Periodic al Uniunii Armenilor din România MESAGERUL P{CII Eu s]nt HOVHANNES LULOIAN din Armenia. Adresez acest mesaj de pace tuturor na\iunilor lumii. C[tre to\i politicienii, oligarhii afacerilor, baronii armelor =i ai drogurilor, trafican\ii de bani <negri>, c[tre to\i cei care caut[ r[zboi =i c[tre to\i terori=tii. V[ implor s[ v[ opri\i pentru o clip[ =i s[ urm[ri\i mesajul meu de pace. L[sa\i-m[ s[ v[ reamintesc cuvintele lui Benjamin Franklin: <Dac[ vrei s[ dormi bine, du-te la culcare cu con=tiin\a curat[>. Nu conteaz[ care este na\ionalitatea sau religia voastr[, sau dac[ s]nte\i ]n stare s[ rezolva\i m[car o problem[, v[ cer, ]n interesul copiilor lumii, v[ rog, v[ implor, ]ngropa\i securea, uita\i toate insultele =i du=m[nia sem[nate ]n sufletul vostru, care v[ distrug caracterul =i con- =tiin\a. Mai ave\i timp s[ apuca\i pe un nou drum c[tre pace =i c[tre o rezolvare pa=nic[ a tuturor genurilor de conflicte. Cred c[ pute\i =i s]nte\i capabili. V[ rog aminti\i-v[, voi =i cei ca dumneavoastr[ s]nte\i lumina milioanelor de copii din ]ntreaga lume. Chiar dac[ unora le-ar putea p[rea pu\in naiv prin sinceritatea sa, acest mesaj nu poate l[sa indiferent pe nimeni care poart[ ]n suflet o f[r]m[ de omenie. +i apoi, el nu este transmis prin po=t[ sau pe cale electronic[, ci personal. Chiar a=a Hovhannes Luloian duce personal acest mesaj prin mai multe \[ri. Director executiv al Asocia\iei Invalizilor <Gamk> (<Voin\a>) din Armenia, Hovhannes Luloian a pornit pe jos, ]n c[ruciorul s[u de invalid, s[ parcurg[ traseul Ghiumri-Olimpia, ]n cadrul programului <Pace Lumii>, dedicat celei de a 28-a edi\ii a Jocurilor Olimpice care se va desf[=ura Fondat în 1924 (serie nouå) anul acesta ]n Grecia =i realizat cu sprijinul Ministerului Culturii =i Tineretului, al Comitetului de Stat pentru Sport din Armenia =i al companiei de telefonie Armentel (implicarea Armentel-ului nu este ]nt]mpl[toare, programul realiz]ndu-se cu sprijinul personal al directorului administrativ principal al companiei, grecul Haralambios Lumakis). Obiectivele declarate ale acestei c[l[torii s]nt atragerea aten\iei asupra problemelor instaur[rii p[cii ]n lume, str]ngerea rela\iilor armenoelene, impulsionarea procesului integr[rii invalizilor ]n societate, punerea ]n eviden\[ a capacit[\ilor voin\ei individuale a omului. LA DOUĂ SĂPTĂMÎNI de Mihai STEPAN CAZAZIAN armeanul obi{nuit Armeanul obi=nuit este un om care, la prima vedere, trece neobservat. Armeanul obi=nuit e credincios, vorbe=te pu\in armene=te, =tie c]te ceva despre istoria neamului s[u, are c]\iva prieteni =i ar fi m]ndru s[ poat[ ajunge ]n Armenia. Din p[cate, nu are certitudinea c[ acest lucru se va ]nt]mpla, pentru c[ este un om care nu are mul\i bani. Armeanul obi=nuit se love=te de greut[\ile tranzi\iei rom`ne=ti, iar con=tiin\a lui de armean s-a diluat. Vina nu-i apar\ine. A=a a fost istoria neamului s[u pe aceste meleaguri. Cu timpul no\iunea de comunitate s-a transformat ]n individualitate. Se bucur[ de reu=ita unor semeni de-ai lui =i cite=te, din c]nd ]n c]nd, revista Ararat. Nu face caz de ian-ul din coada numelui, dar nici nu-i e ru=ine. Ar vrea mai mult de la via\[, =tie c[ armenii s]nt oameni respecta\i, dar pentru el, cel mai mult conteaz[ familia. Timpul se scurge pe l]ng[ el =i nici nu =tie c]nd a ajuns s[ spun[ adio acestei lumi. S-a bucurat, a pl]ns, a iubit, nu a uitat cine este =i at]t. Armeanul obi=nuit poate fi mai important dec]t credem. F[r[ el, elitele nu ar exista. }l respect[m noi, comunitatea? Ce facem pentru el? Ce face el? Se bucur[ c[ este armean. Nu e pu\in. E pionul de pe tabla de =ah a istoriei noastre, f[r[ de care nu ar putea exista regii =i reginele. S[ nu-l sacrific[m. Armeanul obi=nuit nu cere mult. Doar respect. <Parev domnule...ian. Ce mai face\i?> <S]nt armean =i tr[iesc. Ce mai face comunitatea?> <Nu cred c[ poate exista f[r[ dvs.> <V[ mul\umesc.> Plecat de la Ghiumri pe 11 iunie, Hovhannes Luloian =i-a propus s[ parcurg[ distan\a de 2.387 km p]n[ la Olimpia ]n 59 de zile, trec]nd prin Gruzia, Rusia, Ucraina, Rom`nia, Bulgaria =i, la urm[, Grecia. }nso\it de un microbuz pe care flutura drapelul armenesc =i pe care erau reprezentate drapelele tuturor \[rilor aflate pe traseul acestui supermaraton, Hovhannes Luloian a trecut prin Rom`nia pe traseul Gala\i Br[ila Buz[u Urziceni Giurgiu. Pagina 3 Pagina 5 Pagina 7 Pagina 8 Vartan MARTAIAN (continuare ]n pagina 3) CÅLDURÅ MARE, GLUME ªI CERTURI ADEVÅRATA ISTORIE A MUSA DAGH-ULUI O REEDITARE BINEVENITÅ «RAPIDUL» MIZEAZÅ PE ARMENI Anul XV nr. 13 (298) 1-15 iulie 2004 LECºIE DE ISTORIE ªI CULTURÅ ÎN ORAªELE ARMENEªTI DIN TRANSILVANIA } n zilele de 25-26 iunie, un grup de elevi de la =coala armean[ <Misakian-Kesimian> din Bucure=ti au avut parte de o excursie pl[cut[ ]n ora=ele Dumbr[veni =i Gherla. Scopul acestei c[l[torii a fost cunoa=terea de aproape a istoriei =i culturii ora=elor armene=ti din Transilvania =i participarea la s[rb[toarea dedicat[ Sf]ntului Grigore Lumin[torul, care are loc ]n fiecare an la Gherla. C[l[toria a ]nceput ]n diminea\a zilei de 25 iunie, plecarea av]nd loc din curtea bisericii noastre, cu o ma=in[ special ]nchiriat[ pentru acest scop. De=i lung =i destul de obositor, drumul, care trecea prin locuri pitore=ti ale \[rii, i-a ]nc]ntat pe elevi, dintre care mul\i mergeau pentru prima dat[ ]n acele p[r\i. }nc[ din ma=in[ a ]nceput <lec\ia> de istorie a comunit[\ii armene din Rom`nia, cu prezentarea succint[ a a=ez[rii masive a armenilor ]n Moldova ]n secolul XI, iar mai apoi a str[mut[rii a 25.000 dintre ace=tia ]n Transilvania, ]n jurul anului1675. La c]teva zeci de ani de la stabilirea ]n Transilvania =i, dup[ dep[=irea unei serii de piedici religioase, politice =i sociale, armenii au construit dou[ ora=e, Gherla =i Dumbr[veni. La ]ntemeierea sa (anul 1700) Gherla a purtat numele de Armenopolis, nume pe care l-a p[strat timp de 61 de ani. Prima noastr[ oprire a fost la Dumbr[veni, ora= ce ]n trecut a purtat numele Elisabetopolis, iar ]n anul 1799 a primit statutul de <ora= regal liber>. }n acele vremuri ]ndep[rtate, armenii au construit aici c]teva =coli =i biserici. Este cunoscut[ biserica armeano-catolic[ din pia\a central[, care, din anul ridic[rii sale, 1766, ]nc]nt[ ochiul prin dimensiunea =i formele sale frumoase, purt]nd amprenta stilului baroc. (continuare ]n pagina 3) Siran NAVRUZIAN Lansare de carte la Timi{oara Miercuri 7 iulie 2004, a avut loc la libr[ria Mihai Eminescu> din Timi=oara un dublu eveniment editorial. Mitropolia Banatului, Asocia\ia Studen\ilor Cre=tin-Ortodoc=i din Timi=oara =i Editura Eikon> din Cluj-Napoca au oferit cititorilor cele mai recente apari\ii ale seriei Biblioteca Ortodox[>, serie ajuns[ acum la cel de-al 25-lea volum. Evenimentul a început cu lansarea volumului Cuvînt despre liturghia Bisericii Armene =i liturghiile r[s[ritene, semnat de Arhimandrit Dr. Zareh Baronian, volum care a fost prezentat de Pr. Zaharia Pere=, Consilier Cultural al Mitropoliei Banatului. Numerosul public prezent a ascultat apoi cuvîntul de mul\umire adresat }.P.S. Mitropolit Nicolae Corneanu de Arhim. Dr. Zareh Baronian. În final, cei prezen\i au putut achizi\iona, pe lîng[ volumul semnat de Arhim. Dr. Zareh Baronian, =i cel mai recent volum, Patristica Filosofia care mîngîie, semnat de }.P.S. Mitropolit Nicolae Corneanu. Fabian ANTON
2 Actualitate J u r i d i c cu Artin Sarchizian FOR A OBLIGATORIE A CONTRACTELOR Contractul reprezint[, f[r[ ]ndoial[, unul dintre principalele izvoare obliga\ionale. El este, practic, a=a cum este definit =i de Codul Civil, un <acord ]ntre dou[ sau mai multe persoane, pentru a constitui sau a stinge ]ntre d]n=ii raporturi juridice>. Materia contractelor este guvernat[ de mai multe principii. Printre acestea, am putea spune c[ locul frunta= este ocupat de principiul libert[\ii contractelor sau al liberei voin\e. Legiuitorul acord[ o importan\[ deosebit[ <voin\ei> p[r\ilor. Astfel, la Art. 969 Cod Civil, se ]nscrie regula potrivit c[reia <conven\iile legal f[cute au putere de lege ]ntre p[r\i>, ceea ce dovede=te importan\a =i, ]n acelasi timp, respectul pe care legiuitorul le acord[ voin\ei p[r\ilor =i, indirect, contractelor. Astfel, o conven\ie, un contract legal ]ncheiat valoreaz[ ca =i o lege, se ridic[ la nivelul unei legi, de aceea contractul a mai fost denumit, ]n doctrin[, <legea p[r\ilor>. Evident, exist[ numeroase diferen\e ]ntre lege ca sens al voin\ei de stat =i <legea p[r\ilor>, aceasta deoarece, ]n primul caz, se refer[, se adreseaz[ tuturor persoanelor pe c]nd, ]n cazul <legii p[r\ilor>, aceasta se aplica doar p[r\ilor contractante. O alt[ ]nsemn[tate a acestei reguli a legiuitorului, prin care pune contractul pe aceea=i treapt[ cu legea, const[ ]n aceea c[ justi\ia va veghea la respectarea acestor contracte a=a cum trebuie vegheat[ =i respectarea legii. }n aceea=i m[sur[ trebuie subliniat c[ nici uneia dintre p[r\ile contractante nu-i este permis a se sustrage de la executarea contractului f[r[ acordul celeilalte p[r\i. }n caz contrar, executarea contractului va fi dispus[ silit de c[tre justi\ie, iar ]n caz de imposibilitate de executare, urmeaz[ ca cel ce se face vinovat s[ fie os]ndit la plata de daune-interese, altfel spus, a=a cum contractul ia na=tere prin acordul p[r\ilor mutuus consensus, el nu poate fi revocat dec]t prin acela=i consens al p[r\ilor mutuus dissensus. Pe l]ng[ considerentele de ordin moral ce stau la baza instituirii acestei norme care asigur[ <for\a obligatorie a contractelor> =i ne referim aici la acele norme morale care asigura obligativitatea <cuv]ntului dat>, la fundamentarea acestei reguli se al[tur[ =i anumite cerin\e de ordine social[, care ]n fond s]nt menite a conferi o siguran\[ raporturilor civile =i ]n special o stabilitate. }n virtutea acestei reguli care este re\inut[ =i ]n adagiul latinesc pacta sunt servanda, pentru a asigura tocmai respectarea acestui contract partea care se consider[ v[t[mat[ prin neexecutarea contractului se poate adresa justi\iei ]ns[ de remarcat ca aceast[ neexecutare trebuie s[ fie imputat[ exclusiv celeilalte p[r\i. }n caz contrar, ]n care se va re\ine culpa =i ]n sarcina celei dint]i, cel reclamat urmeaz[ a fi exonerat de orice r[spundere, fiindc[ ]n fond nimeni nu poate invoca propria culp[. Trebuie precizat c[, ]n raportul cu ter\ii, respectiv persoanele care nu au participat la ]ncheierea contractului =i, deci, nu au calitate de p[r\i, potrivit principiului relativit[\ii contractelor, re\inut ]n Art. 973 Cod Civil, care arat[: <Conven\iile nu au efecte dec]t ]ntre p[r\ile contractante>, ter\ii nu pot fi \inu\i la executarea unor obliga\ii n[scute prin ]ncheierea contractului =i, ]n aceea=i m[sur[, nici nu pot exercita drepturi de aceea putem spune ca actul juridic ]ncheiat ]ntre anumite persoane nu poate nici s[ vat[me, nici s[ profite altora, aceasta deriv[ =i din caracterul particular al contractelor care intereseaz[ doar p[r\ile implicate ]n acesta. Trebuie ar[tat c[ contractul va produce efecte proprii acestuia indiferent dac[ este consemnat, re\inut ]ntr-un ]nscris sau nu, evident cu excep\ia cazurilor ]n care legea cere form[ solemn[ a acestora; ]n restul cazurilor, contractul este guvernat de regula consensualismului altfel spus, pentru ]ncheierea valabil[ a unui contract este nu doar necesar, ci =i suficient consim\[m]ntul p[r\ilor care se oblig[; astfel, indiferent dac[ a fost sau nu re\inut[ ]ntr-un ]nscris, o conven\ie ce a intervenit ]ntre anumite p[r\i trebuie ]n mod obligatoriu executat[, ]n caz de refuz, partea ce se consider[ v[t[mat[ se va adresa cu succes justi\iei care va veghea la executarea acestor contracte. }n ultim[ instan\[, trebuie ar[rat c[ p[r\ile, tocmai ]n virtutea principiului <libert[\ii de voin\[> pot stabili con\inutul acestor contracte =i condi\iile de executare. Bilunar al Uniunii Armenilor din România www.araratonline.com Redactor şef: Mihai STEPAN-CAZAZIAN Redactori: Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN Fotoreporter: Mihai GHEORGHIU Colaboratori: Arachel MUSAIAN (Constanţa) Corespondenţi din străinătate: Edvard JEAMGOCIAN (New York), Haig CHIBARIAN (Los Angeles), Anton Lanis ŞAHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) Difuzare: Drtad BARTUMIAN Tehnoredactare: Mihnea GAFIŢA Pagină web: Constantin DEOCLEŢIAN (Keean Media srl) e-mail: ziar_ararat@yahoo.com; redactia@araratonline.com ADRESA REDACŢIEI: Str. Armenească 13, Bucureşti 2 Tel. / Fax: 314.67.83 Tiparul executat la s.r.l. ; I.S.S.N. 1220-9678 Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. În cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le revine acestora. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de colaboratori. Recentele manifest[ri comemorative ale trecerii la cele ve=nice a Domnului [rii Moldovei =i Ap[r[tor al Cre=tin[t[- \ii, +tefan Vod[ cel Mare =i Sf]nt, canonizat de Biserica Ortodox[ Rom`n[ tocmai pentru c[ a \inut, nu numai cu ]n\elepciune, dar =i cu vitejie =i s]nge, departe de fruntariile patriei primejdia p[g]nismului din timpul vie\uirii =i al faptelor sale de la care, iat[, s-a crestat ]n r[bojul memoriei nealterate a neamului rom`nesc (=i nu numai) al 500-lea ]nsemn, au prilejuit o serie de evenimente care au avut menirea s[ readuc[ la lumina zilei fapte =i lucruri care s]nt =i vor r[m]ne ve=nic a=ezate la temelia cea mai profund[ a sufletului rom`nilor de pretutindeni. Printre aceste evenimente s-a num[rat =i expunerea uneia dintre s[biile (e greu de crezut c[ a avut numai una) pe care Domnitorul a folosit-o ]n lupt[. Ea a fost expus[ ]ntr-o expozi\ie temporar[, fiind adus[ de pe malurile Bosforului. }n paralel, a fost executat[ =i o copie (de c[tre un bijutier armean priceput istanbulez) =i care a fost d[ruit[ guvernului de la Bucure=ti spre amintire =i semn al bunelor rela\ii (actuale). Nimic neobi=nuit ]n toate acestea. Cum ]ns[ diploma\ia este, din toate timpurile, ]n serviciul politicii, iar politica este nu numai o <=tiin\[ a posibilului>, dar =i o acroba\ie a prezentului ]ntru maximizarea interesului (care, conform cunoscutului proverb, <poart[ fesul>), am auzit exprim[ri <reciproc avantajoase>, care erau conforme cu faptele obiective ]ntocmai cum este copia cu originalul. Adic[, seam[n[, da nu r[sare. Nu-i vorb[, de secole ne-am obi=nuit cu to\ii ca politica s[ fie o doamn[ care z]mbe=te <domnilor genero=i>, dar chiar =i aici exist[, prin obicei, limite. A transforma un obiect ascu\it =i t[ios (o sabie), simbol al extirp[rii pe cale chirurgical[ a <ierbii rele din holda str[mo=easc[> ]ntr-o... <tr[s[tur[ de unire>, <simbol al prieteniei seculare> (sic!) aproape echivalent cu o pern[ de pe jil\ul padi=ahilor, asta nu poate fi dec]t o culme a performan\elor acrobatice ale verbiajului diplomatic, nu ]ns[ o conformitate cu realul. S[ fie clar. Nu avem nimic ]mpotriva unor rela\ii necesare normale, politice =i comerciale ]ntre oricare dintre dou[ \[ri de pe glob, chiar dac[ ]n trecutul ]ndep[rtat contenciosul lor a ]nregistrat diferende. Diferende, ]n cazul nostru, ]nsemn]nd: r[zboaie, jafuri, ]ncerc[ri de turcizare, haraciuri sporite, haraciuri de s]nge (500 de copii anual pentru completarea corpului de ieniceri) =i multe altele. Toate acestea apar\in trecutului. Da ]i apar\in =i nu-i pot fi smulse cu o fraz[ diplomatic[ <elegant[>, oric]t[ ]nc[rc[tur[ circumstan\ial[ =i formal[ i-am conferi. Problemele trecutului nu trebuie ]ntotdeauna invocate, mai ales dac[ (mul\umit[ sabiei lui +tefan cel Mare =i Sf]nt) au fost rezolvate la timpul s[u. Iar noi nu avem dreptul, erij]ndu-ne ]n prestidigitatori verbali de ocazie, s[ aducem corective la comand[ unui trecut perceput limpede =i memorat clar de un neam ]ntreg, ba chiar =i de ]ntreaga Europ[. }n lunga sa domnie, de 48 de ani, +tefan Vod[ al Moldovei (care s-a ]ngrijit ca nu oricine s[ =az[ =i pe tronul [rii Rom`ne=ti de exemplu el =i nu altul i-a ]ntronat pe Vlad epe= =i pe al\ii), a c[utat s[ \in[ departe Copia şi Originalul Semiluna constantinopolitan[ de fruntariile rom`ne=ti. La anul 1474, la 29 noiembrie, scrie o <carte> c[tre Papa de la Roma Sixt IV, propun]ndu-i o coali\ie european[ ]mpotriva pericolului turcesc. Trimite o solie la Dogele Vene\iei, ]n care propune recucerirea cu for\e reunite a Cet[\ilor Chilia, Cetatea Alb[ =i Caffa de la turci, numindu-le cheile de bolt[ pentru controlul comer\ului maritim paralizat de Poarta otoman[. Se confrunt[ militar la R[zboieni =i Valea Alb[ cu Mahomed II, iar cet[\ile CRONICA TRECÃTORULUI Suceava, Hotin =i Neam\ ]i resping pe atacatori. La b[t[liile acestea, armenii din Cetatea Alb[ trimit domnitorului o=teni <dou[ steaguri> (batalion, regiment? speciali=tii pot spune). A fost asta la 26 iulie 1476. Cinci ani mai t]rziu, la 8 iulie, ]i bate pe turci la R]mnic. C]nd turcii ]ncearc[ s[-l schimbe pe +tefan Vod[ cel incomod de pe tronul Moldovei, trimi\]nd un uzurpator cu o oaste condus[ de Baly Beg Malcoci Oglu, b[t[lia dintre Domnul Moldovei =i corpul expedi\ionar are un epilog dezastruos pentru turci la locul numit Catalpug, iar uzurpatorul este decapitat. Asta ar putea povesti sabia (original[), ca =i alte s[bii ale lui +tefan Vod[, dac[ li s-ar da voie. Care erau ]n acea vreme rela\iile ]ntregii Europe cu Poarta otoman[ este un adev[r elementar cunoscut de ori=icine. Numai dac[ vrem s[ fim sarcastici putem face trimitere la <tradi\ionale rela\ii de prietenie>. Trecutul este cel care a fost =i nu poate fi cosmetizat. Prezentul e altceva =i \ine seama de imperativele momentului. Repet[m: nimic nu mai ]mpiedic[ rela\iile de bun[ ]n\elegere dintre cele dou[ state ]n chestiune. Dar s[ l[s[m trecutului ce-i apar\ine. Acum cinci secole, <]n\elegerea> era generatoare de proverbe care d[inuie =i azi ]n poporul care le-a creat (<e=ti turc c[ nu-n\elegi?>, sau <ho! c[ nu dau turcii>; <bani ca la turci!>; <parc[ au dat turcii>; ori <turcul pl[te=te!> adic[ nimeni; <cum e turcul =i pistolul!> etc). }n ziua de ast[zi, rela\iile comerciale nuan\eaz[ pozitiv aceste cli=ee. Dar quod dixi dixi, quod scripsi scripsi. Trecutul nu poate fi modificat. Nici uitat. Poate cel mult s[ fie iertat. Mai ales dac[ s]nt eradicate urm[rile lui negative. Rela\ii bune ast[zi? Da, f[r[ ]ndoial[! Dar s[ l[s[m trecutul ]n pace <s[ doarm[ ]n cronici>, cum spune poetul. Altfel risc[m s[ ne arunce acele priviri incomode de care se vorbe=te ]n epistola nemuritorului bard de la Ipote=ti. NOR BERD Prin grija Guvernului Rom`niei, prin Ministerul Culturii =i Cultelor, a fost restaurat[ Biserica M[n[stirii Zamca. }n acest an, s]mb[t[ 14 august 2004, }.P.S. Arhiepiscop Dirayr Mardichian, ]mpreun[ cu preo\ii, va resfin\i biserica. Cu aceast[ ocazie, facem un apel la enoria=ii care au posibilit[\i s[ contribuie cu dona\ii pentru ]mpodobirea Sfintei Biserici cu obiectele de cult necesare (icoane, covoare, sfe=nice, candele etc.). Dona\iile se fac la Epitropia Bucure=ti. Pentru l[muriri, contacta\i pe P.C. Dn. Radu Holca. Consiliul Eparhial
Actualitate MESAGERUL P{CII (continuare din pagina 1) Duminic[ 4 iulie, Hovhannes Luloian a fost ]nt]mpinat la capela din cimitirul armensc din Bucure=ti de reprezentan\ii comunit[\ii locale, printre care deputatul Varujan Pambuccian =i secretarul general al Uniunii Armenilor din Rom`nia, Bergi Margarian, =i de ambasadorul Armeniei ]n Rom`nia, Excelen\a sa Eghi=e Sarksian. <Unul dintre cele mai importante lucruri este acela c[ drapelul armean flutur[ pe ]ntregul drum, p]n[ ]n Grecia. Este foarte interesant =i favorabil armenilor. Fiecare dintre noi, dup[ puterile noastre, trebuie s[ facem ceva pentru armeni. Iar eu pot =i fac acest lucru> spune Hovhannes Luloian, care nu-=i va ]ncheia misiunea odat[ ajuns ]n Grecia. La Atena, el va purta pe o por\iune a traseului tor\a olimpic[, iar supermaratonul la care s-a angajat ]i va asigura calificarea la Jocurile Olimpice pentru Invalizi, care se vor desf[=ura dup[ olimpiada mare, Luloian particip]nd la ]ntrecerile de gimnastic[. <Unul dintre obiectivele ac\iunii noastre este s[ dovedim c[ invalizii s]nt membri deplini ai societ[\ii, care nu trebuie s[ se simt[ st]njeni\i =i care trebuie s[ ias[ din cas[>, spune Hovhannes Luloian, care este un exemplu al luptei omului ]mpotriva handicapului. R[mas invalid de la v]rsta de doi ani, ]n urma unei poliomielite, Luloian (acum ]n v]rst[ de 36 de ani) este c[s[torit, are trei copii =i se ocup[ ]n mod constant cu gimnastica. El poate fi un exemplu de voin\[ uman[ nu numai pentru cei care au de ]nfruntat un handicap fizic, dar =i pentru noi to\i. S[-i ur[m succes lui Hovhannes Luloian la Atena =i, dac[ o fi s[ nu-l mai re]nt]lnim, m[car s[ auzim ve=ti bune despre el =i cauza pe care o sus\ine. Vartan MARTAIAN LECºIE DE ISTORIE ªI CULTURÅ (continuare din pagina 1) Biserica a fost construit[ ]n cinstea sfintei Elisabeta, care este =i patroana ora=ului. }n 1927, ]n urma unei furtuni puternice, una dintre turle a c[zut, r[m]n]nd a=a p]n[ ast[zi. Vizita noastr[ la Dumbr[veni a coincis cu festivit[\ile zilei ora- =ului, iar elevii, dup[ ce au vizitat biserica, au dat un tur pie\ei centrale =i s-au fotografiat ]n fa\a cl[dirii fostei =coli armene. Urm[torul nostru popas a fost la Gherla, unde ne-au ]nt]mpinat cu drag p[rintele paroh Szakács Endre =i Janos Esztegar, pre=edintele filialei Transilvania a Uniunii Armenilor din Rom`nia. Dup[ o scurt[ plimbare, ne-am retras la cochetul hotel Nova aflat foarte aproape de ora=, iar a doua zi de diminea\[ ne-am ]ntors ]n Gherla. Pretutindeni impresioneaz[ aspectul arhitectural al ora=ului, cu construc\ii vechi, dar bine p[strate, cu inscrip\ii armene=ti, cu monumentala catedral[ Sf. Treime =i cu biserica Sf. Solomon. Bogata comunitate armean[ din trecut a avut mijloace suficiente ca s[ construiasc[ frumoase =i ]ngrijite edificii baroce, care stau m[rturie a priceperii constructorilor locali =i str[ini. Catedrala a fost construit[ ]n perioada 1748-1798 =i reprezint[ practic p]n[ ast[zi centrul armeano-catolicismului din Transilvania. Biserica este extrem de impresionant[ prin dimensiunile =i frumuse\ea ei maiestoas[. Merit[ amintite ]n mod special bogata colec\ie de icoane =i cunoscutul tablou Gherla vedere panoramic[ <Cobor]rea de pe cruce> al lui Rubens, aflate ]n biseric[. Armenii din Transilvania, =i ]n special cei din Gherla, se consider[ urma=ii sf]ntului Grigore Lumin[torul =i ]n fiecare an, pe 26 iunie, organizeaz[ o s[rb[toare dedicat[ sf]ntului armean. Grupul nostru a sosit la Gherla mai ales pentru a participa la aceast[ s[rb[toare. La ora 11 a dimine- \ii, ]n catedrala Sf]nta Treime a ]nceput slujba, care a fost deschis[ ]n mod solemn de c[tre Arhiepiscopul romanocatolic de Alba Iulia, doctor György Jakubinyi. O parte a rug[ciunilor =i a c]ntecelor au fost interpretate ]n limba armean[. Cu deosebit[ m[iestrie interpretativ[ a r[sunat mai ales Sf]ntul sf]nt al lui Komitas. Imediat dup[ ]ncheierea slujbei, consiliul epitropal din Gherla i-a invitat pe to\i cei prezen\i la agapa organizat[ ]n sediul cl[dirii epitropale. Am profitat cu pl[cere de ocazia de a gusta bucatele alese preg[tite de m]na doamnelor armene din Gherla, am savurat aganciabur-ul (<supa cu urechiu=e>) armenesc. De regul[, preg[tirile pentru aceast[ s[rb[- toare =i mas[ ]ncep cu c]teva s[pt[m]ni ]nainte, la ele aduc]ndu-=i aportul aproape to\i membrii comunit[\ii. La festivit[\ile din 26 iunie, au participat primarul Gherlei, pre=edintele =i secretarul general al Uniunii Armenilor din Rom`nia, oameni de cultur[, precum =i numero=i invita\i locali =i din str[in[tate. Aceste ]nt]lniri ne-au l[sat impresii emo\ionante =i de neuitat =i sper[m s[ mai mergem ]n ora- Catedrala din Dumbr[veni =ul armean Gherla, al c[rui ]nalt nivel de civiliza\ie treze=te sentimente de m]ndrie =i respect ]n sufletul fiec[rui armean. Aceast[ frumoas[ =i instructiv[ c[l[torie la Dumbr[veni =i Gherla a fost organizat[ din ini\iativa Uniunii Armenilor din Rom`nia. Mul\umesc, din partea mea =i a elevilor, pentru aceast[ interesant[ excursie de dou[ zile =i sper[m ca =i pe viitor s[ mai fie organizate asmenea ac\iuni pentru elevii =colii. Siran NAVRUZIAN 80 de ani 3 C[ldur[ mare, glume =i certuri Teoretic, =i ]n Bucure=tiul interbelic, ]n 1926, cei cu dare de m]n[ sperau s[ poat[ pleca vara ]n viligeatur[. Cred c[ numai bietul Mestugean r[m]nea ]n Bucure=ti s[ <scoa\[ Araratul>, a=a cum spunea domnia sa, pe canicul[ =i tampon]ndu-=i din c]nd ]n c]nd must[\ile stufoase =i chelia transpirat[ prin redac\ie. Sau cel pu\in a=a ]mi imaginez. Dar se pare c[, ]nainte de a pleca ]n vacan\[, personalit[\ile din comunitatea noastr[ mai aveau de reglat conturi. Astfel, ]n Ararat, ]n iunie 1926, apare un drept la replic[ semnat de c[tre Armenac Manissalian, Pre=edintele Uniunii Armenilor din Rom`nia, =i adresat, paradoxal, ziarului Nor Ar=aluis din Bucure=ti. Merit[ citat: <Domnule Director, ]n editorialul dvs. precedent sus\ine\i c[ Uniunea Armenilor din Rom`nia, cu ocazia revizuirei biletelor de liber[-trecere, speculeaz[ pe refugia\ii armeni, c[ ]i terorizeaz[ ]n scop de a-i sili s[-=i re]nnoiasc[ Certificatele de Identitate, c[ atitudinea aceasta a Uniunii nu este cavalereasc[. Aser\iunile dvs. nu numai c[ nu corespund adev[rului, dar prejudiciaz[ interesele cele mai vitale ale armenilor supu=i streini, c[ci s-ar putea ca unii dintre ei, sub impresia articolului dvs., s[ cread[ c[ noi, de bun[ seam[ st[m aci s[ specul[m pe refugia\i eliber]ndu-le acte f[r[ valoare fa\[ de autorit[\i cum scrie\i dvs. =i s[ neglijeze ]ndeplinirea la timp a formalit[\ilor legale, periclit]ndu-=i astfel ob\inerea biletelor de =edere^> Scrisoarea mai con\ine =i alte elemente de acest gen, dar m[ ]ntreb: Oare cine era ]n acea vreme directorul ziarului Nor Ar=aluis? Afl[m la rubrica monden[, at]t de iubit[ de c[tre Mestugean, c[: <De la o vreme, Nor Ar=aluis din Bucure=ti ob\ine mari succese de hilaritate ]ndeosebi cu articolele de fond abracadabrante ce le public[. Tendin\a zisului ziar e ]n mod v[dit transformarea ]n revist[ umoristic[>. Ce po\i comenta? Acum vreo lun[, un b[tr]n din comunitatea noastr[, citind rubrica de fa\[, r[bufnea nervos spun]ndu-mi: <Cum se mai m]ncau ]ntre ei armenii no=tri! Ca =i azi!> Dar atunci era var[, era cald, lumea se preg[tea de vacan\[, iar la rubrica mondene ap[reau =tiri pe care nu =tiu cum s[ le definesc: <Anun\[m cu mare p[rere de r[u ]ncetarea din via\[ a lui Ghi\[ Iacob, fost poli\ai al ora=ului Foc=ani c[ruia i s-a f[cut o somptuoas[ ]nmorm]ntare ]ntruc]t defunctul se bucura de simpatiile unanime ale concet[\enilor s[i>. Cu siguran\[ c[ <organul> a fost regretat de to\i concitadinii s[i! Iat[ strecurat[ ]n Ararat =i o =tire care merit[ cu adev[rat analizat[: <La Lyon, a fost o ciocnire ]ntre dou[ grupuri de armeni apar\in]nd a dou[ partide politice adverse. Aceasta cu prilejul unei serb[ri literare, c]nd urma s[ \in[ o conferin\[ dl. Aharonian, pre=edintele Delega\iunei Armene din Paris. S-au tras focuri de revolver. S]nt numero=i r[ni\i =i un mort. Scandalul a produs o rea impresie ]n presa francez[. Guvernul francez a anun\at printr-un comunicat c[ va expulza pe to\i aceia cari vin s[ tulbure lini=tea \[rii. S-a stabilit c[ printre cei cari au z[d[rnicit serbarea erau =i mul\i comuni=ti>. Interesant este faptul c[, referindu-se la aceast[ =tire, fenomenul nu a fost izolat. O distins[ doamn[ din comunitatea noastr[ ]mi povestea acum c]\iva ani, cum =i la noi, ]n curtea bisericii din Bucure=ti, se certau h]nceaki=tii cu da=nacii =i comuni=tii p]n[ c]nd au ]nceput s[ trag[ cu pistoalele. Se pare c[ =i atunci (prin anii 40) au fost r[ni\i. Ast[zi, cel pu\in la noi, l[udabil e faptul c[, ]n curtea bisericii, gloan\ele au fost ]nlocuite cu b]rfele. La fel de periculos, dar nu letal. Vremurile se schimb[! Totu=i, nu pot ]n\elege cum o m]n[ de oameni refugia\i, fii ai aceluia=i popor (cu preten\ii!) nu puteau colabora =i convie\ui, mai ales c[ se aflau ]ntr-o \ar[ str[in[? Constat f[r[ surprindere c[ Vartan Mestugian poseda o doz[ de umor deloc neglijabil[. Iat[ cu ce =tire se ]ncheie Ararat-ul din iulie 1926: <Nor Ar=aluis anun\[ c[ redactorul s[u se ]nrude=te de aproape cu defunctul Sir Hacik +at[r. Afl[m c[ norocosul confrate C.N.R. (avea ce avea Mestugean cu cei de la Nor Ar=aluis!) a =i plecat la Hong Kong ca s[ intre ]n posesiunea averii ce se cifreaz[ la miliarde. La ]napoiere, fericitul mo=tenitor ]nfierb]ntat, va publica ]n Bucure=ti un mare cotidian care va fi redactat, ca =i Nor Ar=aluis, ]n chineze=te!> C[ldur[ mare, Baron Mestugean! Eduard ANTONIAN
4 Muzicå } n numerele 1 =i 2 ale Ararat-ului din 2003, m-am referit pe larg la primele dou[ volume ale unei lucr[ri ce se anun\a monumental[ Opera Rom`n[, ]n care muzicologul Anca Florea s-a angajat s[ evoce istoria primei scene lirice din Rom`nia, oprindu-se la primele dou[ decenii. Cu c]teva luni ]n urm[, a ap[rut, la aceea=i editur[ INFO-TEAM, al treilea volum, consacrat deceniului 1941-1951. Dac[ referitor la primele dou[ decenii s-au p[strat numeroase documente, ]n care erau notate, <cu rigoare =i pertinen\[>, tot felul de detalii cu privire la spectacole, repeti\ii, interpre\i locali sau invita\i, o dat[ cu trecerea vremii, oric]t ar p[rea de curios, dovezile s-au ]mpu\inat, iar cronicile muzicale din pres[ au disp[rut aproape total la ]nceputul deceniului al =aselea. Autoarea s-a bizuit mai mult pe sprijinul unor melomani pasiona\i =i pe cel al unor interpre\i care i-au pus la dispozi\ie colec\ii de programe =i alte documente. }n acest sens, Anca Florea mul\ume=te baritonului Eduard Tumagian <care a reu=it s[ g[seasc[, prin diverse col\uri ale lumii, fotografii ale sopranei Arax S[vagian, m[tu=a sa>, a c[rei carier[ artistic[ s-a consolidat ]n deceniul al cincilea. }n cursul celui de-al treilea deceniu al istoriei sale, Teatrul Liric bucure=tean =i-a schimbat treptat denumirea, fiind c]nd Opera Rom`n[, c]nd Opera de Stat, c]nd S [rb[toarea anual[ interna- \ional[ a muzicii contemporane, ajuns[ ]n acest an la cea de-a 14-a edi\ie, s-a desf[=urat ]n Bucure=ti ]n ultima lun[ a lui florar, caracterizat[ ca <Muzica de azi: sinteze Est-Vest>. SIMN, ]nfiin\at[ ]n 1991 de unul dintre mae=tri muzicii rom`ne=ti, acad. +tefan Niculescu, l-a avut pentru aceast[ edi\ie pe compozitorul Sorin Lerescu inspirat director artistic. Pe parcursul celor 8 zile de festival, au fost programate 38 de manifest[ri muzicale, grupate ]n: recitaluri ateliere de lucru, profile componistice de compozitori reprezentativi ai muzicii contemporane rom`ne=ti =i universale; dou[ spectacole coregrafice, unul pe muzic[ de George Balint, ]n coregrafia Adinei Cezar, =i cel[lalt prezentat de Grupul Inter-Art, coordonat Teatrul de Oper[ =i Balet. Toate acestea s-au petrecut ]n timpul celui de-al doilea r[zboi mondial =i al r[sturn[rilor politicosociale care i-au urmat, ceea ce a marcat ]ntruc]tva evolu\ia Operei. Avarierea cl[dirii Teatrului Liric punea sub semnul ]ntreb[rii deschiderea celei de-a treia stagiuni, ceea ce-l determina pe reputatul critic Emanoil Ciomac s[ semneze, ]n ziarul Timpul din 14 septembrie 1941, un articol prin care milita pentru continuarea reprezenta\iilor la Teatrul Na\ional, ]n mod provizoriu, subliniind c[ <st[- p]n al Teatrului Na\ional din Bucure=ti este Statul rom`n. Numai el, prin organele sale de conducere, poate dispune de felul utiliz[rii acestei propriet[\i a sa spre mai marele folos spiritual al neamului>. Dup[ tot felul de dificult[\i, stagiunea 1941-1942 s-a deschis pe 10 decembrie la Teatrul Na\ional cu spectacolul Alexandru L[pu=neanu de Alexandru Zirra, direc\ia de scen[ fiind asigurat[ de Ion +ahighian, despre care =tiam c[ a fost o somitate ]n teatrul dramatic =i ]n cinematografie. Seara de 21 decembrie a prilejuit prezentarea operelor B[rbierul din Sevilla de Rossini =i Nunta lui Figaro de Mozart, c]ntate ]n ordinea imaginat[ de dramaturgul Beaumarchais, =i afl[m c[ Arax S[vagian o interpreta cu gra\ie pe Barbarina. Ea a fost <fermec[toare ]n scurtul rol care nu-i permitea s[-=i arate toate calit[\ile> dup[ cum aprecia un cronicar al vremii. Tot ]n luna decembrie a avut loc premiera absolut[ a operei Capra cu trei iezi de Alexandru Zirra, presa vremii remarc]nd interpretarea dat[ de Arax S[vagian unuia dintre iezi. Este interesant c[ Rampa teatral[ =i cinematografic[ publica un articol cu privire la <]ncadr[rile de la Oper[>, ]n care s]nt redate salariile dirijorilor, soli=tilor, regizorilor =.a., care variau ]ntre 45.000 =i 15.000 lei. Cu acest prilej, afl[m c[ at]t soprana Arax S[vagian, c]t =i pianista corepetitoare Lisette Georgescu-Manisalian primeau cel mai mic salariu (15.000 lei)^ La sf]r=itul lunii ianuarie 1942, compatrioata noastr[ c]nta rolul Margareta din artistic =i muzical de compozitoarea Mihaela St[nculescu-Vosganian (foto), ]n coregrafia =i regia Malvinei Liana Iorgulescu; un spectacol de oper[ contemporan[ Münchhausen Domnul Minciunilor, de Dan Dediu; concerte ale unor ansambluri muzicale rom`ne=ti =i str[ine, printre care <Archaeus>, <Traect>, <Hyperion>, <Ars Nova>, <Game>, Cvartetul de Saxofoane din Stockholm, Cvartetul de Coarde din Leipzig, <Ars Poetica> din Republica Moldova, <M.D. 7> din Slovenia =.a.; au sus\inut recitaluri instrumentale =i vocale Ion Bogdan +tef[nescu, Marin Cazacu, Bianca =i Remus Manoleanu, Ilinca Dumitrescu =i Vasile Macovei, Kiyoshi Asano, Barrie Webb =i al\i instrumenti=ti rom`ni =i str[ini; Armeni din istoria Operei Rom`ne (1) Faust de Gounod =i aceea=i revist[ de mai sus constat[ c[ d-na Arax S[vagian, pu\in cam st]ngace pe scen[, <a desf[=urat frumoase calit[\i vocale, nu tocmai potrivite acestui rol, dar totu=i calit[\i>. Pentru Arax S[vagian, stagiunile deceniului al cincilea au ]nsemnat apari\ii numeroase ]n spectacole cu Boema, Madama Butterfly =i Gianni Schichi de Puccini, Ariadna la Naxos de Richard Strauss, Capra cu trei iezi de Al. Zirra, Nunta lui Figaro =i R[pirea din serai de Mozart, Carmen de Bizet, Lohengrin de Wagner, Faust de Gounod, Manon =i Werther de Massenet, Povestirile lui Hoffman de Offenbach, Boris Godunov de Mussorgski =i Traviata de Verdi. Iat[ un repertoriu vast =i variat, ]ns[, din p[cate, ]n acest volum III din istoria Operei Rom`ne, nu prea s]nt suficiente citate din cronicile vremii, pentru a ne da seama de modul ]n care era receptat[ arta sopranei armence. }n schimb, afl[m c[, ]n toamna anului 1945, la Ateneul Rom`n a avut loc un concert care marca ]mplinirea unui sfert de veac de la ]nfiin\area Filarmonicii din Bucure=ti, printre soli=ti afl]ndu-se =i Arax S[vagian (foto, al[turi de Al. B[dulescu). Anca Florea consemneaz[, ]n volumul s[u, c[, ]n prim[vara anului 1948, <a avut loc un concert dedicat compozitorului armean Komitas, dirijor fiind G. Artunian, iar solist[ Arax S[vagian de la Opera de Stat>. Revin la activitatea muzicologului Emanoil Ciomac, pentru a sublinia implicarea sa ]n via\a muzical[ bucure=tean[. Dup[ premiera cu Mae=trii c]nt[re\i din Nürnberg de Wagner, el sublinia, ]n Timpul din 16 februarie 1942, c[ <Opera Rom`n[ a realizat un spectacol =i o audi\ie al c[rui merit, fructul unei munci prelungite =i f[r[ preget, nu poate fi ]ndeajuns semnalat =i l[udat>. Tot ]n Timpul (din 25 februarie 1942), Emanoil Ciomac amintea c[ Mihail Jora a ]mplinit 50 de ani, subliniind c[ <sub au fost audiate trei concerte simfonice, sus\inute de Orchestra de Camer[ Radio, dirijat[ de Cristian Br`ncu=i, Orchestra Na\ional[ Radio, cu Ludovic Bács la pupitru, =i concertul de ]nchidere al festivalului, cu Carmen Maria C[rneci care a condus Filarmonica din Pite=ti. Soli=tii acestor concerte au fost saxofonistul Daniel Kientzy =i clarineti=tii Peter Handsworth =i Emil Vi=enescu. Dup[ cum se poate observa, edi\ia a 14-a a SIMN-2004 a oferit un program amplu, variat cu patru-=apte concerte pe zi, ]n care s-au produs <floarea> interpre\ilor rom`ni =i o seam[ de renumi\i muzicieni interna\ionali. +i totu=i, aceast[ mare manifestare muzical[ interna\ional[ a suferit de o mare caren\[. Toat[ aceast[ muzic[ valoroas[ a r[sunat doar ]n s[lile de concert, pentru compozitori, muzicieni =i pu\inii melomani, care ]i s]nt credincio=i. Partenerii media, Radio Muzical, Radio Cultural =i TV Cultural nu au f[cut transmisii ]n direct sau retransmisii, care s[ fi l[rgit aria de ascult[tori ai acestei muzici de care ne lament[m c[ ducem lips[. B[nuim (!) c[ pot fi g[si\i =i melomani iubitori ai acestei muzici prin intermediul mass-media. O noutate ]n aceast[ edi\ie a SIMN a fost lansarea CD-ului cu patru ]nregistr[ri de Muzic[ Nou[, realizate ]n edi\ia 2003. Acest CD ]n premier[ cuprinde compozi\ii de Anatol Vieru, Vladimir Scolnic, Irinel Anghel =i Mihaela St[nculescu-Vosganian, ]n execu\ia forma\iilor impresia ultimelor audi\ii ale baletelor La pia\[ sau Demoazela M[riu\a, ni se pare c[ aici e miezul muzical, adev[ratul t[r]m pe care se afirm[ personalitatea compozitorului>. Dar iat[ c[, dup[ audi\ia ]n concert a acestei ultime lucr[ri, la numai trei zile dup[ deschiderea stagiunii 1942-1943, afl[m de la Anca Florea c[ <Opera Rom`n[ a prezentat, ]n 5 octombrie, o premier[ cu totul deosebit[ baletul Demoazela M[- riu\a de Mihail Jora, la pupitru fiind compozitorul. (^) Firesc, muzicienii au salutat cu entuziasm crea\ia maestrului Jora, cronicile oprindu-se prioritar asupra acelei noi lucr[ri ce se ad[uga astfel partiturilor rom`ne=ti de mare valoare destinate ]nve=m]nt[rii coregrafice>. Acest balet a fost socotit un adev[rat triumf al muzicii rom`ne=ti. Anca Florea ne aminte=te c[ Emanoil Ciomac recuno=tea, ]n Timpul din 11 decembrie 1942, c[ <f[r[ a fi una din premierele semnificative =i senza\ionale pe cari le dorim pentru sporirea prestigiului institu\iei noastre, Martha, opera comic[ aproape centenar[ a lui Frederich von Flotov, a dovedit c[ are ]nc[ multe virtu\i de farmec =i de via\[>. }n vara lui 1943, c]nd aveau loc produc\iile clasei de oper[ a Conservatorului, Emanoil Ciomac consemna, ]n Timpul din 21 iunie, c[ <direc\ia lui Mihail Jora (ca rector al Conservatorului) coincide cu o epoc[ ]n care, de=i condi\iile pentru exercitarea artelor se fac tot mai grele, totu=i activitatea a=ez[m]ntului pe care-l conduce ]nflore=te, stimulat[ de un curent, de un ]ndemn tot mai puternic de via\[>. Amintesc c[ Mihail Jora f[cea parte din diferite comisii de acordarea unor premii etc. }n stagiunea 1943-1944, Emanoil Ciomac saluta, ]n Timpul din 29 noiembrie, premiera cu Freischütz de Weber, consider]nd c[ <toate elementele au contribuit la aceast[ reu=it[ excep\ional[>. Tot din volumul Anc[i Florea afl[m despre colaborarea lui Mihail Jora cu mari instrumenti=ti str[ini. Astfel, ]n mai 1946, el dirija la Filarmonic[ pe Yehudi Menuhin interpret]nd, al[turi de G. Enescu, Dublul Concert de Bach, abord]nd apoi un Concert de Mozart =i un altul de Beethoven. Iar ]n mai 1947, a acompaniat-o pe pianista Monique de la Bruchollerie care a sus\inut un concert cu Filarmonica din Capital[. }n numerele viitoare, m[ voi referi la al\i arti=ti armeni, din \ar[ sau din str[in[tate, care =i-au legat numele de istoria Operei Rom`ne din Bucure=ti. Madeleine KARACA+IAN Sãptãmîna internaþionalã a muzicii noi 2004 simfonice radio. Un eveniment muzical care merit[ remarcat =i repetat. Eugen TODEA
Diaspora 5 M [ ]ntorc cu aproape zece luni ]n urm[, pentru a evoca ]nt]lnirea, la Erevan, cu un personaj plin de via\[ =i cu o arie larg[ de preocup[ri =i activit[\i culturale =i ob=te=ti puse ]n folosul poporului s[u. Este vorba de Osheen Keshishian (a se citi O=in), publicist =i cadru didactic, o prezen\[ pitoreasc[ =i simpatic[ la Primul Congres Interna- \ional de Armenologie de la Erevan, sosit din SUA =i aflat, de fapt, ]ntr-una dintre multiplele sale prezen\e anuale ]n Armenia, unde are foarte mul\i colegi =i prieteni. Cunosc]ndu-ne mai bine, c[tre sf]r=itul lucr[rilor Congresului, ]nainte de plecarea noastr[ din Erevan, l-am provocat la o discu\ie foarte deschis[, sincer[ despre activit[\ile sale =i ale comunit[\ii armene din California. <}n Glendale a devenit aproape obligatoriu ca =i americanii s[ cunoasc[ armeana> Interviu cu Osheen KESHISHIAN Drag[ Osheen, ]n calitatea dumitale de publicist =i de cadru didactic, cred c[ ai putea s[ ne descrii situa\ia actual[ a comunit[\ii armene, dat fiind c[ tr[ie=ti ]n mijlocul ei de aproape cinci decenii. Dar, mai ]nt]i, c]teva date personale^ M-am n[scut la Ierusalim, apoi familia mea s-a mutat ]n Liban, iar din 1956 s]ntem la Los Angeles. De timpuriu m-am implicat ]n presa armean[. Trebuie s[ spun c[, dat fiind num[rul mare de armeni din California, se editeaz[ ziarele a trei partide Asbarez (Partidul Da=nac), Nor Or (Partidul Ramgavar) =i Masis (Partidul Kh]nceac). }n afara de acestea, exist[ 7-8 cotidiene =i s[pt[m]nale independente. De pild[, cotidianul Nor Hayasdan se difuzeaz[ gratuit. Are foarte multe reclame, de unde =i venituri care-i permit acest lucru. Ini\ial, eu am fost doi ani redactor la Nor Or, dar de treizeci =i trei de ani editez The Armenian Observer, publica\ie s[pt[m]- nal[ ]n limba englez[, dar cu puternic suflu armenesc, unde lucr[m trei persoane. Avem 1-2 pagini consacrate Armeniei, iar restul, despre via\a comunit[\ii armene din America. Avem mai mul\i cititori de englez[ dec]t de armean[, ca atare =i tirajul e mai mare dec]t al publica\iilor ]n armean[. Cam acela=i lucru se ]nt]mpl[ =i cu Ararat-ul nostru, din Rom`nia, fa\[ de Nor Ghiank-ul ]n limba armean[ =i cu un mic supliment ]n rom`n[. Da, dar trebuie \inut cont c[ The Armenian Observer se difuzeaz[ =i ]n cercuri oficiale la Casa Alb[, la Departamentul de Stat, la un num[r mare de membri ai Congresului. S]ntem foarte aten\i ]n prezentarea profilului armenesc. Reu=e=te aceast[ publica\ie s[ sensibilizeze reprezentan\ii autorit[\ilor americane ]n probleme de interes pentru armeni? Aceast[ publica\ie =i, ]n general, noi, armenii, am reu=it s[ influen\[m crearea, ]n s]nul Congresului american, a unui lobby consacrat problemelor armene=ti. Ce face acest lobby? Voteaz[ legi favorabile armenilor. Afar[ de aceast[ situa\ie, mai avem ceva bun Adunarea Armean[ (Armenian Assembly) o organiza\ie mare =i puternic[. Ea a ]nceput s[ construiasc[ la Washington, la dou[ str[zi distan\[ de Casa Alb[, un Muzeu al Genocidului Armean. A fost cump[rat[ cl[direa pentru care s-au =i str]ns jum[tate din bani. Urmeaz[ ca ea s[ fie renovat[ =i amenajat[ pentru ad[postirea Muzeului =i a birourilor sediului Adun[rii Armene. Cum spuneam, aflat ]n vecin[tatea Casei Albe, cu siguran\[ c[ acest muzeu va atrage aten\ia oamenilor =i va avea un rol instructiv-educativ. Cum s-au str]ns fondurile? N-a fost nevoie de nici un efort din partea cuiva. Pur =i simplu, o dat[ cu lansarea mesajului, banii au ]nceput s[ curg[ de la sine. Printre cei mai importan\i contribuabili se afl[ Gerald Cafesjian (care este ]n curs de a amenaja o galerie de art[ modern[ ]n fa\a spa\iului numit <Cascada> din Erevan) =i d-na Anush Matevossian, originar[ din Iran (care a deschis deja c]teva =coli noi ]n regiunea Yeghegna\or din Armenia), fiecare oferind c]te dou[ milioane =i jum[tate de dolari. }n aceste condi\ii, nu ave\i probleme ]n realizarea Muzeului Genocidului^ Categoric, nu. Mai avem ca sus\in[tor ANI (Armenian National Institute) Institutul Na\ional Armean din Washington DC, care se ocup[ de str]ngerea =i studierea documentelor privind Genocidul. Din fericire, directorul ANI-ului, Rouben Adalian, este =i unul dintre redactorii Enciclopediei Genocidului, unde colaboreaz[ o personalitate cu mare faim[ ]n domeniu Israel Charny, directorul Institutului Holocaustului =i al Genocidului din Ierusalim. Ce ne po\i spune despre starea cultural-educativ[ a comunit[\ii armene din SUA =i, mai ales, din California? Eu care, dup[ anii 70, scriam c[ armenimea din America a ajuns la asfin\it, constat c[ ea s-a revigorat foarte mult ]n ultimii ani, mai ales, o dat[ cu venirea refugia\ilor din Armenia, printre care se afl[ mul\i intelectuali poe\i, scriitori, oameni de teatru, muzicieni etc., astfel ]nc]t exist[ acum un mare interes pentru cultur[ =i via\a artistic[. Avem echipe de teatru care prezint[ anual 2-3 piese armene=ti, dar =i traduceri din dramaturgia armean[. Avem numeroase ansambluri de dansuri, alc[tuite 99% cu cei veni\i din Armenia. Avem refugia\i armeni =i din Baku, majoritatea lucreaz[ ]n industria IT, deoarece au o ]nalt[ calificare profesional[. Avem o mare comunitate armean[, originar[ din Iran, bine organizat[ din punct de vedere cultural =i sportiv, unii chiar bine preg[ti\i, care au participat la Jocurile Panarmene de la Erevan. Avem comunit[\i de armeni din Istanbul sau din \[rile Orientului Mijlociu. Am auzit, din p[cate, c[ aceste grupuri mai mici nu se prea unesc, nu se contopesc, ci ac\ioneaz[ separat. E adev[rat? Cam a=a este. Mi-aduc aminte c[ =i armenii originari din Rom`nia aveau organiza\ia <Raffi> de pe vremea lui Sarkis Saruni, a familiei Narghizian =.a. ^ Bine, dar <Raffi> continu[ s[ existe =i paginile Ararat-ului din Bucure=ti oglindesc periodic =tiri din via\a acestei organiza\ii. Dar ce se ]nt]mpl[ ]n r]ndurile armenilor americani de mai multe genera\ii? Ei reprezint[ o uria=[ comunitate, n[scu\i fie aici, fie ajun=i la cea de-a doua genera\ie. Ace=tia nu vorbesc deloc armene=te, dar s]nt lega\i de Biserica Armean[, ]n majoritate. Unele biserici s]nt frecventate numai de ace=ti armeni, pentru care preo\ii predic[ ]n limba englez[, numai liturghia este ]n armean[. Ce viitor ]ntrevezi pentru comunitatea voastr[ din California? P[rerea mea este c[, dac[ nu vor continua noi muta\ii din Armenia, Liban, Siria, Egipt sau de oriunde altundeva, comunitatea armenofon[ va putea rezista ]nc[ 40-50 de ani, dar ]n celelalte state mai pu\in. La ora actual[, ]n California exist[ circa o jum[tate de milion de armeni. Aproape to\i s]nt ]n Los Angeles =i ]n alte ora=e de pe coasta Pacificului San Diego, Fresno, San Francisco. Nu crezi c[ ]nv[\[m]ntul ]n limba armean[ poate ajuta la prelungirea vie\ii unei comunit[\i, prin preg[tirea unor noi genera\ii? Cum s[ nu! La noi se semnaleaz[ un aspect semnificativ ]n acest sens: ]n California avem 13 =coli armene cu o durat[ de 12 ani, care ]ndeplinesc toate condi\iile ]nv[\[m]ntului american, iar absolven\ii =colilor noastre intr[ direct, f[r[ probleme, la facultate. Dar ce s[ te faci c[ totu=i, ]n afara =colii, ace=ti copii nu vorbesc armene=te. Este un fenomen pe care l-am sesizat ]n diverse comunit[\i din Diaspora^ De cur]nd a ap[rut ]n Italia o nou[ carte a ziari=tilor Flavia Amabile =i Marco Tosatti, doi armeni interesa\i de istoria, cultura, dar mai ales de mentalul colectiv al armenilor. Cei doi au mai publicat ]n 1998 o carte intitulat[ I Baroni di Aleppo (<Baronii din Alep>) care prezint[ soarta renumitei familii Mazloumian din Alep, proprietar[ a unui lan\ hotelier. Noua carte a celor doi jurnali=ti se nume=te La vera storia del Mussa Dagh (<Adev[rata istorie a Musa Dagh-ului>). Este, de fapt, un studiu consistent =i obiectiv a ceea ce a ]nsemnat Genocidul comis de guvernul Junilor Turci ]mpotriva armenilor =i a fenomenului de rezisten\[ de pe muntele Musa. Era oare necesar[ o nou[ carte despre armenii de pe Muntele lui Moise? Cu certitudine, mai ales c[ autorii au demonstrat c[ armenii au reu=it s[ supravie\uiasc[ datorit[ unui <amestec> de curaj, fraternitate =i ]ncredere ]n Providen\[. Acest fapt este subliniat de altfel =i ]n prefa\a c[r\ii (ap[rut[ la editura Guerini e Associati) semnat[ de Vittoria Messori, de asemenea scriitor =i publicist de renume ]n Italia. Studiile din aceast[ carte subliniaz[ felul cum motiva\ia economic[ =i religioas[ a Genocidului a fost mult mai important[ dec]t pretindeau interpret[rile <clasice>, care vedeau sau vroiau s[ vad[ Ei, da, asta este o problem[. Numai c[, ]n ultimii ani, cei care frecventeaz[ aceste =coli s]nt, ]n majoritate, cei veni\i din Armenia, c[ci ceilal\i elevi armeniamericani nu s]nt prea mul\i. De fapt, toate materiile se ]nva\[ ]n englez[, iar orele de armean[ s]nt pentru limb[, literatur[, istorie, geografie. Oricum, atmosfera din =colile acestea este armeneasc[. Nu mai spun c[ se serbeaz[ toate s[rb[torile religioase sau istorice armene=ti. Ca o not[ aparte, pot spune c[ ]n =colile noastre exist[ =i elevi americani, de diferite origini. Deci nu pot exista p[rin\i care s[ repro=eze c[ odraslele lor nu =tiu bine engleza^ Categoric, nu! Osheen, te rog vorbe=te-mi despre activitatea dumitale didactic[. Vreme de dou[zeci de ani, am predat limba =i literatura armean[ la Community College din Glendale, unde, la ora actual[ exist[ 22.000 de elevi, dintre care 8.000 s]nt armeni. }n ultima vreme, am numai func\ia de consilier al elevilor care-=i termin[ =coala =i trebuie s[-=i aleag[ o anumit[ direc\ie ]n ]nv[\[m]ntul superior. Totodat[, s]nt membru ]n comitetul de sprijin al +colii Dikranian de pe l]ng[ Institutul Tekeian, unde construim o cl[dire nou[, ]n valoare de 3 milioane de dolari. Pentru noi este greu s[ str]ngem aceast[ sum[, c[ci mereu trebuie s[ d[m bani pentru ceva, mai ales ]n cadrul telemaratoanelor, ]n scopul ajutor[rii Armeniei. Este adev[rat c[ se dau mul\i bani pentru Armenia. Bine, dar ]n Armenia s]nt =i foarte multe nevoi^ S]nt, ]ns[ boga\ii de acolo nu fac ce trebuie. De pild[, cu un an ]n urm[, eu am condus un telemaraton, dar am spus c[ dac[ nu particip[ =i milionarii din Armenia =i Karabagh, m[ retrag. P]n[ la urm[, au dat =i ace=tia, astfel ]nc]t s-au str]ns c]te 10.000 dolari de la fiecare dintre cei peste dou[zeci de milionari. Am rugat s[ se dea =i numele fiec[rui donator, pentru ca oamenii s[ afle cine s]nt ace=tia. La noi, unii s-au cam s[turat s[ dea bani pe aceast[ cale =i trimit ajutoarele lor direct la rudele nevoia=e din Armenia. N-o s[-\i vin[ s[ crezi ce sume mari se expediaz[ c]te 4 milioane pe lun[ prin societ[\i specializate care transmit banii ]n dou[ ore. Dar =i din Rusia =i Ucraina armenii trimit lunar peste 10 milioane de dolari. Observ c[ e=ti un om cu multiple preocup[ri. Asta nu e tot. Revenind la ]nv[\[m]nt, s]nt profesor invitat la California State University din Northridge, unde am ]nceput un mic program armenesc de limb[, literatur[ =i probleme contemporane. Studen\ii s]nt deopotriv[ armeni =i americani. }n Glendale a devenit aproape obligatoriu ca =i americanii s[ cunoasc[ armeana. Este ]mbucur[tor faptul c[ ]n California avem catedre de armean[ sau de armenologie, a=a cum exist[ =i ]n alte ora=e importante din SUA. Ele organizeaz[ simpozioane tematice =i editeaz[ lucr[ri. La noi, avem acum remarcabila catedr[ de istorie contemporan[ armean[ de la UCLA, condus[ de prof.dr. Richard Hovhannisian, pe care l-ai cunoscut aici, la Congresul Interna\ional de Armenologie de la Erevan. Cred c[ ar fi interesant s[ expui pentru cititorii no=tri tema pe care ai prezentat-o la acest Congres. Mi s-a p[rut de un real interes. }n ultimele trei decenii, autorii armeni de limba englez[ s-au manifestat, plenar =i cu succes, trec]nd printr-un proces de autocunoa=tere, prin publicarea unor volume de valoare, av]nd ca baz[ con=tiin\a ap[r[rii armenit[\ii lor. Ei au continuat astfel tradi\iile statornicite de William Saroyan, Michael Arlen, Levon-Zaven Surmelian etc. Am avut ]n vedere c[ mai to\i s]nt fii sau nepo\i ai familiilor care au fost supuse Genocidului, situa\i ]n lupta neclar[ dintre dou[ culturi. M-am referit, ]n special, la scriitorii armeni care au cucerit spa\iul literaturii americane din ultimii zece ani, cum ar fi Peter Balakian, Peter Najarian, Nancy Krikorian, Mark Arax sau Carole Edgarian care ]n scrierile lor abordeaz[ teme, precum experien\a armenilor din timpul Genocidului, experien\a orfanilor armeni ]n America, con=tiin\a dezr[d[cin[rii, realitatea autocunoa=terii la a doua =i a treia genera\ie, armeanul care-=i caut[ locul ]n societatea american[, armeanul care contribuie la cultura american[ sau corectarea nedrept[\ii comise fa\[ de poporul s[u. Dac[ observi, mai toate nefericirile din via\a armenilor americani s]nt rela\ionate de Genocid. Probabil c[ trebuie studiat mai mult acest aspect. Oricum, e minunat c[ noile genera\ii de armeni se ]ntorc spre r[d[cinile lor =i caut[ explica\ii la at]tea probleme. M-ar bucura ca =i scriitorii armeni de limba rom`n[ s[ fac[ acela=i lucru. S[-\i spun ceva, este interesant c[, la noi, ]n conformitate cu psihologia american[, prima genera\ie nu vrea s[-=i aminteasc[, a doua chiar vrea s[ uite, iar cea de-a treia genera\ie nu numai c[ vrea s[-=i aminteasc[, dar chiar vrea s[ se ]ntoarc[ la r[d[cinile sale. Este ]mbucur[tor acest reviriment =i s]nt ]nc]ntat[ c[ ai abordat aceast[ tem[ ]n prelegerea pe care ai \inut-o la Congres. Eu ]\i doresc mult succes ]n multiplele preocup[ri avute =i s[ dea Dumnezeu s[ ne mai vedem! Interviu de Madeleine KARACA+IAN Adevãrata istorie a Musa Dagh-ului numai cauze politice =i na\ionaliste. Este, de asemenea, analizat =i cazul P[rintelui Ignace Maloyan, martirizat de c[tre turci pentru refuzul apostaziei =i canonizat ]n anul 2001 de Papa Ioan Paul II. Analiza mentalului comun al armenilor refugia\i pe Musa Dagh, a=a cum <i-a v[zut> Franz Werfel ]n romanul s[u, ocup[ un loc important ]n aceast[ carte. Tr[iri suflete=ti, d]rzenie, pove=ti de dragoste, credin\[, tradi\ii, obiceiuri, chiar =i sinuciderea la armenii de pe Musa Dagh, studiate ]n paginile c[r\ii, ne fac s[ medit[m la soarta acestui popor =i ne ajut[ s[ p[trundem ]ntr-o lume patriarhal[ cre=tin[, unde rug[- ciunile armenilor ]nso\esc mereu trecerea nemiloas[ a timpului. Aceast[ nou[ carte este fundamental[ pentru cei care vor s[ studieze mentalul armenilor din defunctul Imperiu Otoman, drama lor, =i este totodat[ o m[rturie care rupe din nou t[cerea a=ternut[, precum =i oportunismul celor ce cred c[ pe acele meleaguri nu a mai existat alt popor dec]t cel turanic. Limbajul fluent =i obiectiv al autorilor refuz[ orice sentimentalism de fa\ad[ =i contribuie, credem, la l[murirea, m[car par\ial[, a cititorilor asupra dramei armenilor din Imperiul Otoman din 1915. Giuseppe MUNARINI
6 Restituiri Via\a ora=ului Boto=ani ]n ultimul sfert al secolului XIX a cunoscut o intens[ activitate ]n toate domeniile: ]nfloreau v[z]nd cu ochii comer\ul =i industria, ]nv[\[m]ntul =i cultura. Intelectualilor b[=tina=i li s-au ad[ugat al\ii veni\i de peste grani\[, din cele patru z[ri, aduc]ndu-=i obolul la ]nflorirea spiritualit[\ii locale. Fii =i fiice de patricieni se ]ntorceau din Apusul Europei cu sau f[r[ diplom[ ]n c[utarea c[reia plecaser[ cu to\ii, aduc]nd la ]ntoarcere noi moravuri, un alt fel de via\[, ]nl[tur]nd ]ncet =i sigur orientalismul balcanic. Exist[ ]n toate p[turile sociale ale ora=ului dorin\a de a tr[i via\a c]t mai intens =i de a ob\ine de la ea c]t mai multe satisfac\ii ]ntr-o beatitudine total[. Voga balurilor mascate cuprinsese ]ntreg ora=ul, ]ncep]nd din Lipovenime, unde aveau loc ]n Gr[dina Mariei Petrino, =i termin]nd ]n cartierul aristocratic al Vr[bienilor. Localurile de noapte centrale, cu vinuri din cele mai bune =i alte b[uturi elevate, aduse din import, cu spectacole =antan =i vesti\i l[utari, atr[geau o clientel[ bogat[. Dup[ miezul nop\ii, birjarii duceau la destina\ie pe cei care nu se mai puteau folosi de picioarele lor. }n aceast[ atmosfer[ de sf]r=it =i ]nceput de veac nou, ]n ora=ul cu cei 30.000 de locuitori, situat ]ntre Sitna =i Dreslenca, erau cunoscu\i ca ni=te <cai breji> c]\iva petrec[re\i nelipsi\i de la orice petrecere, fiind <sarea =i piperul> sindrofiilor: Scipione B[descu, Andronic [ranu, locotenentul Constantinescu =i al\ii, pe care ]i cuno=teau to\i c]rciumarii =i birjarii ora=ului. Se pare c[ armeanul Andronic [ranu a mo=tenit aceast[ pasiune de la unul dintre ]nainta=ii s[i, Andrei [ranu, ce =i-a petrecut o bun[ parte a vie\ii sale cu paharul ]n m]n[ =i cu l[utarii dup[ el. +i c]nd Andrei ]mbr[cat cu antereu de citarea (stof[ fin[ v[rgat[), lung p]n[ ]n p[m]nt, cu giubea, cu br]u ro=u, cu fes turcesc =i deasupra lui cu o =apc[ cu cozoroc ajungea ]n stare euforic[, muzican\ii =tiau c[ trebuia s[-i c]nte melodia preferat[: La f]nt]na lui Chitic, N-avem ap[ nici un pic: De aceea eu beau vin, Vin, vin, vin =i pelin. Majoritatea armenilor boto=[neni s-au ]mbog[\it repede prin negustorie =i arendarea mo=iilor. Dintre ]nainta- =ii subiectului nostru, ]n afar[ de cel amintit mai sus, cunoa=tem pe comisul Andronic [ranu, pe care ]l g[sim ]nscris pe listele aleg[torilor pentru Divanul ad-hoc, ca aleg[tor direct din re=edin\a \inutal[. Paharnicul Garabet [ranu =i serdarul Mihail [ranu s]nt =i ei prezen\i ]n documentele anilor 1857-1858, c]nd au semnat telegrama de felicitare adresat[ de comunitatea armean[ lui Al.I. Cuza, cu ocazia alegerii sale ca domnitor. Aceea=i telegram[ a mai semnat-o =i Ioan A. [ranu din baroul avoca\ilor din Boto=ani. Mihail A. [ranu (tat[l lui Andronic [ranu) este semnalat =i ]ntr-o telegram[, de ast[ dat[ adresat[ de armenii boto=[neni domnitorului Grigore Ghica, cu ocazia ]ntoarcerii sale ]n domnie (noiembrie 1854) dup[ ce p[r[- sise tronul Moldovei ]n timpul ocupa\iei ruse din anii 1853-54. Dintre to\i, cei mai boga\i au fost Andronic, Garabet =i Mihail din moment ce ace=tia au putut s[-=i cumpere titlurile boiere=ti de comis, paharnic, respectiv serdar. Andronic [ranu s-a n[scut la Boto=ani ]n anul 1852 =i a urmat cursurile +colii Primare Armene Un boem al Boto=anilor : ANDRONIC {RANU (1852-1930) de B[ie\i, cl[dire care se afla ]n curtea bisericii <Sf]nta Maria>. Ast[zi, ]n arhiva acesteia se g[se=te un caiet de teme al s[u, cu o grafie impecabil[. }l g[sim apoi ca elev al Liceului <A.T. Laurian> unde a terminat =ase clase ]n 1871. R[mas orfan de mic, la v]rsta de 10 ani pierz]ndu-=i tat[l, a fost crescut de un unchi, S[ndulache, care s-a ]mpotrivit ca Andronic s[ c]nte la vioar[ =i s[ picteze, aptitudini pentru care avea ]nclina\ii deosebite. Fiind amenin\at c[-i va distruge vioara, deoarece ruda sa nu dorea s[ ajung[ <\igan> =i <zugrav>, c]nta numai ]n podul casei, c]nd st[p]nul lipsea, =i picta ]n fundul gr[dinii, ]ntr-o poiat[. Cu toat[ ]mpotrivirea b[tr]nului S[ndulache, Andronic a urmat la Ia=i Belle-Artele =i a luat lec\ii la Conservator cu Eduard Caudella. Nu cunoa=tem prin ce ]mprejur[ri, pe la 1875, ]l g[sim concert]nd ca violonist ]n compania vestitului celist C. Dumitrescu, de la Conservatorul din Bucure=ti. Paradoxal, cel care a iubit at]t de mult muzica =i pictura nu a predat nici m[car o singur[ or[ ca profesor la cele dou[ obiecte pentru care se preg[tise. A preferat s[ lucreze ca func\ionar ]n cadrul Po=tei din ora=ul natal. At]t vioara, c]t =i penelul n-au fost tr[date, nici uitate. A pictat sus\inut, c]teva dintre lucr[rile sale intr]nd ]n fondurile Pinacotecii din Ia=i, una dintre ele g[sindu-se azi la biserica armeneasc[ <Sf. Maria> din Boto=ani. Insolit ni se pare aspectul c[ <armeanul> a semnat un <Tratat de pictur[. Metod[ u=oar[ pentru amatorii care doresc a studia pictura cu ulei f[r[ profesor>, ap[rut la Tipografia <Re]nvierea> din Boto=ani, ]n 1906, lucrare de pionierat. }n introducerea c[r\ii, autorul men\ioneaz[: <Acest tratat este scris pentru to\i cei ce iubesc arta picturii =i cari locuind departe de ora=ele mari nu pot fi ]n contact cu pictori de la care ar putea ]nv[\a ceva, sau pentru acei amatori, care din diferite cauze lucreaz[ singuri, f[r[ c[l[uz>. Tratatul, care se pare a fi singurul de acest fel la acea vreme, cuprinde 12 capitole: I. C]teva cuvinte asupra desenului; II. Materiale pentru pictur[ =i modul de a le ]ntrebuin\a; III. Observa- \iuni asupra ]ntrebuin\[rii culorilor; IV. Pictura cenu=ie; V. Teoria culorii =i legile coloritului; VI. Despre atelier; VII. C]teva cuvinte asupra portretelor; VIII, XIX. Politica ]n pictur[; X. Despre pictura peisajelor; XI. Flori =i fructe; XII. Mijloace =i instrumente de preciziune pentru amatorii care n-au no\iuni de desen. Andronic [ranu a fost un talentat publicist semn]nd catrene, evoc[ri, schi\e, amintiri, colabor]nd =i la presa boto=[nean[: Curierul Rom`n, Revista Moldovei: <Cum l-am cunoscut pe Mihai Eminescu> ]n Revista Moldovei nr. 2-4/1924, ]n care descrie o agap[ ce a avut loc ]n 1872 la hotelul <Moldova> din Boto=ani, la care au participat Mihai Eminescu, violonistul Tomi\[ Micheriu, sora acestuia Natali\a, care-l acompania la chitar[, =i autorul; <Ion la teatru> ]n Revista Moldovei nr. 6-7/1923; <T[nase Bucluc> ]n Revista Moldovei nr. 1/1924; <}n vis, adev[rul> ]n Revista Moldovei nr. 3/1926; <Amintiri din =coal[> ]n Revista Moldovei nr. 2/1926; <B[tr]nii rugini\i =i puterea voin\ei> ]n Cultura poporului, nr. 26/1925; <O c[s[torie ]n secolul XVII ]n Boto=ani> ]n Universul literar din 29 iulie 1923 =i ]n Monografia ora=ului Boto=ani, a lui Artur Gorovei (p. 394). Prezen\a cea mai vie ]n via\a cultural[ boto=[nean[ a armeanului s-a ]nregistrat ]n domeniul muzical. Nu se putea ca numele lui s[ nu figureze printre fondatorii =i animatorii cunoscutei Societ[\i Muzicale <Armonia>, ap[rut[ ]n 1883 =i condus[ de Al. Saint-Georges, apoi mai t]rziu de profesorul Mihail Gr. Poslu=nicu. Acesta din urm[ scria, ]n 1932, ]n cunoscuta monografie Boto=anii ]n 1932: <Membrii «Armoniei» adu=i cu voie sau f[r[ voie, ]n tr[suri, re\inu\i sub cheie ]n locuin\a lui Saint- Georges, studiau, exersau =i c]ntau, de multe ori p]n[ ]n zorii zilei. Printre cei dint]i colaboratori ]nsufle\i\i e multilateralul (muzic[, pictur[, literatur[ etc.) Andronic [ranu>. Talentatul animator cultural al ora=ului de alt[dat[ era invitat mereu s[ se produc[ cu ocazia unor manifest[ri culturale organizate de diferite societ[\i. }n 1903, pe scena Teatrului <Petrache Cristea>, ]mpreun[ cu Haynal, Kessim =i Rugescu, a prezentat publicului cvartetul Weigenlied. Ca de obicei, A. [ranu a oferit publicului =i o surpriz[: celebra Cioc]rlie. }n timpul r[mas liber, a compus circa 200 de piese muzicale l[sate ]n manuscris, unele cunoscute =i apreciate chiar de George Enescu. }n luna martie a anului 1930, la aproape 80 de ani, inima marelui boem al Boto=anilor a ]ncetat s[ mai bat[. Elena Florica +USTER Serial Ararat Tamara, sora lui Bedrosov (2) S-au înf[\i=at la starea civil[ cu foarte pu\in timp înainte de invadarea teritoriului patriei de c[tre prietenii lui Stalin, nazi=tii. Vania trebuia s[ se despart[ de ginga=a lui so\ie; nu avea ce face. Plec[ în curs[. De cum deveni evident[ apropierea de Odesa a armatelor germane =i rom`ne, Vania î=i convinse nu prea matura nevast[ s[ nu mai z[boveasc[ într-un loc at]t de amenin\at, ci s[ o porneasc[ singur[ el g[sindu-se la datorie cu destina\ia p[rin\ilor lui, la Batumi, sta\iune mai ferit[ de primejdii, socotea el, dec]t marele centru portuar: <Feti\o, ziua bun[ mult[ vreme nu \ine. Nu te las aici. În Odesa o s[ fie nenorocire, pentru c[ n-o s[ cad[ cu una cu dou[. Va fi iadul pe p[m]nt. Te duci la mama. Acolo o s[ fii ferit[ de groz[- viile r[zboiului>. Jale mare! Tamara n-a vrut s[-l asculte. Nici genitoarei sale nu i-a pl[cut s[-=i plece urechile la sfatul lui. Unde se putea copila ascunde de viforul ce venea, dac[ nu l]ng[ ai s[i? Cine s[ aib[ grij[ de sufletul ei, printre str[ini? Pe Tamara o îngrozea perspectiva de a pleca în lume f[r[ nici un um[r pe care s[ se sprijine, f[r[ nici o inim[ c[reia s[-i pese de d]nsa. Marea, pe unde =i-ar fi g[sit sc[parea, era bombardat[ f[r[ contenire. Portul era bombardat. Avioanele nu îng[duiau nici o pauz[ de respira\ie bie\ilor oameni. În cele din urm[, nu s-a mai putut opune argumentelor =i voin\ei so\ului care, de c]te ori sc[pa de pe vapor, alerga s-o conving[ s[-=i caute m]ntuirea de pr[p[dul ce se apropia tot mai sigur =i mai cumplit. Vania stabili cu ce vas s[ plece. C[pitanul acestuia fusese ales de el dintre prietenii de genera\ie ai lui Gomberatse, so\ul +urei cea mai v]rstnic[ dintre surori =i cumnatul Tamarei. Nu voia s[-=i lase nevasta departe de supravegherea unui ochi priceput, grijuliu =i r[spunz[tor. În acele timpuri, dac[ rosteai: <Gomberatse, c[pitan de curs[ lung[!>, numele îi era recunoscut =i pre\uit de-a lungul întregului litoral al M[rii Negre, a=a c[ amicii s[i constituiau cel mai sigur scut împotriva nenorocirilor ce p[=teau lini=tea cuiva înrudit cu el! Desp[r\irea Tamarei de restul familiei sale, numai femei, a fost nespus de sf]=ietoare. Se jeleau mama =i surorile de parc[ ar fi condus-o la propria înmorm]ntare: <Unde pleci, feti\o?! Or s[ te m[n]nce pe=tii de vie! Marea este f[r[ ]ncetare scurmat[ de bombe. Nu scap[ nici un vas întreg. Pe toate le scufund[ hitleri=tii!> <Mam[, m[ duc. Îl iubesc pe Vania Trebuie s[ ac\ionez cum îmi cere el!> S-a suit pe punte. C[pitanului, c]nd a v[zut-o =i îns[rcinat[, i se f[cu mil[ =i i-a spus de cum a ajuns l]ng[ el: <Feti=oar[, uite cum o s[ proced[m. Colace nu exist[. Am s[-\i fac totu=i rost de unul. S[-l p[strezi cu sfin\enie în cabina ta. În clipa în care se va înt]mpla ceva, eu n-o s[ te mai pot ajuta. O s[ am alte priorit[\i pe vas. Ce-\i r[m]ne de f[cut? Dac[ vasul va fi avariat =i trebuie s[ s[ri\i în ap[, nu cumva s[ \ii colacul în m]n[, s[ \i-l smulg[ altcineva, unul care vrea s[ se salveze cu orice pre\ =i nu se uit[ c[, din pricina lui, muri\i îneca\i tu =i copilul din p]ntecul t[u! Îl tragi pe tine =i imediat te-ndep[rtezi de vapor: unu la m]n[, ca s[ scapi de cei f[r[ colac; doi la m]n[, ca s[ nu-\i cad[-n cap ceva din partea de sus a vasului, c]nd o s[ se rup[; =i trei la m]n[, ca s[ nu te absoarb[ v]rtejul pe care-l va face c]nd o s[ se scufunde! Dar ai grij[ s[ nu te ]ndep[rtezi foarte tare! Pe urm[ a=tep\i. Noi o s[ semnaliz[m dezastrul =i vor veni într-ajutor alte echipaje, pentru a v[ recupera. Dac[ te-ai oprit din înot prea departe, ri=ti s[-\i pierzi norocul, adic[ salvatorii!> Într-adev[r, s-a pornit un bombardament nebunesc în plin[ noapte. Bubuiturile exploziilor î\i sp[rgeau timpanele, fulgerele lor te orbeau, suflul te arunca ba într-o parte, ba în cealalt[, ca pe-o coaj[ de nuc[. Întocmai dup[ cum o îndemnase c[pitanul, î=i petrecu peste cap =i piept colacul =i plonj[ în mediul lichid, negru ca p[cura =i duhnitor a putreziciune =i saramur[. +tiind s[ înoate bine, ar fi putut face gre=eala de a nu trage colacul pe sine. Adev[rat c[ tr[i aceast[ ispit[, zic]ndu-=i c[ mai tare avea s-o încurce, îns[ î=i d[du seama c[ apa fiind ghea\[ i-ar fi putut provoca c]rcei, iar ace=tia, dimpreun[ cu hipotermia, s-o împiedice s[-=i mai m]ntuiasc[ via\a. Numai c[, de spaima co=urilor =i a structurilor superioare ce se pr[bu=eau peste cei din valuri, de groaza întregului cataclism al c[rui martor era, a scufund[rii extrem de rapide a vasului, sora Verei, uit]nd celelalte îndemnuri ale c[pitanului, se tot ]ndep[rta m]nat[ de o spaim[ necru\[toare. Ajutoarele nu înt]rziar[ s[ soseasc[. Te-ntrebai de unde izbuteau s[ r[sar[ at]t de iute. Întunericul fiind de smoal[, pentru a culege candida\ii la înec, dac[ nu erau smul=i grabnic apelor, noii sosi\i foloseau reflectoare, ale c[ror fascicole m[turau fa\a talazurilor mi=c[toare. A=a erau pescui\i naufragia\ii unul dup[ cel[lalt. S[ fi fost vreo mie de indivizi Numai c[ pe Tamara o t]r]se în larg curentul, ajutat de ea îns[=i s-o m]ie departe, atunci c]nd, nemaijudec]nd cu mintea proprie, sf]=ia valurile cu for\e înzecite. Urm[rea cum erau smul=i din lichidul învolburat =i f[r[ fund om dup[ om, pe c]nd ea se vedea m[turat[ de masa apei tot mai în ad]ncul suprafe\ei M[rii Negre. Din pricina frigului, i se t[iase glasul. Proiectoarele, oric]t insistau s[ cuprind[ întreaga zon[, nu ajungeau p]n[ ]n dreptul femeii îns[rcinate. Raza lor o socotea ultima ei n[dejde =i nu gre=ea. To\i cei c[zu\i, care nu-=i pierduser[ dintr-asta via\a, fur[ urca\i pe pun\ile vaselor din preajm[. (continuare ]n num[rul viitor) Mihai R{DULESCU
Culturå O reeditare binevenitã Ap[rut relativ de curînd la Editura Cartea Româneasc[, al doilea volum de Migrene al lui Ara Alexandru +i=manian (despre cel dintîi s-a scris în aceast[ pagin[ a revistei Ararat) continu[ explor[rile lirice anterioare în aceea=i manier[ secven\iallaconic[, îns[ parc[ mai expresiv[, mai puternic[ =i mai <crud[ imagistic; jurnal al st[rilor negative de con=tiin\[, de o asociativitate morbid-avangardist[, aparent suprarealist[, îns[ permanent aflat[ sub Publicat ini\ial în anul 1980, romanul documentar Toamna p[timirii noastre este primul volum al lui Vartan Arachelian. Reconstituire a unor evenimente legate de primul r[zboi mondial, cartea nu a fost lipsit[ de bune ecouri la apari\ie, fiind comentat[ pozitiv, inclusiv în presa exilului. Fapt nu lipsit de semnifica\ie, întrucît, în perioada comunismului (=i, în particular, a ceau=ismului) istoria era o ancil[ a propagandei. Ori, chiar pe coperta a patra a noii edi\ii (recent ap[rute la RAO în condi\ii grafice de excep\ie, îns[, din p[cate, lipsit[ de o prefa\[ / postfa\[ explicativ[), citim un fragment dintr-un comentariu al lui Pamfil +eicaru, martor critic al primei mari conflagra\ii a secolului XX: <Toamna p[timirii noastre ( ) merit[ s[ fie citit[, nefiind o carte de propagand[ de partid, ci redarea corect[ a evenimentelor în succesiunea lor, de la 1914 pîn[ la retragerea în Moldova. Serios documentat[, emo\ionant[. (Mai pu\in inspirat[ ni s-a p[rut alegerea unei aprecieri a lui Mihai Ungheanu, dar s[ trecem). În ce m[sur[ romanul \inea locul istoriei în acea epoc[ nefericit[, se =tie foarte bine. Evident, într-o m[sur[ uria=[ =i cu toate riscurile inerente. În anii 70-80, a publica un volum istoric onest din punct de vedere intelectual nu era o întreprindere u=oar[. Ingerin\ele politicului =i dificultatea document[rii reprezentau obstacole dificil de surmontat. Seriozitatea demersului de fa\[ este un lucru ce se cuvine afirmat de la bun început. Vartan Arachelian s-a înh[mat la o treab[ dur[ =i a dus-o cu bine la cap[t. Cele patru mari capitole (Moartea ultimelor iluzii, La arme, Toamna p[timirii noastre, Calvarul) =i o list[ a izvoarelor folosite de autor (peste 80 la num[r) adun[, laolalt[, peste 500 de pagini în care evocarea se împlete=te cu reportajul de front =i colajul documentar. Miza declarat[ este revizitarea pe cît posibil obiectiv[ a României în perioada primului r[zboi mondial. Perspectivele alterneaz[ <cinematografic (la fel, de pild[, ca în Uragan asupra Europei de Vintil[ Corbul =i Eugen Burada), recompunînd mozaicul unei ambian\e <globale, purtîndu-ne în ambian\a marilor cancelarii diplomatice, în intimitatea unor mari figuri politice, militare =i culturale cunoscute, dar =i al eroilor anonimi sau cvasi-anonimi, pe liniile aflate în continu[ mi=care ale fronturilor de est =i de vest, în refugiul moldovean, pe fronturile din Oltenia, de pe Valea Dîmbovi\ei, de pe Valea Prahovei, din Vrancea, B[r[gan, Dobrogea =i Cadrilater, în Bucure=tiul înc[ neutru sau aflat sub ocupa\ie, cu gazetele sale germanofile =i colabora\ioni=ti rafina\i, precum controversatul colec\ionar de art[ =i mecena Alexandru Bogdan-Pite=ti (evocat, aici, =i de Krikor Zambaccian). Contextul interna\ional, motiva\iile =i pozi\iile succesive ale blocurilor militare aflate în conflict (Puterile Centrale, Antanta) =i ale \[rilor componente, atitudinile publice =i de culise ale partidelor istorice române=ti, dar =i via\a cotidian[, amestec de lux =i Toamna pãtimirii noastre de Vartan Arachelian controlul inteligen\ei artistice, cartea este =i o arheologie senzorial[ a r[ului. Lipsite de titluri, secven\ele psihedelice (bîntuite de imagini =i fantasme stranii arlechinul, de pild[) sînt impregnate de grotesc =i sarcasm. Iat[ un exemplu: <migrene migratoare cu fant[-n frunte îmi smulg pungi Articol ]mpotriva opacit[\ii care nu ne ap[r[, nu ne fere=te =i ]n nici un caz nu ne salveaz[ R[spuns c[tre Doamna Cristina Manuk, referitor la cronica romanului Dragostea mea Izabela A nu ]n\elege un roman adresat tineretului =i problemelor lui nu poate fi dec]t un semn de rea-voin\[. A ne preface c[ este <melodramatic> s[ discut[m despre iubiri adolescentine, despre problemele drogurilor, ale sexualit[\ii exacerbate ]n =coli, a desconsidera o astfel de carte este un semn de s[lb[ticie, un semn de malforma\ie sufleteasc[, de opacitate intelectual[ sau de rea-voin\[ O asemenea cronic[ poate fi considerat[ ca fiind o eroare literar[ demn[ de men\ionat ]n viitor. Este o cronic[ at]t de lipsit[ de transparen\[ pentru societatea ]n care tr[iesc acum tinerii, ]nc]t ]mi vine s[ cred c[ fie D-na Manuk are un regim separat de via\[, fie are o dorin\[ acerb[ de a nu vedea adev[rul Parafraz]nd-ul pe Nichita St[nescu: <C]nd o carte se love=te de un cap =i sun[ a gol, nu ]ntotdeauna este de vin[ cartea > Pentru a cunoa=te mai bine autorul despre care scrie\i articolul, Doamn[ Cristina Manuk, c[uta\i pe site-ul IMDB Florin Chevorchian; pe Google Florin Chevorchian; ]n cartea Festivalului «Golden de umbr[ din lacrimi de parc[ a= plînge fluturi mor\i arlechinul îmi d[ tîrcoale prin creier fluturîndu-=i romburile moalele urcînd prin neuroni ce ciudat mi se umfl[ luna-n frîntul frun\ii, pu\ul telefonului amintindu-=i de negru din mine ca o molusc[ rînced[ de-oglind[ apropiindu-mi se de ochi racursiuri ritmice moarta cu-avortonul fumegînd, înc[lecat[ pe c[lcîie ca un funambul spînzurat de frisoanele întunericului lipindu-mi masca livid[ de sticla interogativ[ a labirinturilor. Postfa\a, semnat[ de criticul literar Dan Cristea, gloseaz[ subtil pe marginea poemelor, cu unele trimiteri teoretice la scrierile lui Roland Barthes. Iat[ un fragment despre <personajul abstract al lui Ara Alexandru +i=manian: <Personajul poemelor ar putea fi socotit, a=adar, «mîna care scrie», purtat[ de productivitatea infinit[ a limbajului. Pe m[sur[ ce fiin\a se gole=te de sine, pe atîta cre=te necesitatea de a spune indicibilul, imposibilul. Sensurile «migrenelor» se multiplic[ astfel la nesfîr=it, f[r[ a se opri la un semnificant univoc. Parafrazînd o celebr[ zicere suprarealist[, Ara Alexandru +i=manian este nu doar un poet inspirat, ci =i un poet care inspir[. Semnifica\ia este îns[ una <cosmoidal[, de univers paralel. Din nou Dan Cristea, cu o caracterizare sintetic[ a volumului de fapt a volumelor de Migrene: <În jurul acestui semnificant al durerii, Ara Alexandru +i=manian dezvolt[ un repertoriu de imagini de o varietate =i bog[\ie cople=itoare, repertoriu din care nu lipse=te nici una dintre marile =i micile teme (motive) ale literaturii suprarealiste. Migrena este aici substan\[, obiect, animal fantastic, fenomen imposibil, metafor[, analogie, dualitate, repeti\ie, dublare, negare, alitera\ie, scriitur[ automat[, joc de 7 mizerie, dar =i pagini de atmosfer[, pagini de jurnal =.a.m.d. Elementele de istorie militar[ sînt, probabil, cele mai numeroase. Ele nu sînt îns[, aproape niciodat[, lipsite de concrete\e narativ[, de dinamism, fapt marcat =i prin numeroasele ruperi de ritm stilistic, prin alternarea unor tipuri diferite de text. Abunden\a de documente, date, m[rturii memorialistice, alternan\a cronologiei evenimen\iale cu evoc[rile unor oameni diferi\i, din toate straturile sociale, ofer[ o imagine <total[ ce devine, în cele din urm[, cople=itoare prin îns[=i acumularea informa\iilor brute sau prelucrate narativ. Nu avem de-a face cu o carte de fic\iune istoric[, nici cu un studiu =tiin\ific realizat dup[ canoanele genului, ci înc[ o dat[ cu o carte de reconstituire istoric[ organizat[ sub forma a ceea ce se nume=te, în mediile literare =i gazet[re=ti, docudram[. Nu talentul literar este cel care conteaz[ aici (uneori stilul evoc[rii e atins de o anume naivitate sf[tos-eroizant[, ca în unele filme de gen), ci credibilitatea documentar[ a reconstituirii. În cîteva <noduri ale c[r\ii, c[tre final, autorul î=i expliciteaz[, cu eficien\[ diplomatic[, mizele =i pozi\ia fa\[ de faptele relatate: <Manualele de istorie, ca =i paginile care cultiv[ patriotismul, sînt pline de fapte pozitive, iar substan\a din care s-au inspirat ele e nem[surat de bogat[. Dar dac[ cititorul va întîlni în aceste pagini =i reversul acestora, rememorarea lor nu r[spunde numai dorin\ei de a înf[\i=a istoria acelor ani a=a cum a fost ea, cu luminile =i cu umbrele ei, cu urcu=urile =i sc[derile ei, ci =i pentru a semnala grelele condi\ii în care s-a forjat nobilul metal al eroismului. Valoarea lor este cu atît mai mare =i cu atît mai demne sînt meritele unui întreg neam, cu cît ele s-au în[l\at peste la=it[\i =i peste absen\e morale confiscate de tragedia retragerii nu numai a unei armate, dar =i a unui întreg popor. +tiind =i umbrele acestei odisei, cititorul de azi va =ti s[-i iubeasc[ =i mai mult pe cei ce au suferit, dar au învins, pe cei ce au murit ca s[ nu fim spulbera\i (p. 440). Nu e greu de ghicit c[ atari justific[ri erau f[cute pentru a îmblînzi zelul cenzurii de partid =i de stat. F[r[ îndoial[, r[mîn foarte multe lucruri r[mase nespuse sau care apar numai sugerate. Motivele sînt lesne de în\eles. Poate nu ar fi fost o idee rea ca autorul s[ revad[ =i s[ ad[ugeasc[ edi\ia din 1980 a c[r\ii. Prezenta restituire ne arat[, în acela=i timp, ce s-a putut spune, dar =i ce ar fi putut s[ fie un asemenea volum dac[ ar fi fost scris azi. Însemn[tatea apari\iei sale atunci r[mîne, oricum, una important[. Reconstituirile istorice ample ale perioadei primului r[zboi mondial erau, pîn[ la acea dat[ (1980) relativ pu\ine la noi (de exemplu, Istoria r[zboiului pentru întregirea neamului de Constantin Kiri- \escu). Ceva mai numeroase, nu foarte totu=i, erau romanele interbelice pe aceast[ tem[ (Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de r[zboi de Camil Petrescu; Întunecare de Cezar Petrescu sau mai pu\in cunoscutul 1916 al lui Felix Aderca). Nu putem s[ nu ne gîndim îns[, citind <în filigran aceast[ carte, la faptul c[ perioada relatat[ aici are =i o alt[ (sumbr[) fa\[ cea a genocidului armenilor, o p[timire pe care o putem citi mai mult într-o cheie esopic[. Ecourile ei r[zbat, surdinizat, ici =i colo în volumul lui Vartan Arachelian. Asemenea aluzii nu au r[mas totu=i singulare la noi în deceniul al nou[lea. Un ochi atent =i avizat va =ti s[ le detecteze =i în unele puncte (esen\iale) din romanul Sala de a=teptare al lui Bedros Horasangian. Atîtea cîte sînt =i cîte puteau fi în contextul neliber al epocii, trimiterile, oricît de voalate, la tragedia armenilor reprezentau un semnal pe care nu trebuie s[-l ignor[m, ci, dimpotriv[, s[-l consemn[m cu toat[ pre\uirea necesar[. Toamna p[timirii noastre este o fresc[ a unui moment care a schimbat destinele omenirii. Fresc[ a unui timp al disolu\iei marilor imperii =i al emancip[rilor de tot soiul, dar =i a unor imense atrocit[\i, imagine a unei umanit[\i ie=ite din \î\îni. Reeditarea ei la aproape dou[ decenii =i jum[tate de la prima apari\ie e binevenit[. Alte Migrene de Ara Alexandru ªiºmanian Apricot International Film Festival» Florin Kevorkian, sau pur =i simplu contacta\i-m[ pe adresele de e-mail: kevorkian@kentauros.ro, unde s]nt regizor de casting sau florink@gav.ro, unde s]nt line-producer sau de ce nu? pe site-ul c[r\ii: dragosteameaizabela@mail.com, unde deja cititorii tineri au trimis mai mult de 100 de e-mail-uri (113 p]n[ azi, 15 iulie 2004 data articolului) spun]nd cum s-au reg[sit ]n timiditatea lui Tones, ]n gre=elile f[cute de M[rculescu gre=eli pe care doresc s[ nu le repete; fete care scriu sub anonimat, despre aceast[ perioad[ de via\[, c]nd apare dorin\a primelor explor[ri sexuale a=a precum Cristina, Dana =i Iza Scrisori care vorbesc despre asem[narea unui b[iat dintr-un liceu din Bucure=ti cu Lucky, care nu este at]t latent homosexual, c]t foarte probabil un deja dependent de <praf alb> O s[ vi le trimit, dac[ ave\i nevoie s[ ]n\elege\i, m[car a=a, unghiul de vedere real, al tinerilor, =i publicul c[ruia i se adreseaz[ aceast[ carte. Florin KEVORKIAN cuvinte, dar =i peisaj mental, stare de somn sau de trezire, onirism, hazard, boal[ =i ira\iune, decapitare sau condamnare la nefiin\[. Ubicu[ ( ), multiform[ =i autogeneratoare, migrena se poate conjuga cu orice, pe temeiul unei paradigme f[r[ limite. Aparent în contrast cu con\inutul, coperta volumului este de un erotism debordant... S[ ne a=tept[m oare la o continuare a seriei? Nu e deloc exclus. Un poet insolit =i profund, care î=i urm[re=te pîn[ la cap[t obsesiile, un autor dificil, fascinat de <teritoriile umbrei, ale ocultului, ale suferin\ei psihice. pagin[ realizat[ de Cristina MANUK
8 Magazin Rapidul mizeazª pe armeni Clubul de fotbal Rapid Bucure=ti a f[cut de cur]nd noi achizi\ii de juc[tori, deloc de neglijat. La sugestia fostului antrenor al echipei na\ionale a Armeniei, Mihai Stoichi\[, giule=tenii au ]ncheiat un contract cu doi valoro=i fotbali=ti armeni. Cei doi sportivi, Artavazd =i Arman Karamian s]nt fra\i gemeni, n[scu\i ]n 1979, =i au fost transfera\i ]n Giule=ti de la campioana Armeniei Piunic Erevan. Deja cei doi fra\i au debutat ]n lotul Rapidului ]ntr-un meci amical cu echipa F.C. Bra=ov. Mihai Stoichi\[ s-a ar[tat foarte ]nc]ntat de presta\ia celor doi armeni declar]nd c[: <Fra\ii Karamian s]nt doi juc[tori de picior st]ng foarte abili din punct de vedere tehnic =i cu o vitez[ foarte bun[^ Au marcat ]mpreun[ 60 de goluri pentru Piunic Erevan ]n campionatul armean^ S]nt juc[tori de o valoare excep\ional[ =i nu exagerez c]nd fac aceast[ afirma\ie>. }n Armenia, Artavazd purta tricoul cu nr. 10, iar Arman nr. 11. Cei doi au fost titulari incontestabili ]n lotul na\ionalei Armeniei, iar Artavazd a marcat un gol istoric pentru armeni ]n meciul cu Irlanda de Nord ]n preliminariile pentru 2004. La capitolul selec\ii ]n echipa na\ional[ Arman a ]mbr[cat tricoul de 12 ori ]n timp ce fratele s[u a fost prezent ]n teren de 10 ori. De altfel, =i constitu\ia lor fizic[ este aproape identic[, Arman (foto sus nr. 11) fiind mai scund dec]t fratele s[u cu 1 cm (1,75 cm), iar ambii c]nt[resc 65 kg. Oficialii rapidi=ti, ]nc]nta\i de presta\ia gemenilor Karamian, au declarat c[ inten\ioneaz[ s[ mai achizi\ioneze un fotbalist armean care ]n prezent activeaz[ ]n Cipru. Se pare c[ giule=tenii merg pe m]na armenilor! S-a zis cu b[ie\ii lui nea Gigi Becali! Regele popicelor }n Gherla, ora=ul nostru a=a cum ne place s[-l numim, de peste 60 de ani fiin\eaz[ un club de popice numit Somvetra. Clubul a supravie\uit at]\ia ani datorit[ unui singur om. Nagy Iosif, ]n v]rst[ de 79 de ani =i-a dedicat toat[ via\a acestui sport =i este cel mai longeviv antrenor de popice din \ar[. +lefuitor de talente, b[tr]nul antrenor a ob\inut ]mpreun[ cu elevii s[i ]n decursul anilor peste 60 de medalii. El declar[ c[ a prins dragoste pentru acest sport =i c[ a ]nv[\at <meserie> de la vechii popicari armeni gherleni. De altfel, ]n Armenopolisul antebelic, popicele constituiau o distrac\ie curent[. Ast[zi, dl. Nagy are grij[ de sala sportiv[ =i particip[ la concursurile de veterani, unde nu se poate s[ nu ob\in[ un titlu. Prefectura Clujului se m]ndre=te cu d]nsul =i i-a acordat titlul pentru merite deosebite ]n promovarea sportului. }i ur[m =i noi mult[ s[n[tate lui Joska Baci! Caricatur[ de HOVIV (dup[ France-Arménie) Reþeta succesului armenesc SYSTEM OF A DOWN Forma\ia s-a n[scut (unde altundeva dec]t?) ]n Statele Unite <din p[rin\i emigran\i>. Patru tineri armeni, cu pasiuni comune, cum ar fi berea, muzica rock =i motoarele s-au ]nt]lnit =i au n[=it un SHAVO ODADJIAN Basistul forma\iei S-a n[scut pe 22 aprilie 1974, ]n Armenia =i conduce un Ford 58 Playmouth clasic, ma=ina din romanul lui Stephen King, <Christine>. nou curent muzical (imposibil de ascultat de c[tre cei care au dep[=it v]rsta de 50 de ani!). }n momentul ]n care Serj Tankian (voce), Daron Malakian (chitar[), Shavo Odadjian (bass) =i John Dolmaian (tobe)=i-au lansat primul album, ]n 1995, muzica rock intrase cumva ]ntr-un declin vertiginos, dar albumul le-a adus cur]nd armenilor celebritatea =i recunoa=terea interna\ional[. JOHN DOLMAIAN Tobo=arul trupei S-a n[scut pe 15 iulie 1973, ]n Liban, dar este de origine armean[, =i el armean libanez. S-a al[turat grupului ]n 1995 =i conduce un sportiv Ford Mustang 73. Vorbind despre sound-ul lor, compozitorul =i chitaristul trupei, Daron Malakian declar[: <Noi s]ntem pu\in ]naintea timpului^ Cred c[ forma\ia noastr[ va fi =i mai respectat[ peste zece ani, c]nd oamenii vor ]n\elege ce facem de fapt noi acum>. Piesele lor muzicale <cu greutate>, cu un stil aparte, ]n for\[, vorbesc mai ales despre atrocit[\ile comise ]n multe \[ri ce urmeaz[ o politic[ <special[> =i au dat o nou[ dimensiune stilului lor pe care armenii ]l numesc aggro-metal. De=i melodiile s]nt foarte agresive, mesajul lor este c]t Se iau patru armeni (r[i =i proaspe\i!), se agit[, se presar[ pu\in din fiecare stil muzical (zgomotos!), se a=eaz[ la lumina reflectoarelor, se d[ sonorul tare la foc iute p]n[ d[ ]n clocot. Ce rezult[? SYSTEM OF A DOWN. Poft[ bun[! se poate de pacifist. }n timpul r[zboiului din Irak, Daron Malakian a compus mai multe piese av]nd aceast[ tematic[, =i nu numai pentru c[ la Bagdad, ]n bombardamente, mureau sute de oameni nevinova\i, ci =i pentru faptul c[ 40 dintre rudele lor se aflau acolo. Aproape dou[ luni, nu au =tiut nimic despre ei. Cu toate acestea, tot Malakian spune c[: <Atunci c]nd se ]nt]mpl[ ceva, scriu =i compun mult, dar asta nu ]nseamn[ neap[rat c[ s]nt versuri despre politic[, ci =i despre lucruri care au un impact emo\ional asupra mea. C]ntecele s]nt despre tot, de la r[zboi p]n[ la faptul c[ am lovit cu ma=ina un iepure. System of a down vorbe=te despre orice. Nu ne putem focaliza asupra unei singure idei>. +i, pentru a demonstra c[ nu =i-au uitat r[d[cinile armene=ti ]n linia lor melodic[ ]nt]lne=ti la tot pasul influen\e caucaziene (inclusiv duduk), precum =i ritmuri orientale sau esteuropene. }n prezent, armena=ii no=tri lucreaz[ la cel de-al patrulea lor album, despre care Malakian spune c[: <Materialul e preg[tit, nu trebuie dec]t ca ceilal\i b[ie\i s[ vin[ cu ideile lor la care au lucrat fiecare cu aromele sale =i s[ le amestec[m pentru c[ acesta este un System!> Personal, ca mare cunosc[tor al acestui stil de muzic[, am fost cu at]t mai ]nc]ntat c]nd am DARON MALAKIAN Chitaristul =i compozitorul principal al melodiilor Are 28 de ani =i s-a n[scut ]n California, p[rin\ii s[i fiind tot armeni. Este un mare fan al sportului. Scrie =i versuri. SERJ TANKIAN Solistul =i autorul versurilor. Are 35 de ani, s-a n[scut la Beirut (Liban), dar din p[rin\i armeni. La 8 ani s-a mutat la Los Angeles unde a intrat ]n comunitatea armean[. Are o afacere proprie cu computere. ascultat un c]ntec revolu\ionar armenesc dedicat generalului Andranic, transpus pe ritmuri de heavy metal. Ar trebui s[ ne integr[m ]n System! Nu pierde\i nimic ascult]ndu-i! (Adaptare dup[ revista COOL) Pagin[ realizat[ de Eduard ANTONIAN D e ce nu emigrezi tu n Fran a? Fra ii no tri de acolo snt mult mai boga i i mai genero i.