C M Y K Cuvântul Libert[\ii Primul cotidian al Olteniei / Anul XXV, Nr marþi, 10 martie pagini

Transcriere

1 Cuvântul Libert[\ii Primul cotidian al Olteniei / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO Anul XXV, Nr marþi, 10 martie pagini 1 leu Craiova, o gazdã impecabilã pentru Eurovisionul românesc Trupa Voltaj va reprezenta România la Eurovision Song Contest 2015, de la Viena (Austria), cu piesa De la capãt, fiind câºtigãtoarea finalei selecþiei naþionale Eurovision, care s-a desfãºurat duminicã searã, la Sala Polivalentã din Craiova. Pentru prima datã, concursul cu o mizã extrem de importantã a îmbrãcat hainele unui show adevãrat, dându-i astfel ocazia Craiovei sã se remarce din postura de gazdã. Sala Polivalentã a fost, pe drept cuvânt, de nerecunoscut. În cele douã sãptãmâni cât s-a lucrat la amenajarea sa, s-au pus mochete, scaune ºi chiar s-au montat pereþi falºi pentru a se obþine o esteticã ºi un sunet perfecte. Iar lucrurile au dat, la final, exact aºa: o scenã generoasã, care a fost pur ºi simplu inundatã în luminile reflectoarelor, þinute strãlucitoare, un sunet de o calitate impecabilã care i-a uimit ºi pe membrii juriului ºi, nu în ultimul rând, un public plin de energie care a aplaudat, a fluturat steguleþe ºi a aprins mii de luminiþe pentru Ucraina. special / pag. 8 ºi 9 OFF-uri de GABRIEL BRATU-MIB - Care 44 de pahare, Popescule, eu n-am avut bani nici mãcar pentru unul! Dupã 25 de ani, despre mineriadã! Nãscutã la iunie 1990, întrebarea cine a adus minerii în Bucureºti nu are încã un rãspuns valid. Avem, este adevãrat, convingeri, dar nu avem dovezi, avem rãspunsuri gata fãcute, ca sã mai cãutãm rãspunsul adevãrat. Anunþul redeschiderii dosarului mineriadei, din iunie 1990, este o ºtire, între altele. ªi chiar dacã poate prezenta un oarecare interes, acesta este limitat. Sã ne întoarcem puþin în timp, mai ales cã, prin Gara Craiova, au curs garniturile de tren încãrcate cu mineri. actualitate / 3 actualitate/ 5 Stelian Tãnase: Istoria comunismului românesc trebuie rescrisã Noul Contract cadru aduce schimbãri importante în Sãnãtate Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS) a elaborat Contractul cadru care reglementeazã condiþiile acordãrii asistenþei medicale, a medicamentelor ºi a dispozitivelor medicale în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate. Proiectul aduce o serie de noutãþi în acordarea asistenþei medicale. În proiectul privind Contractul cadru se prevede faptul cã furnizorii nu au voie sã încaseze sume pentru serviciile medicale acordate... actualitate / 6 eveniment / 4 Arest prelungit pentru belgianul acuzat de pornografie infantilã

2 actualitate 2 / cuvântul libertãþii marþi, 10 martie 2015 Ponta: Proiectul Codului fiscal, finalizat în cadrul Guvernului în jurul lui martie Preºedintele PSD, premierul Victor Ponta, a anunþat, ieri, dupã ºedinþa BPN a PSD, cã proiectul Codului fiscal va fi finalizat în cadrul Guvernului în jurul datei de martie. Mi-am anunþat colegii parlamentari, voi anunþa ºi la grupurile parlamentare, despre faptul cã în jurul datei de vom finaliza în cadrul Guvernului proiectul de Cod fiscal ºi va pleca spre Parlament primã Camerã sesizatã, Senatul în aºa fel încât cel mai important document de politicã publicã pentru România anului 2015 Codul fiscal sã intre în dezbaterea Parlamentului ºi sã poatã fi adoptat cu minim ºase luni înainte de intrarea în vigoare la 1 ianurie 2016, a spus Ponta, dupã ºedinþa BPN a PSD. Ponta declara, în 20 februarie, cã ia în calcul inclusiv angajarea rãspunderii Guvernului pe Codul Fiscal, dacã acesta va fi blocat în Parlament ºi riscã sã nu fie adoptat în circuitul legislativ în aceastã sesiune parlamentarã. Prim-vicepreºedintele PNL Cãtãlin Predoiu, premierul guvernului-alternativã, declara, în 23 februarie, cã i se pare imposibil ºi o ipotezã care nu este fezabilã ca guvernul condus de Victor Ponta sã-ºi angajeze rãspunderea în Parlament pe noul Cod fiscal, menþionând cã actul normativ este o stratagemã politicã. EDITOR: S.C. ED PRESS COM S.R.L. Redacþia ºi administraþia: Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A, TEL/FAX 0251/ ; Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului: J16/1410/2005; ISSN SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat. Cod fiscal: RO redactia@cvlpress.ro Internet: REDACTOR-ªEF: MIRCEA CANÞÃR Prim-redactor-ºef adjunct: MAGDA BRATU Redactor-ºef adjunct: MARGA BULUGEAN DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu Eveniment: Carmen Zuican Economie / Politicã: Marga Bulugean Culturã: Magda Bratu Sport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu Fotoreporter: Tibi Bologh Secretariat: Publicitate: Redacþia: Sub-redacþie Calafat: Cristian Rudãreanu: rudareanucristian@yahoo.com Sub-redacþie Bechet: Florina Rãdoi: radoiflorina@yahoo.com Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. Instanþa supremã confirmã redeschiderea dosarului mineriadei din iunie 1990 Instanþa supremã a confirmat, ieri, decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmãririi penale în dosarul mineriadei din iunie 1990, în anchetã fiind vizate circumstanþele în care au fost rãnite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureºti. Decizia ICCJ este definitivã, dosarul urmând sã fie repartizat unui procuror care va emite, în baza probelor strânse, o rezoluþie. Acest procuror urmeazã sã stabileascã dacã se impune fie trimitere în judecatã a celor implicaþi în dosar, fie clasarea cazului. În 5 februarie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a infirmat rezoluþiile de neîncepere a urmãririi penale în cazul evenimentelor din iunie Parchetul instanþei supreme arãta, într-un comunicat de presã remis MEDIAFAX, cã procurorul general al României, Tiberiu Niþu, a dispus infirmarea a trei rezoluþii de neîncepere a urmãririi penale din anul 2009, care au legãturã cu Mineriada din 1990, precum ºi redeschiderea urmãririi penale în acest caz. În cauza ce formeazã obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind Macovei i-a trimis lui Iohannis un proiect de lege privind votul electronic Monica Macovei anunþã, într-un comunicat de presã remis MEDIAFAX, cã Asociaþia M10, pe care a constituit-o împreunã cu oamenii din România ºi din diaspora care au susþinut-o în campania pentru alegerile prezidenþiale, a elaborat ºi a depus luni, la Comisia parlamentarã pentru Codul Electoral, proiectul de lege privind votul electronic, care va permite tuturor românilor din þarã ºi din strãinãtate sã poatã vota electronic la orice tip de alegeri locale, parlamentare, europarlamentare ºi prezidenþiale, precum ºi la referendumuri. Monica Macovei mai spune cã a trimis proiectul de lege privind votul electronic preºedintelui Klaus Iohannis, cu rugãmintea sã îl susþinã public ºi în cadrul consultãrilor instituþionale pe care ºeful statului le are cu Guvernul ºi partidele politice. Potrivit comunicatului, Asociaþia M10 a decis sã elaboreze ºi sã propunã acest proiect de lege având în vedere libera circulaþie a forþei de muncã in UE, distanþele mari ºi foarte mari dintre localitãþile de reºedinþã ale românilor aflaþi în strãinãtate ºi cele mai apropiate localitãþi în care Statul Român organizeazã secþii de votare, incapacitatea organizatoricã ºi reaua credinþã dovedite ale Statului român în a asigura exercitarea dreptului constituþional de vot pentru toþi cetãþenii români ºi dezvoltarea turismului naþional care a afectat în mod direct participarea cetãþenilor - în special a tinerilor ºi a persoanelor care muncesc - la alegerile organizate în ziua de duminicã. Astãzi, 9 martie 2015, în cadrul sedinþei sãptãmânale a Biroului Naþional de Conducere al Noului Proiect Social Democrat s-a decis înfiinþarea unui nou partid de stânga, cu denumirea Partidul Social Românesc (PSR), se precizeazã într-un comunicat de presã remis MEDIAFAX. Potrivit lui - Mircea Geoanã, Partidul Social Românesc este un rãspuns la grava deviere de la identitatea de stânga a PSD-ului condus de Victor Ponta care a decis abandoneze electoratul de stânga din România. El mai aratã cã PSR sprijinã munca, creând condiþii de afirmare ºi succes în viaþa fiecãrui român, indiferent de locul, clasa sau grupul social din care fac parte ºi cã va declanºa un rãzboi împotri- circumstanþele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul Bucureºti, în perioada iunie 1990, s-a produs decesul sau rãnirea prin împuºcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secþiei parchetelor militare au propus infirmarea parþialã a rezoluþiei nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie - Secþia de urmãrire penalã ºi criminalisticã, ºi redeschiderea urmãririi penale în aceastã cauzã, precum ºi infirmarea rezoluþiilor nr. 7335/3341/II/ 2/2009 din 25 august 2009 ºi 7301/3419/ II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului ºef al Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã, a precizat sursa citatã. Cercetãrile în cazul Mineriadei din iunie 1990 vor fi, astfel, reluate dupã 25 de ani de la evenimente, perioadã în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmãrii penale, unele victime ajungând sã fie despãgubite la CEDO în absenþa unei hotãrâri judecãtoreºti în þarã. Întrebat dacã el crede cã redeschiderea acestui dosar îl vizeazã în vreun fel sau îl va afecta, Iliescu a rãspuns: De ce? Nu. Am fost contemporan cu evenimentele ºi am avut niºte rãspunderi, dar asta (redeschiderea dosarului, n.r.) e cu totul altceva. Fostul preºedinte a arãtat cã în iunie 1990 au fost niºte fenomene ºi niºte manifestãri pe care le-a trãit ºi care au constituit factori perturbatori ai vieþii sociale, începând cu organizarea societãþii româneºti. Mircea Geoanã anunþã înfiinþarea Partidului Social Românesc (PSR) Senatorul Mircea Geoanã a anunþat cã în cadrul Biroului Naþional de Conducere al Noului Proiect Social Democrat s- a decis înfiinþarea unui nou partid de stânga, Partidul Social Românesc, ca rãspuns la grava deviere de la identitatea de stânga a PSD-ului condus de Victor Ponta. va sãrãciei, marginalizãrii ºi excluziunii sociale cu scopul declarat de a crea o noua voce ºi o nouã politicã economicã a clasei de mijloc. PSR este duºmanul declarat al inegalitãþilor ºi al efectelor negative ale polarizãrii sociale, cât ºi un aprig apãrãtor al drepturilor angajaþilor din sectorul public ºi privat. PSR va repune în centrul societãþii munca, cinstea ºi demnitatea fiinþei umane, înlocuind corupþia, minciuna, impostura ºi pseudo-cultura, ce dominã spaþiul ºi discursul public. România are nevoie de talentul ºi priceperea tuturor cetãþenilor români, indiferent unde trãiesc ºi muncesc, în þarã sau în strãinãtate, se mai menþioneazã în comunicat.

3 marþi, 10 martie 2015 actualitate cuvântul libertãþii / 3 Dupã 25 de ani, despre mineriadã! Nãscutã la iunie 1990, întrebarea cine a adus minerii în Bucureºti nu are încã un rãspuns valid. Avem, este adevãrat, convingeri, dar nu avem dovezi, avem rãspunsuri gata fãcute, ca sã mai cãutãm rãspunsul adevãrat. Anunþul redeschiderii dosarului mineriadei, din iunie 1990, este o ºtire, între altele. ªi chiar dacã poate prezenta un oarecare interes, acesta este limitat. Sã ne întoarcem puþin în timp, mai ales cã, prin Gara Craiova, au curs garniturile de tren încãrcate cu mineri. Pentru opoziþia de atunci, minerii au fost aduºi de Ion Iliescu. Argumente esenþiale: apelul televizat cãtre populaþie, din seara zilei de 13 iunie, ºi mulþumirile finale. Pentru puterea de atunci, în speþã preºedintele legitim abia instalat, minerii au venit dintr-un impuls justiþiar, îngrijoraþi de soarta tinerei noastre democraþii. Cã printre ei s-au aflat agenþi ai fostei Securitãþii, care ºtiau adrese ºi oameni ºi puteau manipula mulþimile dupã bunul plac, vinovaþi cu adevãrat de huliganismul mineriadei, este o realitate. Fidelii Pieþei Universitãþii au comis mai multe erori de apreciere. În primul rând, ºi-au imaginat cã sunt expresia unei ideologii de masã, cã se pot bizui pe milioane de suporteri. Apoi, prost plasatã în spaþiu, perturbând circulaþia rutierã, miºcarea de la Universitate a sfârºit într-un derapaj cu consecinþe electorale. Ideea cã Piaþa Universitãþii a fost MIRCEA CANÞÃR expresia unei opinii majoritare este totalmente greºitã. Este adevãrat cã Ion Iliescu nu a înþeles sau nu a vrut sã înþeleagã simbolistica Pieþei Universitãþii, mecanismul ei pshilogic, relevenþa ei politicã. Formulele în care se cerea o întâlnire a acestuia cu liderii Pieþei Universitãþii erau contondente, abrazive. La 22 de luni dupã 22 decembrie 1989, Andrei Pleºu ºi Petre Roman s- au aflat într-un dialog cu scriitoarea Elena ªtefoi. Disocierea între 13 ºi 14, uitarea completã a zilei de 13 s-a constituit într-o gravã manipulare. Stelian Tãnase, scriitor ºi, în prezent, director TVR, vorbea de parcã Piaþa Universitãþii ar fi avut-o în mânã. ªi chiar a avut-o. Prezenþa minerilor la Bucureºti a fost o catastrofã de la un capãt la altul: atac la sediile partidelor istorice, al redacþiei cotidianului România Liberã ºi la mai multe alte instituþii publice iunie 1990 este un moment cu greutate istoricã. Pasul unei dezamorsãri a întârziat zile de-a rândul ºi, pânã la urmã, nu s-a mai fãcut. Diabolizarea unei singure categorii sociale sau profesionale ºi a unui singur om constituie o soluþie leneºã. Puterea, în întregul ei, totalmente bulversatã, nearticulatã, nu s-a desolidarizat de ororile petrecute în centrul Capitalei. Toatã lumea ºi-a pierdut capul. Când minerii au revenit, în septembrie 1991, a fost rândul opoziþiei sã îi cocoloºeascã ºi sã le justifice gestul. O nouã ºansã pentru educaþie, o ºansã pentru viitor Proiectul O nouã ºansã pentru educaþie, o ºansã pentru viitor a fost lansat ieri, la ªcoala Gimnazialã Podari, în prezenþa primarului localitãþii, Constantin Gheorghiþã, a reprezentanþiilor ISJ Dolj, dar ºi a conducerii ºcolii ºi a cadrelor didactice de la unitatea de învãþãmânt mai sus menþionatã. Proiectul este cofinanþat prin Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa Prioritarã 2, Domeniul Major de Intervenþie 2.2. Proiectul este implementat în partenriat cu Unitatea Administrativ Teritorialã a comunei Podari, Asociaþia Trend ºi nu în ultimul rând, Uniunea Armenilor din România. Proiectul se va desfãºura pânã pe 11 decembrie 2015, iar valoarea eligibilã a proiectului se ridicã la , 82 lei, asistenþa fiannciarã nerambursabilã fiind de lei iar contribuþia solicitantului de lei. Directorul ªcolii Gimnaziale Podari, Andriescu Marilena - managerul de proiect, a vorbit despre obiectivul proiectului care vizeazã prevenirea ºi remedierea fenomenului de pãrãsire a ºcolii prin crearea de noi oportunitãþi de integra- re ºi reintegrare în educaþie a preºcolarilor respectiv elevilor, în special din grupurile vulnerabile ºi a persoanelor sub vârsta de 18 ani ce au pãrãsit timpuriu ºcoala, prin creºterea atractivitãþii educaþiei, cu implicarea tuturor factorilor, ce includ preºcolarii, elevii sau persoanele sub 18 ani ce au pãrãsit timpuriu ºcoala, familiile acestora, cadrele didactice ºi comunitatea localã. Grupul þintã al proiectului este format din 150 de elevi cu risc de pãrãsire timpurie a ºcolii; 150 de pãrinþi sau tutori ai acestor elevi; 75 de persoane care au pãrãsit timpuriu ºcoala; 50 de preºcolari ºi 50 pãrinþi sau tutori ai preºcolarilor. Constantin Gheorghiþã, edilul comunei Podari: În comuna Podari a devenit deja un obicei sã implementãm proiecte cu fonduri europene. Dacã nu erau aceste fonduri europene, noi nu ne puteam dezvolta, pentru cã numai în perioada , am accesat peste 200 de miliarde de lei, fonduri europene, din care 60 de miliarde pentru alimentarea cu gaze ºi asfaltarea a 10 km, bani pe care Primãria Podari nu îi avea, bugetul local fiind an de an mai redus. Anul acesta vorbim de un buget de 30 de miliarde, pentru cã din pãcate, un agent economic important, fabrica de ulei a fost închisã ºi pentru noi este o pierdere însemnatã. Acum au mai venit alte 8,5 milioane de euro ºi vom încheia astfel cea mai importantã etapã ºi anume alimentarea cu apã ºi canalizare, adicã, tot ceea ce a mai rãmas din localitatea noastrã. Vom avea apã ºi canal în toatã comuna. Dupã cum aþi vãzut se face ºi un Centru de zi, care va fi benefic atât pentru mame, cât ºi pentru copii. Se mai lucreazã în acest moment ºi la alte douã proiecte. Este vorba de acele Întreprinderi sociale, prin implementarea acestora se vor înfiinþa 40 de noi locuri de muncã. Evenimente interregionale de informare cu privire la importanþa educaþiei copilului Managerul de proiect a explicat celor prezenþi la festivitatea de lansare a proiectului cã pânã la finele anului se vor organiza ºi desfãºura 14 evenimente de informare la nivel regional ºi local pentru informarea sau constientizarea cu privire la importanþa educaþiei copilului ºi a familiei. Va avea loc inclusiv o conferinþã interregionalã pe tema diminuãrii fenomenului pãrãsãrii timpurii a ºcolii. Este un proiect strategic fiind o noutate ºi pentru noi. Este al 7-lea program educaþional implementat de ºcoala noastrã ºi este co-finanþat de administraþia localã. Activitãþile proiectului care vor fi desfãºurate în comuna Podari ºi municipiul Bucureºti includ pe de o parte, evenimente interregionale de informare cu privire la importanþa educaþiei copilului ºi a familiei, dezvoltarea ºi furnizarea de activitãþi de tipul ºcoalã dupã ºcoalã, dezvoltarea ºi derularea programelor A doua ºansã ºi ªcoala de duminicã, activitãþi de consiliere pentru pãrinþi ºi realizarea unei reþele la nivelul regiunilor SC Oltenia-Bucureºti-Ilfov destinate îmbunãtãþirii prevenirii ºi reducerii fenomenului de pãrãsire a ºcolii..., a precizat managerul de proiect. MARGA BULUGEAN

4 eveniment 4 / cuvântul libertãþii marþi, 10 martie 2015 Paginã realizatã de CARMEN ZUICAN Arest prelungit pentru belgianul acuzat de pornografie infantilã Judecãtorii Curþii de Apel Craiova au respins, ieri, ca nefondatã, o nouã contestaþie a cetãþeanului belgian Dethy Louis Emile Joseph, împotriva hotãrârii Tribunalului Dolj prin care i s-a menþinut arestarea preventivã. Bãrbatul, acuzat de procurorii DIICOT Serviciul Teritorial Craiova de pornografie infantilã, dupã ce, în calculatorul lui, au fost descoperite imagini pornografice cu minori, va fi judecat în continuare în stare de arest, urmãtorul termen de judecatã fiind stabilit pe 11 martie a.c. la Tribunalul Dolj. Reamintim cã, procurorii DII- COT Serviciul Teritorial Craiova anunþau, la începutul lunii mai 2014, cã au reþinut pe 24 de ore un cetãþean belgian asociat la mai multe firme din România, dupã ce, în laptop-ul acestuia au fost gãsite imagini pornografice cu minori de cinci-ºase ani, dar ºi fotografii cu acte sexuale cu minori. Procurorii craioveni susþin cã unele dintre fotografiile gãsite la belgian au fost fãcute la o bazã agroturisticã din judeþul Mehedinþi. Astfel, pe 6 mai 2014, procurorii DIICOT Serviciul Terito- Prinºi încercând sã intre în România cu documente false Poliþiºtii de frontierã de la Punctul de Trecere a Frontierei Calafat au depistat, la acest sfârºit de sãptãmânã, patru cetãþeni strãini, mai exact un bulgar, un albanez ºi doi iranieni, care intenþionau sã intre ilegal în România folosindu-se de documente de cãlãtorie false. Cu toþii au fost returnaþi pe teritoriul Bulgariei pentru dispunerea mãsurilor necesare. A fost un week-end agitat la vama Calafat, poliþiºtii de frontier depistând mai multe personae care încercau sã intre ilegal în România, folosindu-se de documente false. Prima dintre încercãrile de trecere frauduloasã a frontierei a avut loc sâmbãtã, în jurul orei Conform reprezentanþilor Serviciului Teritorial al Poliþiei de Frontierã (STPF) Dolj, la ora respectivã, la Punctul de Trecere al Frontierei Calafat, judeþul Dolj, s- a prezentat pentru a intra în þarã, cãlãtorind cu un autoturism marca BMW condus de un cetãþean bulgar, un bãrbat care a prezentat la controlul de frontierã o carte de identitate eliberatã de autoritãþile bulgare. În urma verificãrilor însã, rial Craiova, au dispus continuarea urmãririi penale pentru comiterea infracþiunii de pornografie infantilã în cazul cetãþeanului belgian Dethy Louis Emile Joseph, asociat la mai multe societãþi comerciale din România. Anchetatorii au descoperit în laptopul personal al acestuia imagini reprezentând minori (chiar ºi de 5-6 ani) în ipostaze pornografice ºi imagini reprezentând acte sexuale cu minori, existând suspiciunea cã unele din aceste fotografii au fost fãcute la o bazã agroturisticã din judeþul Mehedinþi. Miercuri, , dupã efectuarea unor percheziþii la sediile a douã dintre firmele la care suspectul este asociat, procurorii DIICOT au pus în miºcare acþiunea penalã împotriva lui Dethy Louis Emile Joseph ºi l-au reþinut pentru 24 de ore. Din materialul probatoriu administrat, rezultã suspiciunea rezonabilã cã s-a constatat cã bãrbatul prezent la controlul de frontierã nu corespunde cu cel din fotografia documentului de cãlãtorie. A fost dus la sediul poliþiei pentru audieri, stabilindu-se cã persoana în cauzã este Krasimir S., în vârstã de 31 de ani, cetãþean bulgar, în timp ce documentul de cãlãtorie prezentat aparþinea fratelui sãu. În aceeaºi zi, în jurul orei 17.30, la PTF Calafat, segmentul feroviar, la verificarea documentelor cãlãtorilor din trenul internaþional care circulã pe ruta Sofia - Budapesta, o persoanã de sex masculin care a prezentat la controlul de frontierã o carte de identitate cu însemnele autoritãþilor italiene. Numai cã, poliþiºtii de frontierã au observat faptul cã acesta este falsificat prin înlocuirea fotografiei titularului. La cercetãri a reieºit cã persoana în cauzã este cetãþeanul albanez K.B., în vârstã de 25 de ani. O zi mai târziu, duminicã, 8 martie, la Punctul de Trecere a Frontierei Calafat s-au prezentat pentru a intra în þarã, cãlãtorind cu un autoturism marca Peugeot condus de un cetãþean polonez, douã persoane care au prezentat la controlul de frontierã cãrþi de identitate ºi paºapoarte greceºti. ªi acestea erau false, dupã cum au stabilit oamenii legii, în urma cercetãrilor constataându-se faptul cã persoanele în cauzã sunt cetãþeni iranieni, în vârstã de 31, respectiv 33 de ani. În toate cele trei cazuri, conform protocolului româno-bulgar, persoanele au fost preluate de cãtre autoritãþile de frontierã bulgare în vederea continuãrii cercetãrilor ºi dispunerii mãsurilor legale ce se impun, a precizat comisar ºef Romicã Ivãnoiu, purtãtorul de cuvânt al STPF Dolj. Accident provocat de un tânãr de 17 ani Un adolescent de 17 ani, din comuna Podari, fãrã permis de conducere, a urcat la volanul unui autoturism ºi a provocat un accident în localitate, soldat, din fericire, doar cu pagube materiale. Accidentul s-a petrecut duminicã, pe strada Speranþei, din satul Balta Verde, comuna Podari. Potrivit reprezentanþilor IPJ Dolj, poliþiºtii din cadrul din cadrul Secþiei 3 Poliþie Ruralã Breasta, ajunºi la faþa locului, au stabilit cã Alexandru B., de 17 ani, din comuna Podari, sat Bal- inculpatul a perseverat în sãvâr- ºirea infracþiunii de pornografie infantilã, a profitat de poziþia privilegiatã financiar în România ºi de prezenþa la baza de agroturism a unui numãr mare de copii, producând material pornografic cu minori în care apare dezbrãcat, a urmãrit coruperea sexualã a persoanei vãtãmate minore, fiind preocupat de modalitãþi de abordare sexualã a minorilor. În susþinerea cererii de arestare preventivã, procurorii DIICOT ST Craiova mai aratã cã inculpatul este o persoanã semnalatã poliþiei belgiene cu un comportament violent, fiind suspectat pentru comiterea unor fapte de acelaºi gen ºi în Belgia. Inculpatul a fost semnalat în bazele de date ale poliþiei pentru turism sexual, exploatare a muncitorilor strãini ºi trafic de fiinþe umane, ultraj contra bunelor moravuri, loviri ºi vãtãmãri corporale, distrugere cu intenþie ºi atentat la pudoare, dupã cum au comunicat procurorii DIICOT Serviciul Teritorial Craiova la momentul respectiv. Judecãtorul de drepturi ºi libertãþi de la Tribunalul Dolj a admis cererea procurorilor DIICOT ºi a emis mandat de arestare preventivã pe numele inculpatului pentru o perioadã de 30 de zile. Pe 1 iulie 2014 procurorii DII- COT Serviciul Teritorial Craiova l-au trimis în judecatã, în stare de arest preventiv, pe cetãþeanul belgian, pentru pornografie infantilã, iar mãsura arestãrii preventive a fost prelungitã de mai multe ori. De fiecare datã avocatul inculpatului a contestat hotãrârea Tribunalului Dolj, care judecã dosarul pe fond, însã ºi Curtea de Apel Craiova l-a menþinut dupã gratii. La fel s-a întâmplat ºi ieri, când instanþa de apel a respins contestaþia belgianului împotriva prelungirii arestãrii preventive: Respinge, ca nefondatã, contestaþia formulatã de inculpatul contestator Dethy Louis Emile Josepf, împotriva încheierii de ºedinþã din data de pronunþatã de Tribunalul Dolj-Secþia Penalã ºi pentru Cauze cu Minori. Obligã contestatorul inculpat la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare statului. Definitivã. Pronunþatã în ºedinþa publicã, astãzi , se aratã în încheierea de ºedinþã a Curþii de Apel Craiova. ta Verde, a condus un autoturism Opel Astra pe strada Speranþei, fãrã a poseda permis de conducere ºi, pe fondul neîndemânãrii a lovit un autoturism parcat în afara pãrþii carosabile. Conducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind negativ. În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru conducerea unui vehicul pe drumurile publice fãrã a poseda permis de conducere, ne-a declarat subcomisar Alin Apostol, purtãtorul de cuvânt al IPJ Dolj.

5 marþi, 10 martie 2015 actualitate cuvântul libertãþii / 5 BLOG / NOTES GEORGE POPESCU Anticomunismul fãrã comuniºti S-a vorbit, s-a spus în lucrãri cu pretenþii de tratate, pe la sfârºitul anilor 80, despre ceea ce s-a numit sfârºitul ideologiilor, a lungii istorii a doctrinelor, fenomen determinat ºi impus, printre altele, de o transformare radicalã a societãþii umane, îndeosebi sub impactul unei revoluþii a tehnicii ce-a sfârºit prin a-ºi subordona chiar ºi ºtiinþa. Într-un astfel de context, confruntãrile, pe cât de aprige pe atât de superflue, având ca obiect pretenþii doctrinare ºi distribuite lejer în binomul stângadreapta, ameninþã zona ridicolului. Confruntarea, aproape exclusiv retoricã, eludeazã câteva adevãruri de o evidenþã incontestabilã. Cel dintâi ºi, cu siguranþã, cel mai important priveºte victoria cvasigeneralizatã a capitalismului, într-o varietate de forme distribuite între tradiþia secularã ºi experimente novatoare, mergând de la faze grosiere cu accente sãlbatice pânã la rebrãnduiri cu ambiguitatea prefixului neo (ne- ocapitalism, neoimperialism etc.). În al doilea rând, asumarea anticomunismului la nivelul unui program politic de o virtuozitate propagandisticã egalã cu a anticapitalismului gregar din garderoba prãfuitã a ceauºismului din faza sa terminalã nu depãºeºte limita unei campanii furibunde lipsite de obiect. Dovada peremptorie o oferã cât se poate de explicit criticile dure pe care presupusa ba chiar autodeclarata stângã din România ºi din întreaga Europã le primeºte din partea unor formaþiuni, grupuri, gânditori de extracþie marxistã ºi, nu o datã, cu argumente foarte articulate. Înainte de a apela la exemple concrete, prezente în spaþiul politic de la noi ºi de prin alte pãrþi, se impune o remarcã, ea singurã în mãsurã sã ne ofere dimensiunea gravitãþii non-sensului instaurat în confruntarea politicã din ultimele decenii. Anticomunismul, radicalizat pe eºichierul unei drepte alambicate, în parte rod al unui desant de partide ºi de politicieni proveniþi, ei înºiºi, din spaþiul stângii, e lipsit de obiect, fapt uºor de constatat la un simplu survol în peisajul nostru cel de toate zilele. Clasã muncitoare nu mai existã, nici þãrãnime, iar lideri cu vederi mãcar de extracþie marxistã (cãci de leninism, stalinism etc. nici nu mai poate fi vorba!) au dispãrut prin arhive. Prin urmare, nici vorbã de vreo luptã de clasã în tradiþia de un secol ºi mai bine a stângii articulate, inclusiv doctrinar, de învãþãtura marxistã, oricât de compromisã va fi fost ea de stalinisme ºi de maoisme în turbulenþele lor istorice. Aºa încât, PSD ºi liderii sãi, mai vechi ºi actuali, nu doar cã nu conservã mai nimic din patrimoniul marxisto-comunist, dar îºi arogã, chiar cu orgoliu, un centru, tocmai bun spre a justifica mãsuri capitaliste, cu ºi fãrã prefixul neo. Cã aºa este, o dovedeºte chiar ºi acuzaþiile de furt ideologic venite dinspre presupusa dreaptã. Aceeaºi ce n- a obosit încã sã defileze sub steagul zdrenþuit al anticomunismului. ªi câtã ticãloºie trebuie sã aibã cineva sã creadã cã politicieni de vazã ºi de cursã lungã cu averi fabuloase, aliniaþi stângii, ar mai putea fi suspectaþi de comunism. Aceeaºi situaþie se regãseºte ºi în Europa. În Grecia, pânã ºi Syriza lui Tzipras e aspru criticatã în aceste zile de cãtre conaþionali, chiar la nivel de masã, de abandonare a unor idealuri de stânga. La fel, premierul italian Matteo Renzi e contestat, în stradã de sindicate, cãci în Italia un rest de clasã muncitoare încã mai supravieþuieºte, dar ºi de un nucleu dur din propriul partid, nostalgic al unei filiaþii marxiste supravieþuitoare. Cum am mai spus cu ceva timp în urmã, anticomunismul pare acum asemenea unei stafii, cu sens opus, pe care Marx o denunþa ca umblând prin Europa unui alt veac ºi al unui alt ev. Stelian Tãnase: Istoria comunismului românesc trebuie rescrisã Ieri, Sala Albastrã a Universitãþii din Craiova a fost gazda lui Stelian Tãnase, cunoscut publicist, scriitor, realizator de televiziune, profesor universitar ºi, actualmente, preºedinte-director al Societãþii Române de Televiziune. Acesta a þinut o conferinþã despre Repere ale comunismului românesc, dar, din pãcate, prelegerea sa a fost mult mai scurtã decât ceea ce se preconiza pe aceastã temã, accentul fiind pus pe o incursiune mult prea largã în istoria României. Distinsul oaspete a recunoscut cã istoria comunismului românesc este departe de a fi finalizatã, în scris, iar ceea ce s-a publicat, pânã acum, în mod ofical, trebuie modificat. Despre Stelian Tãnase, în mediul cultural românesc, sunt puþine de spus. Este recunoscut drept una dintre Vocile Cetãþii, care, ºi înainte ºi dupã 1989, s-a constituit într-o personalitate, indiferent dacã s-a fãcut sau nu plãcut. Cred cã nu mai trebuie sã vorbim foarte mult despre personalitatea lui Stelian Tãnase, fiindcã este foarte binecunoscutã. Cu prezenþa sa aici, începem o serie de conferinþe, în stil american, deschise discuþiilor libere. Invitãm, atât mass-media, cât ºi auditoriul sã se implice în discuþii, a spus, la debutul simpozionului, prof.univ.dr. Cristiana Teodorescu, prorector al Universitãþii din Craiova. Un început surprinzãtor Dupã ce i s-a fãcut o prezentare de tip laudatio, de cãtre prof. Gabriel Coºoveanu, de care este greu de crezut cã avea nevoie, Stelian Tãnase a urcat la pupitru ºi a luat cuvântul. A surprins încã de la început: Voi începe cu o prezentare a generalã a secolului XX, care, de fapt, n-a început cu 1901, ci cu 28 iunie 1914, când s-a declanºat Primul Rãzboi Mondial, ºi s-a încheiat, în 1991, cu prãbuºirea Uninunii Sovietice. Dar acest secol, care se aºtepta sã fie unul al pãcii ºi bunãstãrii, a fost unul dominat de cele douã extreme comunism ºi fascism. Pentru mine, între cele douã extreme nu existã nicio diferenþã. S-a ajuns la cele întâmplate, dupã o perioadã lungã de pace, când se credea cã rãzboiul nu mai poate sã-ºi facã apariþia. În partea a II-a a discuþiei, care nu ºtiu cât este de lungã, vom vorbi ºi despre comunismul românesc. Era mai bine fãrã retragerea ruºilor ºi cu un Plan Valev? Cã Stelian Tãnase cunosºte istorie este de netãgãduit. Cã a studiat, inclusiv în arhive, secretizate pânã nu demult, iar nu poate fi pus la îndoialã, Dar, parcã, a vorbit prea puþin despre eea ce se anunþa tema conferinþei : Repere ale comunismului românesc. A trecut printr-o întreagã disertaþie despre marxism, leninism, troþkism, despre ultimul afirmând cã în tinereþe, am fost apropiat, încât a pãrut cã se pierde în amãnunte. A continuat cu necesitatea oricãrei guvernãri a României de a diminua diferenþele faþã de Occident. A prezentat ºi opinia sa, în ceea ce priveºte comunismul românesc: Fiecare regim comunist, din Europa, a avut specificul sãu. La noi, a fost un regim de ocupaþie armatã, fiindcã nu avea o bazã socialã. Este adevãrat, aveam o societate subdezvoltatã, cu un procent mare de analfabetism, dar nu s-a întâmplat ca în Rusia, când soldaþii au dezertat, iar o întreagã societate s- a prãbuºit. S-a spus cã retragerea trupelor ruseºti din þarã a fost un succes ºi s-a datorat regimului de atunci. Nu este adevãrat: retragerea s-a fãcut la cererea lui Hruºciov, care îºi pregãtea o vizitã în SUA, ºi nu mai dorea sã fie perceput ca un dictator. A retras trupele de aici, deoarece noi oricum eram înconjuraþi de vecini sub regim comunist. Aºa, am rãmas ca o cetate asediatã, din care nu putem scãpa. La fel, s-a întâmplat ºi cu Planul Valev, de la începutul anilor 1960, când se vorbea de specializarea fiecãrei þãri comuniste. Noi n-am vrut sã rãmânem pe agriculturã, am investit în industrie ºi, fãrã o bazã materialã adecvatã, s-a ajuns unde s-a ajuns. Cred cã era mai bine sã acceptãm acel plan, deoarece ne-ar fi fost mai uºor dupã Pornind de la aceste declaraþii, Stelian Tãnase a spus cã, oricum, istoria comunismului în România trebuie rescrisã. Istoria noastrã este plinã de cliºee A fost un fel de minge ridicatã la fileu. Întrebat dacã aceastã afirmaþie pune în discuþie veridicitatea Raportului de condamnare a comunismului în România, prezentat în Parlament, în decembrie 2006, precum ºi necesitatea unor dezbateri publice pe marginea acestui material, Stelian Tãnase a punctat: Nu m-am referit în mod strict la acel raport, dar, da, sunt de acord, aºa cum am mai spus, la o rescriere a istoriei comunismului românesc. În general, toatã istoria noastrã este plinã de cliºee. Cred cã una douã trei generaþii vor putea scoate din arhivetoate datele nesecretizate ºi vom putea vorbi despre o istorie nouã. ªi acum, se predã aceastã materie dupã canoane vechi. Este nevoie de o istorie scrisã altfel. La finalul întâlnirii, Stelian Tãnase a fost onorat, de cãtre conducerea Universitãþii din Craiova, cu o diplomã ºi o Medalie de Onoare. CRISTI PÃTRU

6 actualitate 6 / cuvântul libertãþii marþi, 10 martie 2015 Noul Contract cadru aduce schimbãri importante în Sãnãtate Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS) a elaborat Contractul cadru care reglementeazã condiþiile acordãrii asistenþei medicale, a medicamentelor ºi a dispozitivelor medicale în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate. Proiectul aduce o serie de noutãþi în acordarea asistenþei medicale. În proiectul privind Contractul cadru se prevede faptul cã furnizorii nu au voie sã încaseze sume pentru serviciile medicale acordate prevãzute în pachetele de servicii decontate din Fond ºi pentru actele administrative, inclusiv cele necesare acordãrii serviciilor medicale, pentru care nu este stabilitã o reglementare în acest sens. În plus, o obligaþie prevãzutã în noul contract este aceea cã toþi furnizorii trebuie sã utilizeze formularul electronic pentru prescrierea substanþelor ºi preparatelor stupefiante ºi psihotrope, de la data de la care acesta se implementeazã, ºi sã introducã în sistemul informatic toate prescripþiile medicale electronice off-line ºi cele cu regim special unic pe þarã pentru aceste substanþe, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data prescrierii. Asiguraþii vor plãti parþial costul unei investigaþii RMN sau tomograf Prin noul proiect va fi introdusã contribuþia personalã din partea asiguratului, cu excepþia copiilor cu vârsta pânã la 18 ani ºi a Elevii ºcolilor din comuna Valea Stanciului nu au lãsat sã treacã sãrbãtoarea de 8 Martie fãrã sã persoanelor beneficiare ale legilor speciale prevãzute de Legea 95/ 2006, pentru serviciile de înaltã performanþã ºi medicinã nuclearã - RMN, examen la computer tomograf, angiografie ºi scintigrafie - din pachetul de bazã. Furnizorii pot sã încaseze sumele reprezentând contribuþia personalã a asiguratului în limita nivelului maxim stabilit prin norme. Nerespectarea acestei obligaþii va duce la rezilierea contractului de furnizare de servicii medicale încheiat cu casa de asigurãri de sãnãtate. Pentru unele servicii medicale paraclinice din pachetul de bazã, tarifele care se contracteazã ºi deconteazã de casele de asigurãri de sãnãtate vor fi negociate de casele de asigurãri de sãnãtate cu furnizorii de servicii medicale paraclinice. Noutãþi ºi pentru spitale În ceea ce priveºte spitalele, stabilirea zonelor ºi a localitãþilor deficitare din punctul de vedere al numãrului de medici de o anumitã specialitate se face de cãtre reprezentanþi ai casei de asigurãri de 8 Martie, sãrbãtorit la Cãminul Cultural din Valea Stanciului ofere un spectacol la care invitate speciale au fost, cum altfel, mamele ºi bunicile. În sala Cãminului Cultural, preþ de câteva ore, copiii s-au costumat în mesageri ai primãverii ºi au adus fericire în sufletele celor mai dragi fiinþe din viaþa lor. Într-o atmosferã de mare bucurie, elevii au cântat, au recitat poezii ºi au dansat, smulgând ropote de aplauze din partea asistenþei numeroase. În mijlocul elevilor a fost ºi primarul comunei Valea Stanciului, Ovidiu Gîngioveanu, care a dãruit flori tuturor doamnelor ºi domniºoarelor prezente în sala Cãminului Cultural. Edilul s-a bucurat de spectacol ºi le-a transmis tuturor mãmicilor ºi bunicilor sã aibã o primãvarã minunatã. A fost un spectacol foarte frumos ºi mã bucur cã toþi copiii s-au implicat sã le ofere mãmicilor acest cadou de ziua lor. Cu siguranþã le-au adus bucurie în suflet. A fost ºi un prilej pentru mine sã fiu alãturi de doamnele din comunã ºi sã le urez o primãvarã frumoasã ºi un cãlduros «La Mulþi Ani!», a mãrturist primarul comunei Valea Stanciului, Ovidiu Gîngioveanu. Spectacolul de 8 Martie a fost organizat de ªcoala Profesionalã din comunã în parteneriat cu Primãria Valea Stanciului ºi Asociaþia Amazonia. RADU ILICEANU sãnãtate ºi ai direcþiei de sãnãtate publicã. Pânã acum, acestea erau stabilite de o comisie formatã din reprezentanþi ai caselor de asigurãri de sãnãtate, ai direcþiilor de sãnãtate publicã, ai colegiilor teritoriale ale medicilor ºi ai administraþiei publice locale, pe baza unor criterii care se aprobã prin ordin al ministrului Sãnãtãþii ºi al preºedintelui CNAS. În cazul spitalizãrii continue, respectiv a spitalizãrii de zi, validarea cazurilor în vederea decontãrii se face de cãtre casa de asigurãri de sãnãtate, cu încadrarea în valoarea de contract, având în vedere ºi confirmarea cazurilor din punct de vedere al datelor clinice ºi medicale la nivel de pacient comunicate de cãtre ªcoala Naþionalã de Sãnãtate Publicã, Management ºi Perfecþionare în Domeniul Sanitar. Pentru consultaþiile de urgenþã la domiciliu ºi activitãþile de transport sanitar neasistat a fost introdusã o nouã condiþie pentru a putea intra în relaþie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, respectiv implementarea sistemului de urmãrire a mijloacelor de transport prin sistemul GPS în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a noului Contract-cadru. În cazul în care nu este îndeplinitã aceastã condiþie în termenul prevãzut, contractul va fi reziliat. RADU ILICEANU Copiii doljeni aleg religia Conform primelor date centralizate de cãtre Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj, peste de cereri au fost depuse la sediul instituþiei, în vederea urmãrii cursurilor de religie. Este vorba de cca 90 de procente din numãrul total al elevilor înscriºi în învãþãmântul preuniversitar, ceea ce situeazã, preliminar, Doljul în primele cinci judeþe din þarã. CRISTI PÃTRU

7 culturã marþi, 10 martie 2015 cuvântul libertãþii / 7 Paginã realizatã de MAGDA BRATU Colocviul naþional cu tema Cultura popularã în România. Context istoric ºi specific cultural s-a desfãºurat la Craiova în perioada noiembrie 2014, lucrãrile fiind subsumate mai multor teme. Între acestea s-au regãsit Morþi, strigoi, monºtri: Imaginarul lumii de dincolo ºi cultura popularã, Imagine, tipare ºi culturã popularã: De la iconografia religioasã la fenomenul BD, Topografii simbolice ºi culturã popularã: De la bisericile de munte la pelerinul contemporan, Prin ochii celorlalþi: Despre comunitãþi speciale ºi contexte culturale, Practici populare ºi antropologie religioasã, Concepþii muzeale ºi patrimoniu cultural: Locul culturii populare, Cultura popularã între magic ºi urban. Evenimentul a reunit numeroºi cercetãtori ºi profesori din importante centre universitare ale þãrii, precum Bucureºti, Cluj-Na- Sub egida Institutului de Cercetãri Socio-Umane C.S. Nicolãescu-Plopºor al Academiei Române a apãrut, recent, volumul Cultura popularã la români. Context istoric ºi specific cultural, editat de cercetãtorii craioveni Cornel Bãlosu ºi Nicolae Mihai. Volumul este rezultatul desfãºurãrii, în noiembrie 2014, la Craiova, a unui colocviu naþional organizat de GRISCU Grupul de Istorie Culturalã al Institutului, în parteneriat cu Secþia de Etnografie a Muzeului Olteniei ºi cu poca, Timiºoara, Sibiu ºi Craiova, din Zalãu, Dr. Tr. Severin, Tg. Jiu ºi Bujoreni, dar ºi din Chiºinãu (Republica Moldova) Volumul rezultat în urma colocviului, publicat sub egida Editurii Universitaria din Craiova ºi Editurii Universitare Clujene, este doar o poartã deschisã pentru cei curioºi, specialiºti ºi public larg deopotrivã, în explorarea acestui încã fascinant univers al culturii populare, subliniazã în Introducere cei doi editori, Cornel Bãlosu ºi Nicolae Mihai. «Noi am încercat, cum spuneam ºi cu prilejul colocviului de anul trecut, sã reînnodãm o tradiþie care deja în Craiova avea puncte de reper. ªi mã refer la câteva reviste de bunã facturã care apãruserã în timp fosta Suflet oltenesc (transformatã în Arche ), Symposia ºi la câteva colocvii internaþionale pe teme de etnologie-antropologie, istorie culturalã, care avuseserã loc în Craiova în perioada », a menþionat Nicolae Mihai. Acesta a adãugat cã volumul este rezultatul întâlnirii unor specialiºti tineri, dar ºi bine ancoraþi în cercetãrile pe care le desfãºoarã, unele începute chiar cu ani în urmã. Aºa sunt, spre exemplu, cele privind studiul iconografiei religioase realizate de Cristina Bogdan ºi Silvia Marin, de la Universitatea din Bucureºti, ori cel dedicat Gurbanului rudãresc, întreprins de Bogdan Neagota, de la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca. Se mai regãsesc în cele 350 de pagini ale volumului studii semnate de Laura Jiga Iliescu, Otilia Hedeºan, Diana Mihuþ, Anamaria Iuga, Camelia Burghele, Mirel Bãnicã, Ludmila D. Cojocaru, Carmen Banþa, Dodo Niþã, Irinel Cãnureci º.a. Invitat la lansarea de la Târgul GAUDEAMUS, Nicolae Panea decanul Facultãþii de Litere a Universitãþii din Craiova, totodatã un Dance Conspiracy va reprezenta Craiova la finala mondialã de dans ESDU DanceStar, din Croaþia Îmbrãcaþi în costume tradiþionale, copiii de la Centrul social Sfântul Stelian din Lipovu al Asociaþiei Vasiliada, aflatã sub patronajul Mitropoliei Olteniei, au pregãtit un program artistic special pentru Ziua Internaþionalã a Femeii (8 Martie). Cu acest prilej, cei mici au recitat poezii ºi au interpretat cântece specifice acestei sãrbãtori mãmicilor prezente la eveniment. Potrivit Biroului de Presã al Mitropoliei Olteniei, în cadrul Centrului social Sfântul Stelian sunt înscriºi peste 70 de copii care beneficiazã de servicii educaþionale ºi suport în vederea reducerii riscului de abandon ºcolar. Copiii participã la activitãþi de educaþie remedialã, sunt ajutaþi la efectuarea temelor ºcolare, sunt implicaþi în activitãþi de art-terapie ºi terapie ocupaþionalã, iar toate acestea au menirea de a le îmbunãtãþi rezultatele la învãþãturã ºi a le dezvolta abilitãþile pentru o viaþã independentã. «Þinând cont de comunitatea din care fac parte, Asociaþia Vasiliada oferã acestor copii ºi o masã caldã. Încercãm sã fim un sprijin pentru ei ºi familiile lor. Neam propus sã dezvoltam o relaþie de lungã duratã, ba- Lucrãrile Colocviului Naþional Cultura popularã la români,, organizat la Craiova, au fost publicate în volum În perioada 6-8 martie a avut loc la Bucureºti faza preliminarã de calificare pentru turneul final de la Porec (Croaþia) al competiþiilor internaþionale DanceStar organizate sub egida ESDU European Dance Union. Dance Conspiracy organizaþie nonprofit, din Craiova, care are ca scop descoperirea, promovarea ºi susþinerea tinerelor talente în domeniul dansului a înscris în competiþia din capitalã douã fetiþe: Ella Bogheanu 9 ani ºi Mara Dumitraºcu 11 ani. Deºi la aceastã fazã preliminarã au avut parte de o concurenþã acerbã, fiind prezente cele mai prestigioase ºcoli de dans din România, cele douã mici dansatoare s-au calificat pentru marea finalã din Croaþia la categoriile solo balet ºi solo dans contemporan. Micuþele craiovence sunt pregãtite de Alina Onofrei (balet) ºi Marius Onofrei (dans contemporan). Competiþiile internaþionale DanceStar cuceresc, de 16 ani, scenele din lumea întreagã formând o întreagã comunitate de fani ai dansului. Aceasta are peste de membri, persoane pasionate de dans din toate colþurile lumii din Europa, Africa de Sud ºi Brazilia. Din aceastã comunitate face parte acum ºi Craiova! Sãrbãtoare la Centrul social Sfântul Stelian din Lipovu zatã ºi pe implicarea pãrinþilor în procesul educaþional, dar ºi în problemele de ordin administrativ. Astfel, pãrinþii conºtientizeazã importanþa serviciilor de care beneficiazã copiii în cadrul Centrului, dar ºi faptul cã pot fi un exemplu pentru propriul copil», a declarat Ionela Groza, coordonatorul Centrului Sfântul Stelian. Universitatea din Craiova, care a reunit numeroºi cercetãtori ºi profesori din importante centre universitare ale þãrii. Lucrãrile acestora fac obiectul amintitului volum, lansat recent, în cadrul celei de-a XIV-a ediþii a Târgului de Carte GAUDEA- MUS. Cartea a fost apreciatã ca reprezentativã nu numai datoritã tematicii propuse, cât ºi pentru cã exprimã vocea tinerei generaþii ºi, totodatã, continuitatea cercetãrilor care au impus Craiova pe harta etno-antropologiei româneºti. binecunoscut specialist în etnologie ºi antropologie, a apreciat cã volumul este unul reprezentativ din foarte multe puncte de vedere. «În primul rând, el reprezintã o continuitate. Dupã 1990, Universitatea din Craiova a încercat sã se impunã ca o producãtoare de etnologi ºi de antropologi, ca o înnoitoare în ceea ce priveºte programa universitarã în ºtiinþele sociale ºi impunerea antropologiei în lumea academicã. ( ) Din acea generaþie foarte multe nume sunt acum reprezentative pentru ceea ce înseamnã etno-antropologia româneascã ºi nu numai. Toþi au contribuit, într-un fel sau altul, dar decisiv, la impunerea aceste ºtiinþe ºi, mai mult decât atât, la impunerea Craiovei pe harta etno-antropologiei româneºti. Volumul acesta reprezintã practic vocea generaþiei pe care acea primã generaþie a educat-o, a creat-o», a subliniat Nicolae Panea. Se verificã valoarea acestei ºcoli ºi prin faptul cã în paginile acestui volum nu publicã doar craioveni, ci practic tânãra generaþie din toate zonele universitare ale României», a mai spus acesta. Despre televiziune, ideologie ºi societate în România socialistã, la Universitatea din Craiova La Universitatea din Craiova (Sala 124) are loc astãzi, ora 12.30, prezentarea volumului O tribunã captivantã. Televiziune, ideologie, societate în România socialistã ( ), semnat de Alexandru Matei ºi apãrut la Editura Curtea Veche, în Colecþia Istoria timpului prezent. Moderator al întâlnirii cu publicul este de Xenia Negrea, iar despre carte vor vorbi Davian Vlad, Dan Voinea ºi Gabriela Gheorghiºor. «Studiul transpune un excurs analitic în arhivele Televiziunii Române din timpul comunismului. Perspectiva istoricã înseamnã nu numai un exerciþiu de pionierat în studiul jurnalismului românesc, dar ºi o pledoarie pentru înþelegerea acestei lumi altfel decât la nivelul superficial al aparenþelor. Ce a însemnat televiziunea în propaganda comunistã? Cât înseamnã, în televiziune, divertisment, cât propagandã, cât informaþie? Acestea sunt câteva probleme pe care le expune cartea ºi la care va trebui sã rãspundem nu doar referitor la trecutul televizionistic, cât, mai ales, la prezent», precizeazã reprezentanþii Facultãþii de Litere Specializarea Jurnalism din cadrul Universitãþii din Craiova, instituþie organizatoare a evenimentului. Alexandru Matei (n. 1975) este traducãtor, poet, eseist, cadru universitar. Este licenþiat în literaturã francezã contemporanã la Universitatea din Bucureºti ºi la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris (2007). Colaboreazã cu studii, eseuri ºi recenzii în revistele Observator cultural, Revista 22, România literarã, Cultura, Vatra, Dilema veche º.a.

8 8 / cuvântul libertãþii special marþi, 10 martie 2015 Craiova, o gazdã impecabilã Trupa Voltaj va reprezenta România la Eurovision Song Contest 2015, de la Viena (Austria), cu piesa De la capãt, fiind câºtigãtoarea finalei selecþiei naþionale Eurovision, care s-a desfãºurat duminicã searã, la Sala Polivalentã din Craiova. Pentru prima datã, concursul cu o mizã extrem de importantã a îmbrãcat hainele unui show adevãrat, dându-i astfel ocazia Craiovei sã se remarce din postura de gazdã. Sala Polivalentã a fost, pe drept cuvânt, de nerecunoscut. În cele douã sãptãmâni cât s-a lucrat la amenajarea sa, s- au pus mochete, scaune ºi chiar s-au montat pereþi falºi pentru a se obþine o esteticã ºi un sunet perfecte. Iar lucrurile au dat, la final, exact aºa: o scenã generoasã, care a fost pur ºi simplu inundatã în luminile reflectoarelor, þinute strãlucitoare, un sunet de o calitate impecabilã care i-a uimit ºi pe membrii juriului ºi, nu în ultimul rând, un public plin de energie care a aplaudat, a fluturat steguleþe ºi a aprins mii de luminiþe pentru Ucraina. Selecþia naþionalã pentru Eurovision a fost deschisã ca un adevãrat show. Pe scenã imensã ºi inundatã de lumini, au urcat toþi12 concurenþi, care au interpretat împreunã Miracle, piesa cântatã de Paula Seling ºi Ovi în finala ediþiei din 2014, desfãºuratã la Copenhaga. Asta dupã ce, Ovi susþinuse un recital de câteva zeci de minute în faþa celor aproape de persoane care s-au aflat în tribunele Sãlii Polivalente (s-au vândut de bilete, conform organizatorilor). Fiecare melodie a fost un mic show La ora 20.30, nu mai era nici un scaun liber în salã, iar o mare de steguleþe tremura din tribune. Voltaj a fost prima trupã care a intrat în competiþie ºi a fost prezentatã de cele douã gazde Alina ªerban de la TVR Craiova ºi Andrei Boroºovici de la TVR Timiºoara ca o trupã mare. Copiii trebuie sã fie alãturi de pãrinþii lor, a spus Cãlin Goia, solistul Voltaj, despre mesajul melodiei lor. Show-ul a continuat cu trupa Bãieþii care a cântat melodia Dragoste în lanþuri, pe care au descris-o ca o piesã reprezentativã pentru toþi adolescenþii. Fostul câºtigãtor al X Factor, Tudor Turcu a intrat în finalã al treilea, cu o piesã rock intitulatã Save Us. Melodia are un mesaj puternic. Cred în rock, cred în români, cred în artã, a spus Tudor Turcu în filmuleþul de prezentare. Nici dupã ce s-au stins ºi ultimele acorduri puternice ale piesei sale, în salã nu s-a aºternut liniºtea nici pentru câteva secunde pentru cã imediat sala a rãspuns cu aplauze ºi mai puternice, publicului craiovean plãcându-i mult aceastã piesã. Aurelian Temiºan ºi Alexa au concurat cu melodia Chica latina. Tonusul acestei piese latino, dar ºi faptul cã Aurelian Temiºan este craiovean la orgine, au asigurat celor doi concurenþi cele mai cãlduroase aplauze. Atitudine extravagantã, cu bãieþi pe tocuri Pe poziþia cincea a intrat în concurs Rodica Aculova, o cântãreaþã din Republica Moldova, cu melodia My Light, apoi a venit rândul celor de la Blue Noise. Cei trei bãieþi ºi cele trei fete au cântat a capella piesa Love Won t Run Away. Piesa am compus-o special pentru Eurovision 2015 România, noi mizãm pe voci, au mãrturisit ei în filmuleþul de prezentare. De altfel, un important detaliu de regie a fost faptul cã trupa a intrat pe scenã fãrã nici un instrument. Ovidiu Anton, care s-a clasat al treilea, a participat în concurs cu o piesã scrisã de compozitori suedezi ºi intitulatã Still Alive. Un alt concurent care a colaborat cu compozitori strãini este Lara Lee. Interpreta a dezvãluit faptul cã producãtorii ºi compozitorii piesei sale, Superman, sunt aceiaºi care au compus ºi melodia reprezentantei Norvegiei la ediþia din 2013 a concursului, Margaret Berger, piesã ce s-a clasat pe locul patru. Super Trooper, un proiect creat special pentru Eurovision 2015 România, a intrat în concurs cu melodia Secret Place. Pentru a sublinia atitudinea disco, chiar ºi bãieþii dn trupã au purtat tocuri. Luminþa Anghel, aplaudatã îndelung de public Luminiþa Anghel, care a purtat o rochie strãlucitoare, a ridicat sala în picioare cu melodia A Million Stars. Am considerat cã este o piesã bunã, o reþetã specificã Eurovisionului. Este vorba despre o iubire care renaºte. Marele meu atu este cã sunt un artist care transmite foarte multã emoþie. M- am întors la o reþetã care a urcat România pe podium, a mãrturisit vedeta. Dupã ce a coborât de pe scenã, evident în aplauzele puternice ale publicului, Luminiþa Anghel a fost asaltatã de fani care au venit la fotoliile din Camera Verde (amenajatã chiar în salã, de aceastã datã) pentru a-ºi face poze cu interpreta. Fosta concurentã de la Vocea României, Cristina Vasiu, a participat cu melodia Nowhere ºi a amuþit sala cu þinutã sa extravagantã ºi futuristã, o rochie galacticã. Concursul a fost încheiat de trupa CEJ, formatã din membrii fostei trupe suedeze Rednex, care au interpretat piesa We Were In Love. Moment emoþionant pentru Ucraina, creat de Ruslana Dupã ce participanþii la finala naþionalã Eurovision România ºiau prezentat piesele, a urcat pe scenã Ruslana. Câºtigãtoarea ediþiei din 2004 a Eurovision a susþinut un recital plin de energie. Piesa Wild Dances, cea care i-a adus trofeul Eurovision, cu un total de 280 de puncte, un record la vremea respectivã, s-a auzit puternic în boxele imense care au fost instalate în Sala Polivalentã. România, sunteþi o þarã minunatã, cu oameni frumoºi ºi cu muzicã deosebitã. Trebuie sã câºtigaþi!, a spus Ruslana, în limba românã. Vedeta ucraineancã a mãrturisit publicului craiovean cã i-a plãcut în România ºi sã cânte la Eurovision. Ruslana ºi-a încheiat recitalul cu piesa Euphoria, prin care a dorit sã transmitã un mesaj de pace ºi de compasiune pentru compartioþii sãi. Cu ochii în lacrimi, vedeta din Ucraina a povestit despre þara sa natalã ºi i-a îndemnat pe cei prezenþi sã-ºi aprindã telefoanele ºi lanternele, în semn de solidaritate. Publicul a rãspuns imediat acestui apel ºi, preþ de câteva minute, tribunele au fost o mare de luminiþe care au strãlucit pentru Ucraina. Prezentatorii concursului au precizat cã acest moment nu a fost unul regizat. Voltaj, marele câºtigãtor Trupa Voltaj, care va reprezenta România la Eurovision 2015, a fost aleasã în urma punctajului primit de la juriul de specialitate (50%)

9 marþi, 10 martie 2015 special cuvântul libertãþii / 9 Pagini realizate de LAURA MOÞÎRLICHE pentru Eurovisionul românesc ºi prin televoting (50%). Cãlin Gruia ºi compania au obþinut voturi din partea publicului, care s-au transformat în 12 puncte, cãrora li s-au adãugat cele 12 puncte din partea juriului. Pe poziþia a doua, în urma voturilor, s-a situat Luminiþa Anghel (cu piesa A Million Stars ), cu 18 puncte, iar, pe poziþia a treia, Ovidiu Anton (cu piesa Still Alive ), cu 15 puncte. Cãlin Gruia a fost extrem de emoþionat când a fost anunþat votul publicului. Nu ºtiu ce va decide juriul, sper cã la fel ca publicul. Pânã atunci, vreau sã le mulþumesc tuturor celor care neau votat, celor care cred în mesajul nostru, celor care cred cã românii sunt niºte oameni cinstiþi care lucreazã din greu, care fac sacrificii enorme ºi Europa trebuie sã ºtie lucrul acesta ºi copiii trebuie sã nu mai fie singuri, sã fie lângã pãrinþii lor, au fost cuvintele rostite de pe scenã ºi aplaudate de public. La conferinþa de presã de dupã show, liderul trupei Voltaj a recunoscut cã atuul piesei De la capãt este mesajul care trage un semnal de alarmã asupra situaþiei tuturor copiilor lãsaþi în urmã de pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate. Suntem emoþionaþi ºi foarte bucuroºi. Suntem convinºi cã, la ce concurenþã a fost, atuul câºtigãtor a fost mesajul nostru ºi românii au dorit sã ducã acest mesaj la Viena ºi sã-l aducã în faþa Europei. Le mulþumim celor care ne-au votat, mulþumim juriului pentru încrederea pe care ne-a acordato. Sã ai 24 de puncte din tot atâtea e foarte onorant, a spus Cãlin Gruia. Cred cã aceastã campanie nu va lãsa rece întreaga Europã Membrii trupei Voltaj au mãrturisit cã îºi fac deja planuri cum sã facã încât sã ajungem cât mai sus. Dacã se poate mai sus de locul doi ( n.r. este o referire la o piesã a formaþiei care are acest titlu). Asta e marea noastrã dorinþã. Acesta a spus cã trupa are pregãtitã ºi varianta în limba englezã a piesei ºi urmeazã sã se sfãtuiascã cu cei care au mai multã experienþã în ceea ce priveºte concursul Eurovision pentru a hotãrî cum se vor prezenta la Viena: cu piesa în englezã, cu cea în românã sau cu o combinaþie între cele douã limbi. Lansatã de curând, varianta în limba englezã are titlul All over again ºi a fost compusã ºi produsã de membrii trupei Voltaj, alãturi de Deepside Deejyas, de Monica Stevens ºi Andrei Leonte. În ceea ce priveºte videoclipul, acesta a fost realizat în regia lui Dan Petcan ºi este reuneºte cadre din scurtmetrajul Calea Dunãrii, regizat de Sabin Dorohoi. Cred cã aceastã campanie nu va lãsa rece întreaga Europã, pentru cã ºi ei au copii ºi ºi ei trebuie sã se punã în postura pãrinþilor care merg sã munceascã afarã, din cauzã cã trebuie sã asigure un trai decent copiilor lor, fãcând sacrificii enorme. Tocmai de aceea, dragi europeni, trebuie sã-i respectaþi pe români, pentru cã marea lor majoritate munceºte din greu ºi cinstit, a mai spus solistul trupei Voltaj. Membrii juriului au lãudat calitatea organizãrii Preºedintele juriului, Viorel Gavrilã, care a participat la conferinþa de presã alãturi de câºtigãtori, a spus cã misiunea lor la acest concurs a fost una destul de grea. Poate ne-am fãcut ºi noi misiunea ºi mai grea alegând din aproape 100 de melodii aceste 12 piese. Au fost piese foarte bune, producþii bune. Am avut un show cu adevãrat minunat. Ne-am bucurat la fiecare piesã, acolo, în juriu, pentru performanþele, atât ale interpreþilor, cât ºi ale producþiei în sine, a show-ului, foarte bine pus în scenã, a spus compozitorul Viorel Gavrilã. Compozitorul Mihai Pocorschi a declarat cã este pentru prima datã când este impresionat de producþia spectacolului finalei naþionale pentru Eurovision. Cred din toatã inima cã este primul an în care selecþia din oferta pieselor care au existat a fost cea mai aproape de adevãr, calitativ, ºi cã, în finalã, diferenþa au fãcut-o categoric experinþa celui care cântã live. Din pãcate, la soliºtii tineri nu este aºa de mare, am auzit ieºiri din tonalitate la diverºi soliºti. Ceea ce pot sã spun este cã, într-o proporþie de 80 spre 90%, fiecare din concurenþi au tratat cu mare seriozitate ºi atenþie producþia de care s-au ocupat singuri, având o atenþie mare la calitatea vocii, la calitatea interpretãrii, a spus Mihai Pocorschi. *** Concursul cântecului european se va desfãºura, în 2015, la Viena, Austria, în 19, 21 ºi 23 mai.- România va participa în prima - semifinalã a concursului, cea din 19 mai, alãturi de Grecia, Macedonia, Estonia, Olanda, Republica Moldova, Finlanda, Belgia, Armenia, Serbia, Danemarca, Belarus, Rusia, Albania, Georgia ºi Ungaria.

10 8 / cuvântul libertãþii miercuri, 4 martie 2015 ªTIRI Grecia ameninþã cã va trimite refugiaþii în Germania Dacã Berlinul nu va susþine programul de asistenþã financiarã destinat Atenei, Grecia avertizeazã cã va trimite refugiaþii ajunºi în Grecia, cãtre Germania. Dacã vor da vreo loviturã Greciei, trebuie sã ºtie cã imigranþii vor primi acte pentru a ajunge la Berlin, a declarat ministrul grec al Apãrãrii, Panos Kammenos, în cursul unei reuniuni a partidului sãu de extremã-dreapta - Grecii Independenþi. Oficialul grec a subliniat cã, dacã unii dintre refugiaþi sunt membri ai grupului terorist Stat Islamic, este vina Europei, din cauza poziþiei asumate în privinþa crizei financiare a Greciei. În urmã cu o sãptãmânã, adjunctul ministrului grec de Interne, Giannis Panousis, a fãcut declaraþii similare. În replicã, Sindicatul poliþiei germane a sugerat excluderea Greciei din Spaþiul Schengen. American Sniper, încasãri record în SUA Lungmetrajul American Sniper, regizat de Clint Eastwood, a devenit filmul cu cele mai mari încasãri în Statele Unite dintre toate peliculele lansate în Producþia a generat încasãri de 337,2 milioane de dolari dupã lansarea sa oficialã din luna decembrie. Cel mai recent film din franciza Jocurile foamei obþinuse încasãri de 336,8 milioane de dolari. Cu o acþiune plasatã în timpul rãzboiului din Irak, American Sniper este filmul lui Clint Eastwood cu cel mai mare succes de casã pânã acum. Pelicula a avut o lansare într-un numãr limitat de cinematografe americane pe 25 decembrie, pentru a deveni eligibil la Oscarurile din acest an. Lansarea pe scarã naþionalã a filmului a avut loc în ianuarie. American Sniper a fost nominalizat la ºase premii Oscar, inclusiv la categoriile cel mai bun film ºi cel mai bun actor în rol principal (Bradley Cooper), însã a câºtigat un singur trofeu, la categoria cel mai bun montaj de sunet. În ciuda popularitãþii de care se bucurã în rândul spectatorilor americani, acest film a generat ºi critici, pentru felul în care a descris rãzboiul din Irak ºi pe lunetistul Chris Kyle, coautor al cãrþilor pe baza cãrora a fost realizat acest lungmetraj. La nivel global, Transformers: Exterminarea/Transformers: Age of Extinction a rãmas filmul din 2014 cu cele mai mari încasãri pe plan mondial, cu 1,1 miliarde de dolari. American Sniper a obþinut 163 milioane de dolari pe pieþele internaþionale, iar box office-ul sãu mondial este de 500,2 milioane de dolari. ªTIRI Ucraina a anunþat cã nu-ºi va retrage complet armamentul greu din zona demilitarizatã ce separã trupele guvernamentale de cele ale separatiºtilor proruºi pânã când OSCE nu va confirma cã aceºtia din urmã l-au retras ºi ei pe al lor. Nu ne vom lãsa descoperite poziþiile de pe front în speranþa cã inamicul va demonstra cã într-adevãr ºi-a retras armamentul, aºa cum prevede acordul convenit la Minsk pe 12 februarie, a explicat purtãtorul de cuvânt al armatei ucrainene, Andrei Lâsenko. El a asigurat totodatã cã trupele guvernamentale au finalizat pânã în prezent, sub supravegherea OSCE, patru faze ale retragerii externe Premierul maghiar Viktor Orban, acuzat de colaborare cu serviciile secrete comuniste Omul de afaceri Lajos Simicska îl acuzã pe Viktor Orban cã a oferit informaþii despre el serviciilor secrete comuniste cu cunoºtinþa sa în timp ce urmau amândoi serviciul militar în anii 80 ºi cã documentele care ar dovedi acest lucru s-ar afla la autoritãþile ruse. Simicska a spus cã autoritãþile comuniste l-au pus sub urmãrire ºi, când era în armatã, i s-a arãtat un teanc gros de hârtii. Orban i-ar fi spus de bunãvoie cã scrie rapoarte despre el, iar ei discutau despre ce ar trebui sã includã acestea, a precizat omul de afaceri. Dupã ce ºi-au încheiat serviciul militar, Orban i-a spus cã autoritãþile comuniste au încercat sã-l coopteze, dar cã a refuzat. Simicska a mai declarat cã l-a crezut atunci pe Orban, dar cã acum nu mai ºtie ce sã creadã. Faptele vorbesc de la sine. Toate informaþiile sunt disponibile, a declarat Orban presei. El s-a declarat întristat cã nemulþumirile personale pot face pe cineva sã se coboare atât de jos. Orban a mai spus cã nu vede niciun sens în a crea un circ în politica ungarã ºi cã, în Armata ucraineanã aºteaptã o confirmare din partea OSCE pentru a retrage armamentul greu În urma atacurilor aeriene ale coaliþiei internaþionale asupra unor rafinãrii controlate de gruparea Statul Islamic (SI), în nordul Siriei, peste 30 de persoane, majoritatea jihadiºti, au fost ucise. Atacurile au vizat rafinãriile de la Tel Abyad, oraº situat în apropierea graniþei cu Turcia. În luna oc- armamentului greu, fãrã sã primeascã deocamdatã confirmarea cã ºi partea adversã a fãcut acelaºi pas. Lâsenko a declarat din nou cã insurgenþii îºi consolideazã dispozitivele pe unele secþiuni ale frontului, în principal în apropierea oraºelor bastion ale separatiºtilor, Doneþk ºi Lugansk, precum ºi în zona oraºului Mariopol, situat pe þãrmul Mãrii Azov. Asta deºi rebelii proruºi au declarat sâmbãtã cã au finalizat retragerea armamentului lor greu din zona tampon. OSCE nu a confirmat însã, deocamdatã, acest lucru. Retragerea armamentului greu din zona tampon, care trebuie sã aibã o lãþime de cel puþin 50 de kilometri, este al doilea punct din acordul convenit pe 12 februarie de liderii Ucrainei, Rusiei, Germaniei ºi Franþei, primul fiind armistiþiul care în prezent este în general respectat, deºi ambele pãrþi se acuzã constant de încãlcãri sporadice. Directorul Serviciului german de informaþii militare, Christof Gramm, a avertizat cã militanþi islamiºti s-ar putea infiltra în armata germanã pentru a se pregãti în vederea participãrii la confruntãri în Siria ºi Irak alãturi de membri ai grupurilor teroriste precum Statul Islamic. Dacã un islamist moderat se va prezenta pentru recrutare ºi îºi ascunde intenþiile, va fi greu sã nu fie admis, a explicat Christof Gramm, directorul Serviciului german de informaþii militare. Acesta a dat asigurãri cã în momentul de faþã nu existã militari afarã de prezentarea faptelor, nu vrea sã se angajeze într-o astfel de disputã. Socialiºtii, aflaþi în opoziþie, au cerut convocarea Comisiei pentru securitate naþionalã din Parlament în legãturã cu afirmaþiile omului de afaceri Lajos Simicska privind activitãþile premierului în timpul perioadei comuniste. Vicepreºedintele socialiºtilor, Zoltan Lukacs, a declarat într-o conferinþã de presã cã cea mai gravã afirmaþie a lui Simicska este cã documentele care ar dovedi presupusa cooptare a lui Orban de cãtre serviciile secrete sunt pãstrate de cãtre autoritãþile ruse. Dacã se va dovedi cã este aºa, atunci suveranitatea Ungariei ar putea fi compromisã, din moment ce Orban ar putea fi ºantajat de cãtre autoritãþile ruse, a mai spus Lukacs. Cabinetul premierului maghiar a rãspuns oferind documente care aratã cã lui Orban i s-a cerut sã colaboreze cu autoritãþile comuniste oferind informaþii, dar cã el a refuzat. Documentele fac parte dintr-un rãspuns la o întrebare scrisã a unui parlamentar adresatã lui Orban în În rãspunsul sãu, Orban a spus cã el ºi soþia sa ºi prietenii lor de atunci din opoziþie au fost puºi sub supraveghere în anii 80. Orban ºi Simicska, care este cu doi ani mai în vârstã decât premierul, s-au cunoscut în timp ce urmau acelaºi liceu la Szekesfehervar, în centrul Ungariei. 30 de morþi în urma raidurilor asupra unor rafinãrii din Siria tombrie acþiunile militare conduse de SUA contra poziþiilor grupãrii Statul Islamic au dus la scãderea producþiei de petrol de la la de barili pe zi în zonele controlate de jihadiºti. SUA, susþinute de o coaliþie a þãrilor arabe, ºi-a extins în luna septembrie ºi în Siria operaþiunile sale aeriene Militanþi islamiºti s-ar putea infiltra în armata germanã germani printre cei 600 de cetãþeni germani care participã la conflicte în Orientul Mijlociu. Însã au fost identificaþi 20 de foºti militari germani care au mers în zone de conflict, a spus Gramm. ªeful MAD intenþioneazã sã introducã verificãri stricte pentru potenþialii recruþi. Cei 20 de foºti militari germani care au mers în Orientul Mijlociu trebuie vãzuþi în contextul celor de candidaþi care se alãturã armatei germane anual, a declarat Ingo Gerhartz, purtãtorul de cuvânt al Ministerului german al Apãrãrii. contra militanþilor SI. Gruparea jihadistã ar câºtiga zilnic circa 1 milion de dolari din vânzãrile de petrol din Siria. Acþiunile coaliþiei internaþionale au vizat ºi poziþii ale Frontului Al-Nosra, celula sirianã a reþelei teroriste Al-Qaida, în provincia Idleb (nord), cel puþin nouã militanþi islamiºti fiind uciºi.

11 marþi, 10 martie 2015 TVR 1 07:00 Telejurnal matinal 08:00 Telejurnal matinal 08:55 Andografia zilei 09:00 Starea naþiei 10:00 Biziday 10:50 Teleshopping 11:30 Capri 2006, Italia, Comedie, Dramã, Romantic, Dragoste 12:25 Vorbeºte corect! 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Andografia zilei 15:31 Maghiara de pe unu 16:55 Opinii fiscale 17:00 Prin Þara Zânelor 17:35 Luchino Visconti 18:30 Clubul celor care muncesc în România 18:40 Capri (R) 2006, Italia, Comedie, Dramã, Romantic, Dragoste 19:35 Vorbeºte corect! 19:45 Sport 19:59 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Studio UEFA Champions League 21:40 UEFA Champions League :50 Starea naþiei 00:30 Rezumatele UEFA Champions League TVR 2 07:00 Teleshopping 08:00 Istorii încalcite 08:30 Cap compas 09:00 Documentar 360 -GEO 10:00 Ieri-Azi-Mâine 10:45 Cabala bigoþilor 13:00 Concerte Concursul Enescu :00 Rezistenþa prin culturã 14:30 Cultura minoritãþilor 15:00 Telejurnal TVR 2 15:50 Cartea cea de toate zilele 16:00 Ieri-Azi-Mâine 16:50 5 minute de istorie 17:00 Aventurile tânãrului Hercule 1998, SUA, Acþiune, Aventuri, Familie, Fantastic 17:50 Cartea cea de toate zilele 18:00 Telejurnal TVR 2 19:00 Documentar 360 -GEO 20:10 D'ale lu' Miticã 21:00 Destine ca-n filme 22:00 Ora de ºtiri 23:00 Drumul lui Leºe 00:10 Escroci de treabã 2008, SUA, Crimã, Dramã, Thriller 01:00 Jurnal de front 01:30 Rezistenþa prin culturã 02:00 Concerte Concursul Enescu :55 5 minute de istorie 03:00 Cap compas 03:30 Memorialul Durerii HBO 07:20 Sindromul post-divorþ 08:50 Ricoºeu 10:20 Filme ºi vedete 10:50 Un Halloween de pominã 12:15 Soþi ºi soþii 14:05 Baschetbalistele de vârsta a doua 15:45 Uimitorul Om-Pãianjen 2 18:05 Viaþa secretã a lui Walter Mitty 20:00 Trecutul 22:10 Dublura diavolului 00:00 Urzeala tronurilor 00:55 Urzeala tronurilor 01:50 Amintiri readuse la viaþã 03:30 Un ºtirist legendar 2 MARÞI - 10 martie PRO TV 07:00 ªtirile Pro Tv 10:30 La Mãruþã (R) 12:00 Ferma vedetelor (R) 13:00 ªtirile Pro Tv 14:00 Ferma vedetelor (R) 15:00 Trandafirul negru (R) 2013, Turcia, Dramã 16:00 Puterea destinului (R) 2006, Dramã 17:00 ªtirile Pro Tv 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro Tv 20:30 Ferma vedetelor 21:30 Vine CHEFul! 22:30 ªtirile Pro Tv 23:05 CSI: New York - Criminaliºtii 2004, SUA, Acþiune, Crimã, Dramã, Mister, Thriller 00:00 Supernatural: Aventuri în lumea întunericului 2005, SUA, Dramã, Fantastic, Horror, Mister, Thriller 01:00 ªtirile Pro Tv (R) 02:00 Dupã 20 de ani (R) 03:00 I Like IT (R) 03:30 CSI: New York - Criminaliºtii (R) ACASà 07:00 Tânãr ºi Neliniºtit 08:00 Las Bravo (R) 09:15 Trandafirul negru (R) 10:30 Puterea destinului (R) 11:30 Îngeri pãzitori (R) 14:00 Inger salbatic 16:00 Tânãr ºi Neliniºtit 17:00 Las Bravo 18:00 Trandafirul negru 19:00 Puterea destinului 20:00 Îngeri pãzitori 22:00 Dragoste de viaþã 23:00 Terra Nostra 00:00 Iubire ca în filme 01:00 Doamne de poveste 02:00 Acasã în bucãtãrie 03:00 Iubire ca în filme (R) 04:00 Doamne de poveste 05:00 Terra Nostra (R) 06:00 Dragoste de viaþã PRO CINEMA 07:45 La Mãruþã 09:30 MAD: Eroi de tot râsul 10:30 La bloc (R) 12:00 La bloc 13:30 Omul de legãturã (R) 15:30 Cum s-a scufundat Laconia (R) 17:30 Cum s-a scufundat Laconia 19:30 Prietenii Spãrgatorului de Nuci 20:30 Bãtaia e ruptã din rai! 22:30 Bunã! Ce faci? 00:45 La bloc (R) 01:15 Bunã! Ce faci? (R) 03:00 Lumea Pro Cinema 03:30 Cine A.M. SPORT.RO 07:00 ªtiri Sport.ro 09:10 Ora exactã în sport 10:00 ªtiri Sport.ro 10:10 Ora exactã în sport 12:00 ªtiri Sport.ro 12:10 Ora exactã în sport 13:00 ªtiri Sport.ro 13:10 Fotbal FA Cup 6th round: Manchester United - Arsenal 14:00 ªtiri Sport.ro 14:10 Regii KO-ului 15:00 ªtiri Sport.ro 16:00 Ora exactã în sport 17:00 ªtiri Sport.ro 17:10 Ora exactã în sport 18:00 ªtiri Sport.ro 18:30 Ora exactã în sport 19:00 Dã-i bãtaie! Local Kombat 21:00 ªtiri Sport.ro 22:00 Wrestling RAW 00:00 ªtiri Sport.ro 00:30 Wrestling WWE NXT Next Generation ANTENA 1 programe TV / utile 08:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Hell s Kitchen Iadul Bucãtarilor 23:00 Un show pãcãtos 01:00 Propriul meu duºman 2008, SUA, Dramã 02:00 Observator (R) 03:00 Propriul meu duºman (R) 2008, SUA, Dramã 03:45 Acces direct (R) 06:00 Observator PRIMA TV 07:00 Teleshopping 07:30 Revendicarea (R) 08:30 Amintiri din viitor (R) 09:30 Teleshopping 10:00 Fii pe fazã! 11:00 Teleshopping 11:30 Walker, poliþist texan (R) 1993, SUA, Acþiune, Crimã, Dramã, Western 12:30 Adevãruri ascunse (R) 13:30 Teleshopping 14:00 Secrete de stil (R) 14:30 Teleshopping 15:00 Imagini incredibile din lume (R) 15:30 Cireaºa de pe tort (R) 16:30 Focus 17:00 Mondenii 2006, România, Comedie 17:30 Trãsniþi din NATO (R) 2003, România, Comedie 18:00 Focus 19:30 Adevãruri ascunse 20:30 Nunþi de poveste 22:30 Trãsniþi din NATO 2003, România, Comedie 23:00 Focus din inima României 23:30 Click! 00:00 Walker, poliþist texan 1993, SUA, Acþiune, Crimã, Dramã, Western 01:00 Nunþi de poveste (R) 03:00 Trãsniþi din NATO (R) 2003, România, Comedie 03:30 Fii pe fazã! (R) 04:30 Iubiri secrete 2011, România, Dragoste 05:30 Click! (R) 06:00 Focus (R) KANAL D 07:00 ªtirile Kanal D 08:00 Fatmagul 2010, Dramã, Romantic 10:30 Teo Show (R) 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Trãdarea 2010, Turcia, Dramã 23:00 WOWBiz 00:30 ªtirile Kanal D (R) 01:45 Trãdarea (R) 2010, Turcia, Dramã 03:45 WOWBiz (R) 05:30 Norã pentru Leana (R) RECOMANDÃRI TV cuvântul libertãþii / 11 Uimitorul Om-Pãianjen 2 Se difuzeazã la HBO, ora 15:45 Pentru Peter Parker, nimic nu e mai minunat decât sã sarã de pe un zgârienori pe altul, sã fie considerat un erou ºi sã aibã o iubitã ca Gwen. Dar toate acestea au un preþ: Spider-Man e singurul care îºi poate proteja concetãþenii ºi New York-ul de indivizii rãuintenþionaþi ºi periculoºi care ameninþã oraºul. De data aceasta, el are de înfruntat un adversar mult mai puternic decât el, pe nume Electro. Odatã cu reapariþia vechiului sãu prieten, Harry Osborn, Peter realizeazã cã toþi duºmanii sãi au un punct în comun: laboratoarele OsCorp. Bãtaia e ruptã din rai! Se difuzeazã la PRO Cinema, ora 20:30 Detectivul Nick Blades (Adam Copeland) este un poliþist din New Orleans trimis în judecatã pentru fapte de corupþie. Procurorul adjunct Theo Gold (Jamie Kennedy) este omul responsabil cu punerea lui în spatele gratiilor. Când aceste douã personaje din pãrþi opuse ale legii se vãd obligate sã coopereze într-un caz legat de un criminal periculos, vor avea nevoie de rãbdare... pentru a nu se ucide reciproc înainte de a rezolva cazul. Propriul meu duºman Se difuzeazã la Antena 1, ora 01:00 Henry Spivey, un expert în restructurãri, duce o viaþã obiºnuitã în suburbie, alãturi de soþie, copii, caþel ºi dubiþã. Edward Albright este în schimb este un detectiv "periculos". Ar pãrea cã cei doi nu au nimic în comun, ºi chiar nu au, cu excepþia faptului cã împart acelaºi... corp. La orice schimbare de macaz între cele douã personalitãþi ale bãrbatului, lucrurile o iau razna. VALUTA Cursul pieþei valutare din 10 martie anunþat de BNR 1 EURO... 4, lirã sterlinã...6, METEO marþi, 10 martie - max: 7 C - min: 0 C sursa: cinemagia.ro $ 1 dolar SUA...4, g AUR (preþ în lei)...154, Înnorat ploaie

12 publicitate 12 / cuvântul libertãþii marþi, 10 martie 2015 Anunþul tãu! S.C. Oltyre SRL anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul: Construire spãlãtorie auto, propus a fi amplasat în oraºul Segarcea, str. Republicii, nr. 3, judeþul Dolj. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Dolj, strada Petru Rareº, nr. 1 în zilele de L- V, între orele Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Dolj, str. Petru Rareº, nr. 1. Primãria comunei Scaeºti, judeþul Dolj, organizeazã concurs de recrutare privind ocuparea funcþiei publice de execuþie de: INSPECTOR - contabil, clasa I, grad profesional debutant, care va avea loc pe data de , ora proba scrisã ºi pe data de , ora interviul. Relaþii la telefon / fax: 0251/ Cumpãr teren agricol compact ha situate între 8 15 km de Craiova. Telefon: 0756/ sau pe tudordoru91@yahoo.com S.C. CORIMEX S.A. CRAIOVA închiriazã spaþii ºi birouri. Relaþii la telefon: 0771/ CERERI SERVICIU Instalator cu experienþã solicit angajare. Telefon: 0762/ Doamnã cu experienþã - îngrijesc copil. Telefon: 0728/ PRESTÃRI SERVICII Execut instalaþii sanitare la preþ avantajos. Telefon: 0766/ Filmãri foto video de calitate superioarã la preþuri avantajoase. Telefon: 0766/ Doamnã serioasã fac menaj, dupã ora Telefon: 0764/ Societate de contabilitate oferim servicii de calitate ºi complete la preþuri avantajoase. Telefon: 0742/ Persoanã serioasã îngrijesc bãtrâni pentru cedare locuinþã. Rog seriozitate. Telefon: 0723/ Familie serioasã îngrijim bãtrâni. Telefon: 0765/ ; 0760/ Þin evidenþã contabilã. Telefon: 0722/ ; 0771/ VÂNZÃRI GARSONIERE Vând garsonierã semidecomandatã etaj 4, Craiova str. Caracal. Telefon: 0351/ APARTAMENTE 2 CAMERE Vând 2 camere, ultracentral, ultralux, A.C., internet, renovat complet. Telefon: 0762/ Vând apartament 2 camere Calea Unirii. Telefon: 0742/ ; 0351/ CAMERE Particular, vând apartament 4 camere, parter, zona Caracal. Telefon: 0724/ ; 0746/ CASE Vând casã 6 camere, Podari Livezi, cu 4000 mp teren ºi 8 ha teren arabil urgent, convenabil. Telefon: 0722/

13 marþi, 10 martie 2015 Conducerea ºi colectivul de salariaþi de la S.C. PARC TURISM S.A. Craiova sunt alãturi de colega lor GHEORGHE CLAUDIA la durerea pricinuitã de decesul tatãlui TABACU ION ºi transmit sincere condoleanþe familiei îndoliate! Dumnezeu sã-l odihneascã în liniºte ºi pace! VÂND casã de vacanþã în Straja-Lupeni, situatã la 100 m de telegondolã, cu 3 dormitoare, living, bucãtãrie utilatã, 2 bãi, terasã acoperitã, centralã lemne, ºemineu funcþional, antenã parabolicã Digi. Telefon: 0722/ VÂND VILÃ, ZONà CENTRALÃ, LÂN- Gà FACULTATEA DE AGRONOMIE, 6 CAMERE, 2 BÃI, BUCÃTÃRIE, PAR- TER+ ETAJ, POD, SUBSOL, GARAJ, TEREN 462 MP. Telefon: 0726/ Vând casã comuna Calopãr nr. 241, teren 2800 mp. Telefon: 0767/ Proprietar vând casã Bordei, str. Carpenului P+ M, teren 700 mp, pomi fructiferi, vie. Telefon: 0752/ Vând casã în comuna Goieºti. Preþ negociabil. Telefon: 0756/ Vând vilã P + M mp teren comuna Cernãteºti, sat Raznic. Telefon: 0769/ Vând casã 500 mp teren zonã centralã, idealã afaceri. Telefon: 0730/ Vând casã + anexe gospodãreºti în centrul comunei Periºor cu teren 17 ari, preþ negociabil. Telefon: 0751/ ; 0730/ Vând casã la Negoieºti cu vie, fântânã, garaj, gard din beton-fier ºi teren agricol. Telefon: 0723/ TERENURI Vând 400 mp teren intravilan în Segarcea, str. Unirii, nr. 29F, 13 m la stradã, cadastru. Preþ 1, 5 euro/m.p. Telefon: 0251/ ; 0740/ Vând teren arabil extravilan oraº Calafat pe lângã pod. Telefon: 0771/ ; 0351/ Vând teren intravilan 2800 mp în Craiova. Telefon: 0722/ Vând teren str. Dobrogei. Telefon: 0761/ OCAZIE! Vând teren pentru casã, 800 mp Predeºti, 16 km, zonã pitoreascã, ideal pt. Casã vacanþã, apã curent pe teren, 4000 Euro. Telefon: 0762/ Vând drepturi teren intravilan 380 mp Craiova. Telefon: 0766/ Vând mp teren pe ºoseaua Craiova - ªimnicul de Sus la 600 m de lacul Tanchiºtilor - între vile. Telefon: 0351/ Vând mp Bãile Govora, toate utilitãþile, împrejmuit, studiu geotehnic, lângã pãdure. Telefon: 0744/ ; 0351/ Ocazie! Vând, închiriez teren, Calea Bucureºti, km 9, ideal halã, showroom, 1000 m, benzinãrie, parc auto, sau schimb cu apartament. Telefon: 0762/ Vând teren 3000 mp în satul Urzica Mare, la strada principalã, ultra-central, cu utilitãþi. Preþ 1,5 Euro/mp. Telefon: 0763/ Vând 4200 mp teren intravilan la 7 km de Craiova. Telefon: 0727/ Vând 3690 mp teren intravilan în Cârcea, Tarlaua 17. Telefon: 0721/ Vând 2 loturi 500 mp cartier ªimnicu de Jos la DJ, cadastru fãcut. Telefon: 0744/ Teren stradal, utilitãþi, 1500 mp, Drumul Muntenilor - Craiova, 40 Euro/mp. Telefon: 0724/ AUTO ROMÂNEªTI Vând pentru piese de schimb autoturism DACIA anul fabricaþiei Autoturismul este în stare de funcþionare. Telefon: 0765/ publicitate cuvântul libertãþii / 13 Centrul Social Sfântul Andrei din comuna Malu Mare pentru gãzduire ºi îngrijire persoane vârstnice Beneficiari: femei ºi bãrbaþi (pensionaþi în condiþiile legii) Condiþii de cazare: -douã locuri în camerã -televizor LED -telefon în camerã -grup sanitar propriu ºi cabinã de duº -lenjerie de pat asiguratã -club relaxare ºi socializare -hranã: trei mese principale ºi douã gustãri în funcþie de regimuri alimentare -supraveghere medicalã permanentã -recuperare psihologicã ºi activitãþi de ergoterapie -zonã verde ºi posibilitãþi de a petrece timpul în aer liber -camerã de vizitã Costul: 1000 lei/lunã Pentru întocmirea dosarului de instituþionalizare ºi relaþii medicale vã aºteptãm la sediul Centrului Social Sfântul Andrei din comuna Malu Mare (lângã Liceul Agricol). Persoanã de contact - Viorel Popescu - asistent social, telefon: 0784/ STRÃINE Vând MATIZ, 2008, km. Telefon: 0764/ Vând Renault Clio 2003 full, taxa nerecuperatã 2150 euro negociabil. Telefon: 0766/ Vând Solenza motor Clio, benzinã, 2004, consum 4%, Km, culoare alb, 1000 Euro. Telefon: 0749/ VÂNZÃRI DIVERSE Vând baloþi de lucernã, calitate, preþ negociabil. Telefon: 0767/ ; 0764/ Vând 2 locuri de veci suprapuse, amenajate cu plãci, gard ºi cruce, cimitirul Lascãr Catargiu - Craiova. Telefon: 0728/ Vând ieftin mobilã apartament. Telefon: 0251/ VÂND familii de albine. Telefon: 0745/ Vând ghete iarnã, autoderapante, piele naturalã, import, nefolosite nr. 45, cãrucior copil, puþin folosit. Telefon. 0723/ Vând maºinã de tricotat SINGER. Telefon: 0351/ Ofer la copii 3 clasoare cu timbre la preþuri foarte foarte mici. Telefon: 0729/ Vând groapã cimitir Roboaica. Telefon: 0746/ Vând þiglã JIMBOLIA, cãpriori ºi cãrãmidã din demolãri. Telefon: 0722/ Vând cutie port armã de vânãtoare metalicã. Telefon: 0721/ Vând giurgiuvele vopsite fãrã toc, presã balotat mase plastice, bicicletã nouã franþuzeascã. Telefon: 0767/ Vând mobilã pentru farmacie. Telefon: 0755/ Vând în comuna Sunteºti - Drãgãºani, 1 ha vie nobilã pe ºpalieri cu struguri de masã ºi vin, 8400 mp- pãdure. Telefon: 0770/ Vând mobilier din lemn. Telefon: 0755/ Vând portbagaj din fier P.C. adaptabil pe orice autoturism vopsit recent (roºu). Telefon: 0766/ Vând cadru metalic nou pentru handicap, baston pentru handicap, masã sufragerie 6 persoane, preþ negociabil Telefon: 0351/ Vând cãruciar copil, saltea copil, aspirator, sãpun rufe, covoare olteneºti, scoarþã, maºinã de cusut, fotolii. Telefon: 0770/ Vând mobilã dormitor tineret tip MO- BEXPERT. Telefon: 0251/

14 publicitate 14 / cuvântul libertãþii marþi, 10 martie 2015 S.C. EXPERT PREV S.R.L. EXPERIENÞA NE RECOMANDÃ Cele mai înalte standarde de profesionalism Suntem la dispoziþia dumneavoastrã: SSM Securitate ºi Sãnãtate în Muncã (Protecþia Muncii) Situaþii de Urgenþã Prevenirea ºi Stingerea Incendiilor (P.S.I)- Protecþia civilã Întocmirea Documentelor Iniþiale Evaluare de risc de accidente ºi îmbolnãvire profesionalã Întocmire plan de intervenþie Managementul Mediului Relaþii la telefoanele: 0766/ ºi 0760/ Vând abric original fãrã motor. Telefon: 0744/ Vând ºase taburele (scaune) din lemn melaminate. Telefon: 0251/ Vând saltea Dormeo 2/1 m cu husã nefolositã lei, 2 ferestre cu toc ºi geam - 25 lei / bucatã, lustre cu 2-5 braþe - 20 lei / bucatã. Telefon: 0770/ Vând maºinã de spãlat, bazin inox, 50 Ron, cãrucior copil 50 Ron. Telefon: 0773/ ; 0351/ Vând cãrucior pentru copil. Telefon: 0770/ Vând 4 jante + anvelope CIELO 185/60 R RON. Telefon: 0731/ Presã balotat plasticcutii de bere, bicicletã nouã franþuzeascã, cauciucuri cu jantã Audi A4 de iarnã. Telefon: 0767/ Vând frigider cu congelator ARTIC - nou cu garanþie 3 ani. Telefon: 0745/ DE VÂNZARE. Avantajos, televizor color, putinã salcâm, bicicletã bãrbãteascã. Telefon: 0251/ Vând drujbã electricã Einºel lanþ rezervã lei, pãlãrie fetru 55 nouã 50 lei, burtierã fãrã picior nouã 20 lei. Telefon: 0770/ Vând cinci bare cornier de 70 lungi de 2.80m, trei foi tablã zincatã 2/1 m, televizor color Grunding diagonala 70 cm. Telefon: 0770/ Vând maºinã de spãlat, dormezã nouã ºi alte lucruri casnice. Telefon: 0251/ Vând 2 televizoare. Telefon: 0757/ ; 0785/ Centrul Comercial SUCPI anunţă programul de lucru: Luni - Vineri , Sâmbătă , Duminică Maºinã de cusut Ileana, maºinã de cusut de cismãrie veche, maºinã de scris defectã. Telefon: 0251/ Vând cauciucuri cu jantã 155/13 noi, aragaz voiaj cu douã ochiuri cu butelie, polizor unghiular (flex) D 125/ 850 W, foarfecã tãiat tablã de banc, canistrã aluminiu nouã 20 l, reductor oxigen sudurã, alternator 12V nou, delcou aprindere Dacia 1310 nou, arzãtoare gaze sobã D 600 mm. Telefon: 0251/ ÎNCHIRIERI OFERTE Familie serioasã cautã casã fãrã chirie (contra ajutor). Telefon: 0761/ Închiriez garsonierã Brazda lui Novac, zona Simplon. Telefon: 0746/ Închiriez magazin stradal, cu toate utilitãþile, Dezrobirii. Telefon: 0351/ ; 0755/ Închiriez spaþiu comercial. Telefon: 0744/ MATRIMONIALE Pensionar 66/160/ 69, nefumãtor doresc pensionarã 60 ani, de la þarã pentru a petrece tot restul vieþii împreunã. 0767/ Lucicã - comuna Dãnciuleºti Gorj. DIVERSE Unei familii nevoia- ºe, las moºtenire o gospodãrie la þarã (Vâlcea) cu condiþia sã o întreþinã permanent. Telefon: 0351/ ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte) TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE Talonul - contract de micã publicitate nr:... Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L. Subsemnatul... Domiciliat în... Posesor al B.I. Seria... Numãrul... vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, la rubrica... la data de... asumându-mi responsabilitatea conþinutului: marþi, 10 martie 2015 Singura argintãrie din Craiova, situatã în ValeaVlãicii (vis-a-vis de Electrica) unde gãsiþi bijuterii lucrate manual, cu argint la schimb ºi manopera/obiect. Telefon: 0351/ COMEMORÃRI Familia, profund îndureratã anunþã împlinirea a 15 ani pe 10 martie 2015, de la decesul iubitului lor colonel ªTIRBEI MARIUS. Un gând pios la împlinirea a 40 de zile de la trecerea în nefiinþã a celui ce a fost BABOª MARIUS FANE (55 ani). Familia. ÎN MEMORIAM! STOICA DAN VALERIU. Mesajul meu e pentru tine, dragul mamei drag. Am credinþa, Dãnuþu mamei, cã sufletele noastre se întâlnesc, cã gândul sau vorbele se comunicã. Curãþenia, ta sufleteascã face posibilã comunicarea, iar dragostea mea, se îngemãneazã, cred, cu a ta. Suportul meu este credinþa cã ne vom întâlni în lumea ta, de acum. În lumea, din care ai plecat, revino, copilul mamei, cu îngãduinþa lui Dumnezeu. Te voi recunoaºte. Cu dor nespus, Mama. Semnãtura:...

15 marþi, 10 martie 2015 Florin Andone, marea surprizã! sp rt cuvântul libertãþii / 15 rt Paginã realizatã de MARIUS CÎRSTOV Iordãnescu a anunþat lista lãrgitã a stranierilor pentru meciul cu Insulele Feroe Selecþionerul Anghel Iordãnescu a trimis convocãri de principiu pentru 15 jucãtori din afara Ligii 1, în perspectiva partidei cu Insulele Feroe, din preliminariile Euro 2016, care va avea loc în data de 29 martie, pe stadionul Petrolului Ploieºti Ilie Oanã. Pe listã existã ºi un nume-surprizã, cel al lui Florin Andone (21 de ani) foto. Dupã evoluþii apreciate în tricoul Cordobei, vârful stabilit în Spania de aproape un deceniu a fost convocat în premierã la naþionala mare a României. De asemenea, în urma evoluþiilor bune de la Dinamo Zagreb, Alexan- dru Mãþel a revenit în actualitate. Ultima sa convocare data din luna mai anul trecut, atunci când nu a prins niciun minut în testul cu Albania (1-0), iar cel mai recent meci disputat sub tricolor a fost amicalul de lux contra Argentina (0-0), în martie Lista stranierilor care au primit faxul de convocare din partea selecþionerului: Portari: Ciprian Tãtãruºanu (Fiorentina), Costel Pantilimon (Sunderland); Fundaºi: Vlad Chiricheº (Tottenham), Florin Gardoº (Southampton), Dragoº Grigore (Toulouse), Cosmin Moþi (Ludogoreþ), Alexandru Mãþel (Dinamo Zagreb), Rãzvan Raþ (PAOK Salonic); Mijlocaºi: Lucian Sânmãrtean (Al Ittihad), Gabriel Torje (Konyaspor), Alexandru Maxim (VfB Stuttgart), Eric Bicfalvi (Volyn Luþk); Atacanþi: Ciprian Marica (Konyaspor), Claudiu Keºeru (Al Gharafa), Florin Andone (Cordoba). Lista finalã va fi anunþatã în data de 20 martie. România e lider în grupa preliminarã F, cu 10 puncte dupã 4 partide. Urmeazã în clasament Irlanda de Nord (9p), Ungaria (7p), Finlanda (4p), Feroe (3p) ºi Grecia (1p). Dulgheru, salt de 22 de poziþii în ierarhia WTA Alexandra Dulgheru, care a jucat, duminicã, finala turneului de la Kuala Lumpur, a urcat de pe locul 94 pe 72, cu 779 de puncte, în ierarhia WTA, datã publicitãþii ieri, aceasta fiind cea mai Luptãtorii de la CSU, douã medalii la Sofia Capitala bulgarã, Sofia, a gãzduit în perioada 6-8 martie ediþia cu numãrul 18 a Turneului Internaþional Under 23 Petko Siracov & Ivan Iliev, competiþie unde au participat ºi sportivi legitimaþi la CS Universitea Craiova. La sud de Dunãre, luptãtorii noºtri au obþinut douã medalii, ambele de bronz, prin Gheorghe Bodiºteanu (categoria 74 kg) ºi Alexandra Anghel (categoria 63 kg). Ion Plop, celãlalt sportiv al clubului craiovean care a concurat la Sofia, s-a clasat pe poziþia a 5-a. LIGA CAMPIONILOR OPTIMI DE FINALà MANªA RETUR Astãzi, 21:45 în tur Real Madrid Schalke 2-0 FC Porto FC Basel 1-1 Mâine, 21:45 Chelsea Paris SG 1-1 Bayern Munchen ªahtior 0-0 Partidele Atletico Madrid Leverkusen (în tur 0-1), Monaco Arsenal (3-1), Barcelona Man. City (2-1) ºi Dortumund Juventus (1-2) se vor disputa sãptãmâna viitoare. Site-ul Federaþiei Române de Fotbal ( a anunþat lista preliminarã a stranierilor pentru meciul cu naþionala Insulelor Feroe, din Grupa F a preliminariilor pentru EURO DIGI SPORT 1 18:30 FOTBAL Cupa Ligii: Dinamo Pandurii / 21:45 FOTBAL Liga Campionilor: Real Madrid Schalke. DIGI SPORT 2 17:15 BASCHET (M) Liga Naþionalã: U-BT Cluj BC Timiºoara / 19:00 BASCHET (M) Cupa EuroChallenge: Energia Tg. Jiu Le Mans / 21:45 FOTBAL Liga Campionilor: FC Porto FC Basel. DIGI SPORT 3 18:30 HOCHEI Campionatul Naþional: ASC Corona Braºov CSM Dunãrea Galaþi / 21:30 VOLEI (F) Cupa CEV: Atom Trefl Sopot ªtiinþa Bacãu. DOLCE SPORT 18:30 FOTBAL Cupa Ligii: Dinamo Pandurii / 21:45 FOTBAL Liga Campionilor: bunã clasare a sportivei, din 2 aprilie 2012 încoace. În ultimul act de la Malaysian Open, Dulgheru a fost învinsã, duminicã, scor 6-4, 2-6, 1-6, de jucãtoarea danezã Caroline Wozniacki, pe locul 5 în lume ºi principala favoritã a turneului asiatic. Pentru accederea în finalã, românca a obþinut 180 de puncte WTA. Dulgheru a acuzat probleme fizice la acest meci, semifinala de sâmbãtã, cu Jarmila Gajdosova, întinsã pe durata a 3 ore ºi 17 minute, sleind-o practic de puteri. Ceea ce a fãcut ca Dulgheru sã renunþe la turneul de calificãri de la Indian Wells, unde ar fi trebuit sã debuteze ieri, ºi va juca în turneul din Statele Unite ale Americii doar dacã alte douã jucãtoare se vor retrage de pe tablou pânã la ora începerii competiþiei (mâine). În schimb, nu va lipsi de la întrecerea californianã Simona Halep (calificatã direct în turul doi), care se menþine pe locul 3, cu de puncte. îºi pãsteazã poziþiile de sãptãmâna trecutã ºi Irina-Camelia Begu, locul 34, cu de puncte, respectiv Monica Niculescu, locul 68, cu 794 de puncte, În top 200 se mai aflã Cristina-Andreea Mitu, aflatã la cea mai bunã clasare din carierã locul 104 cu 508 puncte, în urcare de pe 111, Sorana Cîrstea - locul 144 cu 389 de puncte, în coborâre de pe 142, Ana Bogdan - locul 176, cu 298 de puncte, în coborâre de pe 175 ºi Patricia Maria Þig - locul 197, cu 267 de puncte, în coborâre de pe 195. Primele zece locuri în clasamentul WTA de simplu: 1. Serena Williams (SUA) puncte, 2. Maria ªarapova (Rusia) 8.215p, 3. Simona Halep 6.571p, 4. Petra Kvitova (Cehia) 6.395p, 5. Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.825p, 6. Ana Ivanovici (Serbia) 4.425p, 7. Eugenie Bouchard (Canada) 4.306p, 8. Agnieszka Radwanska (Polonia) 4.065p, 9. Ekaterina Makarova (Rusia) 3.420p, 10. Andrea Petkovici (Germania) 3.190p. SPORT LA TV, ASTÃZI TRANSMISII ÎN DIRECT Real Madrid Schalke. DOLCE SPORT 2 21:45 FOTBAL Liga Campionilor: FC Porto FC Basel. EUROSPORT 15:00 CICLISM Cursa Paris Nisa, în Franþa / 18:00 SÃRITURI CU SCHIURILE Cupa Mondialã, la Kuopio, în Finlanda. EUROSPORT 2 11:00 BASEBALL Meci la Tokyo, în Japonia - Galã demonstrativã: Japonia Europa / 17:00 FOTBAL Liga de tineret UEFA / 19:00 BASCHET (M) Eurocupa: Lokomotiv Brose Basket. TVR 1 21:45 FOTBAL Liga Campionilor: FC Porto FC Basel. LOOK PLUS 18:30 FOTBAL Cupa Ligii: Dinamo Pandurii.

16 Sorin Cârþu s-a declarat mulþumit cu egalul, þinând cont cã Universitatea a început meciul de la 0-1 ºi spune cã aºteaptã mai mult de la echipã o datã cu revenirea lui Brandan. Un meci pe care noi ni l-am fãcut greu, primind gol în primul minut. A fost o fazã simplã în care nu trebuia sã se ajungã la finalizare. La cum a început jocul, trebuie sã ne declarãm mulþumiþi cu remiza. A fost un meci aprig disputat, am întâlnit o echipã viguroasã. Rezultatul este echitabil, am fost la egalitate ºi la goluri ºi la bare. Am avut un program greu: cu Pandurii, cu Steaua ºi aici din care am obþinut 5 puncte, ne-am pãstrat invincibilitatea pe care dorim sã o prelungim cât mai mult. Cu cât vom câºtiga mai multe puncte, situaþia ne va obliga sã luptãm pentru Europa, dar nu trebuie sã punem de acum presiune pe jucãtori. În urmãtoarea partidã, cu Mediaº, îl vom avea ºi pe Brandan. L-am învoit în aceastã perioadã, a fost în Argentina, s-a mai liniºtit. Este piesa noastrã de echilibru la centrul terenului, avem nevoie de claritatea lui în joc. Emil Sãndoi a fost chestionat în privinþa jocului modest etalat de craioveni ºi a explicat cã adversarii au fost unii redutabili în aceste 3 runde, promiþând însã cã se va constata o creºtere în joc în urmãtoarele Alb-albaºtrii sub lupã Bãlgrãdean ªi-a întrerupt perioada de invincibilitate de 5 meciuri dupã doar 37 de secunde, dar n-a avut vreo vinã la gol. Cãpitan în premierã, a avut intervenþii sigure pe parcursul jocului. Achim Þinând cont de experienþa sa, e greu sã accepþi cã nu poate da o centrare bunã un meci întreg. Nici în apãrare n-a strãlucit, poate e timpul sã vedem ce poate ºi Dumitraº. Frãsinescu Ezitãrile din finalul partidei cu Steaua au continuat în startul jocului de la Chiajna, când poate fi considerat vinovat la gol. ªi-a pierdut din constanþa arãtatã în tur, tocmai când devenise unul dintre liderii echipei. Acka Meci bun al ivorianului, Bonilla n-a miºcat în duelurile directe. Vãtãjelu Una dintre cele mai sport 16 / cuvântul libertãþii marþi, 10 martie 2015 sport Paginã realizatã de COSMIN STAICU Sãndoi: : Am avut evoluþii modeste, dar vom Speranþa antrenoriloor ca Universitatea sã etaleze un fotbal remedia jocul mai calitativ este legatã de revenirea efectivã, dar ºi ca formã, a argentinianului Pablo Brandan Bãluþã ºi Mitriþã, duel cu scântei Eficienþã remarcabilã a atacanþilor meciuri. Ne-am fi dorit mai mult de la acest joc, dar la cum au stat lucrurile în teren, rezultatul este echitabil. Am luat gol prea repede pe o greºealã de poziþionare ºi ne-am pierdut puþin fiind conduºi din minutul 1. Uºor însã am revenit în joc. E adevãrat, ºi ei au avut o barã. Iar în repriza a doua au avut o posesie mai bunã cei de la Viitorul, dar fãrã a-ºi crea ocazii importante. Peste noi a trecut ºi cel de-al paisprezecelea val, este un record în istoria clubului. Este adevãrat, în acest start de retur am avut evoluþii mai modeste, dar vom remedia problemele cât de curând. Punctele nu se adunã uºor, am avut douã deplasãri grele ºi un meci cu Steaua acasã, iar 5 puncte nu sunt deloc puþine a declarat Sãndoi. Gicã Hagi s-a declarat cã echipa sa a fost în multe momente superioarã uneia mai mature ºi cu buget superior. A fost un meci frumos, iar rezultatul este echitabil. Sunt mulþumit cã am crescut cu fiecare minut. ªtiam cã jucãm cu o echipã care joacã la rezultat, care se apãrã bine. În prima reprizã le-am lãsat prea multe spaþii, ei au fost mai încrezãtori, sunt o echipã bunã. În partea a doua am fost mai agresivi ºi ne-am creat ºi ocazii. Puteam sã câºtigam ºi noi, ºi ei a spus patronul ºi antrenorul Viitorului. slabe prestaþii de când evolueazã pentru Universitatea. De când a început returul nu se regãseºte, meciurile de la naþionalã au avut efect nociv asupra sa. A pierdut mingi în zone periculoase, l-a pierdut pe Nicoliþã de câteva ori. Bãluþã Când ajunge mingea la el îþi dã impresia cã rupe norii, se agitã, dribleazã, fenteazã, dar nu concretizeazã. Are probleme mari cu ºutul la poartã. În prima parte are mingea pe stângul, dar ºi-o trece pe dreptul ºi trage slab, iar în partea a doua ºuteazã tot din poziþie bunã peste tribuna de la Chiajna. Poate cã experienþa îi va aduce mai multã clarviziune la finalizare. Sã-l vedem pe Extensiv, unde gazonul nu-l va ajuta. Madson A avut contribuþie importantã în faza defensivã, destule intercepþii ºi respingeri, a alergat mult, dar este limitat la contrucþie. Pasele lungi ºi viziunea în teren par sã-i fie strãine, parcã nu e brazilian. Târnãcop A fãcut un meci bun, s-a achitat bine de sarcinile defensive, a coborât de câteva ori util între fundaºi ºi a dat câteva centrãri bune, inclusiv la ºutul în barã al lui Bawab. Mateiu În România nu se mai cumpãrã jucãtori, majoritatea vin gratis, dar Craiova a plãtit o sumã importantã Braºovului pe mijloca- ºul de 26 de ani, de la care încã aºteaptã confirmarea. Fãrã aport ofensiv, nici mãcar nu mai acoperã zona din faþa apãrãrii aºa cum o fãcea la începutul campionatului. Pãcat, fiindcã dãduse semne de revenire când a intrat pe final cu Steaua. O dezamãgire. Nuno Rocha Craiova a avut 4 ocazii în acest retur, douã goluri ºi douã bare, iar Rocha ºi Bawab au câte un gol, o barã ºi un asssist, cei doi colaborând la cele douã goluri. Impecabilã execuþia la golul egalizator, dar în rest nu s-a mai evidenþiat. Bawab Faultat la faza golului de Albuþ, se impunea penalty. Putea aduce avantajul ºi poate victoria la ºutul violent, dintr-o bucatã, în barã. A avut parte de marcaj strict, Hagi insistând ca Þâru sã-l aibã permanent în vizor. Briceag Fãrã vreun aport, s- a agitat degeaba, a fost defazat ºi a pierdut câteva mingi utilizabile. Herghelegiu ºi Ivan N-au adus niciun plus când au intrat, dar nici nu prea au ajuns mingi la ei. Unul dintre duelurile captivante în meciul de la Chiajna a fost cel dintre Alex Bãluþã ºi Alex Mitriþã. Cei doi au fost doriþi în vara trecutã de Universitatea, dar numai Bãluþã a ajuns în Bãnie. Dacã Bãluþã a marcat contra Viitorului în Cupa României, Mitriþã a deschis scorul în meciul de duminicã. El a ieºit CLASAMENT M V E Î G P FCSB Petrolul ASA Astra Craiova Dinamo Botoºani Viitorul Pandurii Chiajna FC Braºov U Cluj Gaz Metan CSMS Iaºi Ceahlãul Rapid Oþelul CFR Cluj însã accidentat, dupã ce a fost lovit tocmai de Bãluþã, la centrul terenului, intrare pentru care Hagi a cerut eliminare. Mã bucur pentru Mitriþã cã a marcat, pãcat ca s-a accidentat. De la pauza nu mai putea. A fost o intrare durã, de cartonaº roºu. I-am zis la final sã se ducã la Bãluþã, sã discute cu el, fiindcã nu cred cã a vrut sã-l loveascã a declarat Hagi la final. Tot la final, Sorin Cârþu l-a consolat pe Alex Mitriþã, afectat de intrarea prietenului ºi tizului sãu, Alex Bãluþã. Lasã piticule, cã marii fotbaliºti sunt loviþi i-a spus Sorinaccio fotbalistului care a deschis scorul, craiovean la origine. În schimb, Gicã Hagi a purtat o discuþie cu Alex Bãluþã, pe care l-a cedat în varã de la Viitorul. Miam cerut scuze la Mitriþã, n-am vrut sã-l lovesc i-a explicat mijlocaºul de 22 de ani. Nu-i nimic, aºa e la fotbal, ne mai ºi lovim i-a rãspuns Regele fostului sãu elev. Liga I etapa a 20-a Ceahlãul Pandurii 1-1 Au marcat: Sialmas 54 / Matulevicius 59. ASA Tg. Mureº Dinamo 2-1 Au marcat: G. Mureºan 66, 72 / Bilinski 44. Oþelul Galaþi F.C. Braºov 1-1 Au marcat: Iorga 8 / Constantinescu 66. Astra FC Botoºani 2-0 Au marcat: Gãman 12, Fatai 21. U Cluj Concordia Chiajna 0-0 Viitorul U Craiova 1-1 Au marcat: Mitriþã 1 / Nuno Rocha 23. FCSB CFR Cluj 1-0 A marcat: Þucudean 78. Meciurile Petrolul Ploieºti CSMS Iaºi ºi Gaz Metan Mediaº Rapid s-au jucat asearã.