Capitolul VI Mediu şi dezvoltare durabilă 1. Aspecte generale privind mediul în municipiul Piteşti şi zonele limitrofe 2. Identificarea şi clasificarea problemelor/aspectelor de mediu 3. AcŃiuni întreprinse pentru reconstrucńia ecologică a zonelor degradate 4. Probleme prioritare de mediu la nivelul municipiului Piteşti şi al zonei limitrofe 5. Descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor de mediu 6. AcŃiuni strategice pentru protecńia mediului în municipiul Piteşti şi zonele limitrofe
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND MEDIUL ÎN MUNICIPIUL PITEŞTI ŞI ZONELE LIMITROFE Strategia în domeniul protecńiei mediului presupune identificarea problemelor de mediu care trebuie soluńionate la nivelul municipiului Piteşti şi al localităńilor învecinate. În abordarea strategiei s-a pornit de la analiza Planului Local de AcŃiune pentru Mediu (PLAM) care a fost reactualizat în anul 2006. Elaborarea sa s-a bazat pe consultarea tuturor instituńiilor care gestionează probleme de mediu, precum şi prin consultarea comunităńilor locale în legătură cu cele mai importante aspecte legate de protecńia mediului. Identificarea problemelor de mediu care trebuie soluńionate s-a făcut în cadrul PLAM pe baza următoarelor criterii: au fost alese problemele cu impactul cel mai ridicat, respectiv cele care afectează un număr mare de persoane; sunt probleme centrale, care influenńează şi alte probleme; sunt cele mai urgente, putând cauza probleme suplimentare dacă nu sunt rezolvate. În acelaşi timp, strategia vizând protecńia mediului trebuie să valorifice punctele forte şi să depăşească principalele puncte slabe ale comunităńilor, să valorifice în mod avantajos toate oportunităńile şi să rezolve principalele obstacole. Strategia privind rezolvarea problemelor de mediu identifică activităńile prioritare în domeniul protecńiei mediului la nivel local şi implică parteneriate între instituńiile descentralizate, reprezentanńii autorităńilor locale, agenńii economici, organizańiile nonguvernamentale şi cetăńenii al căror nivel de viańă şi stare de sănătate depind de un mediu cât mai puńin poluat. De aceea, strategia are rolul, pe de o parte, de a propune întărirea capacităńii instituńionale în coordonarea şi realizarea programelor de mediu, dar şi realizarea conştientizării publicului fańă de problemele de mediu şi de implicare în rezolvarea unora dintre acestea. 253
2. IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU În spiritul Planului Local de AcŃiune pentru Mediu, ne-am propus ca şi prezenta strategie să Ńină cont, la identificarea aspectelor de mediu din judeń, atât de categoriile de probleme referitoare la factorii de mediu sau compartimente de mediu, cât şi de problemele care se referă la diferite domenii de activitate. Categoriile de probleme specifice compartimentelor de mediu au fost grupate astfel: calitatea necorespunzătoare şi cantitatea insuficientă a apei potabile; poluarea apei de suprafańă (râuri, lacuri) şi a apei subterane; evacuarea apelor uzate menajere şi industriale; poluarea atmosferei; poluarea fonică; poluarea solului; poluarea radioactivă; degradarea mediului natural şi construit, precum şi problematica ariilor protejate; pericole generate de catastrofe sau fenomene naturale şi antropice (poluări accidentale); starea de sănătate a populańiei în relańie cu poluarea mediului. Categoriile de probleme (aspecte) de mediu specifice diferitelor domenii de activitate se pot grupa astfel: aspecte legate de urbanizarea mediului; 254
probleme legate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor; aspecte privind educańia ecologică; probleme generate de transportul rutier sau feroviar; aspecte privind capacitatea profesională a instituńiilor cu responsabilităńi în protecńia mediului pentru rezolvarea problemelor; aspecte legislative, inclusiv aspecte privind hotărârile consiliilor locale; aspecte legate de extracńia, transportul şi procesarea petrolului şi distribuńia produselor petroliere; aspecte de mediu generate de activităńile agricole; probleme de mediu care pot apărea ca urmare a implementării planurilor de dezvoltare economică şi socială. Toate aspectele semnalate, în funcńie de priorităńi, au fost integrate într-un plan de acńiune pe termen mediu. Arii protejate de interes local Dintre zonele propuse spre ocrotire în judeńul Argeş, de interes pentru municipiul Piteşti şi zona limitrofă, sunt următoarele: Tabelul nr. 6.1 Nr. crt. Arii protejate de interes local propuse de Consiliul JudeŃean Argeş Denumir ea ariei protejate propuse 1. Lacul Bascov 2. Parcul Florica SuprafaŃa Tipul documentańiei Mod de declarare 162 ha DocumentaŃie depusă la Academia Română în anul 2002 2,5 ha DocumentaŃie depusă la Academia Română în anul 2002, inclusiv studiul ştiinńific 255 Categoria conform legii nr.462/2001 art.8 Arie de protecńie specifică avifaunistică RezervaŃie naturală care conńine şi monumente ale naturii
Aceste arii se vor adăuga celor deja existente în municipiu şi împrejurimi: Pădurea Trivale (o suprafańă de 478,8 ha), Lacul Bascov (162 ha) etc. Aprovizionarea cu apă În anul 2005, prelevările de apă pe surse în bazinele hidrografice ale judeńului Argeş au fost cele cuprinse în tabelul nr. 6.2. Tabelul nr. 6.2 Volumele de apă prelevate pe bazine hidrografice în anul 2005 Bazinul hidrografic Argeş Sursa Volume programate mii m.c. Volume prelevate mii m.c. SuprafaŃă 87.192 74.815 Subteran 10.267 7.510 Total bazin 97.459 82.325 Vedea Subteran 1.827 987 Total judeń 99.286 83.312 Monitorizarea calităńii atmosferei în judeńul Argeş şi municipiul Piteşti În judeńul Argeş există o reńea de monitorizare a calităńii aerului formată din 12 stańii fixe clasificate. De asemenea, se fac determinări gazcromatografice pe probe de 30 de minute, pentru indicatorii din grupa BTX (benzen, toluen, xilen) şi din grupa PAH (hidrocarburi aromatice policiclice). Poluarea de fond Determinarea poluării de fond se realizează la nivel regional, nivel periurban şi nivel urban. Poluarea de fond reprezentativă la scară regională este monitorizată în cadrul unei stańii amplasate la StaŃia Meteorologică 256
Fundata, situată la 1000 m altitudine în N-V-ul judeńului, unde se măsoară concentrańiile următorilor poluanńi gazoşi: SO 2, NH 3 şi formaldehida (HCHO). În anul 2005 nu s-au înregistrat depăşiri la nici unul din poluanńii măsurańi. De exemplu, în cazul dioxidului de sulf (SO 2 ) fańă de concentrańia maximă admisă de 250 µg/m 3 la stańia Fundata s-au înregistrat concentrańii de peste 10 ori mai mici. Îngrijorător este faptul că valoarea totală a cantităńii de dioxid de sulf este alarmant. Astfel, dacă la nivelul judeńului Argeş, în anul 2005, se aprecia că emisiile de SO 2 sunt în cantitate de 147 mii tone, în anul 2006 cantitatea s-a dublat (332 mii tone). Analizele efectuate la Fundata relevă un caracter uşor acid al precipitańiilor, în lunile de vară ph-ul atingând valori de 4,3-4,5. Poluarea de fond la nivel urban este monitorizată pe raza municipiului Piteşti prin două stańii: una amplasată la sediul A.P.M., iar a doua la Stadionul Municipal. Pentru ambele stańii se determină o serie de poluanńi care se raportează la o medie a concentrańiilor la 24 de ore. La ambele stańii se monitorizează concentrańia de SO 2 şi NO 2. În plus la stańia A.P.M. se monitorizează concentrańiile de Pb şi CO, iar la stańia Stadion concentrańia de NH 3. La nici un indicator nu s-au înregistrat depăşiri fańă de normele STAS 12574/87, cu excepńia concentrańiilor medii anuale de NO 2 care au depăşit valoarea limită la ambele stańii de fond urban şi la oxizii de azot cantitatea totală emisă în 2006 a fost mai mare decât în 2005. Principalele activităńi care generează emisii atmosferice de dioxid de sulf şi oxizi de azot sunt: prelucrarea produselor petroliere (S.C. Petrom S.A. S.C. Arpechim S.A.), producńia de autovehicule (S.C. Automobile Dacia S.A.), traficul auto la nivelul municipiului şi centralele termice de încălzire de zonă sau cartier. Dioxidul de sulf mai este generat şi de industria de prelucrare a lemnului (S.C. Alprom S.A. Piteşti, S.C. Forest Product S.A.). 257
Compuşii organici volatili nemetanici sunt generańi la nivelul municipiului Piteşti de traficul auto, prelucrarea produselor petroliere, cât şi de toate activităńile de aplicare a vopselurilor şi de degresare a metalelor. În zonele din apropierea oraşului, acolo unde există complexe mari de creştere a animalelor (de exemplu Suintest Oarja şi altele) sunt generate emisii atmosferice de amoniac şi compuşi organici volatili nemetanici. Cantitatea de amoniac emisă are o tendinńă de creştere în anul 2006, fiind de circa 3 ori mai mare decât în 2005. Poluarea datorată traficului rutier Cunoscându-se impactul important asupra calităńii aerului produs de traficul rutier intens, este necesară cunoaşterea zonelor critice şi de risc în vederea limitării efectelor negative ale acestora. A.P.M Argeş a stabilit o stańie pentru monitorizarea poluării generată de traficul rutier, stańie amplasată în zona UniversităŃii Constantin Brâncoveanu (Calea Bascov), unde se determină dioxidul de sulf şi dioxidul de azot, raportându-se ca medie pentru 24 de ore. Valorile obńinute în anii 2005-2006 se înscriu în limitele impuse, cu excepńia concentrańiei medii anuale de NO 2, care a fost de 0,032 mg/m 3, depăşind limita impusă de STAS 12574/87 (0,01 mg/m 3 ), dar şi pe cea pentru protecńia vegetańiei (0,03 mg/m 3 ), impusă de ordinul 592/2002. Alte măsurători făcute în anul 2005 în zona Bulevardului Petrochimiştilor şi a Bulevardului Nicolae Bălcescu au arătat că valorile principalilor indicatori se înscriu în limite normale, cu excepńia monoxidului de carbon care a înregistrat unele depăşiri. Ceea ce este, însă, mai periculos este evoluńia concentrańiei medii a unor poluanńi datorańi traficului intens. Astfel, mai ales în zona Bulevardului Nicolae Bălcescu, între orele 6-9 şi 17-21 se înregistrează creşteri mari de monixid de carbon (5-6 mg/m 3 ) care depăşesc de 2-3 ori concentrańia maximă admisă (2 mg/m 3 ). 258
StaŃii de monitorizare a poluării industriale Datorită industrializării deosebite de care dispune municipiul Piteşti şi zonele limitrofe, A.P.M. Argeş a creat o reńea de monitorizare a calităńii aerului formată din cinci stańii amplasate în jurul principalelor surse de poluare (Bradu, Oarja, Căteasca, Prundu, Mioveni). Nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizańi: dioxid de sulf (SO 2 ), amoniu (NH4), formaldehidă (HCHO), fenol (C 6 H 5 OH), acid clorhidric (HCl), cu excepńia concentrańiei medii anuale a NO 2 care a fost depăşită în toate punctele, conform STAS 12574/1987, dar nu a depăşit valoarea limită pentru protecńia sănătăńii umane (0,04 mg/m 3 ), şi nici pe cea pentru protecńia vegetańiei (0,03 mg/m 3 ), conform Ordinului 592/2002. Cea mai mare aglomerare urbană a judeńului Argeş este Aglomerarea Piteşti, concentrare ce cuprinde un număr de peste 250.000 locuitori. Această aglomerare este formată din: municipiul Piteşti, oraşele Topoloveni şi Ştefăneşti, Mărăcineni, comunele limitrofe Bascov, Călineşti, Leordeni, Căteasca, Oarja, Bradu, Albota şi Budeasa. Evaluarea preliminară a calităńii aerului în aglomerarea Piteşti s-a bazat pe o combinare a rezultatelor obńinute din măsurători cu cele obńinute prin modelare. Pentru aflarea emisiilor s-au luat în calcul: surse punctuale 18 unităńi industriale, surse de suprafańă toate sursele asociate încălzirii rezidenńiale, instituńionale şi comerciale, preparării hranei precum şi surse de suprafańă mobile (trafic) 18 străzi. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 6.3. 259 Tabelul nr. 6.3 Sinteza emisiilor de SO 2, NO 2, Pb şi pulberi în suspensie din aglomerarea Piteşti în anul 2005 Nr. Poluant Tipul de sursă crt. NOx(t/an) SO 2 (t/an) TSP(t/an)* Pb(Kg/an) 1 Surse punctuale 14813.9 136113.05 1272.5 20144.12 2 Surse de suprafańă 2710.14 520.4 0 0 3 Trafic 243.6 75.7 28.83 0.68 TOTAL 17767.7 136709.2 1301.3 20144.8 *TSP = total suspendent particule, respectiv pulberi în suspensie.
Analiza rezultatelor evidenńiază faptul că cea mai mare contribuńie la emisiile SO 2, NOx, TSP şi Pb o au sursele punctuale, deci activităńile industriale. În anul 2005, A.P.M. Argeş a efectuat analiza de pulberi totale în suspensie la sediul acestei instituńii. FaŃă de concentrańia maximă admisă zilnic, de 0,15 mg/m 3, valorile au fost cu 20-60% mai mici, în funcńie de luna în care s-au făcut determinările. Cele mai mari valori s-au înregistrat în luna octombrie (circa 0,12 mg/m 3 ) şi cele mai scăzute în luna februarie (0,06 mg/m 3 ). ConcentraŃia medie anuală de pulberi totale în suspensie la sediul A.P.M. a fost de 0,062 mg/m 3 fańă de concentrańia maximă admisă de 0,075 mg/m 3 conform STAS 12574-87. În anul 2006, analizele de pulberi totale în suspensie la sediul A.P.M Piteşti s-au încadrat, de asemenea, în majoritatea lunilor sub limita admisă, cu excepńia lunilor iulie şi august când s-au înregistrat valori apropiate de limita maximă de 0,15 mg/m 3. Acest lucru poate deveni îngrijorător, dacă tendinńa de creştere a acestui indicator se va menńine. În privinńa concentrańiei medii anuale de pulberi în suspensie, aceasta s-a menńinut la nivele asemănătoare anilor trecuńi. Din determinările concentrańiei maxime zilnice înregistrate în cursul anului 2006, se constată depăşiri doar în zona Arpechim-Metro. În privinńa pulberilor sedimentabile, determinările din municipiul Piteşti, de la sediul A.P.M., au arătat că acestea se situează sub concentrańia maxim admisă (care este de 17g/mp) situându-se în intervalul 3-4g/m 2. Nivelul de impurificare al atmosferei în perioada 1995-2006, în judeńul Argeş este în scădere la tońi indicatorii. Dar emisiile de metale grele (Hg, Cd şi Pb) au cunoscut o creştere alarmantă de la un an la altul. Astfel, la nivelul judeńului Argeş, în anul 2006, s-a constatat o creştere a cantităńii de mercur de peste 8 ori fańă de emisiile din 2004, în timp ce la cadmiu creşterea fańă de anul 2004 este de 205 ori, iar la plumb de 52 de ori. Având în vedere că 260
principalele activităńi care generează emisii atmosferice de metale grele sunt prelucrarea produselor petroliere (S.C. Arpechim S.A.), procesele de prelucrare în producńia de autovehicule (S.C. Automobile Dacia S.A.) şi traficul auto, emisiile cele mai importante de metale grele se găsesc în municipiul Piteşti şi imediata sa învecinătate. Îmbucurător este faptul că în anul 2000 au scăzut emisiile unor poluanńi organici persistenńi (hexaclorbenzen şi, mai ales, dioxine). Starea apelor de suprafańă şi subterane Starea râurilor (luna februarie 2007) În privinńa râului Argeş, acesta se încadrează în categoria I de calitate pe 105 km din lungimea cursului său de 141 de km în judeńul Argeş, iar 36 km se încadrează în categoria a II-a. În schimb, Râul Doamnei, din cei 107 km, 42km se încadrează în categoria a I-a calitate, iar 65 km în categoria a II-a, ca urmare a excesului de nutrienńi. O situańie mai dificilă sub aspectul calităńii o întâlnim la râul Bascov, care, în 2005, pe toată lungimea sa de 35 km s-a încadrat în clasa a V-a de calitate (improprie oricăror utilizări) ca urmare a regimului deficitar de oxigen, a creşterii cantităńii de nutrienńi, a poluanńilor organici şi metalelor. În anul 2006, starea acestui râu s-a mai ameliorat, încadrându-se în categoria a II-a de calitate. În privinńa lacurilor, se apreciază că lacul cel mai apropiat de municipiu, respectiv Lacul Budeasa, are un grad de curăńenie ridicat (peste 70%) încadrându-se în categoria oligotrofă, deşi în anul 2006 analizele au arătat tendinńa acestuia spre eutrofizare. Pentru a caracteriza calitatea apelor subterane analizele efectuate la S.C. Automobile Dacia S.A. Mioveni, la cele 9 puncte de prelevare, au arătat că parametrii monitorizańi s-au încadrat în limitele STAS 1342/91, cu excepńia 261
concentrańiei de substanńe organice şi metale (nichel, zinc) ale căror valori au avut uşoare depăşiri fańă de valorile maxime admise. În cele 17 puncte de prelevare de la S.C. Aprechim S.A. s-au constatat depăşiri ale limitelor admise de STAS 1342/91 la concentrańia de substanńe organice. Indicatorii de calitate la cele 9 foraje monitorizate de S.C. Apă Canal 2000 S.A. Piteşti au corespuns din punct de vedere calitativ STAS 1342/91. Alimentarea cu apă a populańiei şi industriei Alimentările cu apă din Bazinul Hidrografic Argeş însumează o cantitate de 82.325 mii mc, din care 74.815 mii mc din ape de suprafańă şi 7510 mii m 3 din ape subterane. De menńionat că atât municipiul Piteşti cât şi oraşul Mioveni se alimentează cu apă din surse de suprafańă, în timp ce alimentările din mediul rural se fac în exclusivitate din subteran. Apa potabilă distribuită prin reńele centralizate în judeńul Argeş este, la nivelul anului 2006, de circa 29.000 mii m 3, din care pentru uz casnic circa 17.800 mii m 3, iar pentru uz industrial circa 11.200 mii m 3. SituaŃia apelor uzate menajere şi industriale În judeńul Argeş, din totalul de aproximativ 65.000 mii mc volum apă epurată, peste 50% se epurează insuficient, cele mai importante surse de impurificare fiind: StaŃia de Epurare a Municipiului Piteşti şi StaŃiile de ape uzate industriale Arpechim Piteşti, Sucursala de Cercetări Nucleare Piteşti şi S.C. Automobile Dacia S.A.. Pentru efluentul stańiei de epurare a municipiului Piteşti, se menńin la cote ridicate concentrańiile de substanńe organice (cu consum biochimic de oxigen) şi amoniu (NH 4 ). La aceşti indicatori se înregistrează depăşiri continue. De exemplu, la stańia de epurare a S.C. Apă Canal 2000 S.A. Piteşti, 262
în cursul anului 2005, concentrańiile medii la indicatorul amoniu au fost de 7-10 ori mai mari decât limita admisă. Starea radioactivităńii mediului Programele de supraveghere a radioactivităńii mediului sunt executate de StaŃia Radioactivitate Piteşti după o metodologie unică de prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu, iar calculul activităńii beta globale se face în conformitate cu Îndrumarul metodologic de lucru la StaŃiile din ReŃeaua NaŃională de Supraveghere a RadioactivităŃii Mediului. Măsurătorile efectuate pe probe de aerosoli atmosferici, depunerile atmosferice, precum şi solul necultivat şi vegetańia spontană indică înscrierea radioactivităńii în limitele de variańie ale fondului natural. De asemenea, analizele efectuate pe probele din râurile Argeş şi Doamnei, ca şi din diverse surse de alimentare cu apă din subteran, reliefează faptul că valorile radioactivităńii se înscriu în limitele de variańie ale fondului natural. Starea aşezărilor umane Starea calităńii aerului este influenńată de traficul auto şi activitatea industrială. Municipiul Piteşti se confruntă cu un grad ridicat de poluare a aerului şi de poluare fonică, datorită traficului extrem de intens şi ca urmare a insuficienńei rutelor ocolitoare de tranzit. Poluarea produsă de traficul auto în centrul municipiului Piteşti a pus în evidenńă depăşirea concentrańiei maxime admisibile la 24 de ore pentru indicatorul monoxid de carbon (2 mg/mc aer), valoarea maximă măsurată fiind de 2,6 mg/mc aer. De asemenea, pe principalele artere de circulańie din municipiul Piteşti, s-a pus în evidenńă depăşirea concentrańiei maxime 263
admisibile la indicatorul monoxid de carbon de 3 până la 6 ori în perioadele de timp cu trafic intens (peste 40.000 de autovehicule în 24 de ore). Pentru municipiul Piteşti şi comunele limitrofe, în special Oarja şi Bradu, pot apărea probleme legate de emisiile provenite de la S.C. Arpechim S.A. şi centralele termice. Cu toate acestea, evoluńia în timp a concentrańiilor diferińilor poluanńi arată o scădere a acestora datorită fie reducerii activităńilor industriale, fie investińiilor făcute de aceste întreprinderi în domeniul protecńiei mediului. Pentru limitarea nivelului de zgomot s-au impus măsuri de respectare a programului de linişte pentru activităńile care se desfăşoară la parterul blocurilor de locuinńe şi s-au realizat lucrări de insonorizare pentru activităńi generatoare de zgomot şi vibrańii, acolo unde se depăşesc nivelurile de zgomot stabilite de STAS-urile în vigoare (10.009/88 şi 6.156/87). Starea zonelor verzi şi a zonelor de recreere SpaŃiile verzi din localităńile urbane ale judeńului Argeş (inclusiv în municipiul Piteşti) sunt deficitare, în raport cu numărul de locuitori şi suprafańa construită. Astfel, fańă de recomandările specialiştilor ca suprafańa de spańii verzi să ocupe minim 10% din suprafańa unei localităńi şi să revină 25-30 mp/cap de locuitor, în Piteşti zonele verzi deńin o pondere de 6,45% din suprafańa localităńii, revenind, în medie, 14,28 m 2 /cap de locuitor. Dacă vom compara aceste date cu noile recomandări ale Uniunii Europene, care apreciază că suprafańa optimă de spańii verzi pe cap de locuitor să fie de 50 mp, situańia municipiului Piteşti este total nesatisfăcătoare. SuprafaŃa totală a spańiilor verzi se ridică la 263 ha, la care se adaugă 1790 ha zonă de agrement. Aceste zone de agrement îndeplinesc numai un rol peisagistic, neavând dotări corespunzătoare pentru a îndeplini funcńii recreative. 264
În privinńa suprafeńelor împădurite din jurul municipiului, se apreciază că acestea au un nivel corespunzător. În ultimii doi ani a fost, însă, scoasă definitiv din fondul forestier suprafańa de 2,5 ha necesare lucrărilor de investińii pentru centura de ocolire a municipiului. SituaŃia deşeurilor menajere Problema deşeurilor urbane din oraş este tot mai acută datorită impactului negativ pronunńat asupra mediului şi sănătăńii umane. SituaŃia este la fel de gravă şi în comunele suburbane, unde suprafeńe destul de importante de teren sunt acoperite cu deşeuri menajere a căror componenńă este foarte complexă. La nivelul anului 2005, se aprecia că din totalul deşeurilor se reciclau aproximativ 20% (PET, plastic, carton, hârtie), restul de circa 80% fiind eliminată. În privinńa colectării deşeurilor, se apreciază că s-au făcut multe progrese, totuşi mai există recipienńi de colectare cu un grad ridicat de uzură, iar transportul gunoiului menajer se face, în unele cazuri, cu mijloace de transport descoperite, ceea ce conduce uneori la scăpări de deşeuri pe ruta de transport şi degajarea mirosului specific. Depozitul de la Albota, cu o suprafańă de 10,4 ha şi un volum de depozitare de 6.255 mii mc, are capacitatea epuizată, fiind necesară închiderea şi ecologizarea acesteia în paralel cu deschiderea noului depozit ecologic. Actualul sistem de gestionare a deşeurilor menajere (colectare şi transport) prezintă numeroase carenńe, dintre care enumerăm: puncte de colectare la distanńe prea mari, ceea ce favorizează depozitarea necontrolată; echiparea nesatisfăcătoare a punctelor de colectare, nefiind posibilă o colectare selectivă a deşeurilor; 265
nu toate punctele sunt dotate cu platforme betonate, ceea ce poate afecta calitatea solului şi a apei freatice; numărul insuficient de utilaje şi starea tehnică deficitară produc perturbări ale programului de ridicare a deşeurilor, rezultând o supraîncărcare a punctelor de colectare şi, implicit, producerea de disconfort locuitorilor din zonele respective. SituaŃia deşeurilor industriale La nivelul întregului judeń, în anul 2006 s-au produs peste 283 mii tone deşeuri industriale, din care circa 12.500 tone deşeuri periculoase (4,4% din cantitatea de deşeuri industriale). Dintre categoriile de deşeuri periculoase, ce constituie probleme importante de mediu, amintim: şlamurile (nămolurile) provenite din instalańiile de acoperiri metalice conńinând: Cd, Cr, Pb (aparńinând sectorului industrie), acestea fiind depozitate în halde betonate (acoperite sau nu), în rezervoare sau depozite special amenajate; deşeuri de uleiuri uzate; deşeuri cu conńinut de fenoli rezultate din domeniul alimentării cu carburanńi; baterii şi acumulatori la nivelul anului 2006, de exemplu, la acest tip de deşeuri au fost colectate peste 500 tone, valorificându-se circa 460 tone din cantitatea colectată. Dintre deşeurile nepericuloase, la nivelul anului 2005, s-au aproximativ 271 mii tone la nivelul judeńului. La nivelul municipiului Piteşti, cantităńile cele mai mari sunt reprezentate de hârtie-carton, materiale plastice şi deşeuri de fier, cele mai importante depozite de deşeuri industriale fiind cele deńinute de S.C. Arpechim S.A. şi S.C. Alprom S.A. 266
În primul caz, este vorba de un depozit de deşeuri nepericuloase cu o capacitate de 200 mc, din care este ocupată o capacitate de cca 50%. Cele mai importante categorii de deşeuri sunt bitumul şi catalizatorii uzańi cu conńinut de metale tradińionale. Depozitul urmează să fie închis în cursul anului 2010. În cazul depozitului Alprom, care are o capacitate proiectată de 26.000 m 3, este ocupat un volum de 15.500m 3 cu deşeuri biodegradabile, cenuşă, zgură şi Ńesuturi vegetale. Dintre depozitele de deşeuri periculoase, menńionăm că 3 sunt în imediata apropiere a municipiului Piteşti. Astfel, la S.C. Arpechim S.A. există un depozit de deşeuri industriale periculoase cu o capacitate de 500 m 3 şi un grad de ocupare de 80%, în care sunt depozitate reziduurile din blazul coloanelor de distilare şi reacńie. Depozitul urma să fie închis în cursul anului 2006. Un al doilea depozit, aparńinând aceleiaşi societăńi (şi având de asemenea termen de închidere în 2006) are o capacitate de 100.000 m 3 şi este în întregime ocupat cu nămoluri de la epurarea efluenńilor din incintă, cu conńinut de substanńe periculoase. La S.C. Automobile Dacia S.A. există, în zona Davideşti, un depozit de deşeuri industriale periculoase cu o capacitate de 150.000 m 3, din care cca 30.000 m 3 sunt ocupańi cu zgură de topire, miezuri şi forme de turnare, deşeuri de la sudură, absorbanńi, materiale filtrante, vată minerală, azbest etc. Zone critice din punct de vedere al poluării mediului: Pentru calitatea aerului: municipiul Piteşti pe direcńia Nord-Sud, în apropierea arterelor principale de circulańie auto. Sursa de poluare: trafic rutier. În privinńa poluării apelor de suprafańă: nu există zone critice, dar din punct de vedere al poluării apelor subterane există unele zone unde apele subterane sunt afectate de depozitele mixte orăşeneşti, precum şi o zonă în care 267
apele subterane sunt afectate de fostul depozit al S.C. Automobile Dacia S.A., situat în zona Piscani. Din punct de vedere al degradării/poluării solului: se apreciază că zonele critice sunt situate în zonele limitrofe depozitelor de deşeuri menajere, unde există poluări cu metale grele ale solului: Albota şi Mioveni. De asemenea, s-a semnalat prezenńa plumbului şi a cadmiului în probele de sol efectuate în punctele de control limitrofe drumurilor nańionale şi judeńene. 3. ACłIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU RECONSTRUCłIA ECOLOGICĂ A ZONELOR DEGRADATE În anul 2005, s-au realizat investińii în acest domeniu de 284.459 lei la S.C. Petrom S.A. şi S.C. Arpechim S.A. O sumă importantă, respectiv 987.200 lei a fost investită şi de S.C. Automobile Dacia S.A. Trebuie menńionat, totuşi, că în anul 2005 investińiile realizate pentru reconstrucńie ecologică au fost mult mai mici decât se planificase inińial în absolut toate cazurile. Lucrările de reconstrucńie ecologică a solurilor poluate, a zonelor afectate de alunecări sau eroziuni se desfăşoară lent, fondurile alocate fiind insuficiente. În anul 2005, gradul de realizare a investińiilor pentru reconstrucńia ecologică a solurilor poluate a fost de 47%. 4. PROBLEME PRIORITARE DE MEDIU LA NIVELUL MUNICIPIULUI PITEŞTI ŞI A ZONEI LIMITROFE Conform metodologiei practicate de grupul de lucru care a întocmit Planul de AcŃiune pentru Mediu, identificarea aspectelor prioritare s-a făcut Ńinând cont atât de rezultatele obńinute prin prelucrarea unor chestionare adresate populańiei, cât şi de opiniile avizate ale specialiştilor. La nivelul 268
judeńului Argeş şi, cu deosebire, în percepńia locuitorilor municipiului Piteşti şi a localităńilor învecinate, problemele identificate au fost următoarele: gestionarea defectuoasă a deşeurilor; cantitatea şi calitatea apei potabile; degradarea pădurilor; poluarea aerului; poluarea şi eroziunea solului; pericolul inundańiilor; evacuarea directă a apelor uzate; urbanizarea mediului; afectarea stării de sănătate a populańiei. După o analiză amănunńită, grupul de lucru pentru elaborarea Planului Local de AcŃiune pentru Mediu a identificat 12 categorii de probleme. Pentru municipiul Piteşti, lista exhaustivă a problemelor de mediu se prezintă astfel: Tabel nr. 6.4. Lista exhaustivă a problemelor de mediu la nivelul municipiului Piteşti şi a zonelor limitrofe Nr. PROBLEMA crt. 1. Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental 1.1 Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) generată de traficul rutier pe rutele intens circulate 1.2 Poluarea aerului datorită depozitelor de deşeuri menajere supraîncărcate şi exploatate necorespunzător 1.3 Afectarea calităńii aerului datorită diminuării suprafeńelor acoperite cu vegetańie forestieră 1.4 Afectarea calităńii aerului ambiental ca urmare a desfăşurării unor activităńi productive în mediul rural şi urban 269
Nr. PROBLEMA crt. 2. Neasigurarea cantităńii şi calităńii apei preluate şi evacuate 2.1 ExistenŃa unei StaŃii de tratare vechi şi a unei reńele vechi de distribuńie apă potabilă în municipiul Piteşti; Lipsa reńelelor de distribuńie apă potabilă în anumite zone; Contorizare redusă a alimentării cu apă potabilă în municipiul Piteşti 2.2 Lipsa totală sau parńială a sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzătoare a acesteia în mediul rural 2.3 StaŃii necorespunzătoare (nemodernizate) de tratare a apei potabile, reńele vechi şi insuficiente de distribuńie a apei potabile 2.4 Lipsa inventarierii şi monitorizării surselor subterane de apă potabilă forate la mare adâncime (peste 50 m) şi lipsa datelor privind modul de realizare a forajelor 2.5 DependenŃa alimentării cu apă a oraşului Mioveni de stańia de tratare apă aflată în proprietatea SC Automobile Dacia SA 2.6 ReŃea de canalizare veche şi insuficientă şi stańie de epurare necorespunzătoare în municipiul Piteşti 2.7 Lipsa reńelelor de canalizare şi a stańiilor de epurare a apelor uzate în mediul rural (inclusiv pentru ape pluviale) 2.8 Poluarea apelor de suprafańă şi subterane cu substanńe periculoase provenite din activităńi agricole 2.9 Evacuarea apelor uzate menajere şi industriale epurate necorespunzător în apele de suprafańă 2.10 Poluarea apelor de suprafańă cu produse petroliere şi apă sărată provenită de la extragerea petrolului 270
Nr. PROBLEMA crt. 2.11 ApariŃia potenńială a fenomenului de eutrofizare în lacurile de acumulare de pe râul Argeş, ca urmare a îmbătrânirii acestora, modului de exploatare şi surselor de poluare punctiforme şi nepunctiforme 2.12 Evacuarea apelor uzate neepurate în canalizări pluviale 2.13 Poluarea apelor cu nitrańi provenińi din activităńi agricole 2.14 Depozitarea diferitelor categorii de deşeuri în lungul cursurilor de apă şi la capetele de pod 2.15 ReŃele de colectare ape pluviale insuficiente 2.16 Poluarea apelor de suprafańă ca urmare a antrenării diferitelor substanńe nocive de către apele pluviale 3. Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi industriale 3.1 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural 3.2 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor şi nămolurilor industriale 3.3 Gestionarea necorespunzătoare deşeurilor periculoase 3.4 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor spitaliceşti 3.5 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor provenite din activităńi sanitar-veterinare 3.6 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor provenite de la abatoare 3.7 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor provenite din activitatea de prelucrare a lemnului 271
Nr. crt. PROBLEMA 3.8 Poluarea mediului datorită depozitării necorespunzătoare a nămolurilor provenite de la stańia de epurare a municipiului 3.9 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a dejecńiilor animaliere în mediul rural 3.10 Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor de ambalaje 3.11 Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor recuperabile, reutilizabile, refolosibile 3.12 Poluarea mediului datorită gestionării necorespunzătoare a deşeurilor provenite din construcńii şi demolări 4. Poluarea generată de surse industriale majore de impurificare şi riscul unor accidente majore 4.1 Poluarea atmosferei datorită unor activităńi industriale şi prestări servicii, în municipiul Piteşti 4.2 Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili (COV) generată de depozitarea benzinei, distribuńia acesteia la terminale, de utilizarea solvenńilor etc. 4.3 Poluarea atmosferei generată de instalańiile mari de ardere 4.4 Poluarea atmosferei datorită unor activităńi industriale şi prestări servicii, în unele localităńi rurale 5. Poluarea solului şi a apelor subterane 5.1 Poluarea solului şi a apelor subterane datorită existenńei depozitelor de deşeuri menajere din mediul urban şi rural amenajate necorespunzător 5.2 Poluarea solului cu substanńe periculoase provenite din activităńi agricole 5.3 Poluarea solului cu apă sărată şi produse petroliere provenite de la exploatarea zăcămintelor de ŃiŃei din apropierea municipiului 272
Nr. crt. PROBLEMA 5.4 Poluarea solului cu nitrańi provenińi din activităńi agricole 5.5 Poluarea istorică a solului 5.6 Poluarea solului datorită depozitării şi utilizării necorespunzătoare a deşeurilor provenite din zootehnie 5.7 Salubrizarea necorespunzătoare a reńelelor urbane şi rurale de transport 6. VegetaŃie periclitată cantitativ şi calitativ 6.1 Practicarea turismului neorganizat şi neecologic în zonele de agrement din apropierea municipiului 6.2 Diminuarea rolului de protecńie al pădurilor ca urmare a activităńilor antropice 6.3 Afectarea vegetańiei spontane şi cultivate datorită dăunătorilor şi bolilor specifice 6.4 Afectarea habitatelor datorită activităńilor antropice 6.5 Afectarea mediului natural prin păşunat abuziv 7. Faună periclitată cantitativ 7.1 Afectarea faunei terestre datorită diferitelor activităńi antropice 7.2 Afectarea faunei acvatice datorită diferitelor activităńi antropice 7.3 Lipsa acńiunilor concrete de ocrotire a speciilor care necesită atenńie specială 8. Zgomot şi vibrańii în aglomerări urbane 8.1 Lipsa alternativelor pentru ocolirea zonelor cu trafic intens 8.2 Lipsa managementului corespunzător pentru deşeuri specifice (uleiuri uzate, anvelope, acumulatori) 8.3 Lipsa sistemului de monitoring al zgomotului şi vibrańiilor 273
Nr. PROBLEMA crt. 8.4 InsuficienŃa spańiilor de parcare 8.5 Neaplicarea prevederilor legislative şi tehnice cu privire la realizarea infrastructurii pentru transport 9. Fenomene naturale şi dezastre 9.1 ExistenŃa unor terenuri supuse eroziunii 9.2 Lipsa fondurilor pentru întreńinerea lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor, corectarea torenńilor şi acumulări nepermanente 9.3 Lipsa amenajărilor şi protecńiei împotriva inundańiilor pe unele cursuri de apă 9.4 ExistenŃa unor terenuri fără vegetańie sau cu vegetańie degradată (ex: izlazuri comunale) 10. Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluńionarea problemelor de mediu 10.1 Capacitate organizatorică insuficientă a administrańiilor locale şi a societăńilor comerciale de a pune în practică legislańia de mediu în vigoare 10.2 AbsenŃa grupurilor expert la nivel local ca entităńi profesionale de evaluare a dezvoltării durabile a zonelor respective 10.3 AbsenŃa corelării problemelor de urbanism în strânsă legătură cu sănătatea umană şi mediul 10.4 AbsenŃa, în domeniul dezvoltării urbanistice, a unei strategii specifice corelată cu cea pentru protecńia mediului 11. EducaŃie ecologică 11.1 Necunoaşterea la nivelul comunităńii a legislańiei de mediu în vigoare 11.2 EducaŃie ecologică scăzută la nivel comunitar, inclusiv la nivelul şcolilor 274
Nr. PROBLEMA crt. 11.3 AbsenŃa mecanismelor financiare şi facilităńilor fiscale în domeniul dezvoltării structurilor comunitare (ONG) 11.4 Insuficienta implicare a mass-media în popularizarea legislańiei de mediu 11.5 InsuficienŃa ONG-urilor cu activitate în domeniul protecńiei mediului, ca urmare a sprijinului scăzut acordat dezvoltării acestor structuri 5. DESCRIEREA, ANALIZAREA ŞI EVALUAREA PROBLEMELOR DE MEDIU Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental Principalele fenomene care contribuie la calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental se referă la poluarea datorată traficului, poluarea datorată desfăşurării activităńilor industriale, diminuarea fondului forestier, existenńa depozitelor de deşeuri menajere amenajate necorespunzător. Traficul rutier constituie o sursă importantă de poluare în municipiul Piteşti şi în zonele limitrofe. O mare importanńă o prezintă traficul de tranzit, ca urmare a numărului redus sau a inexistenńei alternativelor pentru ocolirea zonelor cu circulańie intensă din interiorul zonelor locuite. Un procent important din populańia oraşului este expus la poluarea generată de traficul rutier. Gazele de eşapament produc efecte negative asupra sănătăńii umane. Acestea conńin oxizi de azot, monoxid şi dioxid de carbon, dioxid de sulf, compuşi organici volatili, particule încărcate cu metale grele. Aceste noxe, împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil, pot provoca probleme 275
respiratorii acute şi cronice, precum şi agravarea altor afecńiuni. Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibrańii, determină aparińia fenomenelor de stres, cu implicańii asupra stării de sănătate. Impactul asupra mediului: gazele emise din trafic contribuie atât la creşterea acidităńii atmosferei, cât şi la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe şi/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetańie, faună, sol, apă). PrezenŃa metalelor în gazele de eşapament afectează calitatea solului şi apelor, starea de sănătate a florei şi faunei. De asemenea, are loc poluarea solului cu diferite deşeuri, în special în locurile de parcare, cu produse petroliere provenite de la unele defecńiuni ale autovehiculelor, precum şi cu diferite substanńe provenite din accidente rutiere. Impactul asupra calităńii vieńii: traficul produce disconfort locuitorilor din zonele căilor rutiere importante prin gazele de eşapament, prin zgomot şi vibrańii, prin scăderea valorilor estetice ale peisajului generată de emisiile de gaze arse şi de fum, prin creşterea costurilor pentru îngrijirea medicală şi pentru întreńinerea locuinńelor. Datorită noxelor provenite de la activităńile industriale (industrie, agricultură, instalańii mari de ardere, etc.) pot apărea numeroase afecńiuni specifice tipului de poluant la care sunt expuse organismele umane. Cele mai frecvente sunt afecńiunile respiratorii, dar se pot manifesta şi afecńiuni mai grave provocate de expunerea la poluanńi toxici sau periculoşi. Expunerea de lungă durată sau permanentă la poluanńi atmosferici generează sensibilizarea puternică a organismelor, facilitând instalarea unor afecńiuni care nu sunt legate direct de efectele induse de poluare. Impactul asupra mediului: Prin scăderea calităńii mediului înconjurător sunt afectate toate formele de viańă (cu influenńe negative asupra habitatelor, migrării sau disparińiei speciilor, diminuării populańiilor). De asemenea, toate noxele emise îşi aduc contribuńia la întreńinerea unor fenomene globale ca: distrugerea stratului de ozon stratosferic, efectul de seră, ploile acide. 276
Neasigurarea cantităńii şi calităńii apei prelevate şi evacuate Impactul asupra sănătăńii umane include boli infecńioase, boli hidrice în cazul consumului accidental de apa din surse contaminate. Sistemele de alimentare învechite pot permite contaminarea microbiologică a apei (bacterii, viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanşeităńi existente. Pentru apa potabilă, o sursă de poluare o reprezintă apa subterană contaminată, dar şi utilizarea ei din puńuri/fântâni, fără luarea măsurilor corespunzătoare de protecńie. Având în vedere numărul locuitorilor expuşi, riscul este evaluat ca fiind semnificativ. Impactul asupra mediului: apele uzate menajere din sistemele orăşeneşti de canalizare, insuficient epurate, provoacă poluarea majorităńii râurilor din judeń, modificând condińiile pentru ecosistemele acvatice. Apar modificări ale compozińiei chimice şi microbiologice a apelor de suprafańă afectate. Datorită creşterii cantităńii de nutrienńi, apare fenomenul de eutrofizare, cu efecte extrem de grave asupra ecosistemelor acvatice. Impactul asupra calităńii vieńii: este semnificativ, include afectarea fondului piscicol (a pescuitului), imposibilitatea folosirii cursurilor de apă respective pentru activităńi de agrement, costuri foarte ridicate pentru potabilizarea apei. Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi industriale În judeńul Argeş, există depozite de deşeuri menajere în toate cele 7 localităńi urbane dar, cu excepńia oraşului Mioveni, acestea nu îndeplinesc condińiile necesare. La nivelul judeńului, există elaborat un plan de management pentru gestiunea deşeurilor menajere. În ceea ce priveşte agenńii economici industriali din vecinătatea municipiului Piteşti, trebuie precizat faptul că în cazul poluatorilor mari (de 277
exemplu: S.C. Petrom S.A., S.C. Arpechim S.A., S.C. Automobile Dacia S.A.) există depozite ecologice pentru deşeurile industriale şi, de asemenea, există preocupări serioase pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Impactul asupra sănătăńii umane: depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate duce la contaminarea cu diferite substanńe, precum şi la contaminarea microbiologică a solului şi a apelor subterane. În cazul depozitelor sau a containerelor pentru deşeuri menajere, contaminarea microbiologică a atmosferei generează riscul unor boli infecńioase pentru locuitorii din vecinătate. Compuşii de ardere incompletă formańi datorită autoaprinderilor din depozitele de deşeuri menajere au un impact negativ puternic asupra organismelor umane. Datorită numărului de locuitori expuşi se apreciază că riscul asupra sănătăńii umane este mare. Impactul asupra mediului: solul, apele de suprafańă şi subterane, precum şi atmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduuri, efectele acestora fiind regăsite la mari distanńe. În afara afectării componentelor de mediu, prezenńa depozitelor de deşeuri de orice fel creează o stare de disconfort extremă locuitorilor din zonele adiacente. Impactul asupra calităńii vieńii: se manifestă deosebit de variat. Depozitele de deşeuri amenajate şi operate necorespunzător sau depozitarea necontrolată a deşeurilor afectează grav valorile estetice ale peisajului, determină un disconfort puternic populańiei, afectează procesul educańional al tinerei generańii, determină creşterea costurilor pentru refacerea mediului şi pentru îngrijirea sănătăńii. Poluarea generată de surse industriale majore şi riscul unor accidente majore La nivelul municipiului Piteşti şi a zonelor învecinate, sursele industriale majore de impurificare sunt din domeniul: chimiei şi petrochimiei, construcńiilor de maşini, materialelor de construcńii. 278
Impactul asupra sănătăńii umane: domeniile industriale majore fiind diversificate, pot produce efecte multiple asupra populańiei expuse datorită emisiilor în apă, aer, sol. Astfel, apele uzate au caracteristici asemănătoare substanńelor utilizate în procesul tehnologic şi pot avea efecte negative asupra sănătăńii umane prin contaminarea apelor de suprafańă şi a celor subterane. Sursele industriale evacuează în atmosferă un complex de poluanńi, organici si anorganici, cu diferite grade de toxicitate, noxe care sunt evacuate în mediul înconjurător. Ca urmare, există posibilitatea aparińiei, în rândul populańiei aflate în zonele de influenńă, a numeroase afecńiuni generate de expunerea pe durată mai scurtă sau mai lungă. Deşeurile produse de industrie sunt considerate, în general, reziduuri periculoase care pot provoca diferite îmbolnăviri. Impactul asupra mediului: activităńile industriale majore afectează tońi factorii de mediu. La nivelul municipiului Piteşti, ca de altfel în întregul judeń Argeş, impactul negativ asupra mediului datorat acestor activităńi este în scădere, ca urmare a preocupărilor şi investińiilor realizate în domeniul protecńiei mediului înconjurător. Încadrarea poluării industriale în limitele legislańiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene este obiectivul specific care va fi atins prin acńiunile concrete descrise în planurile strategice. AcŃiunile, ca şi termenele, sunt corelate cu programele fiecărei unităńi industriale în parte. Impactul asupra calităńii vieńii: constă în crearea disconfortului locuitorilor, în special al acelora care locuiesc în vecinătatea platformelor industriale. Zgomot şi vibrańii În municipiul Piteşti, zgomotul şi vibrańiile se datorează, în principal, traficului şi, mai puńin, diferitelor activităńi productive. Impactul asupra sănătăńii umane poate fi direct asupra auzului şi asupra întregului organism. Impactul asupra urechii poate conduce la tulburări acute rezultate în urma unor zgomote prelungite de mare intensitate, care 279
provoacă traumatisme ale timpanului sau ale urechii medii, materializându-se prin înfundarea sau spargerea timpanului, hemoragii, surditate etc. La copiii mici zgomotele de mare intensitate produc numeroase tulburări cu urmări negative în dezvoltarea ulterioară a organismului. În cazul impactului asupra întregului organism, pătrunderea zgomotului se face nu numai pe calea nervului auditiv ci şi prin piele, muşchi, oase etc. Ca urmare, apare accelerarea pulsului, creşterea tensiunii arteriale, creşterea frecvenńei şi amplitudinii respiratorii, scăderea atenńiei, aparińia oboselii rapide, a cefaleei şi a asteniei nervoase. Dintre maladiile cauzate de zgomot mai pot fi citate: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric şi duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc. Impactul asupra mediului: zgomotele şi vibrańiile produc dereglări de intensităńi diferite asupra tuturor organismelor vii. Impactul asupra calităńii vieńii prin existenńa unui zgomot de fond permanent se creează o stare de disconfort locuitorilor din aşezările urbane, dar şi celor din aşezările rurale care sunt străbătute de drumuri intens circulate. Prioritizarea problemelor de mediu Utilizând metoda analizei multicriteriale, grupul de lucru care a realizat Planul de AcŃiune pentru Mediu la nivelul judeńului a reuşit să stabilească ordinea de prioritate a celor mai importante probleme de mediu. Acestea se prezintă astfel: Tabel nr. 6.5. Locul în ierarhia Problema priorităńilor 1 Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluńionarea problemelor de mediu 2 EducaŃie ecologică 280
Locul în ierarhia Problema priorităńilor 3 Neasigurarea cantităńii şi calităńii apei preluate şi evacuate 4 Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental 5 Gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere şi industriale 6 Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protecńie a mediului înconjurător 7 Poluarea solului şi a apelor subterane 8 Poluarea atmosferei generată de surse industriale majore şi riscul unor accidente majore 9 VegetaŃie periclitată cantitativ şi calitativ 10 Fauna periclitată cantitativ 11 Zgomot şi vibrańii în aglomerări urbane 12 Fenomene naturale şi dezastre Rezultă că este necesară, în primul rând, o mai puternică implicare a factorilor de decizie în soluńionarea problemelor de mediu. Acest lucru se impune la toate nivelurile, pornind de la Parlament şi Guvern şi terminând cu organele locale. Nu este lipsit, însă, de importanńă faptul că educańia ecologică este concepută ca fiind una din cele mai importante priorităńi de la care trebuie pornit în implementarea oricărei strategii sau plan de acńiune. Se observă că celor două probleme, respectiv necesitatea implicării mai active a factorilor de decizie şi creşterea nivelului educańiei ecologice, li se acordă o importanńă chiar mai mare decât problemelor tehnice. Urmează, ca ordine de prioritate, asigurarea calităńii aerului, apei şi gestionarea deşeurilor. Deşi celelalte şapte probleme identificate nu au aceeaşi 281
prioritate, apreciem că o calitate corespunzătoare a mediului nu se va obńine decât atunci când întregul complex de probleme va fi rezolvat. În cercetarea efectuată de Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, în legătură cu punctele slabe ale municipiului, s-a situat pe primul loc traficul deficitar, ceea ce, de fapt, conduce la poluarea accentuată a zonelor cu trafic intens. Pe locul al II-lea, s-a situat lipsa locurilor de parcare, iar pe locurile 3-4 calitatea deficitară a infrastructurii şi calitatea necorespunzătoare a mediului: curăńenia oraşului, poluarea, insuficienńa spańiilor verzi. Toate acestea se suprapun, într-o anumită măsură, peste sistemul de priorităńi elaborat de specialiştii care au alcătuit PLAM, în anul 2006. 6. ACłIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECłIA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL PITEŞTI ŞI ZONELE LIMITROFE Identificarea principalelor nevoi şi aspirańii ale cetăńenilor Atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt, AgenŃia de ProtecŃia Mediului Argeş, este împuternicită şi obligată să aplice legislańia de protecńie a mediului în judeńul Argeş. Împreună cu grupul de lucru desemnat, APM Argeş a finalizat Planul Local de AcŃiune pentru Mediu care cuprinde mai multe acńiuni eşalonate pe o perioadă de 10-12 ani. Echipa de elaborare a strategiei municipiului Piteşti a analizat propunerile făcute şi a reńinut pe cele mai importante. Ca răspuns la chestionarul adresat cetăńenilor oraşului cu privire la proiectele prioritare destinate dezvoltării municipiului Piteşti, în contextul 282
integrării în Uniunea Europeană, au rezultat următoarele (se enumeră numai proiectele care au legătură cu calitatea mediului): a) necesitatea îmbunătăńirii infrastructurii, respectiv construirea unui pasaj la intersecńia Bascov şi Mărăcineni, construirea unei centuri Găvana Trivale ExerciŃiu, modernizarea reńelei termice şi de canalizare; b) proiecte privind protecńia mediului: igienizare, salubritate, construirea depozitului ecologic de deşeuri menajere, participarea civică privind protecńia mediului, îmbunătăńirea calităńii apei; c) amenajări de parcuri, spańii verzi, spańii de joacă; d) amenajări de parcări pentru autoturisme; e) îmbunătăńirea transportului în comun; f) utilizarea unor surse energetice neconvenńionale. La întrebarea privind problema nr. 1 a oraşului, 41% din răspunsuri au fost legate de aglomerańie şi congestionarea traficului. Foarte interesante sunt şi răspunsurile la întrebarea Ce dorińi să se păstreze aşa cum este acum şi ce ar trebui să se dezvolte?. O parte însemnată a răspunsurilor (45,7%) s-au referit la Pădurea Trivale şi la Parcul Ştrand, ceea ce reprezintă un serios îndemn ca autorităńile locale să ia măsuri pentru protejarea acestui patrimoniu. În acelaşi context, trebuie apreciat şi faptul că peste 2/3 din cetăńenii care au răspuns chestionarului au remarcat că nu există suficiente parcuri şi zone verzi în care să se poată petrece timpul liber. PreferinŃa pentru amenajarea unor zone verzi s-a manifestat în toate cartierele oraşului. Pădurea Trivale continuă să rămână un loc atractiv, atât pentru plimbări şi petrecerea timpului liber, cât şi ca loc în apropierea căruia mulńi locuitori şi-ar dori construcńia unei locuinńe. Principalele propuneri pentru descongestionarea traficului s-au referit la construirea unor centuri pentru a evita intrarea în oraş, la crearea unor pasaje 283