expoziþiile reprezintã o invitaþie adresatã tuturor iubitorilor de frumos. În discursul muzeografic al ultimilor ani, Muzeul Olteniei a fost sprijinit constant de Consiliul Judeþean Dolj, în subordonarea ºi administrarea cãruia se aflã. Teatrul Naþional Craiova îi aºteaptã pe elevi cu 10 reprezentaþii în Sãptãmâna altfel «Sunt spectacole în note dominante ce þin, uneori ca un amalgam, de drama ºi comedia de moravuri, dar ºi spectacole dupã texte contemporane care pun reflectorul pe exerciþiul valorilor, drepturilor, atitudinilor ºi comportãrilor ce stau la baza convieþuirii în societate ºi care favorizeazã simþul apartenenþei la comunitate. Va fi o sãptãmânã fulminantã, asemenea unui mini-festival, în care publicul oltean de teatru va putea viziona, zilnic, douã reprezentaþii sau poate chiar mai multe», spun reprezentanþii TNC. Astfel, tinerii, ºi nu numai, sunt aºteptaþi sã (re)vadã Spargerea dupã Rãzvan În sãptãmâna 6-10 aprilie 2015 dedicatã programului ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!, Teatrul Naþional Marin Sorescu din Craiova propune elevilor, studenþilor, cadrelor didactice ºi pãrinþilor o serie de 10 reprezentaþii ale unor piese reprezentative din dramaturgia româneascã ºi mondialã. Petrescu (regia: Dragoº Mu- ºoiu) ºi O noapte furtunoasã de I.L. Caragiale (regia: Mircea Corniºteanu) luni, 6 aprilie; Profu de religie de Mihaela Michailov (regia: Bobi Pricop) ºi O scrisoare pierdutã de I.L. Caragiale (regia: Mircea Corniºteanu) marþi, 7 aprilie; Prostia omeneascã de Ion Creangã (regia:alexandru Boureanu) ºi Profu de religie miercuri, 8 aprilie; Prostia omeneascã ºi Nãpasta de I.L. Caragiale (regia: Kincses Elemer) joi, 9 aprilie; Înºir-te, mãrgãrite! de Victor Eftimiu (regia: Alexandru Boureanu) ºi Tartuffe de Moliere (regia Kincses Elemer) vineri, 10 aprilie. Reprezentaþiile încep la ora 17.00, respectiv În funcþie de solicitãrile venite din partea instituþiilor de învãþãmânt pentru grupuri de elevi, existã disponibilitatea de a prezenta spectacole ºi suplimentar programului anunþat, pe tronsoanele orare convenite, dimineaþa sau seara, adaugã reprezentanþii TNC. Pentru grupuri organizate de minimum 20 de elevi sau studenþi, preþul unui bilet este de 10 lei. Biletele la spectacole pot fi procurate de la agenþia teatralã, din strada A.I. Cuza nr. 11, cu program zilnic de la 9.30 la 18.30, telefon , sau online pe ºi C M Y C K M Y K

10 actualitate 10 / cuvântul libertãþii marþi, 31 martie 2015 BLOG / NOTES GEORGE POPESCU Vargas Llosa: literatura între un NU lumii ºi un DA vieþii De la Borges, Sabato, Marquez, Fuentes, Llosa ºi alþi câþiva scriitori ce-au pus America Latinã pe harta marii literaturi din ultimul secol întrebarea cu privire la resortul acestui neaºteptat ºi, în parte, nescontat succes n-a contenit sã ne obsedeze. Au fost invocate, pe rând ori împreunã, când principiul axiomatic, cu origini în estetica vichianã, al sãrãciei ºi al crizei ca suporturi ale creativitãþii, când tumultuoasele istorii ale Lumii Noi, disputatã între o savuroasã oralitate culturalã aborigenã ºi dorinþa de hegemonie, la nivel spiritual, a conchistatorilor spanioli ori portughezi. O realitate, mai puþin cunoscutã Occidentului ataºat doar de marile reuºite ºi opace la rãdãcinile mai profunde ale succesului, e aceea cã, prin veacurile postcolumbiene, n-au lipsit cãrturari de marcã, autori a unor opere durabile, comparabile cu cele ale contemporanelor lor din Anglia, din Franþa ºi, în general, din Lumea Veche. Peruanul Mario Vargas Llosa e, poate, cel mai controversat dintre geniile Americii de Sud, mai aproape, prin destin, de columbianul Garcia Marquez, chiar dacã, ideologic vorbind, s-a situat, într-un moment de rãscruce al carierei sale, de partea opusã. Iatã cã, dupã Nobelul din 1910, cucerit la decenii distanþã de autorul Veacului de singurãtate, întors definitiv în Europa ºi abandonând irevocabil un proiect politic discutat ºi discutabil, Llosa pare a fi revenit, cumva ºi mântuit, la o poziþie pe care o anunþase încã de la primele sale capodopere, îndeosebi de la Oraºul ºi câinii : romanul ºi, deci, literatura în general, trebuie sã asume sarcina unei opoziþii faþã de lume, unicã ºansã spre a ajunge la maxima afirmare a vieþii. Un roman, afirma el în ultimele conferinþe susþinute prin diverse cetãþi culturale europene, e tentaþia, ºansa ºi oportunitatea unui categoric NU. A ºti sã spui NU reprezintã dintotdeauna înþelepciunea literaturii, a celei care rezistã. ªi care dureazã. De fapt, a spune NU cu Capul ºi DA cu Inima. Astfel, nu-i deloc un accident faptul cã ultimul roman al scriitorului peruan ce va împlini în toamna viitoare 78 de ani ne aminteºte cã locul literaturii se aflã totdeauna în bãncile Opoziþiei. A Opoziþiei faþã de Putere, oricare ar fi aceasta, dar mai ales faþã de Lume, aºa cum e orânduitã aceasta ºi cum ajunge sã se lasã orânduitã. Eposul acestui ultim roman publicat cu mai bine de un an în urmã ºi purtând un titlu de o simplitate dezarmantã, Eroul discret, sugereazã faptul cã romanul literar a nu se confunda cu numeroasele romane cu iz comercial ºi/sau consumistic ia obligatoriu loc în bãncile Opoziþiei, opunând un NU hotãrât Lumii, fãrã însã a pretinde o putere despoticã de veto, ci doar forþa insurecþionalã, mediatã, de a se pronunþa împotrivã, de pe poziþia celui ce se recunoaºte minoritar, care va ieºi de fiecare datã învins de la urne, chiar dacã de fiecare datã triumfãtor în aule graþie capacitãþii de a acapara prin elocvente discursuri despre cauze pierdute. Protagonistul romanului e Felicito Yanaqué, fiu al unui nefericit metis ºi al unei mame renegate ce l-a abandonat în faºã, care ajunge, graþie inteligenþei ºi chibzuinþei ºi cu preþul multor sacrificii, proprietarul mulþumit de sine ºi de lume al unei mari firme de transport. Cum însã viaþa ºi Lumea pervertitã ca totdeauna nu-i dau pace, primirea unei scrisori de ameninþare cu moartea i-l readuce în memorie pe tatãl cãruia îi datoreazã caracterul de luptãtor ºi care-i indicã unicul drum de urmat, cel al rezistenþei la ºantaj ºi al luptei împotriva clanului mafiot care îl ºicaneazã. Va rezista, dar nu doar graþie deciziei acelui NU contra abuzului ºi ºantajului, ci, dimpotrivã, afirmãrii cu simplitate ºi naturaleþe a dreptului vieþii de a se institui ca unic element de consistenþã ideaticã ºi expresivã a literaturii ºi, în genere, al vocaþiei creative a individului uman în singularitatea sa pe pãmânt. Încã un exemplu ºi, deopotrivã, un test al rezistenþei literaturii din acea Lume Nouã devenitã, prin contaminare, de-acum ºi ea la fel de Veche ca ºi cea a noastrã, din spatele unor milenii cu care prea risipitori ne fãlim. Profesorii români studiazã Holocaustul Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj a trimis, cãtre instituþiile de învãþãmânt aflate în subordine, o circularã prin care cadrele didactice au fost înºtiinþate cã îºi pot trimite dosarele, astfel încât sã poatã beneficia, în perioada august 2015, de un curs de formare profesionalã pe problema Holocaustului. 31 martie este data-limitã de depunere a cererilor, înscriindu-se, pânã ieri, douã cadre didactice care ºi-au manifestat dorinþa de a participa, la Ierusalim, la aceastã acþiune. Este o adevãratã istorie, care meritã rezumatã. În 2004, Guvernul Adrian Nãstase a emis o Hotãrâre, care a cãpãtat putere legislativã, astfel încât data de 9 octombrie a fiecãrui an a devenit, în România, Ziua de Comemorare a Holocaustului. S- a hotãrât, atunci, ca România sã se înscrie în procesul de evaluare ºi asumare a faptelor petrecute în vremea celui de-al doilea rãzboi mondial. Tot în acel an, s-a semnat, între Institutul Yad Vashem (Ierusalim) de studiere a Holocaustului ºi Ministerului Educaþiei, actualul Minister al Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice, un Memorandum prin care cadre didactice din România vor participa la simpozioane dedicate Holocaustului. Institutul israelian se obligã sã achite cheltuielile de transport in- Universitatea din Craiova, prin Facultatea de Drept ºi ªtiinþe Sociale Departamentul de ªtiinþe Sociale, celebreazã profesia de asistent social, împreunã cu autoritatea competentã în domeniu Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din România. Anul acesta, sub egida temei stabilite de Federaþia Naþionalã a Asistenþilor Sociali (IFSW) Promovarea demnitãþii ºi valorii oamenilor, evenimen- tern, cazare ºi masã, iar partea românã trebuie sã plãteascã tot ceea ce þine de asigurãri medicale, diurnã ºi transport internaþional. De atunci, profesorii cu capabilitãþi în istorie ºi care au atestate de participare la acþiuni dedicate comemorãrii Holocaustului au participat neîntrerupt la aceste acþiuni, iar judeþul Dolj nu a lipsit din aceastã paletã. La fel se va întâmpla ºi în acest an. Doi profesori doljeni pregãtiþi sã meargã la specializare Circulara emisã de cãtre MECª a fost fãcutã cunoscutã ºi cadrelor didactice din Dolj. Astfel, toþi cei interesaþi au putut sã-ºi depunã cererile ºi dosarele aferente pentru a fi acceptaþi în acest program. Asistenþa Socialã temã de simpozioane ºi conferinþe ºtiinþifice tele organizate urmãresc sã evidenþieze progresele în domeniu ºi rolul asistenþei sociale în comunitate. Astfel, la ora 11.00, în Sala 464 A, din sediul central al Universitãþii din Craiova, va avea loc o sesiune de comunicãri studenþeºti, iar de la ora 14.00, în Sala 444, va urma o conferinþã ºtiinþificã, evenimentele fiind circumscrise teme amintite. CRISTI PÃTRU «Am trimis tuturor instituþiilor de învãþãmânt comunicarea ministerului. I-am atenþionat cã nu pot participa la acest seminar cadrele didactice care au urmat, la propunerea MECª, cursuri de formare, în strãinãtate, pe aceastã problematicã. De-a lungul timpului, am avut, an de an, câte douã cadre didactice care au fost acceptate în program. România are repartizate 15 locuri. Sigur, dacã sunt mai multe cereri, trebuie urmatã o selecþie, dar, cel puþin la Dolj, nu au fost probleme. În acest an, ºi-au depus dosarele doi profesori unul de la Liceul Teologic Adventist Craiova ºi celãlalt de la Liceul Traian Vuia», a precizat prof. Traian Dorobanþu, inspector de istorie la ISJ Dolj. La sfârºitul sãptãmânii trecute, în zona Selgros a fost pusã piatra de temelie a unui nou lãcaº de cult. Biserica va purta hramul Sf. Arhidiacon ªtefan ºi pe cel al Sf. Grigorie Decapolitul. La ceremonie a fost prezent IPS Irineu, Arhiepiscop al Craiovei ºi Mitropolit al Olteniei. Acesta a fost însoþit de un sobor de preoþi ºi de consilierul cultural al Arhiepiscopiei Craiova, Pãrintele Grigore Vulcãnescu. IPS Elevii, interesaþi de studierea Holocaustului Comemorarea Holocaustului nu þine numai de specializarea profesorilor. Astfel, au loc, an de an, manifestãri destinate elevilor, prin care aceºtia sã cunoascã istoria. «Au loc diverse concursuri, la care elevii participã cu entuziasm. Chiar vor sã cunoascã ceea ce s-a întâmplat atunci. Numai în 2014, am avut manifestãri la liceele ºi ºcolile gimnaziale din judeþ, ºi amintesc numai câteva: ªcoala Gimnazialã Constantin Gerota Calafat, ªcoala Gimnazialã Fratoºtiþa, ªcoala Gimnazialã Negoi, ªcoala Gimnazialã Terpeziþa, Liceul Petre Baniþã Cãlãraºi, Colegiul Naþional Nicolae Titulescu, ªcoala Gimnazialã Amza Pellea Bãileºti, Liceul Tehnologic ªtefan Anghel Bãileºti, Liceul Charles Laugier Craiova, Liceul Teoretic Independenþa Calafat, Liceul de Artã Marin Sorescu Craiova, Colegiul ªtefan Odobleja Craiova, Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Craiova etc. Consider cã aceste manifestãri, ca ºi cursurile din Israel sunt benefice pentru învãþãmânt», a mai spus Traian Dorobanþu. Cei care participã la seminariile de la Ierusalim primesc diplome care le pot folosi în carierã, iar dacã au ºi cursuri de formatori pot iniþia proiecte în acest sens. La momentul actual, în Dolj sunt atestaþi ca formatori trei profesori în domeniul Holocaustului. CRISTI PÃTRU S-a pus piatra de temelie a unei noi biserici Irineu le-a spus enoriaºilor cã a zidi o bisericã este lucrul cel mai de preþ din aceastã lume, pentru cã biserica este Casa Tatãlui Ceresc. Aceastã casã, Tatãl a zidit-o, Fiul a întãrit-o ºi Duhul Sfânt a sfinþit-o. Prin urmare, lucrarea pe care noi o împlinim în aceastã sâmbãtã din Postul Sfintelor Paºti nu este o întâmplare, ci o rânduialã divinã. CRISTI PÃTRU

11 marþi, 31 martie 2015 externe cuvântul libertãþii / 11 Marea Britanie: Parlamentul dizolvat în vederea alegerilor legislative Premierul britanic David Cameron a fost primit în audienþã, ieri, la Palatul Buckingham, de Regina Elisabeta a II-a, moment care marcheazã lansarea oficialã a campaniei pentru alegerile parlamentare din 7 mai. Potrivit practicii de zeci de ani din politica britanicã, premierul depune demisia guvernului în faþa Reginei la o datã stabilitã la alegerea sa, înainte de a se declan- ºa dizolvarea Parlamentului ºi convocarea alegerilor. La sfârºitul lunii martie, media sondajelor stabilitã de BBC îi plasa pe conservatori ºi laburiºti la 34% din intenþiile de vot, egalitate ce dureazã de ºase luni. UKIP, care a triumfat în 2014 la alegerile pentru Parlamentul European (PE), se situeazã pe locul al treilea, cu 13%, urmat de libe- ral-democraþi (8%), Verzi (5%) ºi celelalte partide, inclusiv SNP, luate împreunã (6%). Ieri, imediat dupã ce s-a întors de la Palatul Buckingham, Cameron a declarat, în faþa sediului Guvernului, cã alegãtorii au de fãcut o alegere clarã între el ºi liderul laburist Ed Miliband. David Cameron a afirmat cã în cinci ani a pus Marea Britanie din nou pe picioare, iar conservatorii oferã o conducere puternicã ºi o þarã sigurã, în timp ce Miliband ar oferi o þarã în haos economic. El a avertizat cã, dacã alegãtorii îl vor vota pe Miliband, familiile britanice se vor confrunta cu o creºtere a taxelor în valoare de de lire sterline (4.000 de euro). Liderul liberal-democrat, vicepremierul Nick Clegg, a preconizat cã un nou Victorie a UMP la alegerile departamentale din Franþa Opoziþia de dreapta din Franþa a obþinut duminicã o victorie detaºatã în faþa socialiºtilor aflaþi la putere în turul doi al alegerilor departamentale. Partidul de dreapta UMP, condus de fostul preºedinte Nicolas Sarkozy, ºi aliaþii sãi de centru (UDI) ºi-au asigurat controlul asupra a 65 pânã la 71 de departamente din totalul de 101. Frontul Naþional (FN, extremã dreapta) a câºtigat numeroase mandate de consilieri, un magnific succes în opinia preºedintei Marine Le Pen care ºi-a exprimat satisfacþia pentru nivelul electoral excepþional al partidului sãu, soclu al victoriilor de mâine. Partidul nu a reuºit însã sã preia conducerea în niciun departament. Stânga a deþinut pânã în prezent 61 din cele 101 de departamente, însã, ieri, estimãrile îi mai acordau numai 28 pânã la 35 de departamente. Printre pierderile simbolice, Corrèze (sud-vest) departamentul preºedintelui Franþei, François Hollande, ºi Essonne, în apropiere de Paris, fief al premierului Manuel Valls, au basculat la dreapta. Scrutinul de duminicã a fost din nou ignorat de jumãtate dintre cei aproape 40 de milioane de francezi chemaþi la urne, potrivit sondajelor realizate. SUA: Incident armat în apropierea sediului NSA Un incident armat a avut loc ieri în faþa uneia dintre intrãrile în sediul Agenþiei de Securitate Naþionalã din SUA (NSA) de la Fort Meade (statul Maryland), douã persoane fiind rãnite, potrivit postului de televiziune american CBS. Un bãrbat a intrat cu maºina într-una dintre porþile de acces. Agenþii de pazã au deschis imediat focul, iar atacatorul a fost împuºcat mortal. Incidentul a avut loc la cartierul general al NSA, situat la 35 de kilometri de Washington DC. În timpul atacului a fost distrusã ºi o maºinã a poliþiei. Zona a fost imediat încercuitã, iar autoritãþile încearcã sã stabileascã motivul atacului. La începutul lunii, FBI a arestat un bãrbat care a deschis focul asupra aceleiaºi clãdiri. Guvern de coaliþie va fi format dupã alegeri. Pãrerea mea este cã era guvernãrii unui singur partid s- a încheiat în politica britanicã. Ultimul lucru de care are nevoie þara este sã alunece spre stânga sau spre dreapta ºi exact asta ameninþã sã facã partidele Conservator ºi Laburist, a afirmat el. La rândul sãu, liderul laburist Ed Miliband a încercat sã câºtige sprijinul mediului de afaceri, avertizând cu privire la pericolul ca Marea Britanie sã pãrãseascã Uniunea Europeanã. Nimic nu ar fi mai rãu pentru þara noastrã sau pentru marile firme de export decât sã jucãm jocuri politice cu apartenenþa la UE. David Cameron înþelegea asta. Dar în ultimii cinci ani locul nostru în Uniunea Europeanã a devenit tot mai Departamentul australian pentru imigraþie a dezvãluit accidental datele personale ale liderilor mondiali care au participat la ultimul summit G20. Un angajat al agenþiei a trimis din greºealã numerele de paºaport, detaliile despre vizã ºi alte date personale ale liderilor care participau la summit organizatorilor Cupei Asiei la fotbal. Preºedintele american Barack Obama, cel rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel, preºedintele chinez Xi Jinping, premierul indian Narendra Modi, cel japonez Shinzo Abe, preºedintele indonezian Joko Widodo ºi prim-ministrul britanic David Cameron se aflã printre cei care au nesigur, a apreciat el. Pe de altã parte, campania liderului partidului antieuropean ºi antiimigraþie UKIP, Nigel Farage, se bazeazã pe respingerea UE, consolidarea frontierelor, fonduri suplimentare de trei miliarde de lire sterline (4,09 miliarde de euro) pentru sistemul de sãnãtate ºi renunþarea la impozite pentru salariul minim. UE ºi Grecia continuã negocierile Comisia Europeanã a anunþat ieri cã Grecia ºi UE ºi-au continuat negocierile constructive cu privire la lista reformelor ce condiþioneazã reluarea ajutorului financiar acordat acestei þãri, însã nu sunt încã pe punctul a le finaliza. Nu am ajuns încã acolo, a declarat purtãtorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE) Margaritis Schinas, întrebat în timpul unui briefing de presã cu privire la finalizarea listei de mãsuri de redresare pe care Atena s-a angajat sã le prezinte creditorilor sãi (UE, Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Centralã Europeanã). Faptul cã experþii celor douã partide au lucrat tot weekendul ºi continuã ºi azi, atât la Atena, cât ºi la Bruxelles, este un semn pozitiv privind hotãrârea lor de a se angaja de o manierã constructiv, a mai spus Schinas. Instituþiile care crediteazã Grecia au cerut iniþial o listã completã de reforme pentru luni, în baza cãreia miniºtrii de finanþe ai zonei euro sã poatã conveni, în timpul sãptãmânii, asupra reluãrii vãrsãmintelor de împrumuturi cãtre aceastã þarã, a cãrei visterie este aproape goalã. Precizând faptul cã îi revine zonei euro sã fixeze viitoarele etape, purtãtorul de cuvânt al Comisiei Europene nu a evocat data unei viitoare reuniuni a Eurogrup, ci doar a unei posibile reuniuni pregãtitoare, înainte de Paºti. Scopul negocierilor este sã se asigure cã lista este în acelaºi timp credibilã ºi globalã, a subliniat acesta. Premierul grec, Alexis Tsipras, s-a declarat încrezãtor duminicã în ceea ce priveºte un sfârºit fericit al acestor negocieri, chiar dacã partea europeanã a trimis balonul în terenul grec, subliniind cã rãmân multe lucruri de precizat. Atena, care respinge orice mãsurã recesionistã, afirmã cã a elaborat un program de reforme, în special în materie de luptã împotriva fraudei fiscale, susceptibile sã garanteze pentru 2015 o cotã de creºtere cu 1,4% a PIB ºi un excedent primar de 1,5%. Datele personale ale lui Putin, Obama ºi Merkel, dezvãluite accidental de organizatorii summitului G20 participat la summitul de la Brisbane (Australia) din noiembrie ºi ale cãror date au fost dezvãluite. Datele personale dezvãluite includ numele, data naºterii, titulatura, naþionalitatea, numãrul de paºaport, numãrul de vizã pentru 31 de lideri internaþionali care au participat la summitul G20, se aratã într-un trimis de un ofiþer al departamentului pentru imigraþie cãtre comisarul pentru viaþa privatã. Ofiþerul a scris cã este improbabil ca informaþia sã fi ajuns în domeniul public ºi cã absenþa altor date personale de identificare limiteazã în mod semnificativ riscul unei breºe. Persoana neautorizatã sã primeascã acest a ºters mesajul definitiv. Comitetul local de organizare a Cupei Asiei nu crede cã e- mailul poate fi accesat, recuperat sau stocat în altã parte în sistem, afirmã ofiþerul pentru imigraþie, care recomandã apoi ca aceastã eroare sã nu fie adusã la cunoºtinþa liderilor mondiali. Având în vedere cã riscurile unei breºe sunt considerate foarte scãzute ºi acþiunile luate pentru a limita distribuirea ulterioarã a ului, nu consider necesar sã notificãm clienþii, a scris acesta. Aceste recomandãri ar putea intra însã în contradicþie cu legile privind intimitatea din unele þãri din care provin liderii respectivi.

12 publicitate 12 / cuvântul libertãþii marþi, 31 martie 2015 Anunþul tãu! Referitor la anunþul din data de ºi prin care Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova anunþã scoaterea la concurs a postului de director financiar contabil în perioada aprilie 2015 post specific Comitetului Director, venim cu urmãtoarele precizãri: - data limitã de depunere a dosarelor de înscriere la concurs este , orele 15.00; - interviul de selecþie se va susþine pe data de 24 aprilie 2015, orele S.C. TTS S.A. Bucureºti punct de lucru Port Bechet anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de obþinere a autorizaþiei de mediu privind activitatea MANIPU- LARE DEPOZITARE CEREALE ªI ÎNGRêÃMINTE ce se desfãºoarã în Port Bechet. Informaþiile privind potenþialul impact asupra mediului pot fi consultate la sediul APM Dolj, Craiova, str. Petru Rareº, nr.1, zilnic între orele Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Dolj pânã la data de Asociaþia Vasiliada contracteaza servicii formare profesionala (organizare cursuri de calificare) in cadrul proiectului POSDRU/139/5.2/G/ Vor fi organizate cursuri pentru ocupatiile FRIZER, BRUTAR, LU- CRATOR IN STRUCTURI PENTRU CONSTRUCTII. Cursurile se vor desfasura in localitati din mediul rural din judetele Dolj si Gorj. Criteriul aplicat pentru atribuirea contractului va fi preþul cel mai scãzut. Operatorii economici interesaþi sunt invitati sã transmitã o ofertã de preþ, pânã la data de , ora Documentatia pentru ofertanti si informatii suplimentare pot fi solicitate la adresa de mail: smaranda.spatarelu@asociatiavasiliada.ro. ANIVERSÃRI Cu prilejul aniversãrii zilei de naºtere colegii din cenaclul Epigramiºtilor olteni ºi revistei Cugetul ureazã domnului preºedinte PETRE GIGEA GORUN viaþã lungã, multã sãnãtate, noi succese în plan epigramatic ºi La Mulþi Ani. CERERI SERVICIU Instalator cu experienþã solicit angajare. Telefon: 0762/ Doamnã cu experienþã - îngrijesc copil. Telefon: 0728/ Vânzãtoare presã, covrigi, produse patiserie ºi magazin second-hand. Telefon: 0747/ OFERTE SERVICIU Comunitatea Evreilor din Craiova angajeazã îngrijitor pentru oameni în vârstã. Solicitãm persoane vârsta ani. Relaþii la telefon: 0351/ , zilnic între orele MEDITAÞII MEDITAÞII limba englezã ºi limba spaniolã pentru copii. Preþ avantajos. Telefon: 0746/ PRESTÃRI SERVICII Execut instalaþii sanitare la preþ avantajos. Telefon: 0766/ Filmãri foto video de calitate superioarã la preþuri avantajoase. Telefon: 0766/ Tapiþer la domiciliu. Telefon: 0768/ ; 0351/ Societate de contabilitate oferim servicii de calitate ºi complete la preþuri avantajoase. Telefon: 0742/ Persoanã serioasã îngrijesc bãtrâni pentru cedare locuinþã. Rog seriozitate. Telefon: 0723/ Familie serioasã îngrijim bãtrâni. Telefon: 0765/ ; 0760/ Þin evidenþã contabilã. Telefon: 0722/ ; 0771/ VÂNZÃRI GARSONIERE Vând garsonierã semidecomandatã etaj 4, Craiova str. Caracal. Telefon: 0351/ APARTAMENTE 2 CAMERE Vând 2 camere, ultracentral, ultralux, A.C., internet, renovat complet. Telefon: 0762/ Vând apartament 2 camere Calea Unirii. Telefon: 0742/ ; 0351/ CAMERE Particular, vând apartament 4 camere, parter, zona Caracal. Telefon: 0724/ ; 0746/ S.C. ERPIA SA anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de obþinere a autorizaþiei privind activitatea 2363 FABRI- CAREA BETONULUI; FA- BRICAREA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE NEMETALICE nca. ce se desfãºoarã în Bulevardul Dacia, nr. 5b. Informaþiile privind potenþialul impact asupra mediului pot fi consultate la sediul APM Dolj, str. Petru Rareº, nr. 1, zilnic între orele Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Dolj pânã la data de Vând 4 camere decomandate, toate îmbunãtãþirile Brazdã. Telefon: 0745/ CASE VÂND CASà DOUà ETAJE ÎN Vîrvoru de Jos, 2000 mp teren, preþ negociabil. Telefon: 0761/ Vând casã 6 camere, Podari Livezi, cu 4000 mp teren ºi 8 ha teren arabil urgent, convenabil. Telefon: 0722/ VÂND VILÃ, ZONà CENTRALÃ, LÂN- Gà FACULTATEA DE AGRONOMIE, 6 CAMERE, 2 BÃI, BUCÃTÃRIE, PAR- TER+ ETAJ, POD, SUBSOL, GARAJ, TEREN 462 MP. Telefon: 0726/ Vând casã la Negoieºti cu vie, fântânã, garaj, gard din beton-fier ºi teren agricol. Telefon: 0723/ Vând casã comuna Calopãr nr. 241, teren 2800 mp. Telefon: 0767/ Proprietar vând casã Bordei, str. Carpenului P+ M, teren 700 mp, pomi fructiferi, vie. Telefon: 0752/ Vând casã în comuna Goieºti. Preþ negociabil. Telefon: 0756/ Vând vilã P + M mp teren comuna Cernãteºti, sat Raznic. Telefon: 0769/ Vând casã 500 mp teren zonã centralã, idealã afaceri. Telefon: 0730/ Vând casã + anexe gospodãreºti în centrul comunei Periºor cu teren 17 ari, preþ negociabil. Telefon: 0751/ ; 0730/ TERENURI Vând teren str. Dobrogei. Telefon: 0761/

13 marþi, 31 martie 2015 S.C. EXPERT PREV S.R.L. EXPERIENÞA NE RECOMANDÃ Cele mai înalte standarde de profesionalism Suntem la dispoziþia dumneavoastrã: SSM Securitate ºi Sãnãtate în Muncã (Protecþia Muncii) Situaþii de Urgenþã Prevenirea ºi Stingerea Incendiilor (P.S.I)- Protecþia civilã Întocmirea Documentelor Iniþiale Evaluare de risc de accidente ºi îmbolnãvire profesionalã Întocmire plan de intervenþie Managementul Mediului Relaþii la telefoanele: 0766/ ºi 0760/ Vând 400 mp teren intravilan în Segarcea, str. Unirii, nr. 29F( în spatele Liceului), 13 m la stradã, cadastru. Preþ 15 lei/m.p. Telefon: 0251/ ; 0740/ Vând teren intravilan Podari, 673 mp, fundaþie, cu utilitãþi, euro. Telefon: Vând teren arabil extravilan oraº Calafat pe lângã pod. Telefon: 0771/ ; 0351/ Vând teren intravilan 2800 mp în Craiova. Telefon: 0722/ OCAZIE! Vând teren pentru casã, 800 mp Predeºti, 16 km, zonã pitoreascã, ideal pt. Casã vacanþã, apã curent pe teren, 4000 Euro. Telefon: 0762/ Vând drepturi teren intravilan 380 mp Craiova. Telefon: 0766/ Vând mp teren pe ºoseaua Craiova - ªimnicul de Sus la 600 m de lacul Tanchiºtilor - între vile. Telefon: 0351/ Vând mp Bãile Govora, toate utilitãþile, împrejmuit, studiu geotehnic, lângã pãdure. Telefon: 0744/ ; 0351/ Ocazie! Vând, închiriez teren, Calea Bucureºti, km 9, ideal halã, showroom, 1000 m, benzinãrie, parc auto, sau schimb cu apartament. Telefon: 0762/ Vând teren 3000 mp în satul Urzica Mare, la strada principalã, ultra-central, cu utilitãþi. Preþ 1,5 Euro/ mp. Telefon: 0763/ Vând 4200 mp teren intravilan la 7 km de Craiova. Telefon: 0727/ publicitate CENTRUL COMERCIAL SUCPI vã oferã spaþii moderne, la cele mai bune preþuri!!! Te e aºteptãm în Calea Bucureºti, strada Grigore Pleºoianu, sã închiriezi un stand, sã începi propria afacere. Nu mai sta pe gânduri! Fii un om hotãrât ºi sunã la numãrul de telefon: 0251/ Vând 3690 mp teren intravilan în Cârcea, Tarlaua 17. Telefon: 0721/ Vând 2 loturi 500 mp cartier ªimnicu de Jos la DJ, cadastru fãcut. Telefon: 0744/ Teren stradal, utilitãþi, 1500 mp, Drumul Muntenilor - Craiova, 40 Euro/mp. Telefon: 0724/ AUTO ROMÂNEªTI Vând pentru piese de schimb autoturism DACIA anul fabricaþiei Autoturismul este în stare de funcþionare. Telefon: 0765/ STRÃINE Vând MATIZ, 2008, km. Telefon: 0764/ Vând Renault Clio 2003 full, 1800 euro negociabil. Telefon: 0766/ Vând Solenza motor Clio, benzinã, 2004, consum 4%, Km, culoare alb, 1000 Euro. Telefon: 0749/ VÂNZÃRI DIVERSE Vând baloþi de lucernã, calitate, preþ negociabil. Telefon: 0767/ ; 0764/ Vând douã locuri de veci cu capac, în ciment la Cimitirul Roboaica ºi douã locuri nefãcute. Telefon: 0766/ ºi 0760/ Vând sobã deosebitã din teracotã ºi ma- ºinã de cusut Uberdeck. Telefon: 0757/ Vând 2 uºi metalice jumãtate tablã ºi geam 1,52x52,3 giurgiuvele cu geam vopsite, chituite 1,20x52. Telefon: 0770/ Vând cazan þuicã aramã capacitate mare. Telefon: 0728/ Vând 2 locuri de veci suprapuse, amenajate cu plãci, gard ºi cruce, cimitirul Lascãr Catargiu - Craiova. Telefon: 0728/ cuvântul libertãþii / 13 Centrul Comercial SUCPI anunţă programul de lucru: Luni - Vineri , Sâmbătă , Duminică Vând ieftin mobilã apartament. Telefon: 0251/ Vând ghete iarnã, autoderapante, piele naturalã, import, nefolosite nr. 45, cãrucior copil, puþin folosit. Telefon. 0723/ Vând maºinã de tricotat SINGER. Telefon: 0351/ Ofer la copii 3 clasoare cu timbre la preþuri foarte foarte mici. Telefon: 0729/ Vând groapã cimitir Roboaica. Telefon: 0746/ Vând þiglã JIMBOLIA, cãpriori ºi cãrãmidã din demolãri. Telefon: 0722/ Vând cutie port armã de vânãtoare metalicã. Telefon: 0721/ Vând giurgiuvele vopsite fãrã toc, presã balotat mase plastice, bicicletã nouã franþuzeascã. Telefon: 0767/ Vând ºase taburele (scaune) din lemn melaminate. Telefon: 0251/ Vând în comuna Sunteºti - Drãgã- ºani, 1 ha vie nobilã pe ºpalieri cu struguri de masã ºi vin, 8400 mp- pãdure. Telefon: 0770/ Vând mobilier din lemn. Telefon: 0755/ Vând portbagaj din fier P.C. adaptabil pe orice autoturism vopsit recent (roºu). Telefon: 0766/ Vând cadru metalic nou pentru handicap, baston pentru handicap, masã sufragerie 6 persoane, preþ negociabil Telefon: 0351/ Vând cãruciar copil, saltea copil, aspirator, sãpun rufe, covoare olteneºti, scoarþã, maºinã de cusut, fotolii. Telefon: 0770/ Vând mobilã dormitor tineret tip MO- BEXPERT. Telefon: 0251/ Vând mobilã pentru farmacie. Telefon: 0755/ Vând abric original fãrã motor. Telefon: 0744/

14 publicitate 14 / cuvântul libertãþii marþi, 31 martie 2015 Centrul Social Sfântul Andrei din comuna Malu Mare pentru gãzduire ºi îngrijire persoane vârstnice Beneficiari: femei ºi bãrbaþi (pensionaþi în condiþiile legii) Condiþii de cazare: -douã locuri în camerã -televizor LED -telefon în camerã -grup sanitar propriu ºi cabinã de duº -lenjerie de pat asiguratã -club relaxare ºi socializare -hranã: trei mese principale ºi douã gustãri în funcþie de regimuri alimentare -supraveghere medicalã permanentã -recuperare psihologicã ºi activitãþi de ergoterapie -zonã verde ºi posibilitãþi de a petrece timpul în aer liber -camerã de vizitã Costul: 1000 lei/lunã Pentru întocmirea dosarului de instituþionalizare ºi relaþii medicale vã aºteptãm la sediul Centrului Social Sfântul Andrei din comuna Malu Mare (lângã Liceul Agricol). Persoanã de contact - Viorel Popescu - asistent social, telefon: 0784/ Vând saltea Dormeo 2/1 m cu husã nefolositã lei, 2 ferestre cu toc ºi geam - 25 lei / bucatã, lustre cu 2-5 braþe - 20 lei / bucatã. Telefon: 0770/ Vând maºinã de spãlat, bazin inox, 50 Ron, cãrucior copil 50 Ron. Telefon: 0773/ ; 0351/ Presã balotat plastic- cutii de bere, bicicletã nouã franþuzeascã, cauciucuri cu jantã Audi A4 de iarnã. Telefon: 0767/ Vând frigider cu congelator ARTIC - nou cu garanþie 3 ani. Telefon: 0745/ DE VÂNZARE. Avantajos, televizor color, putinã salcâm, bicicletã bãrbãteascã. Telefon: 0251/ Vând drujbã electricã Einºel lanþ rezervã lei, pãlãrie fetru 55 nouã 50 lei, burtierã fãrã picior nouã 20 lei. Telefon: 0770/ Vând cinci bare cornier de 70 lungi de 2.80m, trei foi tablã zincatã 2/1 m, televizor color Grunding diagonala 70 cm. Telefon: 0770/ Vând cauciucuri cu jantã 155/13 noi, aragaz voiaj cu douã ochiuri cu butelie, polizor unghiular (flex) D 125/ 850 W, foarfecã tãiat tablã de banc, canistrã aluminiu nouã 20 l, reductor oxigen sudurã, alternator 12V nou, delcou aprindere Dacia 1310 nou, arzãtoare gaze sobã D 600 mm. Telefon: 0251/ Vând cãrucior pentru copil. Telefon: 0770/ Vând maºinã de spãlat, dormezã nouã ºi alte lucruri casnice. Telefon: 0251/ Vând 4 jante + anvelope CIELO 185/60 R RON. Telefon: 0731/ Vând 2 televizoare. Telefon: 0757/ ; 0785/ Maºinã de cusut Ileana, maºinã de cusut de cismãrie veche, maºinã de scris defectã. Telefon: 0251/ CUMPÃRÃRI DIVERSE Cumpãr fosã septicã nefolositã. Telefon: ; 0731/ Cumpãr uruitoare cereale, grâu, porumb. Telefon: 0721/ ÎNCHIRIERI OFERTE Familie serioasã cautã casã fãrã chirie (contra ajutor). Telefon: 0761/ Închiriez garsonierã Brazda lui Novac, zona Simplon. Telefon: 0746/ Închiriez magazin stradal, cu toate utilitãþile, Dezrobirii. Telefon: 0351/ ; 0755/ Închiriez spaþiu comercial. Telefon: 0744/ MATRIMONIALE Pensionar 66/160/ 69, nefumãtor doresc pensionarã 60 ani, de la þarã pentru a petrece tot restul vieþii împreunã. 0767/ Lucicã - comuna Dãnciuleºti Gorj. Vâduv, doresc sã cunosc doamnã cu vârsta cuprinsã între ani cu locuinþã, fãrã vicii din Oltenia. Telefon: 0757/ ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte) TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE Talonul - contract de micã publicitate nr:... Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L. Subsemnatul... Domiciliat în... Posesor al B.I. Seria... Numãrul... vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, la rubrica... la data de... asumându-mi responsabilitatea conþinutului: marþi, 31 martie 2015 DIVERSE Caut persoane bune de muncã pentru amenajarea unei grãdini, tãiat pomi fructiferi, vie. Rog seriozitate. Telefon: 0727/ Unei familii nevoia- ºe, las moºtenire o gospodãrie la þarã (Vâlcea) cu condiþia sã o întreþinã permanent. Telefon: 0351/ Singura argintãrie din Craiova, situatã în ValeaVlãicii (vis-avis de Electrica) unde gãsiþi bijuterii lucrate manual, cu argint la schimb ºi manopera/ obiect. Telefon: 0351/ PIERDERI PIERDUT Anexã Autorizare la SC LA Compani 2003 SRL pentru sediul social. Se declarã nulã. CONDOLEANÞE Prof. Aristidie Gheorghiu este alãturi de domnul colonel Dãnãnae Alexandru la decesul d.nei GETA DÃ- NÃNAE. Sincere condoleanþe! Marin Dumitru este alãturi de dl. colonel Alexandru Dãnãnae la decesul soþiei. Sincere condoleanþe! Conducerea Filialei Dolj a Asociaþiei Cadrelor Miliatre din Rezervã ºi Retragere este alãturi de col. (r) Dãnãnae Alexandru la decesul soþiei sale doamna DÃNÃNAE GETA, mamã ºi soþie deosebitã ºi exprimã sincere condoleanþe. Dumnezeu s-o odihneascã! Semnãtura:...

15 marþi, 31 martie 2015 sp LIGA A IV-A ETAPA A 21-A Satelitul a zdrobit Bistreþul Echipa secundã a Universitãþii a câºtigat categoric împotriva celor de la Dunãrea Bistreþ, scor 5-0, duminicã, pe teren propriu, în epilogul ºi, totodatã, capul de afiº al penultimei runde a sezonului regulat din prima ligã judeþeanã. Dubla lui Adrian Cârstea ºi reuºitele lui Andrei Sin, ªtefan Stancu ºi Alex Dinu au semnat succesul alb-albaºtrilor mici. Echipa trimisã în teren de Mugurel Guºatu ºi Tibi Lung a arãtat astfel: Bojan Brac Vlad Marcu, Cosmin Ciocotealã, Adrian Avrãmia, Cristi Nicolae Vasile Þoiu Robert Gârbiþã Andrei Sin, Adrian Cârstea, Alin Manea ªtefan Stancu. Au mai intrat: Narcis Cârlig, Al. Popescu, Alex Dinu, Sergiu Jurj. rt cuvântul libertãþii / 15 rt Paginã realizatã de MARIUS CÎRSTOV Un meci cu implicaþii directe în economia play-off-ului va susþine CSU II ºi în runda finalã, când se va deplasa pe terenul principalei sale urmãritoare, Viitorul Cârcea. Iatã ºi programul celorlalte partide (sâmbãtã, ora 12:00): ªtiinþa Malu Mare Progresul Segarcea, Dunãrea Bistreþ ªtiinþa Celaru, Unirea Leamna Danubius Bechet, Dunãrea Calafat Recolta Ostroveni. Vânãtorul Desa va câºtiga cu 3-0 la masa verde disputa cu Amaradia Melineºti, formaþie retrasã din campionat. În afarã de aceste jocuri, mai sunt de disputat restanþele Dunãrea Calafat Unirea Leamna ºi Dunãrea Bistreþ Progresul Segarcea. HANDBAL LIGA NAÞIONALà ETAPA A 24-A Alb-albastrele, un nou succes cu Deva La 4 zile dupã ce a eliminat-o în sferturile de finalã ale Cupei României (36-30), SCM Craiova a repurtat încã o victorie cu CSM Cetate Devatrans, de aceastã datã în campionat, scor 23-19, duminicã, la Polivalentã. Vizitatoarele au început mai bine disputa, conducând în primele minute cu 3-1.Treptat, fetele lui Relu Roºca au preluat însã iniþiativa, distanþându-se pânã la odihnã la nu mai puþin de 9 lungimi, La adãpos- tul consistentului avantaj, SCM-ul n-a forþat apoi, reuºind sã mai puncteze doar de ºase ori. N-au fost însã nici un fel de emoþii. Cea mai bunã realizatoare a Craiovei în acest meci, norvegianca Ane Eidem (6 goluri), s-a accidentat într-un duel cu o adversarã, în partea secundã, primul diagnostic fiind o afecþine la nivelul meniscului, aºa cum a anunþat principalul Aurelian Roºca, la finalul jocului. Pentru SCM au mai punctat, în rest, Tãnãsie, Tiron (câte 5), Ianaºi, Zamfirescu, ªelaru (câte 2) ºi Florica 1. Etapa viitoare, penultima a LN, alb-albastrele vor evolua, în deplasare, în compania codaºei U Neptun Constanþa, iar în cazul unei victorii ºi-ar asigura poziþia a patra în clasament la finalul sezonului regulat, ceea ce i-ar permite sã joace douã din cele trei confruntãri din play-off (contra locului 5) pe teren propriu. Echipa femininã de baschet a retrogradat, dar sperã sã continue în elitã SCM CSª Craiova a pierdut toate cele trei meciuri din cadrul turneului pentru ocuparea locurilor în Liga Naþionalã, terminind astfel pe ultimul loc ºi retrogradând. La competiþia gãzduitã de Bucureºti, începând de sâmbãtã pânã duminicã, elevele lui Paul Nicolae au jucat cu CSM Satu Mare (50-70), Universitatea CSM Oradea (70-78) ºi gazda Rapid (60-79). Chiar dacã pe teren au retrogradat, oltencele au ºanse sã evolueze ºi din toamnã în Liga I. Ca ºi în sezonul trecut, s-ar putea ca nicio formaþie sã nu retrogradeze. Rezultatele complete ale rundei: Progresul Segarcea Viitorul Cârcea 2-3, Danubius Bechet Dunãrea Calafat 2-0, Recolta Ostroveni Amaradia Melineºti 3-0 (la masa verde; Amaradia s-a retras din campionat), Vânãtorul Desa ªtiinþa Malu Mare 3-5, ªtiinþa Celaru Unirea Leamna 0-2, CSU II Craiova Dunãrea Bistreþ 5-0. Clasament general 1. CSU II Leamna* Cârcea Ostroveni 4 3. Bistreþ* Malu Mare 9 4. Calafat* Celaru 2 5. Bechet Melineºti 9 6. Segarcea* Desa 5 * - un joc mai puþin. Clasament provizoriu play-off 1. CSU II p 2. Cârcea p 3. Calafat p 4. Bistreþ p 5. Bechet p 6. Segarcea p SCM U CRAIOVA Cetate Devatrans 23-19, Mureºul Tg. Mureº CSM Ploieºti 23-26, Unirea Slobozia Corona Braºov 23-26, Dunãrea Brãila HCM Roman 22-24, HC Zalãu HCM Baia Mare 25-39, U Alexandrion Cluj Neptun Constanþa 23-21, CSM Bucureºti HCM Rm. Vâlcea Baia Mare Ploieºti 1 2. CSM Buc Vâlcea 9 3. Corona Cluj 6 4. CRAIOVA Deva 4 5. Roman Constanþa 0 6. Zalãu Slobozia 8 7. Brãila Mureºul 0 Ioana Roºca, învinsã în finala turneului din Antalya Tenismena Ioana Roºca, originarã din Craiova, a cedat în ultimul act al probei de simplu la turneul ITF din Antalya (Turcia), competiþie dotatã cu premii în valoare de de dolari. Roºca, care trecuse în semifinale de partenera sa de dublu, Cristina Ene, scor 7-6, 6-0, a pierdut trofeul în faþa franþuzoaicei Caroline Romeo, scor 3-6, 5-7. Seria 1 etapa a 17-a: Viitorul Dobridor Victoria Pleniþa 1-4, SIC Pan Unirea Viitorul Vârtop 8-3, Tractorul Cetate Fulgerul Maglavit 2-2, SC Poiana Mare Progresul Ciupercenii Vechi 3-0, Viitorul Ciupercenii Noi Flacãra Moþãþei 2-2, Avântul Giubega Avântul Verbiþa 4-4, Dunãrea Negoi Recolta Galicea Mare 0-3. Voinþa Caraula a stat. Clasament: 1. SIC Pan Unirea 43p (- 1 joc), 2. Victoria Pleniþa 41p, 3. Flacãra Moþãþei 37p, 4. Tractorul Cetate 28p, 5. Galicea Mare 28p. Seria 2 etapa a 16-a: Viitorul Mãceºul de Sus Progresul Bãileºti 7-1, Recolta Seaca de Câmp Progresul Cerãt 0-5, Recolta Urzicuþa Voinþa Radovan 5-1, AFC Giurgiþa Triumf Bârca 3-2, Gloria Catane Recolta Mãceºu de Jos 6-1, Recolta Cioroiaºi Unirea Goicea 0-3, Avântul Rast Viitorul Siliºtea Crucii 6-3. Clasament: 1. Mãceºul de Sus 41p, 2. Gloria Catane 34p, 3. AFC Giurgiþa 34p, 4. Progresul Cerãt 31p, 5. Progresul Bãileºti 28p. Seria 3 etapa a 16-a: Ajax Dobroteºti Dunãrea Gighera 5-1, Unirea Tâmbureºti Avântul Daneþi 6-2, Torentul Secui Unirea Tricolor Dãbuleni 0-4, Progresul Amãrãºtii de Sus Unirea Amãrãºtii de Jos 4-0, Viitorul Gângiova Viitorul Sadova 0-3, Victoria Cãlãraºi Fulgerul Mâr- ºani 1-3. Avântul Dobreºti a stat. Clasament: 1. Amãrãºtii de Sus 33p, 2. Viitorul Sadova 33p, 3. Unirea Tricolor Dãbuleni 31p, 4. Unirea Tâmbureºti 29p, 5. Fulgerul Mârºani 26p. LIGA A V-A Seria 4 etapa a 16-a: Viitorul Coºoveni Luceafãrul Popânzãleºti 10-1, Flacãra Drãgoteºti Viitorul Apele Vii 3-0, Sporting Leu Unirea Câmpeni 3-1, Avântul Pieleºti Atletico Zãnoaga 3-1, Progresul Castranova ªtiinþa Teasc 6-1. Viitorul 2 Cârcea Voinþa Puþuri nu s-a disputat. Clasament: 1. Viitorul 2 Cârcea 40p (- 1 joc), 2. Viitorul Coºoveni 37p, 3. Progresul Castranova 33p, 4. Sporting Leu 30p, 5. Voinþa Puþuri 28p (- 1 joc). Seria 5 etapa a 16-a: Arena Bulls Preajba Aktiv Padea 3-0, Avântul Gherceºti Casa Bogdan Craiova 2-2, AS Rojiºte ªtiinþa Calopãr 3-4, Fortuna Craiova Avântul Þuglui 2-3, Voinþa Belcin Viitorul Ghindeni 9-3. Viitorul ªtiinþa Craiova Inter Secui nu s-a disputat. Clasament: 1. Inter Secui 38p (- 1 joc), 2. AS Rojiºte 34p, 3. Viitorul ªtiinþa Craiova 32p (- 1 joc), 4. Avântul Þuglui 28p, 5. Arena Bulls Preajba 27p. Seria 6 etapa a 16-a: AS Greceºti Viitorul Valea Fântânilor 5-2, AS Scaieºti Vulturul Cernãteºti 3-2, Standard ªimnicu de Sus Rapid Potmelþu 0-3, Viitorul Municipal 2 Craiova Luceafãrul Craiova 2-2, Jiul Breasta Unirea Braloºtiþa 2-3. Progresul Mischii a stat. Clasament: 1. Viitorul Municipal 2 Craiova 35p, 2. Rapid Potmelþu 29p (- 1 joc), 3. AS Scaieºti 27p (- 1 joc), 4. Viitorul Valea Fântânilor 26p, 4. Luceafãrul Craiova 26p. SPORT LA TV, ASTÃZI TRANSMISII ÎN DIRECT DIGI SPORT 1 19:30 FOTBAL U21 Meci amical, la Tg. Mureº: România Cipru / 21:45 FOTBAL Meci amical: Olanda Spania. DIGI SPORT 2 18:00, 4:00 TENIS (M) Turneul de la Miami, în SUA: ziua a 7-a. DIGI SPORT 3 17:00 VOLEI (F) Play-off Divizia A1: CSM Bucureºti Alba Blaj / 19:15 VOLEI (M) Play-off Divizia A1: SCM U Craiova Municipal Zalãu (cele douã partide se mai joacã doar dacã asearã, în meciul 3, se vor fi impus echipele gazdã) / 21:45 FOTBAL Preliminarii Euro 2016: Israel Belgia. DOLCE SPORT 19:00, 1:30 TENIS (F) Turneul de la Miami, în SUA: ziua a 7-a. EUROSPORT 9:30 SNOOKER Openul Chinei, la Beijing, în China: etapa a 2-a / 15:45 CICLISM Cele trei zile de la De Panne, în Belgia / 19:15 FOTBAL Meci amical. EUROSPORT 2 14:30 SNOOKER Openul Chinei, la Beijing, în China: etapa a 2-a.

16 sport 16 / cuvântul libertãþii marþi, 31 martie 2015 România a câºtigat la Ploieºti în faþa minusculei naþionale nordice, în faþa cãreia a avut emoþii pe final Paginã realizatã de COSMIN STAICU Tricolorii s-au chinuit cu feroezii Pe nimeni n-a mulþumit prestaþia tricolorilor în faþa Insulelor Feroe, dar toþi suntem satisfãcuþi de parcursul în preliminariile actuale, care ne-a apropiat foarte mult de turneul final. ªi acolo, ce facem cu jocul acesta? se întreabã cei mai pretenþioºi. Pentru a ajunge la Paris, la 32 de ani de la un alt European gãzduit în Hexagon, am mai avea nevoie practic de punctele de acasã cu Finlanda ºi de cele din Feroe, astfel încât presiunea e tot mai micã pe Sânmãrtean ºi compania. Pe un teren prost, la Ploieºti, România a marcat dintr-o fazã fixã, mingea ajungând fortuit la golgheterul Keºeru, din barã. Tricolorii au forþat ºi desprinderea, dar n-au reuºit-o ºi pe final au avut emoþii la cele câteva evadãri ale feroezilor. Sânmãrtean a mai dezlegat jocul, dar nici el nu mai pare în ritmul din prima parte a sezonului. Absenþele lui Stancu ºi Marica n-au contat foarte mult, Ke- ºeru marcând dupã ce a avut douã mari ocazii. Iordãnescu: Jocul a suferit din cauza terenului prost Selecþionerul Anghel Iordãnescu a declarat cã naþionala României a meritat aceastã victorie, obþinutã greu, subliniind cã evoluþia jucãtorilor a fost afectatã de starea terenului. A fost un succes greu, obþinut printr-o risipã de efort extraordinarã, dar am meritat aceastã victorie. Sunt trei puncte foarte importante, dupã o evoluþie nu prea bunã, dar generatã de starea terenului. Din pãcate am ratat mai multe ocazii, nepermis de uºor. Felicit jucãtorii, ºi-au dorit victoria, au muncit pentru ea. Totul se judecã prin cele trei puncte obþinute. Ne-am dori ca toþi jucãtorii noºtri de valoare sã fie pregãtiþi, apþi de joc. Ne-au lipsit Marica, Stancu... Gazonul ne-a defavorizat, cred cã gazdele puteau sã facã mai mult. Pe suporteri îi apreciem, îi iubim, probabil cã i-am dezamãgit ºi noi. Cred cã ne vom mai întoarce la Ploieºti. Grupa se mai joacã, România, Irlanda, Grecia, Ungaria pot reclama oricând prezenþa la un Campionat European, a declarat Iordãnescu. Olsen: Am presat în final, nu suntem obiºnuiþi cu asta Antrenorul reprezentativei Insulelor Feroe, Lars Olsen, a declarat cã nu ºtie dacã tricolorii au jucat slab, dar elevii sãi au avut o evoluþie bunã din punct de vedere tactic. Nu pot spune nimic despre justeþea victoriei echipei României. A fost echipa mai bunã, ºi-a creat mai multe ocazii. Noi am avut ceva probleme în primele minute, apoi am intrat în joc. Sunt mulþumit de jucãtorii mei, cred cã existã ºanse ca echipa sã creascã. Am presat în final, ceea ce pentru noi nu este un lucru tocmai obiºnuit. Nu ºtiu dacã România a jucat slab, pot spune însã cã noi am jucat bine tactic. Problema echipei mele este ultima pasã, care sã ne confere ºanse reale de a marca. Nu am riscat mai timpuriu pentru cã un 2-0 ar fi fost un scor imposibil de recuperat. Am preferat sã ne asumãm riscuri pe final ºi s-a vãzut cã am fost surprinºi în douã rânduri. Suntem o echipã micã, tactica noastrã era sã pãstrãm mingea pentru a avea acþiuni de atac, dar trebuie sã ni se ºi permitã asta a spus Olsen. Lars Olsen este în continuare de pãrere cã România este cea mai bunã echipã a grupei F, asta pentru cã reuºeºte sã câºtige totul acasã. Din punctul meu de vedere, grupa rãmâne una strânsã, este foarte important sã câºtigi meciurile de pe teren propriu. În ceea ce ne priveºte, sper sã mai creºtem, cred cã putem juca mai bine decât am fãcut-o astãzi. Ne aflãm în progres, dar pierdem încã prea multe mingi, trebuie sã învãþãm din meciurile pe care le jucãm. Ritmul jocurilor din campionat cred cã este un handicap pentru noi. Practic, echipa mea are cinci-ºase meciuri pe sezon, ceea ce este foarte puþin, a adãugat tehnicianul. Torje: În zece zile se uitã jocul slab, rãmâne clasamentul Mijlocaºul Gabriel Torje a declarat cã peste zece zile lumea va uita cã România a câºtigat doar cu 1-0 meciul cu Insulele Feroe, subliniind cã importante sunt cele trei puncte ºi faptul cã naþionala este prima în grupa de calificare la Euro Peste zece zile se va uita cã am câºtigat cu 1-0 ºi cã am jucat slab ºi lumea se va uita la clasament. Am avut ocazii, puteam marcat de mai multe ori. Nu trebuie sã gãsim o scuze, ºi ei au jucat pe acelaºi teren. Trebuie sã vedem partea plinã a paharului, am câºtigat cele trei puncte ºi suntem pe primul loc în grupã, a declarat Torje. Cred cã ne puteam face meciul mai uºor dacã aveam la pauzã 2-0. Una peste alta e bine cã am luat 3 puncte pe un teren dificil. Ne-a lipsit ceva mai România Insulele Feroe 1-0 A marcat: Keºeru 21. Ploieºti, stadion: Ilie Oanã, spectatori: România: Pantilimon - Papp, Chiricheº, Grigore, Raþ - Pintilii, Sânmãrtean (Prepeliþã 85) - Popa (Torje 71), Rusescu (Tãnase 60), Maxim - Keºeru. Antrenor: Anghel Iordãnescu Insulele Feroe: Nielsen - J. Davidsen, Gregersen, Nattestad, V. Davidsen - Faero (A. Olsen 74) - Vatnhamar, Holst, B. Olsen (Sorensen 79), Jacobsen (Joensen 79) - Edmundsson. Antrenor: Lars Olsen. Cartonaºe galbene: Torje 83, Keºeru 90 / Gregersen 63 Arbitru: Artur Dias (Portugalia). Grupa F Irlanda de Nord Finlanda 2-1 Au marcat: Lafferty 33, 38 / Sadik 90. România Insulele Feroe 1-0 A marcat: Keºeru 21. Ungaria Grecia 0-0 Clasament 1. România Irl. de Nord Ungaria Finlanda Ins. Feroe Grecia Meciurile rãmase: 13 iunie: Finlanda Ungaria, Irlanda de Nord România, Insulele Feroe Grecia. 4 septembrie: Insulele Feroe - Irlanda de Nord, Grecia Finlanda, Ungaria România. 7 septembrie: Finlanda - Insulele Feroe, Irlanda de Nord Ungaria, România Grecia. 8 octombrie: Ungaria - Insulele Feroe, Irlanda de Nord Grecia, România Finlanda. 11 octombrie: Insulele Feroe România, Finlanda - Irlanda de Nord, Grecia Ungaria. multã concentrare la finalizare. Am mai fãcut un pas spre Euro, sîntem aproape. Totul depinde numai de noi, de mult n-am mai fost în situaþia asta. Promitem cã facem tot ce putem sã cîºtigãm în Irlanda de Nord a zis ºi Alexandru Maxim. Vlad Chiricheº a dat ºi el vina pe calitatea terenului: Suntem fericiþi pentru aceastã victorie, cred eu cã suntem în grafic. Cred cã nu am reuºit sã ne ridicãm în a doua reprizã la cel mai înalt nivel, am început cam ezitant partea a doua. Nici eu nu pot sã explic întru totul cãderea din parte a doua, dar ºi terenul a fost de vinã: a fost alunecos, moale. Se pare cã Irlanda de Nord se þine în continuare tare, sper sã facem un joc cât mai bun acolo. Sper ca fiecare jucãtor sã se pregãteascã foarte bine ºi sã fim 100% în iunie. Cãpitanul Rãzvan Raþ spune cã tricolorii s-au aºteptat la un meci dificil cu feroezii ºi, deºi recunoaºte cã naþionala a trãit pericolos, se declarã mulþumit de obþinerea celor trei puncte. Feroe nu mai e echipa de acum 10 ani, care stã în teren ºi e dezorganizatã. E o naþionalã care poate pune probleme. Am trãit periculos, ca sã zic aºa. Dacã stãm bine sã ne gândim, România putea înscrie foarte, foarte multe goluri. În a doua reprizã nu am fost atât de siguri pe noi. Am arãtat un joc bun, am arãtat combinaþii frumoase. Asta a fost istoria acestui meci. Cel mai important e cã am luat 3 puncte, pe un teren care nu a fost la cele mai bune standarde, a declarat Rãzvan Raþ.