Dr. Cristina Barna Institutul de Economie Socială Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile
Introducere: Almeria in imagini vizita de studiu în cadrul proiectul New Crops Context economic, social şi politic în Almeria Lecţiile stadiilor dezvoltării cooperativelor în Almeria Pieţe locale, pieţe globale ale cooperativelor din Almeria Concluzii: avantajele competitive ale cooperativelor, importanţa sectorului cooperativelor agricole în industria agricolă UE
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Sectorul fructelor şi legumelor în Almería 15.500 fermieri 13,000 locuri de muncă în marketing 48,000 locuri de muncă în ferme 70 cooperative 2.7 mil Euro cifra de afacere din agricultură (2014) Peste 250 afaceri auxiliare (1.2 mil Euro) 13
14
15
16
1955 - PIB/Loc. al provinciei pe ultimul loc într-o Spanie deja relativ săracă Secetă, lipsa infrastructurii, populaţie subnutrită şi ne-educată, dictatură şi autarhie 200,000 - au murit de foame după război, 50,000 - omorâţi din motive politice Au emigrat pentru a găsi de lucru în alte zone, şi-au părăsit familiile... 17
În prezent, Almeria este în prima treime din provinciile Spaniei - creare echitabilă de bogăţie Media unei exploataţii agricole este de aprox. 1.5 hectares, cele mai multe exploataţii sunt deţinute de familii sau IMM-uri care s-au alăturat cooperativelor de marketing agricole Un bun exemplu de cluster de suport pentru un model de dezvoltare durabil, non-industrial de succes, care nu poate fi explicat sau înţeles fără a investiga implicarea activă a cooperativelor locale, inclusiv cele de credit 18
(Condiţii pre-existente) Stadiu iniţial 1960-1975 Expansiune 1975-1990 Maturitate 1990-2000 agro-industrie Cluster 2000 în prezent 19
Dictatură, autarhie Sărăcie extremă Emigrare masivă Infrastructură slabă şi resurse naturale puţine apă, electricitate, transport, combustibil 1959 se deschid pieţele, ieşirea din dictatură Inegalitatea veniturilor Lipsa de lideri, lipsa de încredere în instituţii 20
Bănci de economii (Caja de Ahorros) Bănci private Capital Străin Bănci din ţara bască Dar NU pentru fermierii fără capital 21
Tineri avocaţi vizitează micile oraşe explicând modelul de afaceri al cooperativei Au realizat că fermierii au nevoie de o structură de comercializare proprie- încercări de a organiza cooperativele O nouă metodă / finanţare pentru a transforma munca în capital Banca cooperatistă acordă împrumuturi nesecurizate- Acum băncile au interes pentru astfel de activităţi... Fără investiţii, fermierii puteau lucra numai part time şi aveau nevoie să lucreze pentru alţii 22
Banca cooperatistă înfiinţată în mijlocul solariilor înfiinţare rapidă de birouri pe diverse terenuri Poate monitoriza activităţile, atât din punct de vedere financiar, cât şi agricol Diseminează know-how, cunoştinţe, capital social Decizia de a înfiinţa ferme experimentale pentru a transfera o parte din risc cooperativei de credit 1963 legislaţia permite băncilor cooperatiste rurale să împrumute pentru activităţi agricole 23
24
Franco moare-tranziţia la democraţie Şomaj ridicat Nu exista o cultură a antreprenoriatului, nu exista experienţă cu pieţele deschise şi cu competiţia Degradarea mediului (apă sărată, pesticide, etc.) Frică şi instabilitate 25
Centre de cercetare experimentale-apă şi irigaţii, producţie, sol, structura solariilor (nu existau universităţi, centre de cercetare la acel moment) Agenţie de servicii tehnice- analiza cost / beneficiu privind introducerea noilor tehnologii Politici europene (nu exista reprezentare politică sau economică) nevoia de lobby Întărirea altor instituţii cooperatiste- cooperative de marketing şi furnizori agricoli 1977-Asociaţia cooperativelor de producători-coexphal Urmărirea informaţiilor de piaţă şi economice 26
Schimbare de paradigmă- de la agricultură la modelul agro-industrial : antreprenorul agricol Intrarea in EU 1986-1995 liberalizare comerţ mondial Competiţie mai puternică- cerere pentru o producţie mai mare, cheltuieli de capital 27
Focus pe tehnologie finanţată de cooperative: control biologic, tehnologie solarii, fertilizatori ecologici, utilizare raţională a apei, substituenţi pentru sol, colectarea apei, etc. Expansiunea cooperativei de credit dincolo de limitele teritoriului (Cajamar) Schimbare de paradigmă privind produsul agricol de la marfă la valoare adăugată/focus pe cliento mai buna participare în lanţul de aprovizionare Asistenţă tehnică şi de afaceri, cursuri de specializare agricolă şi management training 28
Asistenţă pentru aplicaţiile la competiţiile de granturi europene Calcularea implicaţiilor economice ale adoptării tehnologiilor (evitarea experimentărilor de încercare, erori) 1998 Cajamar Institute for Social and Economic Studies Asociaţia furnizează o gamă largă de servicii de afaceri, astfel permiţând atât afacerilor mici cât şi celor mari să prospere Confederaţii/Federaţii şi alte entităţi de reprezentare a cooperativelor luptă pentru prezenţă şi presiune politică 29
30
Actividades auxiliares manipulación 11% Transporte 9% Producción 48% Manipulación y comercialización 23% Actividades auxiliares producción 9% 31
Instituţiile cooperatiste încurajează integrarea, consolidarea/creşterea pentru a câştiga putere pe piaţă şi preţuri mai bune pentru produs, dar DE ASEMENEA cooperarea Investiţii în agricultură şi în tehnologii durabile complemetare, precum şi în noi direcţii /produse ca de exemplu energia verde Exporturi şi dezvoltarea de noi pieţe / produse Mai bună reprezentare politică (inter-profesională, federaţie confederaţie, etc.) Profesionalism (management) 32
33
LICITAŢIILE/ LA ORIGINE COOPERATIVE / DIRECT LA CLIENŢII SPANIOLI SAU STRĂINI. Cooperativele reprezintă SECTORUL DE EXPORT: Cooperativele exportă 70% din producţie 35
LICITAŢIILE sunt baza formării PREŢULUI DE REFERINŢĂ
Individual Grower FARMER 42% 58% 21% Grouped Fa rmer Auctions 67% Intermediaries: agents, brokers 12% 23% 41% Cooperatives & other companies 49% 77% Wholesalers Large trader, Purcha sing Centers 10% 49% Small Shops greengrocers 51% Distribution Chain: Retailers 35% 65% FINAL CONSUMER 37
Top- Europe Top-Spain (Alimentación) Nume Mil. Mill.($) Cifra de afaceri Origine 1 2 Carrefour 127,9 France 2 - Metro 99,0 Germany 3 - Tesco 96,9 U.K. 4 6 Schwarz (Lidl) 79,9 Germany 5 - Aldi 66,0 Germany 6 - Rewe 61,5 Germany 7 5 Auchan 56,8 France 8 Leclerc 47,5 France 9 - Edeka 40,7 Germany 10 - Intermaché 40,7 France 18 1 Mercadona 21,0 Spain 21 4 El Corte Inglés 20,0 Spain 38 3 Eroski 11,5 Spain Afacerea unei familii spaniole care are reputaţia celor mai bune condiţii de muncă din supermarketuri. Cooperativă bască. 38
Universul afacerilor: Cifra de afaceri... Putere de negociere scăzută cu clienţii Planeta Walmart Planeta METRO Ahold Planeta Almería Planeta Carrefour 39
SCURTĂ DESCRIERE A SITUAŢIEI CURENTE Oferta în creştere: competiţie din partea ţărilor din afara UE. Oligopol retaileri: Retailerii cresc cerinţele: ex. trasabilitatea, lanţ aprovizionare (transport, ) Clienţii cresc cerinţele (inclusiv consumatorul) produse benefice pentru sănătate Tendinţe negative în preţurile de producţie şi în marjele de vânzare (ex. cauza: creşterea discount-ului retailerilor). 40
Preţul şi beneficiul în scădere... 41
Poziţia Almeriei pe piaţa importurilor de roşii în UE - pe parcursul a 12 luni 42
Poziţia Almeriei pe piaţa importurilor de ardei în UE, pe parcursul a 12 luni 43
CONCLUZII - 1 Avantajele competitive ale cooperativelor Capacitate ridicată de producţie comparativ cu competiţia Apropierea de pieţe ţintă (UE): Informaţii de piaţă. Adaptabilitate ridicată: Relaţie puternică între producţie şi marketing. 44
CONCLUZII - 2 Importanţa sectorului cooperativelor agricole în UE Date conform COPA COCEGA, Development of Agricultural Cooperatives in EU, 2014 Nr. total coop. Nr. total de membri Cifra de afaceri (m Euro) Output industrie agricolă (m Euro) 21769 1.172.746 347.348 410.858 84,54% - ponderea cifrei e afaceri a cooperativelor agricole în total industrie agricolă UE 45
Referinţe: Prezentările Dr. Cynthia Giagnocavo, Universitatea din Almería, şi Juan Carlos Pérez Mesa, Universitatea din Almeria şi COEXPHAL, proiect New Crops, Vizita de studiu în Almeria, noiembrie 2015