MEMORIU Deseuri Mehedint_

Transcriere

1 Cod document: Revizia: 1 Pag. 2 Cuprins I. Denumirea proiectului... 4 II. Titular... 4 II.1 Adresa poştală... 4 II.2 Date de contact... 4 II.3 Persoană de contact... 4 III. Descrierea proiectului... 5 III.1. Rezumatul proiectului... 7 III.2. Justificarea necesităńii proiectului III.3. Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafańă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar III.4 Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcńie etc.) III. 4.1 Profilul şi capacităńile de producție III.4.2 Descrierea instalației şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament III.4.3 Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus in funcție de specificul investiției, produse si subproduse obținute, mărimea, capacitatea III Închiderea depozitelor neconforme III.4.4 Materiile prime, energia şi combustibilii utilizați cu modurile de asigurare ale acestora III.4.5 Racordarea la rețelele utilitare existente in zonă III.4.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției III.4.7 Cai noi de acces sau schimbări ale celor existente III.4.8 Resursele naturale folosite in construcție şi funcționare III.4.9 Metode folosite in construcție III.4.10 Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară III.4.11 Relația cu alte proiecte existente sau planificate III.4.12 Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare III.4.13 Alte activităńi care pot apărea ca urmare a proiectului... 83

2 Cod document: Revizia: 1 Pag. 3 III.4.14 Alte autorizații cerute pentru proiect III.5 Localizarea proiectului III.5.1 DistanŃa fańă de granińe pentru proiectele care cad sub incidenńa ConvenŃiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră III.5.2 HărŃi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informańii privind caracteristicile fizice ale mediului atât naturale, cât şi artificiale şi alte informańii III.5.3 Caracteristicile impactului potenńial al proiectului IV. Surse de poluanńi şi instalańii pentru reńinerea, evacuarea şi dispersia poluanńilor în mediu IV.1. ProtecŃia calităńii apelor IV.3. ProtecŃia împotriva zgomotului şi vibrańiilor IV.4. ProtecŃia împotriva radiańiilor IV.5. ProtecŃia solului şi a subsolului IV.6. ProtecŃia ecosistemelor terestre şi acvatice IV.7. ProtecŃia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public IV.8.Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament IV.8.1 Tipurile şi cantităńile de deşeuri de orice natură, rezultate IV.9. Gospodărirea substanńelor şi preparatelor chimice periculoase V. Prevederi pentru monitorizarea mediului VII. Lucrări necesare organizării de şantier VIII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investińiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităńii, în măsura în care aceste informańii sunt disponibile IX. Anexe

3 Cod document: Revizia: 1 Pag. 4 Acest memoriu de prezentare s-a întocmit cu respectarea conńinutului cadru cerut de Anexa nr. 5 a Ordinului nr. 135/2010 emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private. I. Denumirea proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Solide în Județul Mehedinți II. Titular Consiliul Județean Mehedinți II.1 Adresa poştală Str. Traian nr.89, municipiul Drobeta Turnu Severin, cod poștal II.2 Date de contact Telefon: Fax: cjmehedinti@sejmh.ro II.3 Persoană de contact Președinte Ioan Adrian Duicu

4 Cod document: Revizia: 1 Pag. 5 III. Descrierea proiectului Proiectul face parte din Programul OperaŃional Sectorial MEDIU , care continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel nańional și care au fost inińiate în cadrul asistenńei de pre-aderare, în particular Phare şi ISPA. La elaborarea sistemului de management al deșeurilor s-a ținut seama de toate elementele de planificare din domeniul gestionării deșeurilor existente în prezent la nivel nańional, regional şi județean, dar şi de documente neadoptate dar în curs de adoptare în Romania. De asemenea s-a ținut seama de prevederile documentelor de planificare existente sau în curs de elaborare în domeniul gospodăririi apelor din județ. La baza oricărui sistem integrat de gestionare a deşeurilor stă împărńirea teritoriului în zone de gestionare a deşeurilor, arondarea localităńilor la fiecare zonă unde se vor realiza servicii comune de gestionare a deşeurilor, adică vor fi servite de aceeaşi infrastructură de gestionare a deşeurilor (instalańie de tratare, stańie de transfer, depozit etc.). Selectarea cu succes a acestor zone determină în mare parte eficacitatea sistemul de gestionare a deşeurilor propus. Pentru județul Mehedinți se propune următorul flux al deșeurilor: Deșeurile reciclabile colectate selectiv se vor transporta la stațiile de transfer aferente fiecărei zone. Transferul se va face folosind presscontainere, pe sorturi de deșeuri reciclabile (hârtie/carton, PET/plastic, sticlă), evitându-se astfel amestecarea deșeurilor reciclabile. După sortare, deșeurile reciclabile vor fi valorificate prin intermediul agenților economici specializați; Deşeurile biodegradabile din zonele 1 şi 2 se vor transporta direct la depozitul existent de la Izvorul Bârzii; Deşeurile biodegradabile din zonele 3, 4 şi 5 sunt transportate la stańia de tratare mecano-biologică Pentru gospodăriile individuale cele de recipienți de compostare individuale sunt prevăzuńi a fi distribuińi în zonele rurale. Fiecare recipient are o capacitate de 220 litri, suficientă pentru a trata acasă deşeurile biodegradabile. Se estimează că aproximativ tone de deşeuri se aşteaptă să fie compostate în gospodăriile

5 Cod document: Revizia: 1 Pag. 6 individuale ale cetățenilor. Compostarea individuală se va aplica numai la deşeuri precum: fructe, legume, hârtie, flori din grădini, cafea şi alte băuturi, ouă, etc) Toate zonele vor beneficia de compostarea individuală: Zona 1: 675 recipienți de compostare individuală Zona 2: 1100 recipienți de compostare individuală Zona 3: 2850 recipienți de compostare individuală Zona 4: recipienți de compostare individuală Zona 5: recipienți de compostare individuală Pentru exemplificare, în fotografia inserată mai jos este prezentat un astfel de recipient de compostare. Prin tratarea deșeurilor biodegradabile în recipienții de compostare individuală se înțelege tratarea acestui tip de deșeu direct la sursă rezultând astfel timpi reduși de tratare a deșeurilor, implicit o diminuare mai rapidă a cantităńii de deșeuri biodegradabile generate. Un alt aspect benefic al compostării individuale îl reprezintă eliminarea costurilor de transport şi tratare a acestui tip de deșeu umed. Prin participarea cetățenilor la compostarea individuală se are în vedere: Găsirea unei soluńii la problema deşeurilor, în special la cea a materiei organice; Reducerea cantităńii de deşeuri la sursă şi implicit reducerea nevoii de colectare, transport şi tratare a deşeurilor, diminuând astfel costurile gestiunii lor; Reînvie o practică tradińională şi durabilă, aceea de a refolosi materia organică;

6 Cod document: Revizia: 1 Pag. 7 Reducerea emisiilor de CO2 şi, astfel, contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice III.1. Rezumatul proiectului În ansamblul său, proiectul cuprinde lucrări variate de mare anvergură în domeniul managementului deşeurilor menite să schimbe actuala situańie existentă în judeń. După prezentarea situańiei existente în judeń la momentul demarării lucrărilor, rezumatul va fi continuat cu menńionarea sumară a propunerilor proiectului. Aceste propuneri vor fi dezvoltate în capitolele specifice ale Memoriului de prezentare. Conform proiecńiei populańiei elaborată de Consultant se constată o scădere a populației care variază de la -1% pe an pentru anul 2010 până la -2,0% pe an pentru anul Scăderea cumulată pentru perioada este estimată la -4,3% în timp ce scăderea cumulată pentru perioada este estimată la -37,5%. Aceste calcule de proiecńie au fost realizate pe baza datelor statistice furnizate de Institutul NaŃional de Statistică, pentru anul statistic Metodologia de proiecție a cantităților de deșeuri generate pentru perioada de analiză a proiectului este prezentată succint în cele ce urmează. Este de menționat faptul că anul de bază de la care s-a pornit cu calculele a fost anul 2009, iar anul de proiectare este considerat anul Astfel, cantitatea de deşeuri menajere produse în anul 2009 a fost estimată pe baza ratei de conectare la serviciile de salubritate (în zonele urbane şi rurale), şi Ńinând cont de următorii indicatori de producere: 0,95 kg / locuitor/ an în zonele urbane; 0,42 kg / locuitor/ an în zonele rurale. Pentru anul 2009, s-a estimat o cantitate de deşeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții: 50% din deşeurile menajere în zonele urbane, în 2009 (în conformitate cu planul JudeŃean) şi în creştere cu +0,8% anual. 10% din deşeurile menajere în zonele rurale, în 2009 (în conformitate cu planul JudeŃean) şi în creştere cu +0,8% anual.

7 Cod document: Revizia: 1 Pag. 8 Pentru anul 2009, cantitatea deşeurilor din grădini și parcuri s-a estimat a fi: 5 kg / cap de locuitor / an în zonele urbane 2009 şi se presupune că va creşte cu +0,8% anual 0 în zonele rurale (în principal transformate în compost pentru uz propriu) Pentru anul 2009, cantitatea de deşeuri din pieńe s-a estimat a fi: 10 kg / cap de locuitor / an în zonele urbane în 2009 şi se presupune că va creşte cu +0,8% anual 0 în zonele rurale Pentru anul 2009, cantitatea de deşeuri de curățenia stradală s-a estimat a fi: 30 kg / cap de locuitor / an în zonele urbane în 2009 şi se presupune că va creşte cu +0,8% anual 5 kg / cap de locuitor / an în zonele rurale, şi se presupune să rămână stabilă (de asemenea, se consideră că aceste deşeuri vor fi colectate după 2014) Aceşti indicatori de generare a deşeurilor sunt în conformitate cu Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor si cu Planul Județean de Gestionare a Deşeurilor, precum şi cu Metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judeńene de gestionare a deşeurilor (aprobate prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltării Durabile nr. 951 / 6 iunie 2007). MenŃionăm că, aceşti indicatori sunt preluańi din PJGD MehedinŃi, document care este deja aprobat de ARPM Craiova. Pentru proiecția cantităńilor de deşeuri municipale produse, s-au folosit datele referitoare la prognozarea populańiei, furnizate de serviciul de statistică. Astfel, pentru anul 2013, valoarea populației va fi de locuitori, care generează o cantitate totală de tone deșeuri municipale. Pentru anul de proiectare 2016, populația va fi de locuitori, care generează o cantitate totală de tone deșeuri municipale. Deși indicele de generare a deșeurilor crește cu 0,8% pe an, conform metodologiei de calcul prezentate mai sus, acest lucru nu atrage o creștere substanțială a cantităților de deșeuri efectiv generate, pentru că se suprapune peste o scădere mai accelerată a populației. Datele privind evoluńia populańiei în judeńul MehedinŃi ( incluzând distribuńia urbană şi rurală) este ilustrată în figura următoare:

8 Cod document: Revizia: 1 Pag. 9 Figura III.1.1 EvoluŃia populańiei De asemenea, în tabelul III.1.1. sunt prezentate date succinte privind proiecția generării deșeurilor pentru întreaga perioadă a proiectului:

9 Cod document: Revizia: 1 Pag. 10 Tabel III ProiecŃia generării deşeurilor pe întreaga perioadă Total județul Mehedinți Anul Număr locuitori de Deșeuri menajere Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții Deșeuri din parcuri și grădini Deșeuri din piețe Deșeuri din curățenia stradală Total colectate deșeuri municipale Deșeuri municipale necolectate Deșeuri periculoase din municipale Deșeu ri volum inoas e Total deșeuri municipale generate (număr) (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) (tone)

10 Cod document: Revizia: 1 Pag. 11 Sintetic, datele din tabelul de mai sus sunt prezentate în figura III.1.2: Figura III Estimarea producńiei de deşeuri municipale în judeńul Mehedinți În ceea ce priveşte gradul de acoperire cu servicii de salubritate, datele sunt furnizate de AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului MehedinŃi, pe baza datelor raportate de operatorii de salubritate, prin intermediul Consiliului Județean. Anexa B prezintă Adresa primită de la AgenŃia de ProtecŃia Mediului MehedinŃi nr. 5350/ În urma datelor primite de la AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului MehedinŃi, conform MEDIUS, gradul de acoperire cu servicii de salubritate sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul nr.iii.1.2. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate Anul Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%) Urban Rural ,11 1, ,25 0, ,66 2, ,33 8,85

11 Cod document: Revizia: 1 Pag. 12 Colectarea deşeurilor menajere se realizează în amestec de către operatorii de salubrizare şi in diferite tipuri de recipient. Tipul şi numărul recipientelor de colectare aparțin operatorilor de salubrizare sau autoritarilor administrațiilor publice locale. Deşi colectarea separată a deşeurilor menajere este o obligańie legislativă, în prezent în județul MehedinŃi nu este încă implementată colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Excepție face doar Municipiul Drobeta Turnu Severin în care se realizează colectarea selectivă a deşeurilor din ambalaje (hârtie/carton, PET, sticlă). Programul este implementat de către ECOROM AMBALAJE, colectarea selectivă realizându-se în containere de 1,1 m 3, pentru o populańie de cca de locuitori. În județ nu există în prezent: instalańii pentru tratarea deşeurilor periculoase municipale; instalańii de tratare mecano-biologică; În judeńul MehedinŃi se află un depozitul de deşeuri existent la Drobeta Turnu Severin (Comuna Izvorul Bârzii, sat Halânga) este un depozit municipal de deşeuri care a primit autorizańie integrată de mediu nr. 62/ ) şi care are o suprafańă de circa m 2, care se află la circa 1,5 km de Drobeta Turnu Severin. Propunerile proiectului Pentru realizarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor din judeńul MehedinŃi a fost necesară împărńirea teritoriului în zone de gestionare a deşeurilor, arondarea localităńilor la fiecare zonă unde se vor realiza servicii comune de gestionare a deşeurilor, adică vor fi deservite de aceeaşi infrastructură de gestionare a deşeurilor (instalańie de tratare, stańie de transfer,etc.). Selectarea corespunzătoare a acestor zone determină în mare parte funcńionalitatea şi eficienńa sistemul de gestionare a deşeurilor propus. În urma analizei efectuate de consultant, pentru judeńul MehedinŃi, s-a propus împărńirea judeńului în 5 zone de gestionare a deşeurilor, astfel: Zona 1 de gestionare a deşeurilor municipale Orşova Această zonă acoperă partea de nord-vest a judeńului (inclusiv municipiul Orşova). Această zonă va fi deservită de noua stańie de transfer de la Orşova. PopulaŃia totală din zona 1 va fi de locuitori (anul de referinńă 2016) (7,0% din populańia totală a judeńului). Zona 1 este acoperită de zone de populańie urbană (circa 62% din totalul populańiei zonei) şi zone de populańie rurală (circa 38% din totalul populańiei zonei). Se estimează că în zona 1 se generează o cantitate de deşeuri de aproximativ 8593 t/an. Această zonă va fi deservită de stańia de transfer de la Orşova şi de instalańia centrală de gestionare a deşeurilor de la MalovăŃ.

12 Cod document: Revizia: 1 Pag. 13 Zona 2 de gestionare a deşeurilor municipale Baia de Aramă Această zonă acoperă partea de nord-est a judeńului (inclusiv oraşul Baia de Aramă). Această zonă va fi deservită de stańia de transfer de la Baia de Aramă. PopulaŃia totală din zona 2 va fi de de locuitori (anul de referinńă 2016) (6,5% din populańia totală a judeńului). Zona 2 este acoperită de zone de populańie urbană (circa 30,5% din totalul populańiei zonei) şi zone de populańie rurală (circa 69,5% din totalul populańiei zonei). Se estimează că în zona 2 se generează o cantitate de deşeuri de aproximativ 5490 t/an. Această zonă va fi deservită de stańia de transfer de la Baia de Aramă şi de instalańia centrală de gestionare a deşeurilor de la MalovăŃ. Zona 3 de gestionare a deşeurilor municipale Strehaia Această zonă acoperă partea de est a judeńului (inclusiv oraşul Strehaia). Această zonă va fi deservită de stańia de transfer de la Strehaia. PopulaŃia totală din zona 3 va fi de de locuitori (anul de referinńă 2016) (15,5% din populańia totală a judeńului). Zona 3 este acoperită de zone de populańie urbană (circa 25,5% din totalul populańiei zonei) şi zone de populańie rurală (circa 74,5% din totalul populańiei zonei). Se estimează că în zona 3 se generează o cantitate de deşeuri de aproximativ t/an. Această zonă va fi deservită de stańia de transfer de la Strehaia şi de instalańia centrală de gestionare a deşeurilor de la MalovăŃ. Zona 4 de gestionare a deşeurilor municipale Vânju Mare Această zonă acoperă partea de sud a judeńului (inclusiv oraşul Vânju Mare). Această zonă va fi deservită de stańia de transfer de la Vânju Mare. PopulaŃia totală din zona 4 va fi de locuitori (anul de referinńă 2016) (24,7% din populańia totală a judeńului). Zona 4 este acoperită de zona urbană (cca. 8,7% din totalul populańiei zonei) şi de zone rurale (cca. 91,3% din totalul populańiei zonei). Se estimează că în zona 4 se generează o cantitate de deşeuri de aproximativ t/an. Această zonă va fi deservită de stańia de transfer de la Vânju Mare şi de instalańia centrală de gestionare a deşeurilor de la MalovăŃ.

13 Cod document: Revizia: 1 Pag. 14 Zona 5 de gestionare a deşeurilor municipale Drobeta Turnu Severin Această zonă acoperă partea centrală a judeńului (inclusiv municipiul Drobeta Turnu Severin). Această zonă va fi deservită direct de instalańia centrală de gestionare a deşeurilor ce urmează a fi realizată la MalovăŃ. PopulaŃia totală din zona 5 va fi de locuitori (anul de referinńă 2016) (46,2% din populańia totală a judeńului). Zona 5 este acoperită de zone de populańie urbană (circa 78,4% din totalul populańiei zonei) şi zone de populańie rurală (circa 21,6% din totalul populańiei zonei). Se estimează că în zona 5 se generează o cantitate de deşeuri de aproximativ t/an. Compoziția estimată a deșeurilor generate, separat pentru mediul urban, respectiv rural, este prezentată în tabelul nr. III.1.3.: CantităŃile de deşeuri municipale pe zone pentru anul 2016 (preluate din studiul de fezabilitate), separat pentru mediul urban, respectiv rural, sunt prezentate în tabelul, de mai jos: Tabelul III CantităŃi de deşeuri municipale generate pe zone (anul 2016) 1 Tip de deşeuri Deşeuri solide generate din care:: 1.1 Deşeuri menajere colectate separat Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Deşeuri din industrie, comerț si instituńii, colectate separat Deşeuri din parcuri şi grădini Deşeuri din pieńe Deşeuri stradale Deşeuri voluminoase Deşeuri municipale periculoase Deşeuri electrice şi electronice

14 Cod document: Revizia: 1 Pag. 15 Acestea sunt deşeuri municipale nepericuloase şi periculoase (deşeuri menajere şi asimilabile din comerń, industrie şi instituńii). Ca peste tot şi în acest judeń se adaugă câteva fluxuri speciale de deşeuri, care nu fac obiectul proiectului dar pentru care se observă câteva explicańii privind modul de abordare a problemei. Potrivit legislańiei, în anul 2007, cel puńin 3 kg/cap de locuitor/an de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) trebuiau să fie colectate separat. Prin urmare, în anii următori o Ńintă de colectare selectivă de minim 4 kg/locuitor pe an DEEE provenite de la gospodării este considerată ca realizabilă în mod rezonabil. În acest sens, o cantitate de t / an de DEEE este de aşteptat să fie generată şi colectată în anii ce vor urma (560 tone pentru zone urbane şi 560 tone pentru zone rurale). Este de notat că managementul acestor fluxuri de deşeuri, în special DEEE, bateriile şi alte materiale periculoase sunt răspunderea producătorilor şi că acestea trebuie să furnizeze infrastructura necesară managementului acestora. În final, este de menționat că înainte de implementarea oricărei scheme separate de colectare a deşeurilor periculoase, trebuie dezvoltată o destinańie finală (de ex. depozit de deşeuri periculoase, facilităńi de tratare etc.). În fiecare stație de transfer se prevede o zonă în care vor fi amplasate aceste containere de colectare (furnizate de producători). Colectarea DEEE de la populație se va face prin aport voluntar, deșeurile voluminoase și cele periculoase vor fi colectate de operatorii de salubritate, în flux separat, folosind echipamentele de colectare proprii, funcție de necesitățile de colectare Referitor la compostarea individuală Compostarea individuală va fi promovată prin campanii de informare. Compostarea individuală este propusă numai pentru zonele rurale, deoarece: Gospodăriile individuale în zonele urbane sunt în general aglomerate, cu spańii mici, aşa că nu pot fi uşor identificate spații pentru containerele de compostare; În zonele rurale, utilizarea compostării individuale este mai uşor de implementat fańă de zonele urbane;

15 Cod document: Revizia: 1 Pag. 16 Amplasarea zonelor de management al deşeurilor descrise mai sus, reprezentată pe harta judeńului MehedinŃi este reprezentată în figura următoare: Figura III Amplasarea zonelor de management integrat al deşeurilor în judeńul MehedinŃi

16 Cod document: Revizia: 1 Pag. 17 Planul managementului integrat ce va fi aplicat în fiecare din cele cinci zone, cuprinde la rândul său decizii tehnice ce caracterizează aceleaşi probleme care urmează a fi rezolvate: - precizarea infrastructurii specifice fiecăreia din cele cinci zone de management - selectarea practicilor/tehnologiilor folosite pentru deşeurile din cele cinci zone: colectarea /transportul/transferul tratarea biologică valorificarea/reciclarea depozitarea finală închiderea depozitelor neconforme Colectarea/transportul/transferul Încă de la început trebuie menńionat faptul că tehnologiile de tratare a deşeurilor care vor fi adoptate au în principal în vedere sistemele /schemele de colectare care se aplică, respectânduse totodată cerinńele privind trecerea de la colectarea integrală a deşeurilor la colectarea lor selectivă, conform prevederilor Directivei 2008/98/EC privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive. Conform estimărilor primite de la AgenŃia de mediu conform MEDIUS, cantitatea de deşeuri depozitată la depozitele de la Strehaia, Orşova, Baia de Aramă, Vânju Mare şi MalovăŃ sunt prezentate în tabelul III.1.4 Tabel III.1.4. Cantitatea de deşeuri depozitate la depozitele Strehaia, Orşova, Baia de Aramă, Vânju Mare, MalovăŃ Depozit Strehaia Orşova Dr.Turnu Severin Dr. Turnu Severin (ecologic) Baia Aramă de Vânju Mare Anul Cantitatea depozitată în tone ,077 (din care 94279,77 deşeuri construcńii) Nu este cazul 695, , ,71 (din care 763,18 deșeuri construcńii) 45071,87 (din care 3609,82 deșeuri construcńii) 762, Sistată Sistată 47782,90 (din Sistată Sistată

17 Cod document: Revizia: 1 Pag. 18 activitatea activitatea care 2846 deşeuri construcńii) activitatea activitatea 2011 Sistată activitatea Sistată activitatea Sistată activitatea 44429,47 Sistată activitatea Sistată activitatea Sursa:Adresa 5350 din AgenŃia pentru protecńia mediului MehedinŃi Furnizare date din baza de date Medius Așa cum am afirmat anterior, valoarea de locuitori este valabilă pentru anul țintă Valoarea de locuitori reprezintă populația deservită la nivelul anului 2009, calculată pe baza raportărilor operatorilor de salubritate. De menționat că populația județului Mehedinți în anul de referință 2009 era de de locuitori. Conform registrului de intrări de la depozitul ecologic administrat de SC Brantner Servicii Ecologice SA, originea deşeurilor depozitate în anul 2010, este următoarea: - Deşeuri provenite de la populańie: 53% (din care deşeuri din construcńii şi demolări 3%); - Deşeuri provenite de la agenńi economici: 23% (din care deşeuri din construcńii şi demolări 4%); - Deşeuri provenite din servicii municipale: 13% (din care deşeuri din construcńii şi demolări 4%); - Deşeuri colectate individual de terńi şi aduse pentru depozitare: 11 % (din care deşeuri din construcńii şi demolări 5%). Cantitatea de deşeuri reciclabile colectate separat este tone din care: tone deşeuri de hârtie-carton, tone deşeuri de mase plastice şi tone PET. În județ nu există în prezent: instalańii pentru tratarea deşeurilor periculoase municipale; instalańii de tratare mecano-biologică; În prezent în judeń există: în fiecare din municipiile/oraşele Drobeta( în care a funcńionat depozitul de la Simian), Orşova (Poiana Stelei), Vânju Mare şi Baia de Aramă) câte un depozit de deșeuri municipale. Activitatea de depozitare în aceste locańii a fost sistată în anul 2009 şi în următoarea perioadă trebuie să înceapă procedura de închidere a acestor depozite. De asemenea, depozitarea deşeurilor colectate în depozitul neconform de la Strehaia, s-a sistat în iulie Depozitul ecologic de deşeuri menajere existent la Drobeta Turnu Severin ( depozitul de la comuna Izvorul Bârzii, sat Halânga) este un depozit municipal de deşeuri menajere la circa 1.5 km de municipiul Drobeta Turnu Severin, care are o suprafańă de circa

18 Cod document: Revizia: 1 Pag. 19. AutorizaŃia integrată de mediu nr.62 din , valabilă până la data de , pentru depozitul de deşeuri de la izvorul Bârzii atesta funcńionarea lui. m 2 În judeńul MehedinŃi sunt 5 operatori de salubritate din care doar 3 au licenńă ANRSCUP. Tabel III Operatorii de salubritate la nivelul anului 2009 Nr. Numele oraşului Numele operatorului PopulaŃia deservită de serviciile de salubritate (nr de locuitori) SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA DROBETA TURNU SEVERIN SC FLORA SERCOM SA Biodegradabile din parcuri şi grădini ORSOVA SC FLORICOLA SA BAIA DE ARAMA Primăria STREHAIA SC FLAPS SA VANJU MARE SC FLORA SERCOM SA Sursă Datele sunt de la operatorii de salubritate, 2009 Deşeurile reciclabile considerate în proiect pentru colectarea selectivă au următoarele coduri:

19 Cod document: Revizia: 1 Pag. 20 Tabel III Caracteristicile calitative ale fluxului de intrare Material Cod deşeu hârtie şi carton plastic metal sticlă ambalaje de hârtie şi carton ambalaje de materiale plastice ambalaje de lemn ambalaje metalice ambalaje de sticlă Aşa cum s-a prezentat în cele cinci zone de management vor fi realizate 4 stańii de transfer. Pentru toate stańiile de transfer au fost luate în considerańie aceleaşi tipuri de deşeuri: municipale (umede), hârtie/carton, materiale reciclabile. Analiza comparativă (avantaje/dezavantaje) a sistemelor cu care vor fi echipate stańiile de transfer a rezultat că este mult mai economică şi eficientă compactarea deşeurilor pentru reducerea costurilor de transfer, precum şi folosirea prescontainerelor pentru reducerea cheltuielilor de investińii. Echiparea tuturor celor patru stańii de transfer va fi identică şi în mod deosebit ele trebuie dotate cu sisteme de transfer atât pentru fluxuri de deşeuri umede cât şi uscate. Valorificarea materialului reciclabil O minuńioasă analiză realizată la nivelul judeńului a evidenńiat sarcinile privind valorificarea/reciclarea deşeurilor, precum şi cantităńile de hârtie/carton, plastic, metale, lemn, care au făcut obiectul analizei şi care pot fi reciclate şi valorificate. Modul de valorificare a deşeurilor reciclabile este dependent de sistemul de colectare a deşeurilor. In prezent, se realizează colectarea separată a deşeurilor reciclabile numai în zona Drobeta Turnu Severin. Astfel, se poate considera că activitatea porneşte practic de la zero.

20 Cod document: Revizia: 1 Pag. 21 Activitatea pornește practic de la zero în sensul că în județul Mehedinți nu există în prezent nici un fel de facilitate de sortare și/sau valorificare a deșeurilor reciclabile, acestea sunt preluate de diverși valorificatori mai mult sau mai puțin neautorizați, cantitățile valorificate sunt mici în raport cu cele generate. Deși o parte din populația județului beneficiază de colectare selectivă (cca de persoane, din municipiul Drobeta Turnu Severin, prin proiectul implementat de ECOROM AMBALAJE), acest procent din totalul populației județului nu este în nici un caz suficient pentru atingerea țintelor. De asemenea, faptul că populația nu este obișnuită cu colectarea selectivă creează premisele unor dificultăți majore în implementarea proiectului. Capacitatea de sortare estimată este de t/an, iar din punct de vedere al colectării selective se vor compune din: hârtie/carton, metale feroase şi aluminiu, diferite tipuri de materiale plastice, sticlă. În ceea ce priveşte deşeurile de lemn se estimează o cantitate de t/an generată în principal de la unităńi industriale şi comerciale. Depozitarea finală Depozitul de deşeuri (Comuna Izvorul Bârzii, sat Halânga) va primii următoarele fracńii: reziduuri de la stańia de sortare reziduuri de la stańia de tratare mecano-biologică deşeuri biodegradabile netratate din zonele 1 şi 2 deşeuri stradale nămol deshidratat de la stańiile de epurare Capacitatea anuală estimată a depozitului este de aproximativ tone/an ( din care tone/an sunt deşeuri municipale, 8349 tone/an reprezintă deşeuri biodegradabile netratate din zonele 1 şi 2, 4934 tone/an deşeuri stradale şi restul de 4600 tone/an nămol deshidratat de la stańiile de epurare). In plus 7831 tone/an de produs similar compostului (PSC) poate fi utilizat ca material de acoperire zilnică depozitului de deşeuri. Următoarea figură prezintă în procente fiecare categorie de deşeuri (inclusiv PSC) care vor fi depozitate sau folosite ca material de acoperire.

21 Cod document: Revizia: 1 Pag. 22 Figura III Împărțirea tipurilor de deşeuri in procente

22 Cod document: Revizia: 1 Pag. 23 Tabelul III.1.7- prezintă cantitatea anuală estimată de deşeuri ce vor fi depozitate până in 2037 An Deşeuri municipale solide (tone/an) Deşeuri municipale solide netratate (tone/an) Deşeuri stradale (tone/an) Nămol (tone/an) Total (tone/an) Total (m 3 /an) Material de acoperire (m 3 /yr) Total final (m 3 /yr) Depuneri cumulative (m 3 ) ormular cod: FIL Act.0

23 Cod document: Revizia: 1 Pag. 24 An Deşeuri municipale solide (tone/an) Deşeuri municipale solide netratate (tone/an) Deşeuri stradale (tone/an) Nămol (tone/an) Total (tone/an) Total (m 3 /an) Material de acoperire (m 3 /yr) Total final (m 3 /yr) Depuneri cumulative (m 3 ) ormular cod: FIL Act.0

24 Cod document: Revizia: 1 Pag. 25 Justificarea privind atingerea țintelor din punct de vedere al cantităților de deșeuri biodegradabile ce vor fi depozitate este prezentata in tabelul următor Tabel III Îndeplinirea Ńintelor privind gestionarea deşeurilor An Deşeuri biodegradabile Cantitatea de deşeuri generată (t/an) Cantitate de deşeuri care necesita tratare (t/an) Cantitatea maxima de deşeuri care pot fi depozitate (t/an) Cantitatea care va fi depozitata în conformitate de opțiunea propusa de gestionare a fluxurilor de deșeuri(tmb simpla,, compostare individuala, stație de sortare) (t/an) TMB MalovăŃ Deşeu biodegradabil intrat: t/an Deşeu biodegradabil tratat: t/an Deşeu biodegradabil depozitat: t/an (doar din reziduurile de la sitarea deşeurilor înainte de intrarea la TMB) StaŃia sortare MalovăŃ Deşeu biodegradabil intrat: t/an Deşeu biodegradabil tratat: t/an Deşeu biodegradabil depozitat: t/an (doar din reziduuri) TMB MalovăŃ Deşeu biodegradabil intrat: t/an Deşeu biodegradabil tratat: t/an Deşeu biodegradabil depozitat: t/an (doar din reziduurile de la sitarea deşeurilor înainte de intrarea la TMB) StaŃia sortare MalovăŃ Deşeu biodegradabil intrat: t/an Deşeu biodegradabil tratat: t/an Deşeu biodegradabil depozitat: t/an (doar din reziduuri) Compostare individuală: Deşeu biodegradabil procesat: t/an Compostare individuală: Deşeu biodegradabil procesat: t/an

25 Cod document: Revizia: 1 Pag. 26 Deşeuri reciclate direct de operatori: Biodegradabile (hârtie) intrate: 436 t/an Deşeuri reciclate direct de operatori: Biodegradabile (hârtie) intrate: 486 t/an Deşeuri depozitate direct de la curăńenia stradală şi colectate în amestec (coşuri de gunoi stradale) Deşeuri depozitate direct de la curăńenia stradală şi colectate în amestec (coşuri de gunoi stradale) Deşeu biodegradabil intrat: t/an Deşeu biodegradabil depozitat: t/an Total generat: t/an Total tratat: t/an Total depozitat: t/an (5151 t/an t/an t/an=17949 t/an) Deşeu biodegradabil intrat: t/an Deşeu biodegradabil depozitat: t/an Total generat: t/an Total tratat: t/an Total depozitat: t/an (5151 t/an t/an t/an =17300 t/an) Notă: Produsul Similar Compostului este complet stabilizat după tratarea biologică şi se consideră că în cazul în care ajunge la depozit nu este biodegradabil Notă: Produsul Similar Compostului este complet stabilizat după tratarea biologică şi se consideră că în cazul în care ajunge la depozit nu este biodegradabil De menționat ca aceste cantităńi sunt calculate in directă corelare cu proiecția compoziției deșeurilor, pentru anii țintă menńionańi (2013 si 2016). Referitor la depozitarea directa a deșeurilor biodegradabile colectate din zonele 1 și 2, menționăm că acest lucru a fost semnalat și de către Consultant, încă din prima fază a proiectului, motiv pentru care am cerut îndrumări de la AM POS Mediu. Răspunsul primit a fost că acest proiect trebuie dimensionat și realizat strict pe criteriul îndeplinirii țintelor impuse de legislație, din motive mai ales de ordin financiar. De remarcat totuși faptul că se poate considera că, chiar prin simpla colectare selectivă, se realizează o tratare primară a deșeurilor, deci biodegradabilele colectate selectiv din zonele 1 și 2, pot fi considerate tratate la intrarea în depozit. Conform indicațiilor explicite primite de la AM POS, proiectarea întregului sistem trebuie să pornească de la cantitățile maxime permise la depozitare, dimensionarea instalațiilor și facilităților de tratare urmând a se face pe baza cantităților rezultate din diferența față de cantitățile efectiv generate în anii țintă. Menționăm faptul că proiectarea sistemului, în ansamblul lui s-a făcut considerând anul 2009 ca an de calcul, respectiv anul 2016 ca an de proiectare pentru dimensionarea instalațiilor. După cum se observa din tabelul de mai sus, pentru anul țintă 2013, cantitatea de biodegradabile care va fi efectiv depozitată este de t/n mai mică decât cea maxim

26 Cod document: Revizia: 1 Pag. 27 permisă care este de t/an. De asemenea pentru anul țintă 2016 avem t/an mai mică decât cea maxim permisă care este de tone/an. Închidere depozite neconforme Închiderea şi reabilitarea depozitelor neconforme din Vânju Mare, Baia de Aramă şi Strehaia fac obiectul acestui proiect. Aceste 3 depozite neconforme au o suprafańă totală de circa 2,3 ha. Închiderea se va face in-situ. CantităŃi de deşeuri estimate Se aşteaptă că generarea de deşeuri municipale să se modifice cu o creştere până în 2016 şi o descreştere după Aceasta se datorează faptului că generarea de deşeuri municipale în zonele urbane pe cap de locuitor are o creştere anuală de 0,8% în timp ce in zonele rurale se înregistrează o tendinńă de descreştere. Coeficientul de 0,8% este preluat din Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor, ca atare, în lipsa oricăror justificări ale elaboratorului acestui plan. În consecință, acest coeficient a fost preluat atât în PRGD-uri, cât și în PJGD-uri, ambele tipuri de documente fiind aprobate. În lipsa oricăror date statistice sau măsurate care să susțină sau să infirme corectitudinea acestui coeficient, în cadrul acestui proiect s-a considerat această valoare, pe baza cărora au fost calculate toate cantitățile de deșeuri. Cantitatea de deşeuri menajere produse în anul 2009 este estimată pe baza ratei de conectare la serviciile de salubritate (în zonele urbane şi rurale), şi Ńinând cont de următorii indicatori de producere: 0,95 kg / locuitor/ an în zonele urbane; 0,42 kg / locuitor/ an în zonele rurale. Se estimează o cantitate similară deşeurilor menajere provenind de la instituńiile comerciale şi de la industrii: 50% din deşeurile menajere în zonele urbane, în 2009 (în conformitate cu planul JudeŃean) şi în creştere cu +0,8% anual. 10% din deşeurile menajere în zonele rurale, în 2009 (în conformitate cu planul JudeŃean) şi în creştere cu +0,8% anual. Cantitatea deşeurilor de grădină şi din parcuri se presupune a fi: 5 kg / cap de locuitor / an în zonele urbane 2009 şi se presupune că va creşte cu +0,8% anual 0 în zonele rurale (în principal transformate în compost pentru uz propriu) Cantitatea de deşeuri de piańă se presupune a fi: 10 kg / cap de locuitor / an în zonele urbane în 2009 şi se presupune că va creşte cu

27 Cod document: Revizia: 1 Pag ,8% anual 0 în zonele rurale Cantitatea de deşeuri de la măturat strada se presupune a fi: 30 kg / cap de locuitor / an în zonele urbane în 2009 şi se presupune că va creşte cu +0,8% anual 5 kg / cap de locuitor / an în zonele rurale, şi se presupune să rămână stabilă (de asemenea, se consideră că aceste deşeuri vor fi colectate după 2014) Tabelul III.1.9 prezintă informańiile referitoare la cantitatea de deşeuri municipale care va fi gestionată la nivelul întregului judeń. Tabel III.1.9 Tipuri de deşeuri municipale generate An Deşeuri menajere Deşeuri din industrie, comerț si instituńii, colectate separat Deşeuri din parcuri şi grădini Deşeuri din pieńe Deşeuri stradale Deşeuri necontrolate Total deşeuri municipale Deşeuri generate în zonele urbane (t/an) Deşeuri generate în zone rurale (t/an) ,794 22,

28 Cod document: Revizia: 1 Pag , , Deşeuri totale generate (t/an) Index deşeuri (kg / capita / year) CompoziŃia deşeuri (%) Cantitate Urban Rural JudeŃ Urban Rural JudeŃ Urban Rural JudeŃ Hărtie şi carton 14,0% 8,5% 12,7% 5,5% 9,5% 14,0% 21,0% 7,0% 20,1% Sticlă 5,5% 4,0% 5,1% 6,5% 5,0% 6,1% 7,0% 5,0% 6,5% Metal 6,5% Plastic 8,5% Lemn 3,0% 3,0% 9,0% 4,0% 5,7% 7,0% 4,0% 6,2% 8,5% 5,5% 7,8% 8,6% 9,0% 10,0% 9,3% 13,0% 15,0% 13,5% 3,2% 3,0% 4,0% 3,3% 3,0% 4,0% 3,2%

29 Cod document: Revizia: 1 Pag. 30 Biodegradabile 54,0% 64,0% 56,4% 50,5% 58,0% 52,4% 41,5% 43,5% 42,0% Alte 8,5% 7,5% 8,3% 8,5% 9,5% 8,8% 6,0% 10,0% 6,9% Analizând datele din tabelul III.1.9 se observă că, o creştere a cantităńii de deşeuri municipale în perioada şi o descreştere în perioada Aceasta se datorează faptului că rata de generare este în continuă creştere anuală de 0,8%, în timp ce populańia rurală înregistrează o tendinńă de descreştere. Obiectivele sistemului integrat de gestionare a deşeurilor şi Ńintele sunt prezentate în tabelul următor şi sunt preluate din Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor aprobat de Consiliul JudeŃean prin decizia nr. 27/ Tabel III Țintele pentru anii viitori la nivel de judeń Cantitatea totală de deşeuri municipale generate (tone) Cantitatea totală de deşeuri biodegradabile (t) Cantitatea minima de deşeuri biodegradabile ce urmează a fi tratată (t) Cantitatea maxima de deşeuri biodegradabile ce urmează a fi depozitată (t) Recuperarea deşeurilor de ambalaje (t) Reciclarea deşeurilor de ambalaje (t) Hârtie / carton / reciclat(t) Plastic reciclată (t) Sticlă reciclată (t) Metale (t) Lemn (t) 454 Aceste Ńinte sunt diferite față de cele prevăzute în PJGD, dar, după cum se observă, diferențele sunt foarte mici. Aceste diferențe apar datorită faptului că cuantificarea Ńintelor din tabelul de mai sus, s-au realizat pentru cantităńi estimate de deşeuri, și cuantificarea Ńintelor din PJGD este efectuată pentru deșeuri generate în 1995.

30 Cod document: Revizia: 1 Pag. 31 III.2. Justificarea necesităńii proiectului Necesitatea realizării acestui proiect, ca de altfel şi a celorlalte de acelaşi tip, se constituie ca o acńiune asupra unor importante surse de poluare a mediului cu deşeuri de diverse provenienńe, întreprinsă în vederea obńinerii finanńării din fonduri structurale europene prin care se demarează etapele pe termen mediu şi lung prevăzute de Strategia NaŃională şi Planul NaŃional de Gestiune a Deşeurilor. În vederea parcurgerii etapelor pe termen mediu şi lung a gestionării deșeurilor din județul Mehedinți au fost stabilite obiective care să corespundă prevederilor Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia şi a Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor. Obiectivele s-au stabilit pornind de la situańia actuală din judeń şi respectând prevederile legislative europene şi naționale. Prin proiect se urmăreşte dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor în judeńul MehedinŃi, care să reducă impacturile asupra mediului, prin îmbunătăńirea serviciilor actuale de gestionare a deşeurilor şi închiderea depozitelor existente, neconforme, în conformitate cu reglementările UE în vigoare şi în temeiul Axei Prioritare 2 POS Mediu. Obiectivele şi Ńintele privind gestionarea deşeurilor în judeńul MehedinŃi au fost stabilite pe baza prevederilor Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 4 Sud Vest Oltenia şi a Planului JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor, pe baza prevederilor legislative europene şi nańionale şi Ńinând seama de situańia actuală din judeń. Chiar dacă o parte dintre aceste obiective sunt valabile pentru anii precedenți (2009,201,2011) consideram utilă menționarea lor, în contextul necesității de revizuire ulterioară a PJGD, chiar și numai prin prisma faptului că aceste obiective nu s-au putut atinge. Din punct de vedere al prevenirii generării deșeurilor, prin implementarea compostării individuale, populația va fi conștientizată asupra efectelor benefice și al economiilor financiare pe care le poate realiza orice gospodărie din mediul rural prin valorificarea deșeurilor biodegradabile ce pot fi utilizate în agricultură, sub forma compostului obținut individual. Succesul acestei campanii depinde de modul în care vor fi organizate aceste campanii de conștientizare, lucru care este în sarcina CJ MH. Menționăm că aceste obiective sunt preluate din PJGD MH, document care este deja aprobat de ARPM Craiova. Obiectivele sunt clasificate în două categorii: obiective generale şi obiective tehnice. Obiectivele generale ( ) se referă la: aspectele instituńionale şi organizatorice necesare implementării sistemului integrat de gestionare a deşeurilor, finanńarea sistemului de gestionare a deşeurilor, informarea şi conştientizarea publicului, precum şi îmbunătăńirea sistemului de colectare, prelucrare şi validare a datelor privind gestionarea deşeurilor.

31 Cod document: Revizia: 1 Pag. 32 Principalele obiective tehnice sunt: prevenirea generării deşeurilor promovarea compostării individuale în mediul rural; campanii de informare şi conştientizare privind metodele de prevenire a generării deşeurilor municipale; colectarea şi transportul deşeurilor modernizarea şi extinderea sistemelor actuale de colectare şi transport, astfel încât să se asigurare un grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100 % în mediul urban şi în mediul rural în anul 2012; realizarea de stańii de transfer în perioada ; colectarea separată colectarea separată a deşeurilor reciclabile, astfel încât să se asigure atingerea Ńintelor legislative de reciclare/valorificare prevăzute pentru deşeurile de ambalaje în perioada ; colectarea separată a DEEE astfel încât să se asigure atingerea Ńintei legislative; implementarea de scheme de colectare separată începând cu anul 2012 pentru deşeurile biodegradabile municipale, deşeurile voluminoase, deşeurile periculoase municipale şi deşeurile din construcńii şi demolări; promovarea valorificării deşeurilor realizarea stańiei de sortare pentru deşeurile reciclabile colectate separat şi asigurarea reciclării întregii cantităńi de deşeuri sortate şi realizarea de stańii de transfer; tratarea deşeurilor asigurarea de capacităńi de tratare a deşeurilor biodegradabile, astfel încât să se asigure atingerea Ńintelor de reducere a cantităńii depozitate; tratarea nămolului rezultat de la stańiile de epurare orăşeneşti în vederea valorificării sau eliminării; eliminarea deşeurilor închiderea depozitelor neconforme, conform actelor de reglementare (cele care au sistat deja depozitarea, respectiv Baia de Arama, Vânju Mare şi din iulie 2010 Strehaia). În cadrul proiectului s-a analizat situańia existentă în judeń în domeniul deşeurilor, precum şi prognoza generării acestora în perioada (perioadă analizată prin proiect). Această prognoză se bazează prognoza populańiei, care arată o tendinńă de descreştere demografică. Tabelul III Prognoza generării deşeurilor în judeńul MehedinŃi, (în t) Total urban Total rural Total judeń

32 Cod document: Revizia: 1 Pag. 33 In anul 2013, cantitatea de deşeuri generate în judeńul MehedinŃi este estimată la aproximativ tone/an din care tone/an (aproximativ 76%) este generată în zonele urbane şi tone/an este generate în zonele rurale. Pentru anul 2016, cantitatea totală de deşeuri generate în judeńul MehedinŃi este estimată la tone/an din care tone/an (aproximativ 76%) sunt generate în zonele urbane şi tone/an generate în zonele rurale. S-a luat în considerare o creştere anuală pe cap de locuitor de 0,8%, conform Planului NaŃional de Gestionare Deşeuri şi a planurilor regionale de gestionare deşeuri. Rata de creştere se aplică pentru toate tipurile de deşeuri municipale, precum şi pentru perioada de după Coeficientul de 0,8% este preluat din Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor, ca atare, în lipsa oricăror justificări ale elaboratorului acestui plan. În consecință, acest coeficient a fost preluat atât în PRGD-uri, cât și în PJGD-uri, ambele tipuri de documente fiind aprobate. În lipsa oricăror date statistice sau măsurate care să susțină sau să infirme corectitudinea acestui coeficient, în cadrul acestui proiect s-a considerat această valoare, pe baza cărora au fost calculate toate cantitățile de deșeuri. Pentru a respecta obiectivele mai sus menńionate, proiectul are în vedere implementarea tuturor etapelor din sistemul integrat de gestionare integrată a deşeurilor solide, pornind de la generarea deşeurilor, colectarea acestora şi până la eliminarea lor. III.3. Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafańă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar Plan de încadrare stańie de transfer Orşova Plan de situańie stańie de transfer Orşova Plan de încadrare stańie de transfer şi depozit neconform Baia de Aramă Plan de situańie stańia de transfer Baia de Aramă Plan de situańie depozit neconform Baia de Aramă Plan de încadrare stańie de transfer şi depozit neconform Vânju Mare Plan de situańie stańie de transfer Vânju Mare Plan de situańie depozit neconform Vânju Mare Plan de încadrare stańie de transfer şi depozit neconform Strehaia Plan de situańie stańia de transfer Strehaia Plan de situańie depozit neconform Strehaia Plan de situańie TMB MalovăŃ şi Plan de incadrare TMB MalovăŃ

33 Cod document: Revizia: 1 Pag. 34 III.4 Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcńie etc.) Cele cinci zone de management prezentate anterior menńionează obiectivele noi care vor fi realizate pentru diversele faze de procesare a deşeurilor după colectare StaŃii de transfer (Orşova, Baia de Aramă, Strehaia şi Vânju Mare) Fiecare stańie de transfer va fi compusă din: poartă de acces cântar (pod basculă) cântărire clădirea de intrare descărcare nivel superior drum acces (rampă) înspre nivelul superior descărcare nivel inferior drum acces către nivel inferior buncăre de descărcare containere cu auto-presare tractoare Drumurile de acces se vor realiza în interiorul teritoriului stańiilor facilitând desfăşurarea tuturor manevrelor vehiculelor de colectare a deşeurilor precum şi a camioanelor de transport. StaŃie de sortare realizată in cadrul TMB Sistemul de colectare al deşeurilor creează posibilitatea reciclării unei anumite părńi. Atunci când colectarea se face cu ajutorul a trei sau patru recipienńi /pubele, materialele reciclabile vor fi colectate separat de restul de deşeuri solide municipale. O astfel de stańie de sortare va fi realizată în instalańia centrală de gestionare a deşeurilor la MalovăŃ lângă Drobeta Turnu Severin. InstalaŃie de tratare mecano-biologică (TMB) Principalele componente ale unei instalańii TMB cu descompunere aerobă simplă a deşeurilor vor fi: zona de recepńie a deşeurilor (acoperită de un şopron metalic semi-închis); clădire pentru pretratare; zonă de compostare;

34 Cod document: Revizia: 1 Pag. 35 zonă de maturare/zonă de rafinare (acoperită de un şopron metalic); clădire administrativă. Tabel III Principalele caracteristici stańia TMB MalovăŃ Parametru Capacitate TMB Capacitate (t/an) SuprafaŃa (ha) 2,5 Produs secundar (t/an) Compost: Cantitatea de deşeuri reziduale (t/an) Închidere depozite neconforme Închiderea şi reabilitarea depozitelor neconforme din Vânju Mare, Baia de Aramă şi Strehaia fac obiectul acestui proiect. Aceste 3 depozite neconforme au o suprafańă totală de circa 2,3 ha. Închiderea se va face in-situ. III. 4.1 Profilul şi capacităńile de producție Tabel III CapacitaŃile stańiilor Parametru Capacitate StaŃiile de transfer Capacitate Orşova (t/an) 8245 Capacitate Baia de Aramă (t/an) 5143 Capacitate Strehaia (t/an) Capacitate Vânju Mare(t/an) StaŃia de sortare MalovăŃ(propusă) Capacitate (t/an) Stația TMB/ compostare MalovăŃ (propusă) Capacitate (t/an) 54843

35 Cod document: Revizia: 1 Pag. 36 III.4.2 Descrierea instalației şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament La nivelul judeńului MehedinŃi colectarea deşeurilor nu se face separat, pe tipuri de deşeu, decât în zona municipiului Drobeta Turnu Severin. JudeŃul nu deńine stańii de sortare, transfer, sau tratare mecano-biologică şi deci nu există posibilitatea descrierii unor instalańii sau fluxuri tehnologice pe amplasamente existente. III.4.3 Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus in funcție de specificul investiției, produse si subproduse obținute, mărimea, capacitatea StaŃii de transfer În cadrul proiectului se vor realiza 4 stańii de transfer a deşeurilor, la Baia de Aramă, Strehaia, Vânju Mare şi Orşova. StaŃiile de transfer sunt cu descărcare directă a deşeurilor, în prescontainere mobile. Fiecare stańie de transfer are în componenńă următoarele obiecte: - poartă de acces; - cântar pod-basculă; - cabină pentru supravegherea accesului şi operator de cântărire; - drum de acces la rampa de descărcare; - rampa de descărcare; - buncăre de descărcare; - drumuri şi platforme de circulańie pentru autovehiculele de transport deşeuri; - prescontainere pentru deşeuri; SuprafeŃele estimate pentru fiecare stiańie de transfer în parte sunt: Orsova : ~3.550 m 2 Baia de Arama : ~5.375 m 2 Strehaia : ~8.040 m 2 Vanju Mare : ~5.630 m 2

36 Cod document: Revizia: 1 Pag. 37 Tabelul următor descrie distanńele de la stańiile de transfer la facilităńile de tratare sau depozitare Tabel III Parametrii stańiilor de transfer Orșova Baia Arama de Strehaia Vânju Mare Distanțe de la locațiile stațiilor de transfer la facilitățile de tratare sau depozitare Ruta parcursă (dus întors) km Toate stańiile de transfer au incorporate separat sistemul de transfer pentru fluxurile umede şi uscate. Tabelul III prezintă parametrii de proiectare pentru fiecare stańie de transfer: Tabel nr. III Parametrii stańiilor de transfer Orsova Baia Arama de Strehaia Vanju Mare Anul de proiectare CapacităŃile [t/an] Deşeuri umede [t/an] Numărul de containere necesare Deşeuri uscate [t/an] Numărul de containere necesare Ruta parcursă (dus întors) km Numărul de camioane necesare pentru deşeuri uscate şi umede

37 Cod document: Revizia: 1 Pag. 38 III StaŃia de transfer Orşova Proiectarea stației de transfer este legată de cantitatea estimată de deșeuri care intră în stație, în directă corelație cu populația deservită și sistemul de colectare. Cantitatea aproximativă de deşeuri în amestec, preconizate a fi primite pentru anul 2016 în stația de transfer Orșova este de t/an. Sistemul de colectare este cu 4 recipienti /pubele şi anume: hârtie /carton, sticlă. Plastic/metal şi deşeuri biodegradabile StaŃia de transfer va fi compusă din: împrejmuire şi poartă de acces; cântar (pod basculă); container pentru operatorul de cântărire și pentru personalul de pază; rampă de descărcare a autogunoierelor; buncăre de descărcare; containere cu auto-presare (presscontainere); Autospeciale cu cârlig. Calculele de dimensionare au fost făcute pe baza capacităńilor de primire. Parametrii de proiectare folosińi pentru realizarea calculelor de dimensionare sunt: Tabel nr III Parametrii de proiectare pentru stańia de transfer Orşova Zile de operare pe an 312 zile Volumul specific în presscontainer 0,65 tone/m 3 Volumul efectiv al presscontainerului 24 m 3 Viteza medie de deplasare a autogunoierelor Intervale de timp pentru fiecare autogunoieră (încărcare, descărcare, manevrare, transport) 35 km/h 40 minute Ruta parcursă Orşova (dus întors) km Schimburi pe zi 2 80 km

38 Cod document: Revizia: 1 Pag. 39 StaŃia de transfer va încorpora sisteme de transfer separate pentru fluxurile umede şi cele uscate, în sensul că fiecare flux de deșeu (pe fiecare sort în parte) va fi descărcat și transferat separat, fără amestecarea cu celelalte sorturi. Descriere tehnică Stația de transfer Orșova este cu descărcare directă în presscontainere mobile. Deşeurile sunt descărcate direct în presscontainere care vor fi folosite atât la compactarea deșeurilor cât și pentru transportul acestora la stația de sortare sau la depozitul ecologic existent (Izvorul Bârzii), funcție de tipul de deșeu conținut. Apoi, un alt presscontainer gol va fi plasat sub pâlnia de descărcare şi apoi autogunoierele pot începe descărcarea deşeurilor colectate. III StaŃia de transfer Baia de Aramă Proiectarea stației de transfer este legată de cantitatea estimată de deșeuri care intră în stație, în directă corelație cu populația deservită și sistemul de colectare. Cantitatea aproximativă de deşeuri în amestec, preconizate a fi primite pentru anul 2016 în stația de transfer Baia de Aramă este de cca t/an; Sistemul de colectare este cu 4 recipienti/pubele şi anume: hârtie /carton, sticlă. Plastic/metal şi deşeuri biodegradabile StaŃia de transfer va fi compusă din: împrejmuire şi poartă de acces; cântar (pod basculă); container pentru operatorul de cântărire și pentru personalul de pază; rampă de descărcare a autogunoierelor; buncăre de descărcare; containere cu auto-presare (presscontainere); Autospeciale cu cârlig. Calculele de dimensionare au fost făcute pe baza capacităńilor de primire. Parametrii de proiectare folosińi pentru realizarea calculelor de dimensionare sunt prezentańi în tabelul următor:

39 Cod document: Revizia: 1 Pag. 40 Tabel nr. III Parametrii de proiectare pentru stańia de transfer Baia de Aramă Zile de operare pe an 312 zile Volumul specific în presscontainer 0,65 tone/m 3 Volumul efectiv al presscontainerului 24 m 3 Viteza medie de deplasare a autogunoierelor Intervale de timp pentru fiecare autogunoieră (încărcare, descărcare, manevrare, transport) Ruta parcursă Baia de Aramă (dus întors) km 35 km/h 40 minute 120 km Schimburi pe zi 2 StaŃia de transfer va încorpora sisteme de transfer separate pentru fluxurile umede şi cele uscate, în sensul că fiecare flux de deșeu (pe fiecare sort în parte) va fi descărcat și transferat separat, fără amestecarea cu celelalte sorturi. Descriere tehnică Stația de transfer Baia de Aramă este cu descărcare directă în presscontainere mobile. Deşeurile sunt descărcate direct în presscontainere care vor fi folosite atât la compactarea deșeurilor cât și pentru transportul acestora la stația de sortare sau la depozitul ecologic existent (Izvorul Bârzii), funcție de tipul de deșeu conținut. Apoi, un alt presscontainer gol va fi plasat sub pâlnia de descărcare şi apoi autogunoierele pot începe descărcarea deşeurilor colectate. III StaŃia de transfer Strehaia Proiectarea stației de transfer este legată de cantitatea estimată de deșeuri care intră în stație, în directă corelație cu populația deservită și sistemul de colectare. Cantitatea aproximativă de deşeuri în amestec, preconizate a fi primite pentru anul 2016 în stația de transfer Strehaia este de cca t/an; Sistemul de colectare este cu 4 recipienti/pubele şi anume: hârtie /carton, sticlă. Plastic/metal şi deşeuri biodegradabile StaŃia de transfer va fi compusă din: împrejmuire şi poartă de acces; cântar (pod basculă);

40 Cod document: Revizia: 1 Pag. 41 container pentru operatorul de cântărire și pentru personalul de pază; rampă de descărcare a autogunoierelor; buncăre de descărcare; containere cu auto-presare (presscontainere); Autospeciale cu cârlig. Calculele de dimensionare au fost făcute pe baza capacităńilor de primire. Parametrii de proiectare folosińi pentru realizarea calculelor de dimensionare sunt prezentańi în tabelul următor: Tabel nr. III Parametrii de proiectare pentru stańia de transfer Strehaia Zile de operare pe an 312 zile Volumul specific în presscontainer 0,65 tone/m 3 Volumul efectiv al presscontainerului 24 m 3 Viteza medie de deplasare a autogunoierelor Intervale de timp pentru fiecare autogunoieră (încărcare, descărcare, manevrare, transport) Ruta parcursă Strehaia (dus întors) km 35 km/h 40 minute 100 km Schimburi pe zi 2 StaŃia de transfer va încorpora sisteme de transfer separate pentru fluxurile umede şi cele uscate, în sensul că fiecare flux de deșeu (pe fiecare sort în parte) va fi descărcat și transferat separat, fără amestecarea cu celelalte sorturi. Descriere tehnică Stația de transfer Strehaia este cu descărcare directă în presscontainere mobile. Deşeurile sunt descărcate direct în presscontainere care vor fi folosite atât la compactarea deșeurilor cât și pentru transportul acestora la stația de sortare sau la depozitul ecologic existent (Izvorul Bârzii), funcție de tipul de deșeu conținut. Apoi, un alt presscontainer gol va fi plasat sub pâlnia de descărcare şi apoi autogunoierele pot începe descărcarea deşeurilor colectate.

41 Cod document: Revizia: 1 Pag. 42 III StaŃia de transfer Vânju Mare Proiectarea stației de transfer este legată de cantitatea estimată de deșeuri care intră în stație, în directă corelație cu populația deservită și sistemul de colectare. Cantitatea aproximativă de deşeuri în amestec, preconizate a fi primite pentru anul 2016 în stația de transfer Vânju Mare este de cca t/an; Sistemul de colectare este cu 4 recipienti/pubele şi anume: hârtie /carton, sticlă. Plastic/metal şi deşeuri biodegradabile StaŃia de transfer va fi compusă din: împrejmuire şi poartă de acces; cântar (pod basculă); container pentru operatorul de cântărire și pentru personalul de pază; rampă de descărcare a autogunoierelor; buncăre de descărcare; containere cu auto-presare (presscontainere); Autospeciale cu cârlig. Calculele de dimensionare au fost făcute pe baza capacităńilor de primire. Parametrii de proiectare folosińi pentru realizarea calculelor de dimensionare sunt: Tabel nr. III Parametrii de proiectare pentru stańia de transfer Vânju Mare Zile de operare pe an 312 zile Volumul specific în presscontainer 0,65 tone/m 3 Volumul efectiv al presscontainerului 24 m 3 Viteza medie de deplasare a autogunoierelor Intervale de timp pentru fiecare autogunoieră (încărcare, descărcare, manevrare, transport) Ruta parcursă Vânju Mare (dus întors) km 35 km/h 40 minute 90 km Schimburi pe zi 2

42 Cod document: Revizia: 1 Pag. 43 StaŃia de transfer va încorpora sisteme de transfer separate pentru fluxurile umede şi cele uscate, în sensul că fiecare flux de deșeu (pe fiecare sort în parte) va fi descărcat și transferat separat, fără amestecarea cu celelalte sorturi. Descriere tehnică Stația de transfer Vânju Mare este cu descărcare directă în presscontainere mobile. Deşeurile sunt descărcate direct în presscontainere care vor fi folosite atât la compactarea deșeurilor cât și pentru transportul acestora la stația de sortare sau la depozitul ecologic existent (Izvorul Bârzii), funcție de tipul de deșeu conținut. Apoi, un alt presscontainer gol va fi plasat sub pâlnia de descărcare şi apoi autogunoierele pot începe descărcarea deşeurilor colectate. III StaŃia de sortare deşeuri reciclabile şi tratare mecano-biologică a deşeurilor biodegradabile MalovăŃ Prin prezentul proiect se prevede realizarea acestui obiectiv în baza unui contract de proiectare și execuție lucrări (YELLOW FIDIC). Din punct de vedere al proiectării, la adjudecarea licitației de către ofertantul câștigător, acesta poate propune alte soluții tehnice, mai avantajoase din punct de vedere economic. În consecință, soluțiile tehnice propuse la această fază (Studiu de Fezabilitate) sunt doar indicative, urmând ca proiectantul de la faza ulterioară să detalieze soluțiile efective ce vor fi realizate. III StaŃia de sortare MalovăŃ StaŃia de sortare va fi construită în facilitatea centrală de management a deşeurilor din zona MalovăŃ, lângă stańia TMB. Facilitatea de reciclare a materialelor va fi construită independent. Ea va încorpora anexe precum poarta, podul cântar, gard, drum intern, iluminare exterioară, dispozitive de stingere a incendiilor etc. Dimensionarea stației de sortare şi a capacităńilor necesare de sortare manuală au fost stabilite avându-se în vedere normele de sortare manuală. Numărul total al personalului de sortare manuală este de 25 (excluzând muncitori suplimentari ce acoperă perioadele de concedii de odihnă sau concediile medicale), în vreme ce numărul maxim de posturi disponibile este de 48.

43 Cod document: Revizia: 1 Pag. 44 Materialele sortate manual sunt depozitate temporar sub platforma de sortare, înainte de unitatea de balotare. La această fază a proiectului calculele de proiectare au fost realizate pentru a verifica faptul că este asigurată capacitatea zonei de depozitare pentru fiecare flux de material separat acoperă necesarul operańional zilnic. Fiecare compartiment de depozitare are un volum de depozitare cu o capacitate de 40 m 3. FracŃiile de sticlă, metale neferoase şi reziduurile vor fi colectate în containere cu o capacitate de 24 m 3. Stația de sortare se va afla în interiorul facilităńii centrale de management a deşeurilor din localitatea MalovăŃ. Stația de sortare va fi realizată ca o clădire metalică cu podea de beton. Stația de sortare a fost proiectată cu o capacitate totală de t/an, operabilă 312 zile pe an într-o tură de 6 ore, astfel 106 t/zi sau aproximativ 8,86 t/h. Capacitatea stańiei de sortare este de tone/an, cantitate estimată pentru anul țintă 2016 (anul de proiectare). Din această cantitate cca t/an reprezintă deșeuri reciclabile recuperate ce vor fi valorificate, în timp ce cantitatea de cca t/an reprezintă reziduuri ce vor fi eliminate prin depozitare la depozitul,ecologic conform de la Izvoru Bârzii. Țintele privind reciclarea/recuperarea materialelor reciclabile se referă la deșeurile de ambalaje. Conform estimărilor Consultantului, cantitatea de deșeuri de ambalaje generată în 2016 va fi de t/an. Considerând colectarea selectivă a deșeurilor de la populație, respectiv compoziția estimată a acestora, la un grad estimat de 30% ca fiind reciclabile recuperabile, de la populație poate intra la sortare cantitatea de cca t/an. Cumulând cele două valori, rezultă cantitatea pentru care va fi dimensionată stația de sortare, adică = tone/an. Conform calculelor pentru perioada , cantitatea de reciclabile va crește cu doar cca. 1,5%, după 5 ani, pe fondul scăderii populației, chiar dacă ponderea deșeurilor reciclabile în totalul deșeurilor municipale va crește. Considerăm că această creștere poate fi acoperită cu ușurință de stația de sortare, prin introducerea unor posturi suplimentare de sortare manuală. StaŃia de sortare prezintă următoarele caracteristici: preluarea deșeului colectat selectiv pentru reciclare; selectarea deșeurilor neadecvate de tip grosier înainte de prelucrarea de sortare; sortarea deșeului reciclabil pe categorii si calităńi de materii si materiale; colectarea refuzului de sortare; prelucrarea pentru transport a fracțiilor selectate si a refuzurilor; stocarea temporara a fracțiilor selectate si a refuzurilor. Reciclarea deşeurilor este conectată/dependentă direct de sistemul de colectare. FacilităŃile de valorificare al materialelor reciclabile sunt în legătură cu sistemul de colectare cu pubele multiple.

44 Cod document: Revizia: 1 Pag. 45 Materialele reciclabile vor fi colectate separat de restul deşeurilor municipale solide. În acest mod se va obńine un nivel adecvat de selectare a deşeurilor. Sortarea mecanică a deşeurilor are ca scop: separarea reciclabilelor de fragmentul uscat de deşeu, colectat separat; prepararea fluxului de deşeuri pentru tratare ulterioară (termică, fizică, chimică sau biologică) în cazul unei colectări mixte de deşeuri; rafinarea producńiei finale; îndepărtarea constituenńilor problematici din fluxul de deşeuri. Conform necesităńilor pieńei, următoarele fracńiuni de materiale vor fi sortate prin procesarea în stańie: Hârtie carton; hârtie imprimată; alte tipuri de hârtie. Mase plastice folii (polietilenă de densitate joasă); polietilenă cu densitate mare; PVC; alte tipuri de plastic. Sticlă albă; brună (sticlă de diverse culori). Metale feroase; neferoase. Materiale nereciclabile

45 Cod document: Revizia: 1 Pag. 46 Clădirea centrului de sortare va furniza spańiu corespunzător pentru: depozitarea temporară a materialelor intrate, depozitarea materialelor sortate, deplasarea şi manevrarea vehiculelor operańionale precum şi a camioanelor ce intră. Clădirea va ocupa aproximativ m 2 sortare manuală. pentru echipament, recepńie, depozitare, zonă de Zona principală a centrului de sortare cuprinde clădirea centrului de sortare în care se află: hala de recepńie, sectorul de sortare, unitatea de balotare. Zona de depozitare primeşte materialele de reciclat, apoi după ce au fost cântărite, camioanele vor intra în clădirea centrului de sortare prin uşi de acces, acńionate electric. Fiecare uşă se va deschide / închide automat atunci când un camion se apropie/depărtează de ea. Camioanele vor descărca materialele în hala de recepńie şi apoi vor părăsi centrul. Un încărcător frontal va pune materialele într-un coş. Pentru a evita necesitatea folosirii unei maşini de deschis saci, este recomandată informarea cetăńenilor că aceştia trebuie să-şi golească deşeurile din ambalaje în containerul dedicat în loc să le ambaleze în saci. O bandă rulantă înclinată, cu lanń, va transporta materialele pe o platformă superioară la 3 sau 4 metri deasupra podelei clădirii, unde se află linia de sortare manuală. Sortarea materialelor se va efectua pe o bandă rulantă ce se deplasează încet prin fańa personalului ce efectuează sortarea manuală. Zona de sub platforma de sortare va fi zona de depozitare temporară a materialelor sortate. Un număr de 12 secńii de separare au fost luate în considerare. Fiecare secńie va avea două găuri în nivelul superior pentru primirea materialelor. Fiecare gaură poate fi deservită de maxim 2 lucrători. Astfel, fiecare secńie poate fi ocupată de până la 4 sortatori manuali. Personalul fiecărei secńii va fi responsabil cu colectarea unui anumit tip de material şi aruncarea acestuia în gaură către zona de depozitare temporară (siloz) de la nivelul inferior. La capătul benzii de sortare, materialul va trece printr-o unitate de separare magnetică pentru a colecta metalele feroase. Materialele nereciclabile vor fi colectate în containere ce vor fi transportate la depozitul ecologic de la Izvoru Bârzii pentru eliminare. Sortarea manuală se va realiza într-un spańiu închis ce permite un flux continuu de aer curat şi evacuarea aerului poluat, a cărei temperatură poate fi ajustată pentru a contribui la siguranńa şi sănătatea ocupańională a angajańilor. Silozurile vor fi separate de ziduri metalice. Imediat ce un siloz se umple, un motostivuitor electric sau un încărcător frontal va transfera materialul pe o bandă rulantă cu lanń ce duce către unitatea de balotare. Unitatea de balotare va presa materialele sortate (plastice, hârtie, metale), formând astfel baloți, ce vor fi depozitate în zona de depozitare (aprox. 300 m2) din cadrul clădirii stației de sortare.

46 Cod document: Revizia: 1 Pag. 47 Stația de sortare va fi dotată cu căi de acces, instalańii anexe de apă, canalizare şi pentru stingerea incendiilor, de alimentare cu energie electrică şi automatizare. La procesarea deşeurilor din ambalaje colectate separat nu vor exista probleme importante de miros şi emisii de praf. Praful poate apărea în timpul încărcării şi descărcării de materiale din vehiculele de transport şi în locurile unde materialele cad de pe o bandă rulantă pe alta, sau în zonele de depozitare (silozuri sau containere). Clădirea principală va fi sub-presurizată pentru a evita emisiile prin căile de acces ale clădirii. Aerul poluat va fi absorbit de un ventilator şi eliberat printr-un filtru unde se va colecta praful. Un ventilator va furniza aer curat pentru a ameliora condińiile de lucru în cabina de sortare manuală. Sistemul de furnizare a aerului curat şi sistemul de colectare a aerului poluat vor înlocui de cel puńin 4 ori pe oră, aerul din cabina de sortare manuală. Nu se aşteaptă ca centrul de sortare să producă levigat datorită faptului că deşeurile primite sunt deşeuri uscate de ambalaje (toate tipurile de hârtie, metale feroase şi neferoase, materiale plastice şi sticlă). Principalele deşeuri care sunt procesate de către noul centru de sortare, şi cărora li s-au ataşat codurile din H.G. 856/2002, fără a detalia categoriile de deşeuri cu diversele variante în care pot fi întâlnite (carton, diverse tipuri de hârtie, diverse tipuri de materiale plastice, materiale feroase/neferoase), sunt prezentate mai jos: Tabel nr III Deşeuri din zona de sortare Material Cod deşeu hârtie şi carton Plastic Metal Sticlă Alte deşeuri nebiodegradabile Alte fracńii nespecificate ambalaje de hârtie şi carton ambalaje de materiale plastice ambalaje de lemn ambalaje metalice ambalaje de sticlă

47 Cod document: Revizia: 1 Pag. 48 În urma sortării deșeurilor reciclabile rezultă o cantitate de cca t/an de reziduuri ce vor fi eliminate prin depozitarea finală la depozitul ecologic conform de la Izvoru Bârzii. Parametrii de intrare/ieșire de la stația de sortare sunt prezentați în tabelul următor: Tabel nr. III Deşeuri din zona de sortare Parametrii Capacitate (t/an) Capacitate la intrare Hârtie/carton: Materiale reciclabile recuperate Sticlă Metale: Reziduuri ce vor fi trimise la depozitare finală Plastic: Productivitatea stańiei de sortare Procesatorii materialelor reciclabile stabilesc o limită a nivelului acceptabil de contaminare pentru reciclabilele pe care le pot procesa. Standardele şi nivelurile de contaminare acceptabile trebuie agreate în cooperare cu procesatorii locali, care în general implică stabilirea de limite de greutate pentru contaminanńii permişi pe tona de material recepńionat. FracŃiile care vor fi separate sunt 12 în total, după cum urmează: hârtie: carton, hârtie tipărită, hârtie în amestec (3 fracńii); plastic: folii, PEHD, PET, PVC şi alte categorii de plastic (5 fracńii); sticlă: maro, albă (2 fracńii); metale: feroase, neferoase (2 fracńii). Trebuie subliniat că sistemul prezentat în continuare este proiectat flexibil şi poate fi rearanjat pe parcursul operării în conformitate cu cerinńele pieńei. Capacitate de sortare manuală Pe baza capacităńilor de primire şi a parametrilor de proiectare prezentańi anterior, s-a făcut dimensionarea stańiei de sortare şi s-au determinat capacităńile necesare pentru sortarea manuală, acestea fiind prezentate în tabelul de mai jos:

48 Cod document: Revizia: 1 Pag. 49 CerinŃe pentru sortare manuală CerinŃele pentru sortarea manuală sunt prezentate în tabelul următor: Tabel nr. III Sortare manuală Intrare Sortare manuală pe linie % w/w tn/year kg/h kg/h/person persoane Persoane (nr rotunjit) 1. Hârtie/carton 25,61% Carton 2,56% , Hârtie tipărită 8,97% , Resturi de hârtie 14,09% , Plastic 16,09% PET (PIC 1) 2,41% , HDPE (PIC 2) 2,41% , PVC (PIC 3) 1,61% , LDPE (PIC 4) 6,44% , Resturi plastic 3,22% , Metale 11,22% feroase 8,42% neferoase 2,81% , Sticlă 12,27% Albă 4,30% , Colorată 7,98% , Ne reciclabile 34,80% TOTAL 100,00% Pe baza calculelor de mai sus vor fi necesare următoarele secńii e sortare manuală: carton: un sector cu 1 muncitor, total 4 pozińii de sortare manuală; hârtie tipărită:un sector cu 2 muncitori, total 4 pozińii de sortare manuală; resturi hârtie: un sector cu 4 muncitori, total 4 pozińii de sortare manuală; PET: un sector cu 2 muncitori, total 4 pozińii de sortare manuală;

49 Cod document: Revizia: 1 Pag. 50 PEHD: un sector cu 2 muncitori, total 4 pozińii de sortare manuală; PVC: un sector cu 1 muncitor, total 4 pozińii de sortare manuală; PELD: un sector cu 4 muncitori, total 4 pozińii de sortare manuală; resturi plastic: un sector cu 2 muncitori, total 4 pozińii de sortare manuală; metale neferoase: un sector cu 1 muncitor, total 4 pozińii de sortare manuală; sticlă albă: un sector cu 2 muncitori, total 4 pozińii de sortare manuală; sticlă colorată: un sector cu 4 muncitori, total 4 pozińii de sortare manuală. Numărul total de muncitori pentru sortarea manuală pentru fiecare schimb este de 25 (excluzând muncitorii suplimentari, care vor acoperi schimbul nr. 2, concediile de odihnă sau concediile de boală), în timp ce numărul maxim disponibil de posturi este de 48. Zona de stocare temporară Materialele sortate manual sunt stocate temporar sub platforma de sortare, înainte de a fi transportate la unitatea de balotare. S-au făcut calcule de proiectare pentru a verifica dacă există o capacitate suficientă pentru a acoperi necesarul de depozitare a cantităńilor de deşeuri sortate, pe fiecare flux, pe parcursul unei zile de muncă. Fiecare compartiment de depozitare are un volum de 40 m 3. FracŃiile de sticlă, metale neferoase şi fracńiile destinate eliminării se vor colecta în containere cu capacitatea de 24 m 3. Tabelul de mai jos, prezintă necesarul de spańiu de depozitare în timp ce ultima coloană reprezintă numărul necesar zilnic pentru operańiunile de eliberare a spańiului de stocare temporară.

50 Cod document: Revizia: 1 Pag. 51 Stocare temporară Tabel nr. III Stocare temporală PRODUCTIVITATE SORTARE MANUALĂ procent valorificare t/zi kg/m 3 m 3 /zi Stocare temporară (m 3 ) Număr procesări/zi Nr. crt. 1. HÂRTIE/CARTON 90% 23,29 238,70 5,97 1 carton 90% 2,33 80,00 29, ,73 2 hârtie tipărită 90% 8,15 100,00 81, ,04 3 resturi de hârtie 90% 12,81 100,00 128, ,20 2. PLASTIC 75% 12,95 323,68 6,47 4 PET (PIC 1) 75% 1,94 40,00 48, ,21 5 PEHD (PIC 2) 75% 1,94 40,00 48, ,21 6 PVC (PIC 3) 75% 1,29 40,00 32, ,81 7 LDPE (PIC 4) 75% 5,18 40,00 129, ,62 8 resturi plastic 75% 2,59 40,00 64, ,62 3. METALE 90% 10,76 112,09 2,80 9 feroase 1 90% 8,07 120,00 67, ,68 10 neferoase 90% 2,69 60,00 44, ,12 4. STICLĂ 2 76% 10,01 40,03 1,67 11 albă 76% 3,50 250,00 14, ,58 12 colorată 76% 6,50 250,00 26, ,08 5. NE-RECICLABILE 3 49,20 200,00 246, ,25 TOTAL 106,20 960,49 27,16

51 Cod document: Revizia: 1 Pag. 52 Pe baza celor de mai sus: containerele pentru sticlă albă trebuie schimbate odată la fiecare 2 zile; containerele pentru sticlă colorată trebuie schimbate odată pe zi; containerele pentru materiale nereciclabile trebuie schimbate de 10 ori pe zi. III StaŃia de tratare mecano- biologică MalovăŃ Tratarea biologică a deşeurilor, urmăreşte să reducă deşeurile biodegradabile pentru a reduce impactul asupra mediului. JudeŃul MehedinŃi, ca şi alte judeńe, trebuie să contribuie la atingerea acestor Ńinte. În mod special, în anul 2016, cantitatea de deşeuri biodegradabile generate în judeńul MehedinŃi şi care va fi depozitată în depozitul de deşeuri este de tone. După cum s-a mai menńionat, generarea de deşeuri biodegradabile în judeń în anul 2016 este de tone. Deci, o cantitatea de tone de deşeuri va fi tratată înainte de depozitare. łinând cont că o schema de colectare a deşeurilor va fi implementată în judeń şi pentru a atinge Ńintele, capacitatea stańiei de tratare mecano-biologică este de tone/an ( din care 5011 tone/an fluxuri de deşeuri umede, 611 tone/an deşeuri din grădini şi 1221 tone/an deşeuri din pieńe). Deşeurile care intră in stańia de tratare mecano-biologică provin din zonele 3,4 şi 5. Majoritatea de 72 % a deşeurilor provin de la zona 5. Fluxul de deșeuri ce intră în instalańia de tratare mecano-biologică (TMB) este conectat direct la sistemul de colectare selectivă și la transferul prin stațiile de transfer. Caracteristicile (cantitate, calitate) fluxului de intrare în stația TMB sunt prezentate în tabelul următor. De menționat faptul că, cel puțin în primii ani de funcționare a instalației TMB, calitatea deșeurilor intrate nu este de așteptat să fie foarte bună, din cauze care țin de obișnuința populației cu colectarea selectivă. În următorii ani, se așteaptă o îmbunătățire a calității fluxului de intrare prin creșterea ponderii deșeurilor biodegradabile, respectiv reducerea ponderii celorlalte tipuri de deșeuri. În consecință, va exista posibilitatea valorificării compostului rezultat, acesta având o calitate mai bună.

52 Cod document: Revizia: 1 Pag. 53 Tabel nr. III Caracteristicile (calitate, cantitate) ale fluxului de intrare Material Cod deşeu conform H.G. Cantitate nr. 856/2002 procente Deşeuri biodegradabile ,61 % ALTELE 13,21% HÂRTIE ŞI CARTON ,28% STICLĂ ,45% METAL ,07% PLASTIC ,82% LEMN ,56% TOTAL 100% Se poate observa că din cantitatea totală, doar cca. 62% reprezintă deșeuri biodegradabile, diferența fiind alte tipuri de deșeuri. AfirmaŃia noastră potrivit căreia produsul similar compostului este impurificat şi nu poate fi valorificat, trebuie privită strict în acest context. Mai precis ne referim la impurificarea cu alte resturi de deșeuri (nicidecum la impurificarea cu metale grele) motiv pentru care Produsul Similar Compostului (PSC, abreviat) rezultat nu poate fi valorificat în agricultură. În orice caz, deşeurile municipale au un conńinut redus de metale grele (în special, dacă Ńinem cont şi de faptul că majoritatea deșeurilor cu conńinut de metale grele se colectează separat). Caracteristici ale amplasamentului InstalaŃia TMB simplă va avea următoarele componente: zona de recepńie a deşeurilor (acoperită de un şopron metalic semi-închis); clădirea pentru pre-tratarea mecanică a deșeurilor și pregătirea acestora pentru compostare; zona de compostare; zona de maturare/zona de rafinare (acoperită de un şopron metalic); clădire administrativă.

53 Cod document: Revizia: 1 Pag. 54 SuprafaŃa ocupată de stańia de tratare mecano-biologică şi stańia de sortare este de aproximativ m 2. Descriere tehnică GeneralităŃi InstalaŃia TMB simplă va fi deservită de obiective auxiliare cum ar fi porńile, cântarul/podul basculă, împrejmuirea, drumurile interioare, iluminatul exterior, instalańiile de protecńie împotriva incendiilor etc. Zona de compostare StaŃia propusă poate obńine, prin linia de pretratare mecanică a deșeurilor (prin tocare urmată de cernere) şi prin compostarea biologică, o fracńie uscată de pretratare şi o fracńie umedă compostată, realizând totodată o remarcabilă reducere a impactului asupra mediului la eliminarea finală la depozitare. Tratarea deşeurilor se realizează prin separarea fracńiilor uscată şi umedă din deşeurile municipale solide în fluxul de alimentare al stańiei, precum şi prin compostarea fracńiei umede, iar rezultatul constă în producńia de material de tip compost. Se aşteaptă ca în timpul primului an de implementare impurităńile din fluxurile umede să fie mari, aşa încât stańia va opera numai ca stańie de tratare mecano-biologică. Dar treptat odată cu implicarea populańiei, calitatea materialului de compost va fi îmbunătățită şi va fi acceptabilă pentru îmbunătățirea calităńii solului. Alternativ acest produs poate fi folosit ca material de acoperire pentru închiderea depozitelor neconforme. Deşeurile care ajung în stańie de tratare mecano-biologică trebuie să fie pregătite imediat pentru faza de lucru a grămezii de compost: deşeul este tocat şi cernut la dimensiuni de circa 60 milimetri. După separarea părńilor metalice feroase, materialul cernut va trece în grămezile de compost, în timp ce materialul rămas pe site, este transportat direct la depozit. Odată finalizată, fracńia umedă este transferată cu încărcătorul frontal în grămezile de compost şi aşezată deasupra conductelor de aerare. Tehnologia de compostare prevede realizarea unei faze de bio-oxidare prin insuflarea de aer în material plasat sub grămezile de compost folosite pentru evitarea împrăştierii deşeurilor şi a emisiilor de mirosuri neplăcute. Dimensiunile fiecărei grămezi sunt de circa 50,00 x 8,00 m. ÎnălŃimea totală a unei grămezi este de circa 3,5 metri.

54 Cod document: Revizia: 1 Pag. 55 Volumul rezultat este de circa 820 m 3. Elementele principale ale sistemului complet de compostare sunt: ziduri de beton; sistemul de acoperire compus din membrane etanşe semipermeabile; sistemul de ventilare si distribuńie a aerului şi cel de colectare al levigatului; sistemul de umezire; sistemul computerizat de control. echipamentul de întindere pentru manevrarea sistemului de acoperire Membrana sistemului de acoperire este proiectată astfel încât, să permită operatorului să aibă un grad relativ ridicat de control asupra parametrilor critici ai procesului de compostare: temperatura, concentrańia de oxigen şi raportul CO 2 al fracńiei organice, având avantajul menńinerii întregii mase de compost într-o stare de umiditate destul de ridicată pe durata descompunerii intense şi de maturare din procesul de compostare ceea ce conferă avantaje suplimentare produsului final de compostare. Sistemul de compostare este compus dintr-o pardoseală de beton care are prevăzute canale de aerare. Pardoseala este împărńită în suprafeńe individuale. Materia organică este transportată cu încărcătorul frontal din zona de pretratare. Aceste materii sunt apoi stivuite în grămezi. Aerarea materiilor preparate este o premisă esenńială pentru realizarea unui proces optim de descompunere. Sistemele de compostare utilizează ventilatoare care introduc prin intermediul canalelor de aerare, aerul din mediul înconjurător în grămada de materiale preparate. Procentul suplimentar de aer este controlat prin măsurarea cantităńii de oxigen şi a temperaturii, asigurându-se că sunt menńinute pe durata procesului de compostare toate condińiile aerobe. Aerul care iese din ventilator este transferat într-o galerie de admisie de dimensiuni potrivite, realizată din ońel inoxidabil. Scopul acestui echipament este acela de a distribui în mod egal între ventilatoare fluxul de aer, pentru alimentarea conductelor care se ramifică în grămadă. După ce materiile organice au fost aşezate pe pardoseală, ele sunt acoperite cu membrana, care este întinsă cu ajutorul dispozitivului, realizându-se astfel un mediu închis pentru compostare. Membranele au aproximativ 450 g/m 2 şi pot rezista vânturilor suflând cu 120 km/oră fără a fi securizate în mod suplimentar. Materialul din care sunt realizate este destul de ferm, suportând uşor greutatea oamenilor care calcă peste el. Ventilarea este gestionată automat de către sistemul de control al stańiei.

55 Cod document: Revizia: 1 Pag. 56 Sistemul de control constă într-un computer, care gestionează programul de control al stańiei, PC care poate fi instalat într-un birou sau o cameră special destinată la o distanńă de câteva sute de metri de grămezi. De asemenea, PC mai controlează şi invertorul, care gestionează pe rând capacitatea ventilatoarelor şi umiditatea masei de compost. PC primeşte datele relevante de la sondele de temperatură plasate în interiorul grămezii. Programul de control al stańiei determină cantitatea de aer insuflat în material în concordanńă cu temperatura grămezii. Ventilatorul suflă în mod continuu o cantitate de aer suficientă pentru realizarea oxidării. Sistemul de control recunoaşte temperaturile excesive şi creşte capacitatea de ventilare în mod corespunzător pentru a menńine valorile optime de temperatură astfel ca procesul să fie continuu. Timp de 72 de ore (3 zile) temperatura este menńinută la peste 55 C pentru a igieniza materialul. Bio-oxidarea accelerată a materialului este implementată cu ajutorul aerării materialului însăşi pentru a realiza masa cu oxigen suficient pentru o dezvoltare corectă a reacńiei de bio-oxidare. Pentru a atinge Ńintele de biostabilizare este necesară o perioadă de timp de nu mai puńin de 20 de zile. Pe durata perioadei menńionate este normal să se asigure că materialul din interiorul grămezii atinge cu uşurinńă temperaturi de peste 55 C pentru o perioadă de mai mult de 72 de ore în conformitate cu legislańia europeană. După terminarea celor 20 de zile de stat în grămadă, deşeul stabilizat este scos din grămadă cu ajutorul încărcătorului frontal. Încărcătorul va alimenta sita mobilă pentru a separa adaosurile rămase în deşeul stabilizat (plastic, material organic nebiodegradabil etc.). Materialul ce trece prin sită este produsul final (compost), în timp ce materialul rămas pe sită este refuzul care va fi transportat la depozit. Zona de pretratare mecanică de la stańia TMB Zona de pretratare mecanică de la TMB cuprinde următoarele echipamente: Tocător Magnet permanent Sită rotativă Zona de pretratare mecanică este dotată cu echipamente specifice de mare putere pentru mărunńirea masei de deşeuri, acńionate automat pentru prevenirea eventualelor situańii de supraîncărcare a echipamentelor aflate în funcńiune, evitându-se astfel întreruperea continuităńii

56 Cod document: Revizia: 1 Pag. 57 fluxului sau deteriorarea unor componente mecanice. Pregătirea masei de deşeuri prin mărunńirea acestora constituie un factor important în demararea şi desfăşurarea în bune condińiuni a procesului de biodegradare. MenŃionăm în principal, următoarele echipamente: tocător (deşeurile intrate sunt mărunńite la dimensiuni de mm); o construcńie robustă, cu funcńionare programabilă, controlată, care permite o tăiere/rupere facilă a materialelor; magnet permanent (separă 90% din materialul feros, conńinut de deşeurile mărunńite); caracteristici funcńionale şi sisteme de protecńie conform prescripńiilor europene, cu funcńia de magnetizare garantată 20 de ani; sită rotativă (împarte deşeurile mărunńite, trecute de magnetul permanent, în două fluxuri, din care fracńia organică reprezintă cca. 70% din deşeurile intrate); dotată cu mecanisme caracterizate printr-un grad ridicat de eficienńă în funcńionare şi un consum redus de energie. Descrierea procesului de biostabilizare Materialul rămâne în grămezi timp de cca. 4 săptămâni iar 25% din masa inińială se pierde sub formă de vapori de apă, dioxid de carbon, compuşi organici volatili şi levigat. Materia organică proaspătă, mărunńită, începe procesul de descompunere/degradare, această fază tehnologică fiind considerată şi ca fază prehumică. Este de asemenea considerată fermentańie caldă. Diverşi autori consideră chiar că ar exista două subfaze ale procesului de fermentańie : mezofilă şi termofilă, aflate în dependenńă directă cu variańia regimului de temperaturi care se creează în interiorul brazdelor. În mediul nou creat se produce o colonizare a microorganismelor. Perioada în care are loc creşterea temperaturii în interiorul brazdelor va fi influenńată de obńinerea valorilor optime de umiditate şi conńinut de oxigen. Regimul de temperaturi ridicate este important deoarece distrug agenńii patogeni şi materialele grosiere. Cei mai mulńi agenńi patogeni sunt distruşi în mai puńin de trei zile. Zona de rafinare/ maturare După terminarea perioadei de biostabilizare, materialul din grămezi este cernut pentru a separa PSC (produsul similar compostului).

57 Cod document: Revizia: 1 Pag. 58 Materialul tratat biologic, după rafinare, este trimis către zona de maturare. El rămâne acolo pentru 15 zile, în grămezi, pentru a se matura şi a căpăta caracteristicile finale dorite. Încărcătorul întoarce periodic materialul pentru aerare, accelerând astfel procesul de maturare. In această fază se accentuează procesul de biosinteză, iar produsul final se îmbogăńeşte în humus. Fiind o fază considerată rece, activitatea mezofilă a procesului biologic converteşte amoniacul în azotańi. Microorganismele utilizează azotul pentru a realiza sinteza humusului. Trecerea în timp de la faza inińială de obńinere a unui PSC, la obńinerea unui compost, utilizabil în agricultură (cu conńinut ridicat de humus) presupune şi urmărirea formelor chimice sub care se prezintă azotul în timpul procesului de compostare şi a proceselor care determină acest tip de transformări. Azotul implicat în procesul de obńinere a compostului este de natură organică. El va fi mineralizat sub formă de amoniac prin reacńii de amonificare în procesul de dezvoltare a activităńii microbiene. Odată format, amoniacul participă la diverse procese biologice, în funcńie de condińiile în care se realizează compostarea. Poate fi dizolvat ca ion amoniu şi utilizat ca hrană de către microorganisme producându-se astfel transformarea lui, din nou, în azot organic. Amoniacul mai este de asemenea transformat în azotat de către bacteriile de nitrificare. La o aerare insuficientă microorganismele vor folosi azotatul drept sursă de oxigen, ceea ce va avea drept consecinńă oprirea procesului de nitrificare. Trecerea cu ajutorul microorganismelor, de la ionul amoniu la ionul azotat (asigurând condińii bune de aerare şi umiditate), face posibilă utilizarea compostului în agricultură, acesta fiind asimilat direct de către sistemul raticular al plantelor. Ca bilanń de materiale pe stańie, cantitatea estimată de PSC (produs similar compostului) ce va fi produsă este de t/an (-31,6 % din intrare) iar reziduurile în jur de t/an (-50,2 % din intrare) vor fi evacuate în depozitul conform din zonă. Pierderile în tratarea biologică sunt de aproximativ 7921 t/an (-14,4% din intrare). Metalele feroase reprezintă 2040 t/an (-3,7% din intrare). Aerul utilizat în tratarea biologică, după ce a trecut prin material supus biostabilizării (pentru a furniza oxigenul necesar oxidării/fermentării), trebuie dezodorizat şi purificat înainte de a fi eliberat în atmosferă. Această operańie este realizată într-o primă etapă cu ajutorul foliei speciale ce acoperă grămezile. Membrana utilizată pentru acoperirea brazdelor este realizată din două tipuri de materiale: parte centrală dreptunghiulară realizată dintr-o membrană denumită şi transpirantă (folie permeabilă, cu funcńia de a reńine mirosurile neplăcute şi de a elibera aerul din brazdă) parte marginală, în jurul părńii centrale, realizată din polietilenă ramforsată cu funcńia de a permite manevrarea membranei Un sistem de Ńevi de colectare va fi prevăzut de proiect pentru îndepărtarea aerului poluat din toate punctele cu posibile emisii de praf şi mirosuri. Clădirea principală va fi sub-presurizată pentru a evita emisiile prin căile de acces ale clădirii. Aerul poluat va fi absorbit de un ventilator şi

58 Cod document: Revizia: 1 Pag. 59 eliberat printr-un filtru care va reńine tot praful. Aerul desprăfuit trece apoi printr-un filtru pentru dezodorizare, fiind ulterior eliberat în atmosferă. Se aşteaptă ca cel puńin în decursul primului an de implementare, instalańia va funcńiona în principal ca instalańie TMB simplă. Treptat, odată cu îmbunătăńirea activităńii de colectare şi de tratare a deşeurilor biodegradabile, calitatea produsului similar compostului va fi îmbunătăńită de asemenea, putând deveni acceptabil ca îngrăşământ (compost). Astfel, PSC-ul va putea fi utilizat cel puńin la început drept material de acoperire la depozitul de deşeuri din zonă, sau pentru alte depozite supuse închiderii. Mai poate fi utilizat de asemenea în recultivarea altor zone contaminate, dar a căror produse să nu fie destinate consumului uman. Mai târziu, PSC-ul se aşteaptă să fie de calitate mai bună, absorbirea acestuia pe piańă putând deveni posibilă. Un criteriu de orientare privind posibilităńile de utilizare a compostului pe terenurile agricole îl poate constitui O.M. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecńia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură. Controlul levigatului Levigatul produs în movile/brazde este colectat în bazinul primar de colectare a levigatului, care are un volum de aproximativ 10 m 3. Din acest bazin, o parte din cantitatea de levigat este şi recirculată în brazdele de compostare pentru a menńine umiditatea necesară tratării biologice a deşeurilor, iar cantitatea în exces de levigat este preluată de stańia de pretratare descrisă ulterior. La ieșirea din stația de pretratare, levigatul pretratată va fi trimis la stańia de tratare ape uzate. Ca principiu de lucru al procesului tehnologic utilizat de stańia TMB, va fi aerarea deşeurilor aşezate în grămezi modulare/brazde, acoperite. FracŃia umedă va fi astfel tratată în instalańia TMB simplă pentru a se obńine un produs similar compostului (PSC). O compozińie a levigatului produs este prezentată în tabelul III Tabel nr III CompoziŃia levigatului produs la TMB Levigatul produs Limită conform NTPA-002 Conductivitatea electrică ms/cm CBO5 240 mg/l 300 mg/l CCO 466 mg/l 500 mg/l ph 7,91 6,5-8,5 SS 130 mg/l 350 mg/l Azot amoniacal 377,0 mg/l 30 mg/l Sulfat 103 mg/l 600 mg/l

59 Cod document: Revizia: 1 Pag. 60 Cupru 0,0270 mg/l 0,2 mg/l Zinc <1,0 mg/l 1,0 mg/l Cadmium <0,05 mg/l 0,3 mg/l Crom (VI) <0,01 mg/l 0,2 mg/l Crom total <0,05 mg/l 1,5 mg/l Plumb <0,05 mg/l 0,5 mg/l Nichel <0,05 mg/l 1,0 mg/l Fenoli <0,01 mg/l 30 mg/l Total SolvenŃi aromatici <0,1 mg/l 30 mg/l Total solvenńi clorinańi <0,1 mg/l 30 mg/l Aşa cum se observă din tabelul de mai sus, pentru levigatul produs se depăşesc doar valorile concentrańiei de amoniu acceptate la stańiile de epurare ape uzate, aşadar o stańie de pre-tratare a levigatului va reduce concentrańiile de amoniu din levigat la o valoare acceptată. ConcentraŃia de metale grele este foarte mică, deoarece cantitatea de metale grele din stańia de tratare mecano-biologică este minimă (exemplu câteva baterii, care vor fi scoase prin pretratarea mecanica şi eliminate ca reziduuri). Levigatul va fi introdus în coloana de stripare/separare împreună cu o soluńie de NaOH. Pentru a facilita reducerea cantităńii amoniacului din levigat este necesara menńinerea ph-ului la o valoare 10,5, astfel se introduce soluńia de NaOH. Prin partea de jos a coloanei de stripare/separare vor intra vapori saturańi de aer care vor stripa/separa amoniacul de levigat. Levigatul stripat/separat de amoniac va putea fi transferat către un rezervor unde se va strânge şi apa uzată rezultată din funcńionarea stańiei TMB. Levigatul stripat/separat şi apa menajeră vor putea fi transmise către stańia de epurare cu ajutorul unei cisterne, ele respectând cerinńele NTPA Aerul cu conńinut de amoniac rezultat este trimis în coloana de absorbńie unde va reacńiona cu o soluńie de H2SO4. Din această reacńie va rezulta o soluńie amoniacală care este considerată un bun îngrăşământ şi care va fi depozitată. Aerul cu conńinut mic de amoniac care nu a intrat in reacńie cu soluńia de H2SO4 este reintrodus în coloana de stripare/separare. Vor fi prevăzute rezervoare pentru soluńiile de H 2 SO 4, NaOH şi (NH 4 ) 2 SO 4. Pentru o mai bună clarificare a situańiei noii stańii TMB care va funcńiona în jud. MehedinŃi, considerăm că sunt benefice unele precizări suplimentare. Prin funcńionarea ei se parcurg câteva etape ale procesului tehnologic care vor rămâne practic neschimbate pe toată durata ei de viańă.

60 Cod document: Revizia: 1 Pag. 61 FuncŃionarea şi produsul obńinut (incluzând levigatul) la fiecare proces depind de compozińia actuală a deşeurilor reziduale care sunt introduse în stańie. În orice caz, deşeurile municipale cu conńinut redus de metale grele (în special, dacă Ńinem cont şi de faptul că majoritatea materialelor cu conńinut de metale grele, se colectează separat), sunt de regulă, incluse în materialele separate în urma fazei de pretratare mecanică sau rafinare şi sunt eliminate pentru depozitarea finală. Important este faptul că se doreşte ca în timp cât mai scurt să se treacă de la producerea unui produs similar compostului cu un conńinut mai scăzut de humus şi utilitate redusă, la obńinerea unui produs final, compostul, cu utilizare benefică în sectorul agricol. Acest deziderat se va putea realiza atunci când colectarea deşeurilor din judeń se va perfecńiona în cadrul SIMD şi se va ajunge la un procent cât mai ridicat al deşeurilor biodegradabile, cu care se va alimenta stańia TMB. In acest fel va scădea cantitatea de deşeuri care ar putea conduce la creşterea concentrańiei de metale grele din compost şi levigat. Mai mult, se preconizează că după o anumită perioadă de la implementarea sistemului şi, în special a schemei de colectare selectivă pentru materialele reciclabile, precum şi odată cu elaborarea schemei de colectare selectivă a fluxurilor de deşeuri speciale, precum baterii, echipamente electrice, deşeurile introduse în stańia TMB vor include în mare parte, fracńie biodegradabilă (în principal deşeuri din bucătarii şi deşeuri alimentare). Astfel, se respectă unul din obiectivele propuse, mai exact trecerea de la generarea de produs similar compostului la generarea de compost de bună calitate cu posibilitate de utilizare în sectorul agricol. În acest sens, cantitatea de deşeuri cu conńinut de metale grele (în cantităńi reduse, după cum s-a mai specificat), va fi redusă şi aceste metale nu vor mai exista în componenńa compostului şi a levigatului. In mod obişnuit sistemele de management integrat cuplează stańiile TMB pe acelaşi amplasament cu stańia de sortare şi cu un depozit conform. Datorită acestei situańii, levigatul rezultat din stańia TMB este colectat împreună cu alte ape uzate de pe amplasament. Din această cauză, chiar şi prin autorizańiile de funcńionare eliberate se urmăreşte în principal calitatea permeatului care se evacuează la o stańie de tratare ape uzate dintr-un oraş sau într-un râu. Acesta este motivul pentru care şi literatura de specialitate are puńine referiri privind caracteristicile levigatului provenit de la stańia TMB şi în mod deosebit se insistă pe valorile reprezentând indicatorii de calitate CBO 5 şi CCO Cr şi nu pe valorile reprezentând concentrańiile de metale grele care sunt reduse. În Caietul de Sarcini elaborat pentru construirea stańiei TMB, vor fi incluse cerinńele minime specifice (valorile limită) astfel încât levigatul pretratat să poată fi transportat la stańia de tratare ape uzate, conform cerinńelor legislative şi a acordului de mediu ce urmează a fi emis. În acest sens, contractantul desemnat se va angaja să respecte aceste limite şi în consecinńă va realiza stańia de tratare corespunzătoare (stańia de pretratare sau stańia de tratare completă) bazată pe soluńia propusă de tratare a apelor uzate. Avem acceptul scris al operatorului stańiei de epurare, care va fi anexat in Anexa E.

61 Cod document: Revizia: 1 Pag. 62 Concentratul rezultat în urma pretratării levigatului este considerat deșeu periculos și va gestionat ca atare. Operatorul stației de TMB va avea ca obligație încheierea unui contract cu o firmă specializată în colectarea și transportul deșeurilor periculoase, în vederea evacuării periodice a cantităților de concentrat rezultate. III Închiderea depozitelor neconforme Metoda de închidere a acestor depozite neconforme este in-situ. Depozitele neconforme care vor fi închise folosind metoda in-situ sunt: Vânju Mare, Baia de Aramă şi Strehaia. Anexa D- prezintă obligańiile de mediu pentru fiecare depozit în parte Lipsa fondurilor a făcut imposibilă închiderea la termen a celor trei depozite neconforme. Lucrările de închidere vor respecta cu rigurozitate prevederile reglementărilor în vigoare pentru reducerea impactului asupra mediului atât în perioada de realizare a lucrărilor de închidere cât şi în perioada post închidere. Prin anvergura lor, lucrările vor avea în vedere rezolvarea tuturor problemelor specifice legate de depozitele de deşeuri ce urmează a fi închise. În ceea ce priveşte eliminarea deşeurilor, întregul judeń va fi deservit de depozitul conform existent la Izvoru Bârzii. Toate depozitele de deşeuri existente, neconforme, din judeńul Mehedinți trebuie închise. Depozitele municipale neconforme de deşeuri, trebuie închise în conformitate cu metodologia prezentată în Ordinul 757/2004. Sistemul de închidere cerut de reglementările în vigoare este aplicabil la toate cele 3 amplasamente. Vor exista unele deosebiri privind numărul martorilor de tasare, înălńimea finală a depozitului, etc. Deosebirea semnificativă de care se va Ńine seama pentru închiderea acestor depozite constă în modul diferit de colectare a gazului de depozit (activ/pasiv). Aşa cum s-a mai menńionat, există 3 depozite neconforme pentru care autoritatea de mediu a stabilit obligańii de mediu la încetarea activităńii de depozitare a deşeurilor. Depozitul Vânju Mare ( degazare pasivă) Depozitul neconform de la Vânju mare se află pe teritoriul localităńii Vânju Mare şi este situat în partea de Nord a oraşului Vânju Mare, pe partea stângă a DJ 96 Vânju Mare OreviŃa Mare. Zona este traversată la Est de pârâul OreviŃa a cărui direcńie de curgere este de la Nord spre Sud, fiind un afluent de stânga al pârâului BlahniŃa. Pârâul OreviŃa reprezintă colectorul principal al apelor de precipitańie de pe versanńii şi văile acestei zone având un bazin mare de colectare a apelor de precipitańie cu debite importante la ploi abundente de lungă durată şi în special primăvara la topirea zăpezilor. Pentru închiderea depozitului neconform nu sunt necesare aducțiuni de apă brută.

62 Cod document: Revizia: 1 Pag. 63 Depozitul neconform de la Vânju Mare ocupă o suprafańă de cca 5000 m 2 şi este situată în partea de Nord a oraşului Vânju Mare, pe partea stângă a DJ 96 Vânju Mare Orevița Mare. În amplasament cota terenului este cuprinsă între 103,34 şi + 110,55 mdmn. Accesul în amplasament se realizează din DJ 96. Terenul în amplasament are stabilitatea naturală asigurată şi nu prezintă semne de aparińie a unor viitoare alunecări de teren. Din punct de vedere morfologic amplasamentul se încadrează în zona de tranzińie de la Câmpia BlahniŃei care are cote de nivel cuprinse între + 80,0 m şi + 146,0 m şi Podişul Bălăcitei care prezintă cote de nivel cuprinse între + 240,0 m şi + 320,0 m în zonele apropiate oraşului Vânju Mare. Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul este situat pe zona de luncă a pârâului OreviŃa. Din punct de vedere geologic, în zonă, întâlnim în suprafańă formațiunea acoperitoare de vârstă cuaternar pleistocen mediu şi superior alcătuită din depozite loessoide, depozite de pietrişuri nisipoase care repauzează în adâncime pe roca de bază de vârstă precuaternară neogen dacian alcătuită dintr-un complex argilos marnos nisipos. Pentru conformarea cu obligańiile de mediu impuse de APM Mehedinți la încetarea activităńii de depozitare a deşeurilor, până în prezent au fost efectuate următoarele lucrări: - Recuperarea deşeurilor valorificabile din corpul depozitului, vizibile la suprafața depunerii; - Împingerea şi nivelarea depunerii de deşeuri, prin grija operatorului; - Acoperirea corpului depozitului cu un strat de pământ de 0,5 m grosime. Alegerea lucrărilor de închidere s-a făcut astfel încât să se asigure că sunt: simple din punct de vedere tehnic; suportabile din punct de vedere financiar; eficiente din punct de vedere al mediului; în concordanńă cu legislańia nańională şi specificańiile tehnice în vigoare. Obiectivele principale ale sistemului de etanşare sunt: de a limita infiltrarea apelor din precipitații în masivul de deşeuri; de a realiza un sistem de drenare al apelor de suprafańă şi de a le colecta controlat în vederea deversării; de a controla migrarea gazului de depozit; de a realiza un sistem de separare fizic între masa de deşeuri şi mediul exterior. Sistemul de acoperire include, în mod normal, un număr de componente care sunt astfel alese încât să fie atinse obiectivele menńionate anterior.

63 Cod document: Revizia: 1 Pag. 64 FuncŃiunea principală a sistemului de etanşare este aceea de a opri infiltrarea apelor de suprafańă în volumul de deşeuri şi astfel, de a reduce producńia de levigat care se poate genera. Depozitul neconform de la Vânju Mare, va fi închis prin implementarea unui sistem complet de închidere, în conformitate cu cerinńele legislańiei Române în vigoare, respectiv HG 349/2005 şi a Normativului Tehnic privind depozitarea deşeurilor aprobat cu Ordinul MMGA nr. 757/2004, precum şi a legislańiei europene privind închiderea depozitelor de deşeuri nepericuloase. Sistemul de închidere cuprinde: strat suport de minimum 0,50 m grosime având k >1x10-4 m/s; strat de drenare a gazului realizat din material granular având minimum 0,30 m grosime; strat de protecńie din geotextil, cu greutatea de g/mp; strat de impermeabilizare realizat prin aşternerea unei geomembrane PEHD cu grosimea de 2 mm; strat de protecńie din geotextil, cu greutatea de g/mp; strat de drenare a apelor pluviale realizat din materiale granulare, strat de minimum 0,30 m grosime şi având k > 1x10-3 m/s; strat de separańie realizat prin aşternerea unui geotextil cu greutatea de 400 g/mp; strat de pământ ușor argilos cu grosimea de 0,85 m; strat de sol vegetal cu grosimea de 0,15 m şi însămânńarea lui cu gazon. puńuri de colectare a gazului de depozit, în vederea degazării pasive; sistem perimetral de colectare a apelor pluviale; realizarea a 3 puńuri de observańie a calităńii apei (doua amonte de depozit şi unul în aval de depozit); împrejmuire. Retaluzarea depozitului Închiderea depozitului de deşeuri menajere presupune în primă etapă amenajarea terenului pentru aşternerea straturilor de etanşare. Excavarea în depozit este definită ca fiind activitatea de excavare a volumului de deşeuri solide dintr-un depozit sau groapă existente, fie de înlăturare a masei de deşeuri, în vederea reabilitării/ecologizării amplasamentului, pentru a reduce cheltuielile de închidere, fie de a câştiga spańiu în vederea continuării activităńilor de depozitare, fie a oricărei combinańii dintre aceste scopuri.

64 Cod document: Revizia: 1 Pag. 65 Panta recomandată pentru realizarea lucrărilor de închidere este de maxim 1:3. Pentru realizarea acesteia, deşeurile depuse se vor săpa cu excavatorul de pe lateralele depozitului şi se vor muta pe suprafańa superioară verticală, supraînălńându-se astfel depozitul. După depunere straturile de deşeuri se vor compacta. SuprafaŃa orizontală a depozitului va fi amenajată cu pante de 2 3 pentru a asigura scurgerea apelor pluviale. Realizarea stratului suport Pe suprafańa nivelată a deşeurilor se aplică un strat suport cu o grosime minimă de 50 cm şi o grosime maximă de 1,00 m. Stratul suport trebuie să permită intrarea gazului iar valoarea coeficientului de permeabilitate (conductivitatea hidraulică) trebuie să fie egală sau mai mare cu 1x10-4 m/s. Stratul trebuie să asigure preluarea sarcinilor statice şi dinamice care apar odată cu sistemul de închidere. Modulul de elasticitate la suprafańă trebuie să fie de minim 40 MN/m 2. Ca material pentru stratul suport se pot utiliza deşeuri minerale adecvate din construcńii şi demolări, pământ săpat, cenuşă, deşeuri minerale adecvate sau minerale naturale. ConŃinutul de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). Stratul suport nu poate să conńină componente organice (lemn), materiale plastice, beton cu conńinut de gudron, fier/ońel şi metale. Mărimea maximă a granulelor materialului nu poate depăşi 10 cm. Stratul suport trebuie să fie omogen şi rezistent la eforturi constante, suprafańa trebuie să fie plană şi nivelată. Nu se pot utiliza materiale coezive. Realizarea stratului de drenare a gazelor de depozit Pe stratul suport, se aplică un strat cu rol de drenarea gazului, grosimea stratului fiind de minim 0,30 m. Materialul de drenare trebuie să aibă un coeficient de permeabilitate (conductivitate hidraulică) de minim 1x10-4 m/s. Mărimea granulelor nu trebuie să fie mai mare de 32 mm, intervalul optim al diametrului granulelor este cuprins între 8 şi 32 mm. Procentul de granule superioare şi inferioare nu trebuie să depăşească 5%. ConŃinutul de carbonat de calciu trebuie să fie sub 10% (masă). SiguranŃa la sufozie fańă de stratul suport trebuie să fie asigurată. La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie dovedită atât rezistenńa acestora fańă de apă din condens şi gazul de depozit, precum şi rezistenńa pe termen lung la eforturile pe care le preia stratul de drenaj. Stratul de impermeabilizare Stratul de impermeabilizare al suprafeńei este prevăzut a se realiza din geomembrană PEHD cu grosimea de 2 mm.

65 Cod document: Revizia: 1 Pag. 66 Materiale geotextile pentru protecńie Geotextilele vor fi confecńionate din PEHD cu unitatea de masă pe suprafańă gr/m 2. Materialele geotextile vor fi livrate în locańie cu o fişă de date de la producător atestând caracteristicile materialului în conformitate cu specificańiile de mai sus. În plus, livrarea va fi însońită de un protocol cu rezultatele controlului de calitate efectuat de producător pentru lotul specific livrat în locańie. Materialele geotextile vor fi protejate împotriva deteriorării fizice şi murdăririi în timpul transportului către locańie şi în timpul depozitării pe şantier. Stratul de drenare a apelor pluviale Stratul de drenarea apelor pluviale este executat din materiale granulare, având o grosime minimă de 0,30 m. Coeficientul de permeabilitate (conductivitatea hidraulică) trebuie să fie >1x10-3 m/s, proporńia de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). Materialul de drenaj trebuie să fie stabil pe pante şi se va aplica uniform pe toată suprafańa depozitului de deşeuri menajere. Mărimea granulelor materialului de drenaj trebuie să fie între 4 mm şi 32 mm. Materiale geotextile utilizate ca strat separator Pe stratul de drenare a apelor pluviale se aplică un strat de separare, pentru a preveni intrarea componentelor din stratul de recultivare în stratul de drenaj. Geotextilele utilizate sunt materiale cu durabilitate pe termen lung, precum polipropilena (PP) sau polietilena de înaltă densitate (PEHD), cu unitate de masă pe suprafańă 400gr/m 2. Geotextilele trebuie să permită intrarea apei şi să respecte cerinńele de calitate în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare. Nu este permisă utilizarea materialelor reciclate. Se poate renunńa la stratul de separare în cazul în care este testată siguranńa la sufozie. Stratul de pământ şi sol vegetal FuncŃia primară a solului vegetal (fertil) este de a obńine utilizarea ulterioară planificată. Solul vegetal trebuie să fie uniform şi să aibă o pantă minimă de 1:30 pentru a preveni băltirea apei de suprafańă şi de a accelera scurgerea apelor de suprafańă. Panta maximă va depinde de utilizarea ulterioară, dar se recomandă ca panta să nu fie mai mare de 1: 3. Grosimea stratului de sol vegetal a fost ales suficient de gros pentru a: Adăposti sistemele de rădăcini; Asigura capacitate de reńinere a apei pentru a atenua umiditatea din precipitańii şi pentru a susńine vegetańia în perioadele secetoase. Se recomandă ca grosimea combinată a pământului şi solului vegetal să fie de cel puńin 1 m, din care 0.15m în partea superioară se prevede a fi sol vegetal îmbogăńit (fertil). Plantarea de arbuşti este permisă numai după 2 ani de la plantarea ierbii. Se pot planta doar specii de arbuşti cu

66 Cod document: Revizia: 1 Pag. 67 rădăcini scurte. Materialul pentru subsol (strat pentru reńinerea de apă) este compus din nisip uşor coeziv şi pietriş. Sistemul de colectare a gazului de depozit CantităŃile de gaz de depozit produs în această locańii nu sunt suficiente pentru a fi recuperate, tratate sau utilizate în combustia controlată. Sistemul de gestionare a gazului de depozit va fi alcătuit din puńuri şi biofiltre de eliberare a gazului de depozit în partea superioară, care vor permite evacuarea gazului de depozit în atmosferă şi vor elimina riscul de explozie în interiorul depozitului. Atunci când gazul de fermentare trece prin biofiltre, microorganismele care folosesc gaz metan pentru alimentare, descompun acest gaz în dioxid de carbon şi apă. Aceste microorganisme sunt foarte des întâlnite în natură, în special în sol şi în depozitele marine, unde oxigenul şi metanul coexistă. Instalarea de puńuri de evacuare a gazului de depozit va implica construirea de puńuri de foraj în interiorul masei deşeurilor. Forajul se va realiza de la suprafańa deşeurilor până la adâncimea dorită. Diametrul fiecărui puń va fi de 1.0 m. SpaŃiul din interiorul puńului se umple cu pietriş pentru a permite captarea gazului. Pentru colectarea gazului de depozit şi protejarea straturilor finale de acoperire se prevăd următoarele: instalarea unei Ńevi perforate din PEHD cu un diametru de 1000 mm pe zona străpungerii stratului suport şi a stratului de drenaj a gazului instalarea unei Ńevi neperforate din PEHD cu un diametru de 1000 mm în continuarea Ńevii perforate, în dreptul stratului de drenare a apelor pluviale. DistanŃa dintre două biofiltre va fi mai mică de 50 m, având în vedere o rază efectivă de aproximativ 35 m în jurul valorii fiecărui biofiltru. PoziŃionarea relativă a puńurilor de colectare a gazului de depozit, în număr de 8 bucăți. Realizarea sistemului de colectare a apelor pluviale Apele pluviale care se vor colecta de pe suprafańa depozitului sunt considerate convenńional curate. Pentru colectarea apelor pluviale s-a prevăzut realizarea unei rigole perimetrale depozitului, cu o lungime de cca 250 m, cu secńiunea trapezoidală. Apele astfel colectate se vor dirija printr-o rigolă în partea de Sud a depozitului, în vederea descărcării într-un bazin de retenție temporară si infiltrare.

67 Cod document: Revizia: 1 Pag. 68 Monitorizarea calităńii apei Monitorizarea calităńii apei se va face prin măsurători realizate periodic în cele 3 puńuri de control al calităńii apei prevăzute în prezenta investińie, unul în amonte de depozit şi două în aval. Se vor măsura caracteristicile privind compozińia apei. Măsurătorile se vor realiza prin prelevarea probelor şi analiza lor la un laborator specializat. Depozitul Baia de Aramă (degazare pasivă) Depozitul neconform de la Baia de Aramă se află pe teritoriul oraşului Baia de Aramă şi este situat în partea de Est a oraşului Baia de Aramă, fiind plasat între pârâul Brebina şi pârâul Bulba. La Nord curge pârâul Brebina iar spre Sud curge pârâul Bulba. Direcțiile de curgere ale celor două cursuri de apă sunt de la Vest spre Est. Ambele cursuri de apă sunt afluenńi de dreapta ai râului Motru care la rândul său este un afluent de dreapta al râului Jiu. Cele două cursuri de apă (pârâul Brebina şi pârâul Bulba) reprezintă colectorul principal al apelor de precipitańie de pe versanńii şi văile acestei zone având un bazin mare de colectare a apelor de precipitańie cu debite importante la ploi abundente de lungă durată şi în special primăvara la topirea zăpezilor. În zona amplasamentului depozitului neconform, pârâul Brebina este îndiguit, deci nu prezintă pericol pentru lucrările ce vor fi realizate. Pentru închiderea depozitului neconform nu sunt necesare aducțiuni de apă brută. Depozitul neconform de la Baia de Aramă se află pe teritoriul oraşului Baia de Aramă, ocupă o suprafańă de cca m 2 şi este situat în partea de Est a oraşului Baia de Aramă. În amplasament, terenul are cote de nivel cuprinse între + 269,71 şi + 270,38 mdmn. Accesul în amplasament se realizează din DN 67D. Terenul din amplasament are stabilitatea naturală asigurată şi nu prezintă semne de aparińie a unor viitoare alunecări de teren. Din punct de vedere morfologic amplasamentul se încadrează în zona de tranzińie a munńilor MehedinŃi cu podişul MehedinŃi, fiind înconjurat de o zonă cu dealuri a căror înălńime este cuprinsă între + 322,0 m în Dealul Mare în partea de Sud, + 362,0 m în Dealul Piatra Înaltă în partea de Nord Est şi +405,0 m în Dealul Brebina în partea de Nord Vest a amplasamentului. Între aceste dealuri cele două pârâuri Brebina şi Bulba au format o zonă de şes. Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul este situat pe zona de terasă a celor două pâraie, Brebina şi Bulba. Din punct de vedere geologic, în zonă, întâlnim formațiunea acoperitoare de vârstă cuaternar pleistocen superior alcătuind o stratificańie tipică pentru zonele râurilor colinare - un strat

68 Cod document: Revizia: 1 Pag. 69 subńire de argile şi prafuri în suprafańă, urmat de un strat cu grosime mare de pietrişuri sub care se dezvoltă roca de bază de vârstă precuaternară alcătuită dintr-un complex de roci stâncoase. Pentru conformarea cu obligańiile de mediu impuse de APM Mehedinți la încetarea activităńii de depozitare a deşeurilor, până în prezent au fost efectuate următoarele lucrări: - Recuperarea deşeurilor valorificabile din corpul depozitului, vizibile la suprafața depunerii; - Împingerea şi nivelarea depunerii de deşeuri, prin grija operatorului; - Acoperirea corpului depozitului cu un strat de pământ de 0,5 m grosime. Prin lucrările prevăzute în prezentul proiect depozitul va ocupa o suprafańa de cca 0,7 ha, iar cota superioară a depozitului va fi 273,00 mdmn. Alegerea lucrărilor de închidere s-a făcut astfel încât să se asigure că sunt: simple din punct de vedere tehnic; suportabile din punct de vedere financiar; eficiente din punct de vedere al mediului; în concordanńă cu legislańia nańională şi specificańiile tehnice în vigoare. Obiectivele principale ale sistemului de etanşare sunt: de a limita infiltrarea apelor din precipitații în masivul de deşeuri; de a realiza un sistem de drenare al apelor de suprafańă şi de a le colecta controlat în vederea deversării; de a controla migrarea gazului de depozit; de a realiza un sistem de separare fizic între masa de deşeuri şi mediul exterior. Sistemul de acoperire include, în mod normal, un număr de componente care sunt astfel alese încât să fie atinse obiectivele menńionate anterior. FuncŃiunea principală a sistemului de etanşare este aceea de a opri infiltrarea apelor de suprafańă în volumul de deşeuri şi astfel, de a reduce producńia de levigat care se poate genera. Depozitul neconform de la Baia de Aramă, va fi închis prin implementarea unui sistem complet de închidere, în conformitate cu cerinńele legislańiei Române în vigoare, respectiv HG 349/2005 şi a Normativului Tehnic privind depozitarea deşeurilor aprobat cu Ordinul MMGA nr. 757/2004, precum şi a legislańiei europene privind închiderea depozitelor de deşeuri nepericuloase. Sistemul de închidere cuprinde: strat suport de minimum 0,50 m grosime având k >1x10-4 m/s; strat de drenare a gazului realizat din material granular având minimum 0,30 m grosime; strat de protecńie din geotextil, cu greutatea de g/mp;

69 Cod document: Revizia: 1 Pag. 70 strat de impermeabilizare realizat prin aşternerea unei geomembrane PEHD cu grosimea de 2 mm; strat de protecńie din geotextil, cu greutatea de g/mp; strat de drenare a apelor pluviale realizat din materiale granulare, strat de minimum 0,30 m grosime şi având k > 1x10-3 m/s; strat de separańie realizat prin aşternerea unui geotextil cu greutatea de 400 g/mp; strat de pământ ușor argilos cu grosimea de 0,85 m; strat de sol vegetal cu grosimea de 0,15 m şi însămânńarea lui cu gazon. puńuri de colectare a gazului de depozit, în vederea degazării pasive; sistem perimetral de colectare a apelor pluviale; realizarea a 3 puńuri de observańie a calităńii apei (doua amonte de depozit şi unul în aval de depozit); împrejmuire. Retaluzarea depozitului Închiderea depozitului de deşeuri menajere presupune în primă etapă amenajarea terenului pentru aşternerea straturilor de etanşare. Excavarea în depozit este definită ca fiind activitatea de excavare a volumului de deşeuri solide dintr-un depozit sau groapă existente, fie de înlăturare a masei de deşeuri, în vederea reabilitării/ecologizării amplasamentului, pentru a reduce cheltuielile de închidere, fie de a câştiga spańiu în vederea continuării activităńilor de depozitare, fie a oricărei combinańii dintre aceste scopuri. Panta recomandată pentru realizarea lucrărilor de închidere este de maxim 1:3. Pentru realizarea acesteia, deşeurile depuse se vor săpa cu excavatorul de pe lateralele depozitului şi se vor muta pe suprafańa superioară verticală, supraînălńându-se astfel depozitul. După depunere straturile de deşeuri se vor compacta. SuprafaŃa orizontală a depozitului va fi amenajată cu pante de 2 3 pentru a asigura scurgerea apelor pluviale. Realizarea stratului suport Pe suprafańa nivelată a deşeurilor se aplică un strat suport cu o grosime minimă de 50 cm şi o grosime maximă de 1,00 m. Stratul suport trebuie să permită intrarea gazului iar valoarea coeficientului de permeabilitate (conductivitatea hidraulică) trebuie să fie egală sau mai mare cu 1x10-4 m/s. Stratul trebuie să asigure preluarea sarcinilor statice şi dinamice care apar odată cu

70 Cod document: Revizia: 1 Pag. 71 sistemul de închidere. Modulul de elasticitate la suprafańă trebuie să fie de minim 40 MN/m 2. Ca material pentru stratul suport se pot utiliza deşeuri minerale adecvate din construcńii şi demolări, pământ săpat, cenuşă, deşeuri minerale adecvate sau minerale naturale. ConŃinutul de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). Stratul suport nu poate să conńină componente organice (lemn), materiale plastice, beton cu conńinut de gudron, fier/ońel şi metale. Mărimea maximă a granulelor materialului nu poate depăşi 10 cm. Stratul suport trebuie să fie omogen şi rezistent la eforturi constante, suprafańa trebuie să fie plană şi nivelată. Nu se pot utiliza materiale coezive. Realizarea stratului de drenare a gazelor de depozit Pe stratul suport, se aplică un strat cu rol de drenarea gazului, grosimea stratului fiind de minim 0,30 m. Materialul de drenare trebuie să aibă un coeficient de permeabilitate (conductivitate hidraulică) de minim 1x10-4 m/s. Mărimea granulelor nu trebuie să fie mai mare de 32 mm, intervalul optim al diametrului granulelor este cuprins între 8 şi 32 mm. Procentul de granule superioare şi inferioare nu trebuie să depăşească 5%. ConŃinutul de carbonat de calciu trebuie să fie sub 10% (masă). SiguranŃa la sufozie fańă de stratul suport trebuie să fie asigurată. La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie dovedită atât rezistenńa acestora fańă de apă din condens şi gazul de depozit, precum şi rezistenńa pe termen lung la eforturile pe care le preia stratul de drenaj. Stratul de impermeabilizare Stratul de impermeabilizare al suprafeńei este prevăzut a se realiza din geomembrană PEHD cu grosimea de 2 mm. Materiale geotextile pentru protecńie Geotextilele vor fi confecńionate din PEHD cu unitatea de masă pe suprafańă gr/m 2. Materialele geotextile vor fi livrate în locańie cu o fişă de date de la producător atestând caracteristicile materialului în conformitate cu specificańiile de mai sus. În plus, livrarea va fi însońită de un protocol cu rezultatele controlului de calitate efectuat de producător pentru lotul specific livrat în locańie. Materialele geotextile vor fi protejate împotriva deteriorării fizice şi murdăririi în timpul transportului către locańie şi în timpul depozitării pe şantier. Stratul de drenare a apelor pluviale Stratul de drenarea apelor pluviale este executat din materiale granulare, având o grosime minimă de 0,30 m. Coeficientul de permeabilitate (conductivitatea hidraulică) trebuie să fie >1x10-3 m/s, proporńia de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). Materialul de drenaj

71 Cod document: Revizia: 1 Pag. 72 trebuie să fie stabil pe pante şi se va aplica uniform pe toată suprafańa depozitului de deşeuri menajere. Mărimea granulelor materialului de drenaj trebuie să fie între 4 mm şi 32 mm. Materiale geotextile utilizate ca strat separator Pe stratul de drenare a apelor pluviale se aplică un strat de separare, pentru a preveni intrarea componentelor din stratul de recultivare în stratul de drenaj. Geotextilele utilizate sunt materiale cu durabilitate pe termen lung, precum polipropilena (PP) sau polietilena de înaltă densitate (PEHD), cu unitate de masă pe suprafańă 400gr/m 2. Geotextilele trebuie să permită intrarea apei şi să respecte cerinńele de calitate în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare. Nu este permisă utilizarea materialelor reciclate. Se poate renunńa la stratul de separare în cazul în care este testată siguranńa la sufozie. Stratul de pământ şi sol vegetal FuncŃia primară a solului vegetal (fertil) este de a obńine utilizarea ulterioară planificată. Solul vegetal trebuie să fie uniform şi să aibă o pantă minimă de 1:30 pentru a preveni băltirea apei de suprafańă şi de a accelera scurgerea apelor de suprafańă. Panta maximă va depinde de utilizarea ulterioară, dar se recomandă ca panta să nu fie mai mare de 1: 3. Grosimea stratului de sol vegetal a fost ales suficient de gros pentru a: Adăposti sistemele de rădăcini; Asigura capacitate de reńinere a apei pentru a atenua umiditatea din precipitańii şi pentru a susńine vegetańia în perioadele secetoase. Se recomandă ca grosimea combinată a pământului şi solului vegetal să fie de cel puńin 1 m, din care 0.15m în partea superioară se prevede a fi sol vegetal îmbogăńit (fertil). Plantarea de arbuşti este permisă numai după 2 ani de la plantarea ierbii. Se pot planta doar specii de arbuşti cu rădăcini scurte. Materialul pentru subsol (strat pentru reńinerea de apă) este compus din nisip uşor coeziv şi pietriş. Sistemul de colectare a gazului de depozit CantităŃile de gaz de depozit produs în această locańii nu sunt suficiente pentru a fi recuperate, tratate sau utilizate în combustia controlată. Sistemul de gestionare a gazului de depozit va fi alcătuit din puńuri şi biofiltre de eliberare a gazului de depozit în partea superioară, care vor permite evacuarea gazului de depozit în atmosferă şi vor elimina riscul de explozie în interiorul depozitului. Atunci când gazul de fermentare trece prin biofiltre, microorganismele care folosesc gaz metan pentru alimentare, descompun acest gaz în dioxid de carbon şi apă. Aceste microorganisme sunt foarte des întâlnite în natură, în special în sol şi în depozitele marine, unde oxigenul şi metanul coexistă.

72 Cod document: Revizia: 1 Pag. 73 Instalarea de puńuri de evacuare a gazului de depozit va implica construirea de puńuri de foraj în interiorul masei deşeurilor. Forajul se va realiza de la suprafańa deşeurilor până la adâncimea dorită. Diametrul fiecărui puń va fi de 1.0 m. SpaŃiul din interiorul puńului se umple cu pietriş pentru a permite captarea gazului. Pentru colectarea gazului de depozit şi protejarea straturilor finale de acoperire se prevăd următoarele: instalarea unei Ńevi perforate din PEHD cu un diametru de 1000 mm pe zona străpungerii stratului suport şi a stratului de drenaj a gazului instalarea unei Ńevi neperforate din PEHD cu un diametru de 1000 mm în continuarea Ńevii perforate, în dreptul stratului de drenare a apelor pluviale. DistanŃa dintre două biofiltre va fi mai mică de 50 m, având în vedere o rază efectivă de aproximativ 35 m în jurul valorii fiecărui biofiltru. PoziŃionarea relativă a puńurilor de colectare a gazului de depozit, în număr de 8 bucăți. Realizarea sistemului de colectare a apelor pluviale Apele pluviale care se vor colecta de pe suprafańa depozitului sunt considerate convenńional curate. Pentru colectarea apelor pluviale s-a prevăzut realizarea unei rigole perimetrale depozitului, cu o lungime de cca 250 m, cu secńiunea trapezoidală. Apele astfel colectate se vor dirija printr-o rigolă în partea de Nord Est a depozitului, în vederea descărcării în canalul de ape pluviale existent. Monitorizarea calităńii apei Monitorizarea calităńii apei se va face prin măsurători realizate periodic în cele 3 puńuri de control al calităńii apei prevăzute în prezenta investińie, unul în amonte de depozit şi două în aval. Se vor măsura caracteristicile privind compozińia apei. Măsurătorile prelevarea probelor şi analiza lor la un laborator specializat. se vor realiza prin Depozitul Strehaia (degazare activă) Depozitul neconform de la Strehaia ocupă o suprafańă de cca m 2 şi este situat în partea de Nord - Est a oraşului Strehaia fiind amplasat în vecinătatea râului Motru. În amplasament terenul are cote de nivel cuprinse între +130,85 m şi 131,74 mdmn. Accesul în amplasament se realizează din DJ 607 Strehaia Borăscu. Terenul în amplasament are stabilitatea naturală asigurată şi nu prezintă semne de aparińie a unor viitoare alunecări de teren.

73 Cod document: Revizia: 1 Pag. 74 Din punct de vedere morfologic amplasamentul se încadrează în zona de Piemont a Motrului la limita lui sudică, având în partea de Nord - Est Culmea Motrului a cărui înălńime ajunge până la cota + 309,7 m. Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul este situat pe zona de terasă a râului Motru. Din punct de vedere geologic în zonă întâlnim formańiuni ce aparńin cuaternarului pleistocen superior alcătuind o stratificańie tipică pentru zonele râurilor colinare un strat subńire de argile şi prafuri în suprafańă, urmat de un strat cu grosime mare de pietrişuri, bolovănişuri în adâncime, sub care se dezvoltă complexul marnos. Terenul în amplasament are stabilitatea naturală asigurată şi nu prezintă semne de aparińie a unor viitoare alunecări de teren. Deşeurile depozitate ocupă în prezent o suprafańă de cca 1,3 ha. Depozitul este amplasat pe un teren aproximativ plan. După execuția lucrărilor de închidere, depozitul va ocupa o suprafață de cca. 1,1 ha. Pentru conformarea cu obligańiile de mediu impuse de APM Mehedinți la încetarea activităńii de depozitare a deşeurilor, până în prezent au fost efectuate următoarele lucrări: - Recuperarea deşeurilor valorificabile din corpul depozitului, vizibile la suprafața depunerii; - Împingerea şi nivelarea depunerii de deşeuri, prin grija operatorului; - Acoperirea corpului depozitului cu un strat de pământ de 0,5 m grosime. Alegerea lucrărilor de închidere s-a făcut astfel încât să se asigure că sunt: simple din punct de vedere tehnic; suportabile din punct de vedere financiar; eficiente din punct de vedere al mediului; în concordanńă cu legislańia nańională şi specificańiile tehnice în vigoare. Obiectivele principale ale sistemului de etanşare sunt: de a limita infiltrarea apelor din precipitații în masivul de deşeuri; de a realiza un sistem de drenare al apelor de suprafańă şi de a le colecta controlat în vederea deversării; de a controla migrarea gazului de depozit; de a realiza un sistem de separare fizic între masa de deşeuri şi mediul exterior. Sistemul de acoperire include, în mod normal, un număr de componente care sunt astfel alese încât să fie atinse obiectivele menńionate anterior. FuncŃiunea principală a sistemului de etanşare este aceea de a opri infiltrarea apelor de suprafańă în volumul de deşeuri şi astfel, de a reduce producńia de levigat care se poate genera.

74 Cod document: Revizia: 1 Pag. 75 Depozitul neconform de la Strehaia, va fi închis prin implementarea unui sistem complet de închidere, în conformitate cu cerinńele legislańiei Române în vigoare, respectiv HG 349/2005 şi a Normativului Tehnic privind depozitarea deşeurilor aprobat cu Ordinul MMGA nr. 757/2004, precum şi a legislańiei europene privind închiderea depozitelor de deşeuri nepericuloase. Sistemul de închidere cuprinde: strat suport de minimum 0,50 m grosime având k >1x10-4 m/s; strat de drenare a gazului realizat din material granular având minimum 0,30 m grosime; strat de protecńie din geotextil, cu greutatea de g/mp; strat de impermeabilizare realizat prin aşternerea unei geomembrane PEHD cu grosimea de 2 mm; strat de protecńie din geotextil, cu greutatea de g/mp; strat de drenare a apelor pluviale realizat din materiale granulare, strat de minimum 0,30 m grosime şi având k > 1x10-3 m/s; strat de separańie realizat prin aşternerea unui geotextil cu greutatea de 400 g/mp; strat de pământ ușor argilos cu grosimea de 0,85 m; strat de sol vegetal cu grosimea de 0,15 m şi însămânńarea lui cu gazon. puńuri de colectare a gazului de depozit, conectate între ele printr-o rețea de conducte, până la o stație de colectare a gazului de depozit, echipată cu separator de condensat și unitate de ardere, în vederea degazării active; sistem perimetral de colectare a apelor pluviale; realizarea a 3 puńuri de observańie a calităńii apei (doua amonte de depozit şi unul în aval de depozit); împrejmuire. Retaluzarea depozitului Închiderea depozitului de deşeuri menajere presupune în primă etapă amenajarea terenului pentru aşternerea straturilor de etanşare. Excavarea în depozit este definită ca fiind activitatea de excavare a volumului de deşeuri solide dintr-un depozit sau groapă existente, fie de înlăturare a masei de deşeuri, în vederea reabilitării/ecologizării amplasamentului, pentru a reduce cheltuielile de închidere, fie de a câştiga spańiu în vederea continuării activităńilor de depozitare, fie a oricărei combinańii dintre aceste scopuri. Panta recomandată pentru realizarea lucrărilor de închidere este de maxim 1:3. Pentru realizarea acesteia, deşeurile depuse se vor săpa cu excavatorul de pe lateralele depozitului şi

75 Cod document: Revizia: 1 Pag. 76 se vor muta pe suprafańa superioară verticală, supraînălńându-se astfel depozitul. După depunere straturile de deşeuri se vor compacta. SuprafaŃa orizontală a depozitului va fi amenajată cu pante de 2 3 pentru a asigura scurgerea apelor pluviale. Realizarea stratului suport Pe suprafańa nivelată a deşeurilor se aplică un strat suport cu o grosime minimă de 50 cm şi o grosime maximă de 1,00 m. Stratul suport trebuie să permită intrarea gazului iar valoarea coeficientului de permeabilitate (conductivitatea hidraulică) trebuie să fie egală sau mai mare cu 1x10-4 m/s. Stratul trebuie să asigure preluarea sarcinilor statice şi dinamice care apar odată cu sistemul de închidere. Modulul de elasticitate la suprafańă trebuie să fie de minim 40 MN/m 2. Ca material pentru stratul suport se pot utiliza deşeuri minerale adecvate din construcńii şi demolări, pământ săpat, cenuşă, deşeuri minerale adecvate sau minerale naturale. ConŃinutul de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). Stratul suport nu poate să conńină componente organice (lemn), materiale plastice, beton cu conńinut de gudron, fier/ońel şi metale. Mărimea maximă a granulelor materialului nu poate depăşi 10 cm. Stratul suport trebuie să fie omogen şi rezistent la eforturi constante, suprafańa trebuie să fie plană şi nivelată. Nu se pot utiliza materiale coezive. Realizarea stratului de drenare a gazelor de depozit Pe stratul suport, se aplică un strat cu rol de drenarea gazului, grosimea stratului fiind de minim 0,30 m. Materialul de drenare trebuie să aibă un coeficient de permeabilitate (conductivitate hidraulică) de minim 1x10-4 m/s. Mărimea granulelor nu trebuie să fie mai mare de 32 mm, intervalul optim al diametrului granulelor este cuprins între 8 şi 32 mm. Procentul de granule superioare şi inferioare nu trebuie să depăşească 5%. ConŃinutul de carbonat de calciu trebuie să fie sub 10% (masă). SiguranŃa la sufozie fańă de stratul suport trebuie să fie asigurată. La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie dovedită atât rezistenńa acestora fańă de apă din condens şi gazul de depozit, precum şi rezistenńa pe termen lung la eforturile pe care le preia stratul de drenaj. Stratul de impermeabilizare Stratul de impermeabilizare al suprafeńei este prevăzut a se realiza din geomembrană PEHD cu grosimea de 2 mm. Materiale geotextile pentru protecńie Geotextilele vor fi confecńionate din PEHD cu unitatea de masă pe suprafańă gr/m 2. Materialele geotextile vor fi livrate în locańie cu o fişă de date de la producător atestând

76 Cod document: Revizia: 1 Pag. 77 caracteristicile materialului în conformitate cu specificańiile de mai sus. În plus, livrarea va fi însońită de un protocol cu rezultatele controlului de calitate efectuat de producător pentru lotul specific livrat în locańie. Materialele geotextile vor fi protejate împotriva deteriorării fizice şi murdăririi în timpul transportului către locańie şi în timpul depozitării pe şantier. Stratul de drenare a apelor pluviale Stratul de drenarea apelor pluviale este executat din materiale granulare, având o grosime minimă de 0,30 m. Coeficientul de permeabilitate (conductivitatea hidraulică) trebuie să fie >1x10-3 m/s, proporńia de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). Materialul de drenaj trebuie să fie stabil pe pante şi se va aplica uniform pe toată suprafańa depozitului. Mărimea granulelor materialului de drenaj trebuie să fie între 4 mm şi 32 mm. Materiale geotextile utilizate ca strat separator Pe stratul de drenare a apelor pluviale se aplică un strat de separare, pentru a preveni intrarea componentelor din stratul de recultivare în stratul de drenaj. Geotextilele utilizate sunt materiale cu durabilitate pe termen lung, precum polipropilena (PP) sau polietilena de înaltă densitate (PEHD), cu unitate de masă pe suprafańă 400gr/m 2. Geotextilele trebuie să permită intrarea apei şi să respecte cerinńele de calitate în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare. Nu este permisă utilizarea materialelor reciclate. Se poate renunńa la stratul de separare în cazul în care este testată siguranńa la sufozie. Stratul de pământ şi sol vegetal FuncŃia primară a solului vegetal (fertil) este de a obńine utilizarea ulterioară planificată. Solul vegetal trebuie să fie uniform şi să aibă o pantă minimă de 1:30 pentru a preveni băltirea apei de suprafańă şi de a accelera scurgerea apelor de suprafańă. Panta maximă va depinde de utilizarea ulterioară, dar se recomandă ca panta să nu fie mai mare de 1: 3. Grosimea stratului de sol vegetal a fost ales suficient de gros pentru a: Adăposti sistemele de rădăcini; Asigura capacitate de reńinere a apei pentru a atenua umiditatea din precipitańii şi pentru a susńine vegetańia în perioadele secetoase. Se recomandă ca grosimea combinată a pământului şi solului vegetal să fie de cel puńin 1 m, din care 0.15m în partea superioară se prevede a fi sol vegetal îmbogăńit (fertil). Plantarea de arbuşti este permisă numai după 2 ani de la plantarea ierbii. Se pot planta doar specii de arbuşti cu rădăcini scurte. Materialul pentru subsol (strat pentru reńinerea de apă) este compus din nisip uşor coeziv şi pietriş.

77 Cod document: Revizia: 1 Pag. 78 Sistemul de colectare a gazului de depozit CantităŃile de gaz de depozit produs în această locańie vor fi eliminate activ prin extragerea lor prin puțuri, conduse la o stație de colectare a gazului printr-o rețea de conducte din PEHD și apoi eliminate prin combustie controlată. Instalarea de puńuri de evacuare a gazului de depozit va implica construirea de puńuri de foraj în interiorul masei deşeurilor. Forajul se va realiza de la suprafańa deşeurilor până la adâncimea dorită. Diametrul fiecărui puń va fi de minim 80 cm. SpaŃiul din interiorul puńului se umple cu pietriş pentru a permite captarea gazului. În interiorul acestui filtru din pietriș se vor instala conducte perforate din PEHD pentru colectarea activă a gazului. Capătul superior al fiecărei conducte de colectare va fi prevăzut cu un racord de legătură la rețeaua de evacuare a gazului. Racordul va fi prevăzut cu un robinet pentru a permite controlul asupra colectării și evacuării gazului. Fiecare puț de gaz va fi conectat la stația de gaz prin intermediul unei rețele de colectare din conducte etanșe de PEHD cu diametrul nominal de minim 90 mm. La intrarea în stația de colectare, fiecare conductă va fi prevăzută cu un robinet de control al curgerii, care va permite oprirea după caz a unuia sau mai multor puțuri în parte. Conductele de colectare vor fi pozate la o adâncime mai mare decât adâncimea de îngheț. Stația de colectare este o construcție monobloc, modulară, echipata cu o unitate de combustie controlată a gazului. DistanŃa dintre două puțuri de colectare gaz va fi de cca. 50 m, având în vedere o rază efectivă de aproximativ 27 m în jurul fiecărui puț. PoziŃionarea relativă a puńurilor de colectare a gazului de depozit, în număr de 5 bucăți. Realizarea sistemului de colectare a apelor pluviale Apele pluviale care se vor colecta de pe suprafańa depozitului sunt considerate convenńional curate. Pentru colectarea apelor pluviale s-a prevăzut realizarea unei rigole perimetrale depozitului, cu o lungime de cca 250 m, cu secńiunea trapezoidală. Apele astfel colectate se vor dirija printr-o rigolă în partea de Sud Est a depozitului, în vederea descărcării în canalul de ape pluviale existent. Monitorizarea calităńii apei Monitorizarea calităńii apei se va face prin măsurători realizate periodic în cele 3 puńuri de control al calităńii apei prevăzute în prezenta investińie, unul în amonte de depozit şi două în aval. Se vor măsura caracteristicile privind compozińia apei. Măsurătorile prelevarea probelor şi analiza lor la un laborator specializat. se vor realiza prin

78 Cod document: Revizia: 1 Pag. 79 III.4.4 Materiile prime, energia şi combustibilii utilizați cu modurile de asigurare ale acestora La fiecare din obiectivele care se vor realiza în cadrul proiectului va fi necesară alimentarea cu apă a clădirilor administrative şi a instalańiilor pentru stingerea incendiilor. De asemenea este necesară alimentarea cu energie electrică pentru funcńionarea echipamentelor cu care sunt dotate noile obiective. III.4.5 Racordarea la rețelele utilitare existente in zonă Lucrările auxiliare pentru alimentarea cu apă, canalizare şi a sistemelor de protecńie împotriva incendiilor se vor executa în funcńie de necesităńile fiecărei stańii luând în considerańie posibilităńile locale de racordare la reńelele utilitare existente în zonele de amplasament. Toate echipamentele electrice şi instalańiile vor fi conforme cu cerinńele standardelor respective EN şi IEC. Conducerea proceselor tehnologice se va face din camerele de comandă cu ajutorul unor calculatoare special destinate acestor scopuri. Se vor lua în considerańie posibilităńile locale de racordare la reńelele şi stańiile existente în zonele de amplasament. III.4.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției În cadrul celor cinci zone de management au fost deja stabilite amplasamentele pentru noile obiective susńinute prin acest proiect. Astfel, pe amplasamentele din zonele 1,2,3,4 urmează a fi realizate patru stańii de transfer a deşeurilor, iar pe amplasamentul stabilit în zona cinci urmează a fi realizată şi o stańie de tratare mecano-biologică. Pentru aceste noi obiective care sunt destinate a fi utilizate o perioadă îndelungată de timp nu se pune problema refacerii în prezent a amplasamentului, decât în măsura reamenajării zonei care a fost utilizată drept organizare de şantier pentru fiecare amplasament. III.4.7 Cai noi de acces sau schimbări ale celor existente Amplasamentul fiecărui obiectiv nou realizat urmează a fi conectat la reńeaua de drumuri existentă pentru a facilita acńiunile de transport al deşeurilor. În interiorul fiecărui amplasament sunt realizate drumurile necesare executării diverselor manevre prin care vehiculele efectuează diverse operańii de încărcare/descărcare.

79 Cod document: Revizia: 1 Pag. 80 III.4.8 Resursele naturale folosite in construcție şi funcționare Principala resursă folosită în construcńia şi funcńionarea noilor obiective, indiferent de amplasament, este apa. În perioada de construcńie apa este utilizată în principal pentru prepararea diverselor materiale de construcńie, în acest caz cantităńile folosite nefiind însă însemnate, deoarece betonul necesar fundańiilor, construcńiilor, diverselor amenajări, care este adus în şantier gata preparat pentru utilizare. Pentru perioada de funcńionare, principala resursă naturală ce urmează a fi folosită este apa, pentru toate operańiunile de curăńare impuse de procesele tehnologice desfăşurate în obiectivele proiectului. III.4.9 Metode folosite in construcție Obiectivele ce urmează a fi realizate nu cuprind construcńii deosebite cu dimensiuni şi înălńimi mari. Echipamentele montate în cadrul acestor construcńii execută o gamă variată de operańii tehnologice de manipulare, transport, separare, etc.,a deşeurilor în funcńie de destinańia obiectivului. Materialele de construcńii sunt materiale uzual folosite pe şantiere. De remarcat faptul că toate operańiunile tehnologice sunt efectuate automat şi conduse cu ajutorul unui calculator specializat.

80 Cod document: Revizia: 1 Pag. 81 III.4.10 Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară În cadrul Planului de InvestiŃie pe Termen Lung realizat pentru judeńul MehedinŃi, a fost stabilit şi încadrat şi Planul de acńiune privind implementarea proiectului. Planul este amplu şi riguros întocmit, pe patru perioade distincte, cu începere din 2010 şi finalizare în anul 2037, timp în care se abordează probleme privind conștientizarea publicului, realizarea infrastructurii prioritare, implementarea unor investińii suplimentare necesare conformării cu noile cantităńi de deşeuri generate şi cu înlocuirea vechilor echipamente care se uzează în timp. III.4.11 Relația cu alte proiecte existente sau planificate Prezentul proiect se înscrie în seria de proiecte ce urmează a fi realizate în domeniul gestionării deşeurilor şi care urmează să beneficieze de finanńare din POS Mediu. Proiectele urmează să realizeze sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivelul judeńelor. În acest fel, prin proiecte trebuie să se asigure atingerea tuturor obiectivelor şi Ńintelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, precum şi îndeplinirea tuturor prevederilor legislative. Prin astfel de proiecte, se vor realiza un număr de 7 aplicańii pentru Consiliile JudeŃene Bihor, Hunedoara, MehedinŃi, Gorj, Vâlcea, Braşov şi Ilfov. Deoarece în județul MehedinŃi, în prezent nu este extins sistemul de colectare separată a deşeurilor menajere, a început colectarea separată, printr-un proiect al ECOROM AMBALAJE, doar in municipiul Drobeta Turnu Severin În documentul Strategia nămolului din Studiul de Fezabilitate aferent aplicației Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare in județul Mehedinți, alternativele privind strategia de eliminare a nămolului este reprezentată de două soluńii care la acest moment sunt considerate ca realiste: a) reutilizarea în agricultură; b) eliminarea în depozite. III.4.12 Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare În vederea stabilirii alternativei celei mai fezabile din punct de vedere tehnic şi economic, au fost analizate şi evaluate mai multe opńiuni tehnice pentru fiecare componentă a sistemului de gestionare a deşeurilor. Pe baza opńiunilor tehnice a fost stabilită alternativa tehnică propusă, care este prezentată în tabelul următor:

81 Cod document: Revizia: 1 Pag. 82 Tabel III Alternativa tehnică propusă OpŃiunea 1 OpŃiunea 2 OpŃiunea 3 OpŃiunea 4 Circa 60% din cantitatea totală de deşeuri care vor fi colectate în pubela umedă vor fi tratate în instalańia centrală de descompunere aerobă / instalańie simplă de TMB de la MalovăŃ. InstalaŃia va genera metale şi material stabilizat biologic pentru a fi utilizat pentru acoperirea depozitului, pentru reabilitarea depozitelor neconforme şi în funcńie de calitate pentru îmbunătăńirea calităńii solului. Vor fi generate şi reziduuri care vor fi eliminate prin depozitare. Capacitatea stańiei de tratare este de t/an şi va produce t/an de material stabilizat biologic, 2040 t/an de metale şi t/an de reziduuri Circa 60% din cantitatea totală de deşeuri care vor fi colectate în pubela umedă vor fi tratate în instalańia centrală de TMB de la MalovăŃ. InstalaŃia va genera combustibil secundar care va fi folosit în industria de generare de energie, precum şi metale. Reziduurile generate vor fi eliminate prin depozitare. Capacitatea stańiei de tratare este de t/an şi va produce t/an de combustibil secundar, 2040 t/an de metale şi t/an de reziduuri Circa 60% din cantitatea totală de deşeuri care vor fi colectate în pubela umedă vor fi tratate în instalańia centrală de TMB de la MalovăŃ. InstalaŃia va valorifica energetic biogazul şi material stabilizat biologic pentru a fi utilizat pentru acoperirea depozitului, pentru reabilitarea depozitelor neconforme şi în funcńie de calitate pentru îmbunătăńirea calităńii solului. Reziduurile generate vor fi eliminate prin depozitare. Capacitatea stańiei de tratare este de t/an şi va produce 9981 MWh/an de energie, t/an de material stabilizat biologic, 2040 t/an de metale şi t/an de reziduuri Circa 60% din cantitatea totală de deşeuri care vor fi colectate în pubela umedă vor fi tratate în instalańia centrală de incinerare de la MalovăŃ. InstalaŃia va genera energie şi metale. Reziduurile generate vor fi eliminate prin depozitare. Capacitatea stańiei de tratare este de t/an şi va produce t/an fracńie umedă şi t/an fracńie organică, 2057 t/an de metale şi t/an de reziduuri NOTA: - Evaluarea opńiunilor prezentate anterior s-a realizat pe baza a patru categorii de criterii, şi anume, criterii economice, criterii tehnice, criterii de mediu, criterii sociale, instituńional şi acceptanță a publicului. - Fiecare criteriu are la rândul său mai multe sub-criterii, ponderate în mod diferit. - După ce s-au atribuit scoruri pentru fiecare sub-criteriu, s-a calculat scorul pe fiecare criteriu şi ulterior scorul total al opńiunii. - Ierarhizarea opńiunilor a condus la alegerea OpŃiunii 1 ca alternativă tehnică ce urmează a fi implementată în judeńul MehedinŃi.

82 Cod document: Revizia: 1 Pag. 83 DEPOZITAREA DEŞEURILOR Depozitul existent de la Izvoru Bârzii va fi utilizat pentru eliminarea reziduurilor. Necesarul anual de depozitare este (cu referire la cantitatea totală de reziduuri care urmează a fi depozitate şi separate, pe opńiune de tratare a deşeurilor): OpŃiunea 1: t/an OpŃiunea 2: t/an OpŃiunea 3: t/an OpŃiunea 4: t/an Alternativa aleasă asigură atingerea tuturor Ńintelor propuse prin strategia judeńului şi, în special, a celor privind reciclarea/valorificarea deşeurilor de ambalaje şi reducerea cantităńii de deşeuri biodegradabile la depozitare. Obiectivele privind managementul costurilor sunt extrem de complexe, dar din analiza efectuată în cadrul Studiului de Fezabilitate, se extrage, ca cea mai bună opńiune din punct de vedere economic, OpŃiunea 1. III.4.13 Alte activităńi care pot apărea ca urmare a proiectului Obiectivele nou create în cadru proiectului, vor conduce la aparińia unor activităńi inexistente până la această dată în cadrul judeńului. O schimbare deosebită va apărea în modul de colectare al deşeurilor (care acum va cuprinde şi procedura de sortare) precum şi în modul de depozitare a acestora în condińii de totală conformare la reglementările în vigoare. În plus vor apărea noi tipuri de activităńi legate de sortarea, valorificarea/reciclare diverselor tipuri de deşeuri sortate. Trebuie menńionată de asemenea tratarea mecano-biologică a deşeurilor. Toate activităńile ce se pot dezvolta în urma aplicării unui nou management al deşeurilor în judeńul MehedinŃi vor conduce pe lângă aparińia de noi locuri de muncă, la o reducere a impactului asupra mediului şi sănătăńii locuitorilor. III.4.14 Alte autorizații cerute pentru proiect Pentru respectarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului cerută pentru acest proiect a fost necesară parcurgerea etapei de evaluare inińială, etapă în care odată cu

83 Cod document: Revizia: 1 Pag. 84 Notificarea AutorităŃii de Mediu, a fost înaintat şi Certificatul de Urbanism nr. 29 din (care ulterior a fost prelugită perioada de valabilitate) însońit de Planul de încadrare în zonă şi Planul de situańie al amplasamentului. III.5 Localizarea proiectului III.5.1 DistanŃa fańă de granińe pentru proiectele care cad sub incidenńa ConvenŃiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră Se consideră că proiectul nu intră sub incidenńa ConvenŃiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la ESPOO la 25 februarie 1991 şi ratifică prin Legea nr. 22/2001. III.5.2 HărŃi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informańii privind caracteristicile fizice ale mediului atât naturale, cât şi artificiale şi alte informańii Tabelul nr. III coordonatele geografice şi stereo 70. StaŃii Stereo 70 Google earth X(Est) Y(Nord) Latitudine(N) Longitudine(E) Strehaia depozit neconform Strehaia stańie de transfer Vânju Mare stańie de transfer şi depozit neconform Baia de Aramă stańie de transfer Baia de Aramă depozit neconform Orşova stańie

84 Cod document: Revizia: 1 Pag. 85 de transfer MalovăŃ (TMB, sortare) III Amplasarea geografică a stańiei de transfer aparńinând zonei 1 de gestionare a deşeurilor Orşova StaŃia de transfer este situată în partea de Est a Municipiului Orşova, pe amplasamentul fostei fabrici de oxigen a Şantierului Naval, în zona numită Mina Tufari. SuprafaŃa de teren ocupată este de m 2 Amplasamentul nu este situat în zone caracterizate ca fiind inundabile sau supuse unor posibile alunecări de teren. DistanŃa de la stańia de transfer la stańia centrală de colectare a deşeurilor, amplasată la Malovăț este de cca. 40 km.

85 Cod document: Revizia: 1 Pag. 86 III Amplasarea geografică a stańiei de transfer aparńinând zonei 2 de gestionare a deşeurilor Baia de Aramă StaŃia de transfer este situată în partea de Est a oraşului Baia de Aramă, între stadion şi stańia de epurare ape uzate. SuprafaŃa de teren ocupată este de m 2. Amplasamentul nu este situat în zone caracterizate ca fiind inundabile sau supuse unor posibile alunecări de teren. DistanŃa de la stańia de transfer la stańia centrală de colectare a deşeurilor, amplasată la Malovăț este de cca. 60 km. Depozitul neconform este amplasat în partea de Est a oraşului Baia de Aramă, în vecinătatea stańiei de epurare ape uzate. SuprafaŃa de teren ocupată este de 0,5 ha.

86 Cod document: Revizia: 1 Pag. 87 III Amplasarea geografică a stańiei de transfer aparńinând zonei 3 de gestionare a deşeurilor Strehaia StaŃia de transfer este amplasată în vecinătatea localităńii Strehaia, situată în partea de Nord Est a oraşului Strehaia, în vecinătatea DJ 607 Strehaia - Cârceni, înainte de podul peste râul Motru. SuprafaŃa de teren ocupată este de m 2 DistanŃa de la stańia de transfer la stańia centrală de colectare a deşeurilor, amplasată la Malovăț este de cca. 50 km. Depozitul neconform este amplasat în partea de Nord Est a oraşului Strehaia, în vecinătatea DJ 607 Strehaia - Cârceni, după podul peste râul Motru pe malul stâng al albiei majore.

87 Cod document: Revizia: 1 Pag. 88 III Amplasarea geografică a stańiei de transfer aparńinând zonei 4 de gestionare a deşeurilor şi a depozitului neconform Vânju Mare StaŃia de transfer este amplasată în vecinătatea localităńii Vânju Mare, situat în partea de Nord a oraşului Vânju Mare, lângă DC 96, în partea din spate a stadionului şi sălii de sport. SuprafaŃa de teren ocupată este de m 2. Amplasamentul nu este situat în zone caracterizate ca fiind inundabile sau supuse unor posibile alunecări de teren. DistanŃa de la stańia de transfer la stańia centrală de colectare a deşeurilor, amplasată la Malovăț este de cca. 45 km. Depozitul neconform este amplasat în partea de Nord a oraşului Vânju Mare, lângă DC 96, în partea din spate a stadionului şi sălii de sport. Coordonatele amplasamentului sunt aceleasi ca și coordonatele de la stańia de transfer Vânju Mare. SuprafaŃa de teren ocupată este de 0,5 ha.

88 Cod document: Revizia: 1 Pag. 89 III Amplasarea geografică a stańiei de transfer aparńinând zonei 5 de gestionare a deşeurilor Drobeta Turnu Severin StaŃia de sortare, care cuprinde în amplasamentul ei şi stańia de tratare mecano-biologică, este amplasată în vecinătatea localităńii MalovăŃ. InstalaŃia de TMB este situată în partea de Sud Vest a comunei MalovăŃ, în vecinătatea DN 67 Drobeta Turnu Severin Tg. Jiu, în partea din spate a fostului complex avicol. SuprafaŃa de teren ocupată (sortare şi TMB) este de m 2.. III FolosinŃele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente ale acestuia Depozitele neconforme vor fi închise in-situ. Pentru exploatare şi accesul maşinilor de intervenńie (Pompieri, PoliŃie, Salvare, etc.) zonele adiacente terenurilor, vor conńine racorduri de acces la drumurile existente. Racordurile de acces din drumurile existente până la limitele incintelor nou proiectate nu fac obiectul proiectului.

89 Cod document: Revizia: 1 Pag. 90 III Politici de zonare şi de folosire a terenului Pentru organizarea oricărui sistem integrat de gestionare a deşeurilor este necesară împărńirea teritoriului în zone de gestionare a deşeurilor, arondarea localităńilor la fiecare zonă unde se vor realizate servicii comune de gestionare a deşeurilor, adică vor fi servite de aceeaşi infrastructură de gestionare a deşeurilor (instalańie de tratare, stańie de transfer, etc). Selectarea acestor zone determină în mare parte eficacitatea sistemul de gestionare a deşeurilor propus, care aduce după sine avantajele şi dezavantajele gestionării deşeurilor la nivel zonal. Până la acest moment, nu există o metodologie specifică pentru împărńirea zonelor de gestionare a deşeurilor. Criteriile de bază pentru optimizarea sistemului de zonare sunt împărńite în principal după cum urmează: Criterii de planificare fizică Criterii de mediu Criterii tehnico-economice Criterii sociale III Arealele sensibile Anexa A Natura 2000, stańiile sunt amplasate în zona geografică a judeńului MehedinŃi. Arealele principale protejate pe teritoriul cărora se vor efectua lucrările specifice de construcńie/amenajare a stańiilor de transfer, sunt delimitate în NATURA 2000 ca ROSCI0198 Platoul MehedinŃi pentru stańia Baia de Aramă şi ROSPA0080 MunŃii Almajului-Locvei, ROSCI0206 PorŃile de Fier, ROSPA0026 Cursul Dunării Baziaş PorŃile de Fier pentru Orşova. Avizele custodelui de la cele doua stańii în urma studiului de geo-biodiversitate sunt prezentate in Anexa C. Astfel s-au efectuat studii de evaluare adecvată pentru a stabili cu exactitate impactul rezultat în timpul/în urma lucrărilor ce se vor efectua pe arealele protejate. Studiile de evaluare adecvată a posibilului impact asupra geo-biodiversităńii au concluzionat, în cazul fiecărei stańii de transfer, un impact extrem de limitat, indicând astfel posibilitatea emiterii actului de reglementare, fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii de evaluare adecvată conform deciziei etapei de încadrare nr. 4558/ În urma verificării amplasamentului proiectului, analizării documentańiei depuse, a localizării amplasamentului în planul de urbanism şi în raport cu pozińia fańă de arealele sensibile existente în judeńul MehedinŃi, autoritatea de mediu a stabilit că proiectul intră sub incidenńa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

90 Cod document: Revizia: 1 Pag. 91 a) Amplasamentul situat în Orşova, în interiorul ROSPA0080 MunŃii Almajului-Locvei, ROSCI0206 PorŃile de Fier şi ROSPA0026 Cursul Dunării Baziaş PorŃile de Fier, Pentru a evalua magnitudinea impactului rezultat în urma lucrărilor ce urmează a se efectua pe amplasamentului situat în Orşova, în interiorul ROSPA0080 MunŃii Almajului-Locvei, ROSCI0206 PorŃile de Fier şi ROSPA0026 Cursul Dunării Baziaş PorŃile de Fier, s-a întocmit studiul de evaluare adecvată privind bio-diversitatea. Astfel în Studiu de condiții inițiale componenta geobiodiversitate pentru obiectivul Stație de transfer deșeuri Orșova, jud. MehedinŃi având în vedere elementele criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000, s-a stabilit importanńa impactului rezultat în timpul şi în urma lucrărilor de realizare a prezentului proiect, asupra zonelor de interes. Lucrările ce urmează a fi efectuate pe amplasamentul situat în Orşova, au un caracter local, punctiform,ocupând sub 1% din suprafańa totală a sitului. Respectând elementele criteriu menńionate în Studiu de condiții inițiale componenta geobiodiversitate pentru obiectivul Stație de transfer deșeuri Orșova, jud. MehedinŃi privind aspectele asociate realizării proiectului s-au concluzionat următoarele aspecte: implementarea proiectului nu va conduce la pierderi de habitate criteriu Natura 2000; implementarea proiectului nu va afecta habitate folosite pentru necesităńile de hrană, odihnă şi reproducere a speciilor criteriu; proiectul nu este în măsură a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar sau cu semnificańie pentru speciile criteriu ce au stat la baza desemnării sitului; durata/persistenńa fragmentării habitatelor (inclusiv habitate altele decât cele de interes comunitar) nu prezintă semnificańie pentru elementele ce au stat la baza desemnării sitului; proiectul nu este în măsură a perturba speciile de interes comunitar ce au stat la baza desemnării sitului; implementarea proiectului nu va conduce la schimbări ale densităńilor populańiilor de specii de interes comunitar; nu au putut fi puşi în evidenńă indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificări la nivelul sitului; b) Amplasamentul situat în Baia de Aramă în interiorul sitului de importanńă comunitară ROSCI0198 Platoul MehedinŃi. În cazul amplasamentului situat în Baia de Aramă, referitor la lucrările ce se vor efectua în interiorul sitului de importanńă comunitară ROSCI0198 Platoul MehedinŃi, se menńionează că acestea se vor desfăşura doar pe suprafeńe cu o influenńă punctiformă, afectând sub 1% din suprafańa totală a sitului. Astfel, având în vedere şi Studiu de condiții inițiale componenta geobiodiversitate pentru obiectivul Stație de transfer deșeuri Baia de Aramă, jud. MehedinŃi,

91 Cod document: Revizia: 1 Pag. 92 urmărind paşii descrişi în procedura schematică de abordare a planurilor şi proiectelor ce afectează siturile Natura 2000, proiectul poate fi aprobat deoarece nu prezintă un impact semnificativ asupra mediului. În evaluarea semnificańiei impactului prezentului proiect asupra elementelor criteriu menńionate în Studiu de condiții inițiale componenta geo-biodiversitate pentru obiectivul Stație de transfer deșeuri Baia de Aramă, jud. MehedinŃi au rezultat următoarele aspecte: implementarea proiectului nu va conduce la pierderi de habitate criteriu Natura 2000; implementarea proiectului nu va afecta habitate folosite pentru necesităńile de hrană, odihnă şi reproducere a speciilor criteriu; proiectul nu este în măsură a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar sau cu semnificańie pentru speciile criteriu ce au stat la baza desemnării sitului; durata/persistenńa fragmentării habitatelor (inclusiv habitate altele decât cele de interes comunitar) nu prezintă semnificańie pentru elementele ce au stat la baza desemnării sitului; proiectul nu este în măsură a perturba speciile de interes comunitar ce au stat la baza desemnării sitului; implementarea proiectului nu va conduce la schimbări ale densităńilor populańiilor de specii de interes comunitar; nu au putut fi puşi în evidenńă indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificări la nivelul sitului; În aceste condińii se estimează că nivelul şi semnificańia posibilului impact, ce poate rezulta în urma finalizării acestui proiect, este extrem de limitat, punctiform şi fără relevanńa fańă de elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului ROSCI0198 Platoul Mehedinți. III Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare Variantele de amplasament pentru obiectivele proiectului cuprinse în cele 5 zone de management au fost intens şi îndelung analizate cu autorităńile locale şi populańia existentă în zonă. În ceea ce priveşte amplasamentele pentru realizarea instalańiei centrale de gestionare a deşeurilor, consultantul a discutat îndelung cu beneficiarul final în ceea ce priveşte amplasamentele disponibile pentru realizarea instalańiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor. Consiliu judeńean în colaborare cu consultantul au identificat patru zone posibile pentru amplasarea instalańiilor: Drobeta Turnu Severin (în împrejurimile depozitului existent); Rogova; Siseşti; Tâmna. Toate amplasamentele de mai sus nu au fost excluse pe baza criteriilor de selecńie şi eliminatorii, fiind realizată o analiză comparativă a acestora.

92 Cod document: Revizia: 1 Pag. 93 Rezultatele specifice ale analizei comparative ale celor patru amplasamente analizate sunt prezentate în cadrul Planului de InvestiŃii pe Termen Lung. Această analiză preliminară a demonstrat că MalovăŃ este amplasamentul potrivit pentru realizarea şi operarea instalańiilor centrale de gestionare a deşeurilor, urmat de Rogova, Siseşti şi Tâmna. Toate amplasamentele prezintă avantaje şi dezavantaje în ceea ce priveşte amplasarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor, dar în principiu, toate amplasamentele sunt potrivite. III.5.3 Caracteristicile impactului potenńial al proiectului Lucrările care urmează a se executa pe amplasamente se vor derula conform etapelor menńionate prin proiect. În cadrul organizărilor de şantier, conform planului de prevenire a poluărilor accidentale care va fi întocmit de executant, se va desemna şi o persoană responsabilă cu protecńia factorilor de mediu. Lucrările ce urmează a fi realizate în cadrul proiectului nu pot fi considerate ca lucrări de mare anvergură, impactul asupra mediului fiind unul redus, limitat la regiunile amplasamentului, precum şi la perioada de realizare a obiectivului. În ceea ce priveşte perioada de funcńionare, trebuie luat în considerańie faptul că atât tehnologiile utilizate în stańiile de tratare a deşeurilor solide, cât şi metodele utilizate la închiderea depozitelor au în vedere ca pe întreaga perioadă de funcńionare a acestor obiective, impactul asupra factorilor de mediu să fie cât mai redus. Tehnologiile utilizate sunt performante şi utilizate cu succes la scară mondială, iar reglementările privind depozitele sunt precise şi strict legate de activitatea de depozitare. Controlul funcńionării stańiilor de prelucrare a deşeurilor şi al activităńii de depozitare finală al acestora, este continuu asigurat şi instituit prin sistemul de management integrat pe care îl introduce noul proiect şi care urmăreşte în timp, la scara întregului judeń, o eficientizare maximă a acestui sector de activitate, şi un impact cât mai redus asupra mediului.

93 Cod document: Revizia: 1 Pag. 94 IV. Surse de poluanńi şi instalańii pentru reńinerea, evacuarea şi dispersia poluanńilor în mediu IV.1. ProtecŃia calităńii apelor Anexa E prezintă acceptul SECOM privind acceptare de evacuare la StaŃia de epurare ape uzate pentru municipiul MehedinŃi Pentru protecńia apelor la faza de construcńie a obiectivelor trebuie avute în vedere situańii importante: ca resursă naturală, apa trebuie să aibă o utilizare cât mai limitată în această perioadă de desfăşurare a lucrărilor, cea mai mare parte a materialelor de construcńie urmând a veni gata preparate pe amplasament, evitarea poluării apelor de suprafańă şi a apelor subterane prin infiltrańii (pluviale) necontrolate, sau prin contaminarea potenńială provocată de lucrările din amplasament, executarea lucrărilor în amplasamente nu se va realiza în condińii meteorologice extreme (ploaie, zăpadă, vânt puternic). Este necesară prevenirea acńiunii sau efectelor acestora deoarece pot avea efecte în economia proiectului şi un posibil impact asupra mediului, pentru prevenirea/evitarea împrăştierii prafului în zonele de lucru se va utiliza apă nepoluată, pentru stropiri, pentru a nu contribui suplimentar la poluarea zonei amplasamentului. Apa se va asigura din surse locale sau din apă transportată cu cisterna, în funcńie de posibilităńile existente. Apa subterană nu va fi utilizată ca sursă de apă pentru necesităńile şantierului, alimentarea cu apă potabilă pentru personalul participant la lucrări va putea fi asigurată din sursele existente în zonă. În cazul în care sursele existente nu mai pot asigura apa potabilă, aprovizionarea se va face cu ajutorul apei îmbuteliate în sticle de plastic, se recomandă folosirea toaletelor ecologice pentru personalul de exploatare. AcŃiunile privind asigurarea categoriilor de apă menńionate mai sus cad în sarcina executantului iar pentru modul de soluńionare se va consulta cu beneficiarul. Avizul de ape analizează şi stabilește pentru amplasamentele tuturor obiectivelor, măsuri concrete pentru perioada de exploatare, cum sunt în principal: respectarea parametrilor proceselor tehnologice, elemente de bilanń ale apelor tehnologice utilizate şi a apelor evacuate, condińiile de calitate ale efluenților evacuańi, valori maxime admise,

94 Cod document: Revizia: 1 Pag. 95 respectarea procedurilor de închidere şi de punere în funcńiune a depozitelor de deşeuri, IV.1.1. StaŃia de transfer Baia de Aramă În primul aviz care a fost dat de ABA Jiu, adică avizul nr. 53/ , se specifica faptul că alimentarea cu apă a stańiei de transfer se va face prin foraje. Ulterior s-a emis un aviz modificator cu nr. 42 din prin care se specifică faptul că alimentarea cu apă a stației se va face din rețeaua existentă. StaŃia de transfer va fi racordată la reńeaua de alimentare cu apă şi canalizare aparńinând SC SECOM SA Dr. Tr. Severin (conform avizelor favorabile transmise Consiliului JudeŃean MehedinŃi cu adresele nr. 9665/ şi 240/ de către SC SECOM SA Dr. Tr. Severin privind racordarea stańiei de transfer Baia de Aramă la reńelele de alimentare cu apă şi canalizare). Confuzia care a fost creată a constat în eroarea provenita de la ABA Jiu privind numerele avizelor. La al doilea aviz trebuia scris 42/ şi nu tot 53/ Apele de spălare rezultate din spălarea diferitelor zone din stańia de transfer vor fi colectate prin intermediul gurilor de scurgere cu grătar și deversate în rețeaua de canalizare a stației. Toată apa pluvială colectată de pe suprafețele betonate carosabile și pietonale va fi trecută printr-un separator de hidrocarburi şi apoi deversată în canalul de ape pluviale existent în imediata vecinătate a amplasamentului. Apa uzată menajeră provenită de la containerul pentru operatorul de cântărire și personalul de pază va fi colectată prin intermediul unei rețele de canalizare etanșă, din conducte PVC. Evacuarea apelor uzate colectate în rețeaua proprie de canalizare a stației se va face la rețeaua de canalizare a orașului Baia de Aramă. În ceea ce priveşte depozitul neconform de la Baia de Aramă apele pluviale colectate de rigola perimetrală depozitului vor fi deversate la canalul existent. Apele pluviale care se vor colecta de pe suprafańa depozitului sunt considerate convenńional curate. Pentru colectarea apelor pluviale s-a prevăzut realizarea unei rigole perimetrale depozitului, cu o lungime de cca 250 m, cu secńiunea trapezoidală. Apele astfel colectate se vor dirija printr-o rigolă în partea de Nord Est a depozitului, în vederea descărcării în canalul de ape pluviale existent.

95 Cod document: Revizia: 1 Pag. 96 PRECIZĂRI TEHNICE Precizări privind protecńia calităńii apei Alimentarea cu apă a stației se va face din rețeaua existentă. Debitul necesar este de cca. 2,5 m 3 /zi, din care 0,5 m 3 /zi pentru consum menajer și 2,0 m 3 /zi pentru spălarea platformelor. Alimentarea cu apă de la branșament până la punctele de consum se va face printr-o rețea interioară dimensionată corespunzător. Colectarea și evacuarea apelor uzate se va face prin intermediul unei rețele de canalizare din conducte PVC, dimensionată corespunzător, cu deversare în rețeaua existentă de canalizare a orașului Baia de Aramă. Schema de bilanț a apei la stația de transfer Baia de Aramă este prezentată în figura IV : Figura nr. IV Schema bilanń ape stańie de transfer Baia de Aramă Amplasamentul stației este protejat în mod natural de pericolul inundațiilor, prin cota la care se află. De altfel, pârâul Brebina, care curge în partea de nord a amplasamentului stației este îndiguit pe tronsonul acesta. Pârâul Bulba, care curge în partea de sud a amplasamentului, este despărțit de acesta de traseul DN 67 D, deci se consideră că nu prezintă pericol. Măsuri tehnice pentru prevenirea evacuării în resursele de apă a substanńelor periculoase Așa cum s-a menționat anterior, toate apele uzate provenite de la spălarea diferitelor zone ale stației și apele uzate menajere, din incinta stației vor fi colectate și evacuate prin intermediul unei rețele de canalizare dimensionată corespunzător, către rețeaua de canalizare a orașului Baia de Aramă.

96 Cod document: Revizia: 1 Pag. 97 Monitorizarea cantitativă şi calitativă a apei Alimentarea cu apă potabilă și de spălare a stației de transfer se va face prin racordarea la rețeaua existentă în zonă. Realizarea lucrărilor de racordare nu face obiectul prezentului proiect, fiind o cheltuială neeligibilă. Realizarea racordării cade în sarcina beneficiarului proiectului. Pentru necesarul de apă se va realiza contorizarea cantitativă a consumurilor. În ceea ce privește consumul de apă potabilă de băut pentru personalul stației, acesta va fi asigurat prin dozatoare de apă mobile. Dată fiind durata limitată de timp în care deșeurile se află pe amplasament, nu se prevede apă de incendiu. Prevenirea incendiilor se va face prin instruirea personalului iar intervențiile în caz de incendiu se vor realiza cu mijloace mobile (stingătoare cu spumă și praf, nisip). IV.1.2. StaŃia de sortare, TMB MalovăŃ Stația de sortare deșeuri reciclabile și tratare mecano-biologică simplă a deșeurilor biodegradabile (TMB) de la MalovăŃ se află pe teritoriul comunei Malovăț, pe malul drept al pârâului Pleșuva. DirecŃia de curgere a pârâului Pleșuva în zona amplasamentului este de la Nord Est către Sud Vest. Pentru acest amplasament, dată fiind vecinătatea imediată cu pârâul Pleșuva, s-a elaborat un studiu hidrologic și de inundabilitate. Studiul a fost elaborat de ISPH S.A., la comanda ISPE S.A., pe baza debitelor maxime cu diverse probabilități de depășire comunicate de INHGA. Pârâul Pleşuva este un afluent de stânga a pârâului TopolniŃa, care la rândul său este un afluent de stânga al Dunării. Pârâul Pleşuva reprezintă colectorul principal al apelor de precipitańie de pe versanńii şi văile acestei zone având un bazin mare de colectare a apelor de precipitańie cu debite importante la ploi abundente de lungă durată şi în special primăvara la topirea zăpezilor. Pentru ca lucrările cuprinse în prezenta investińie să nu aducă modificări regimului apelor subterane din zonă, se vor respecta recomandările din Studiul hidrogeologic preliminar. Lucrări de control al apelor uzate Apele de spălare rezultate din spălarea diferitelor zone din incinta stańiei de sortare deșeuri reciclabile și tratare mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile vor fi colectate prin intermediul gurilor de scurgere cu grătar și deversate într-un bazin vidanjabil etanș, din beton armat, realizat în sistem cuvă în cuvă. Volumul util al bazinului vidanjabil este de cca. 150 m 3. Toată apa pluvială colectată de pe suprafețele betonate carosabile și pietonale va fi trecută printr-un separator de grăsimi şi apoi deversată în pârâul Pleşuva.

97 Cod document: Revizia: 1 Pag. 98 Apa uzată menajeră provenită de la grupurile sanitare aferente clădirilor va fi colectată prin intermediul unei rețele de canalizare etanșă, din conducte PVC și deversată în același bazin vidanjabil susmenționat. Evacuarea apelor uzate colectate în bazinul vidanjabil se va face periodic cu vehicule speciale de transport (autovidanje) care vor transporta apele uzate la stația de epurare a municipiului Drobeta Turnu Severin. Lucrări de alimentare cu apa si canalizare Deoarece amplasamentul se află la o distanță destul de mare de rețelele existente, alimentarea cu apă potabilă a obiectivului se va realiza prin intermediul unui foraj de alimentare cu apă, echipat cu o pompă submersibilă dimensionată corespunzător debitului puțului, care va refula într-un rezervor semiîngropat cu un volum util de cca. 150 m 3, care include și rezerva de incendiu. Andosat rezervorului se va amplasa o stație de pompare, cu echipamentele de pompare dimensionate corespunzător, minim 2 buc (1 pentru funcționare normală, cealaltă de rezervă). În ceea ce privește consumul de apă potabilă de băut pentru personalul stației, acesta va fi asigurat prin dozatoare de apă mobile. Prevenirea incendiilor se va face prin instruirea periodică a personalului iar intervențiile inițiale în caz de incendiu se vor realiza cu mijloace mobile (stingătoare cu spumă și praf, nisip). Așa cum s-a menționat anterior, toate apele uzate provenite de la spălarea diferitelor zone ale stației, apele uzate menajere, din incinta stației vor fi colectate într-un bazin vidanjabil etanș, din beton armat, realizat în sistem cuvă în cuvă, de unde vor fi evacuate cu ajutorul autospecialelor la stația de epurare a municipiului Drobeta Turnu Severin. Volumul util al bazinului vidanjabil este de cca. 150 m 3.

98 Cod document: Revizia: 1 Pag. 99 Figura nr. IV Schemă de bilanń stańie sortare şi TMB MalovăŃ IV.1.3. StaŃia de transfer Orşova Stația de transfer Orşova este cu descărcare directă în presscontainere mobile. Deşeurile sunt descărcate direct în presscontainere care vor fi folosite atât la compactarea deșeurilor cât și pentru transportul acestora la stația de sortare sau la depozitul ecologic, funcție de tipul de deșeu conținut. Odată umplut un presscontainer, acesta este preluat de autospeciala cu cârlig şi este transportat la depozitul ecologic sau la stația de sortare, funcție de tipul de deșeu conținut. Apoi, un alt presscontainer gol va fi plasat sub pâlnia de descărcare şi autogunoierele pot începe descărcarea deşeurilor colectate. Apele de spălare rezultate din spălarea diferitelor zone din stańiile de transfer vor fi colectate prin intermediul gurilor de scurgere cu grătar și deversate într-un bazin vidanjabil etanș, din beton armat, realizat în sistem cuvă în cuvă. Volumul util al bazinului vidanjabil este de cca. 10 m 3. Toată apa pluvială colectată de pe suprafețele betonate carosabile și pietonale va fi trecută printr-un separator de grăsimi şi apoi deversată în pârâul Sibleş.

99 Cod document: Revizia: 1 Pag. 100 Apa uzată menajeră provenită de la containerul pentru operatorul de cântărire și personalul de pază va fi colectată prin intermediul unei rețele de canalizare etanșă, din conducte PVC și deversată în bazinul vidanjabil susmenționat. Evacuarea apelor uzate colectate în bazinul vidanjabil se va face periodic cu vehicule speciale de transport (autovidanje) care vor transporta apele uzate la stația de epurare a municipiului Orșova. Alimentarea cu apă de spălare a stației de transfer se va face prin racordarea la rețeaua existentă în zonă, la o distanță de cca. 1,2 km. Realizarea lucrărilor de racordare nu face obiectul prezentului proiect, fiind o cheltuială neeligibilă. Realizarea racordării cade în sarcina beneficiarului proiectului. Pentru necesarul de apă de spălare se va realiza contorizarea cantitativă a consumurilor. În ceea ce privește consumul de apă potabilă de băut pentru personalul stației, acesta va fi asigurat prin dozatoare de apă mobile. Dată fiind durata limitată de timp în care deșeurile se află pe amplasament, nu se prevede apă de incendiu. Prevenirea incendiilor se va face prin instruirea personalului iar intervențiile în caz de incendiu se vor realiza cu mijloace mobile (stingătoare cu spumă și praf, nisip) Debitul necesar este de cca. 2,5 m 3 /zi, din care 0,5 m 3 /zi pentru consum menajer și 2,0 m 3 /zi pentru spălarea platformelor. Alimentarea cu apă de la branșament până la punctele de consum se va face printr-o rețea interioară dimensionată corespunzător. Colectarea și evacuarea apelor uzate se va face prin intermediul unei rețele de canalizare din conducte PVC, dimensionată corespunzător, cu deversare în bazinul vidanjabil cu volum util de 10 m 3. Schema de bilanț a apei la stația de transfer Orșova este prezentată în figura IV : Figura IV Schema de bilanń stańia de transfer Orşova

100 Cod document: Revizia: 1 Pag. 101 IV.1.4. StaŃia de transfer Strehaia Stația de transfer Strehaia este cu descărcare directă în presscontainere mobile. Deşeurile sunt descărcate direct în presscontainere care vor fi folosite atât la compactarea deșeurilor cât și pentru transportul acestora la stația de sortare sau la depozitul ecologic, funcție de tipul de deșeu conținut. Odată umplut un presscontainer, acesta este preluat de autospeciala cu cârlig şi este transportat la depozitul ecologic sau la stația de sortare, funcție de tipul de deșeu conținut. Apoi, un alt presscontainer gol va fi plasat sub pâlnia de descărcare şi autogunoierele pot începe descărcarea deşeurilor colectate. Lucrări de control al apelor uzate Apele de spălare rezultate din spălarea diferitelor zone din stańiile de transfer vor fi colectate prin intermediul gurilor de scurgere cu grătar și deversate într-un bazin vidanjabil etanș, din beton armat, realizat în sistem cuvă în cuvă. Volumul util al bazinului vidanjabil este de cca. 10 m 3. Toată apa pluvială colectată de pe suprafețele betonate carosabile și pietonale va fi întâi trecută printr-un separator de grăsimi şi apoi deversată la un bazin de retenńie temporară şi infiltrație, ce va fi realizat în incinta stației. Evacuarea apelor uzate colectate în bazinul vidanjabil se va face periodic cu vehicule speciale de transport (autovidanje) care vor transporta apele uzate la stația de epurare a municipiului Drobeta Turnu Severin. Depozitul neconform Strehaia apele pluviale vor fi deversate în canalul existent. Apele pluviale care se vor colecta de pe suprafańa depozitului sunt considerate convenńional curate. Pentru colectarea apelor pluviale s-a prevăzut realizarea unei rigole perimetrale depozitului, cu o lungime de cca 250 m, cu secńiunea trapezoidală. Apele astfel colectate se vor dirija printr-o rigolă în partea de Sud Est a depozitului, în vederea descărcării în canalul de ape pluviale existent. Lucrări de alimentare cu apa si canalizare Alimentarea cu apă a stației se va face dintr-un rezervor de apă prevăzut cu sistem de pompare, alimentat periodic cu autocisterna, prin grija operatorului. Debitul necesar este de cca. 2,5 m 3 /zi, din care 0,5 m 3 /zi pentru consum menajer și 2,0 m 3 /zi pentru spălarea platformelor. Alimentarea cu apă de la acest rezervor până la punctele de consum se va face printr-o rețea interioară dimensionată corespunzător.

101 Cod document: Revizia: 1 Pag. 102 Colectarea și evacuarea apelor uzate se va face prin intermediul unei rețele de canalizare din conducte PVC, dimensionată corespunzător, cu deversare în bazinul vidanjabil cu volum util de 10 m 3. Schema de bilanț a apei la stația de transfer Strehaia este prezentată în figura IV.1.4.1: Figura IV Schema de bilanń stańia de transfer Strehaia IV.1.5. StaŃia de transfer Vânju Mare Stația de transfer Strehaia Vânju Mare este cu descărcare directă în presscontainere mobile. Deşeurile sunt descărcate direct în presscontainere care vor fi folosite atât la compactarea deșeurilor cât și pentru transportul acestora la stația de sortare sau la depozitul ecologic, funcție de tipul de deșeu conținut. Odată umplut un presscontainer, acesta este preluat de autospeciala cu cârlig şi este transportat la depozitul ecologic sau la stația de sortare, funcție de tipul de deșeu conținut. Apoi, un alt presscontainer gol va fi plasat sub pâlnia de descărcare şi autogunoierele pot începe descărcarea deşeurilor colectate. Lucrări de control al apelor uzate Având în vedere amplasarea stației în vecinătatea rețelelor existente de alimentare cu apă și canalizare, se prevede racordarea stației de transfer la aceste rețele. Apele de spălare rezultate din spălarea diferitelor zone din stańia de transfer vor fi colectate prin intermediul gurilor de scurgere cu grătar și deversate în rețeaua de canalizare a stației.

102 Cod document: Revizia: 1 Pag. 103 Toată apa pluvială colectată de pe suprafețele betonate carosabile și pietonale va fi întâi trecută printr-un separator de grăsimi şi apoi deversată într-un bazin de retenńie temporară şi infiltrație, ce va fi realizat în vecinătatea stației. Evacuarea apelor uzate colectate în rețeaua proprie de canalizare a stației se va face la rețeaua de canalizare a orașului Vânju Mare. Apele pluviale care se vor colecta de pe suprafańa depozitului sunt considerate convenńional curate. Pentru colectarea apelor pluviale s-a prevăzut realizarea unei rigole perimetrale depozitului, cu o lungime de cca 250 m, cu secńiunea trapezoidală. Apele astfel colectate se vor dirija printr-o rigolă în partea de Sud a depozitului, în vederea descărcării într-un bazin de retenție temporară si infiltrare, comun cu cel al stației de transfer. Lucrări de alimentare cu apa si canalizare Alimentarea cu apă a stației se va face din rețeaua existentă. Debitul necesar este de cca. 2,5 m 3 /zi, din care 0,5 m 3 /zi pentru consum menajer și 2,0 m 3 /zi pentru spălarea platformelor. Alimentarea cu apă de la branșament până la punctele de consum se va face printr-o rețea interioară dimensionată corespunzător. Colectarea și evacuarea apelor uzate se va face prin intermediul unei rețele de canalizare din conducte PVC, dimensionată corespunzător, cu deversare în rețeaua existentă de canalizare a orașului Vânju Mare. Schema de bilanț a apei la stația de transfer Vânju Mare este prezentată în figura IV.1.5.1: Figura IV Schema de bilanń stańia de transfer Vânju Mare

103 Cod document: Revizia: 1 Pag. 104 IV.2. ProtecŃia aerului Faza de construcńie În timpul perioadei de construcńie (realizare) a obiectivelor proiectului, poluarea atmosferei poate rezulta, în principal din: praful rezultat în timpul lucrărilor, de încărcarea/descărcarea a materialelor, din încărcarea grămezilor de sol şi a altor materiale acumulate în timp pe amplasament, în mijloacele de transport pentru diferite activităńi, emisiile, nu atât de importante, de poluanńi atmosferici de la echipamentele motorizate folosite pentru toate tipurile de lucrări (particule de la motoare diesel, NOx, COV, CO, etc.). Proiectul, prin investińia pe care o promovează nu cuprinde şi investińie pentru instalańii de reńinere a emisiilor de poluanńi în atmosferă, nefiind vorba de o instalańie industrială cu emisii poluante continue ci de lucrări obişnuite de construcńii (de mică anvergură) care se execută pe un amplasament unde emisiile pot apărea întâmplător şi în volume reduse, doar pe parcursul lucrărilor propriu-zise care se execută. Dispersia de particule poate fi provocată în principal de excavări şi manipulări de materiale. Executantul se va asigura că: materialele depozitate temporar pe amplasament vor fi protejate prin acoperire, pentru situańii meteorologice periculoase provocatoare de posibil impact asupra factorului de mediu aer, şi nu numai; în cazul în care se lucrează şi au apărut condińii specifice formării prafului care se poate dispersa în atmosferă, se vor lua măsuri de stropire cu apă nepoluată a frontului de lucru; pentru lucrări se vor utiliza echipamente dotate cu motoare performante (cu sisteme EURO 4 sau 5), conforme cu reglementările în vigoare, (autorizate cu licenńe ADR), pentru reducerea emisiilor de poluanńi în aer sub limitele acceptate de legislańia specifică. Transportul diverselor deşeuri (în situańia existenńei acestora) de pe amplasamente la depozite pentru depozitarea finală sau la locurile de valorificare, se va face cu vehicule autorizate ADR şi acoperite, pentru împiedicarea răspândirii materialelor transportate; există posibilităńi de limitare a zonelor de lucru şi a duratei lucrărilor; se urmăreşte curăńarea zilnică a căilor de acces din organizarea de şantier şi din punctele de lucru de manipulare a diverselor materiale/deşeuri, pentru a preveni formarea prafului;

104 Cod document: Revizia: 1 Pag. 105 echipamentele destinate manipulării materialelor se vor deplasa cu viteze reduse. Pentru alegerea destinańiilor de valorificare sau depozitare finală se va folosi principiul proximităńii. Faza de exploatare Pentru perioada de exploatare a obiectivelor promovate în cadrul proiectului se au în vedere măsuri menite să conducă la o diminuare accentuată a impactului asupra atmosferei cum sunt: folosirea unor trasee adecvate pentru transportul deşeurilor atât la stańiile de transfer, cât şi la depozitare finală; controlul permanent al vehiculelor de transport, şi al echipamentelor de prelucrare, pentru a le asigura o bună funcńionalitate şi protecńie a mediului; spălarea mijloacelor de transport pentru eliminarea emisiilor de praf şi mirosuri; folosirea metodelor corespunzătoare de prevenire/ reducere a mirosurilor în stańiile de tratare (spańii închise depresurizate, filtrarea aerului evacuat în atmosferă, aer împrospătat la locurile de muncă); evitarea stocării deşeurilor în afara ariilor dedicate; controlul emisiilor de gaze încă din primele etape de tratare, pentru evitarea degajării de metan în atmosferă; bună aerare a deşeurilor în timpul compostării acestora, pentru evitarea generării de metan din procesele anaerobe necontrolate. Odată cu trecerea de la actualul sistem de management al deşeurilor la sistemul integrat de management, fluxurile de deşeuri speciale (deşeuri de echipamente electronice, deşeuri municipale periculoase şi deşeurile voluminoase, etc.) vor avea un sistem de colectare care va intra în responsabilitatea autorităńilor locale care le vor colecta în centrele care deservesc marile oraşe, în funcńie de situańiile locale şi de utilizarea echipamentului existent de colectare, pentru a se asigura cu prioritate metodele de valorificare a acestora;

105 Cod document: Revizia: 1 Pag. 106 IV.3. ProtecŃia împotriva zgomotului şi vibrańiilor Perioada de construcńie În ceea ce priveşte perioada de construcńii (realizare) a obiectivelor proiectului, trebuie menńionat faptul ca nu toate amplasamentele deńin surse de zgomot şi vibrańii. Echipamentele şi utilajele folosite la lucrări generează zgomot care poate afecta în principal personalul implicat în activitate. Pentru diminuarea disconfortului datorat funcńionării utilajelor şi mijloacelor de transport se recomandă ca programul de lucru să fie în intervalul orar Se interzice desfăşurarea oricărei activităńi pe timpul nopńii. VibraŃiile generate de echipamente şi utilaje pot determina disconfort, celor ce-şi desfăşoară activitatea pe şantier. Dacă este cazul, se va renunńa la echipamentele care pot genera vibrańii periculoase. Asigurarea condińiilor corespunzătoare de muncă este în sarcina executantului care trebuie să respecte reglementările în vigoare. Perioada de funcńionare Se vor utiliza instalańii şi echipamente cât mai moderne, şi performante, care produc zgomot şi vibrańii, reduse. Vor trebui respectate prevederile H.G. nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirii. Câteva măsuri menite să reducă zgomotul şi implicit vibrańiile ce pot fi provocate în perioada de exploatare a obiectivelor proiectelor, sunt menńionate în continuare: utilizarea unor vehicule corespunzătoare care să fie utilizate în condińii optime astfel încât zgomotul generat să nu afecteze aşezările umane. Viteza cu care se circulă să fie adaptată la condińiile de drum (pante, intersecńii, etc.); întreńinerea periodică a drumurilor de acces spre obiectivele proiectului, pentru crearea condińiilor optime de circulańie. IV.4. ProtecŃia împotriva radiańiilor IV.4.1 Sursele de radiații Prin specificul lor, lucrările proiectului nu deńin şi nu se constituie ca surse de radiańie. IV.4.2 Amenajările şi dotările pentru protecția împotriva radiațiilor Nu sunt necesare amenajări şi dotări pentru protecńia împotriva radiańiilor.

106 Cod document: Revizia: 1 Pag. 107 IV.5. ProtecŃia solului şi a subsolului Perioada de construcńie În perioada de construcńie (realizare), a obiectivelor proiectului, pentru protecńia solului şi subsolului, trebuie avute în vedere în principal, măsuri cum sunt: îndepărtarea materialelor încă existente pe sol (depinde de amplasament) şi depozitarea temporară, controlată a acestora în zone separate pe amplasament, urmând să se transporte în depozite corespunzătoare, autorizate, sau spre valorificare; amenajarea unei zone de parcare pentru autovehicule şi utilaje implicate în activităńile de pe amplasament; pe zonele cu vegetańie din vecinătatea amplasamentului se vor înierba suprafeńele de pe care a fost îndepărtat stratul vegetal; controlarea procesului de curăńare a terenului utilizat ca organizare de şantier, înainte de predarea lui către beneficiar. Proiectul tehnic de realizare a construcńiilor şi instalańiilor va prevedea o descriere tehnică a modului de efectuare a tuturor lucrărilor, pentru a preveni posibilul impact asupra mediului şi în mod deosebit asupra solului şi subsolului. Lucrările nu trebuie executate în condińii meteorologice periculoase. Aceste considerente sunt avute în vedere în mod deosebit şi pentru fazele care preced acńiunile propriu-zise de construcńii-montaj. Executantul va trebui să aibă de asemenea în vedere modul de depozitare temporară a eventualelor deşeuri rezultate din lucrările propriu-zise, pentru a nu provoca impact nejustificat asupra solului. În timpul lucrărilor trebuie evitată poluarea solului prin scurgerea accidentală de combustibili, lubrifianńi, prin împrăştierea de lapte de ciment de la locurile de manipulare a betonului sau din locurile unde se utilizează beton, în cazul în care o parte din aceste materiale trebuie pregătite în amplasament şi nu vin gata preparate pe şantier. Perioada de funcńionare Pentru perioada de funcńionare, tehnologiile utilizate şi reglementările adoptate sunt menite să garanteze un impact minor asupra solului şi subsolului. Cu toate acestea, mai trebuie avute în

107 Cod document: Revizia: 1 Pag. 108 vedere şi unele măsuri de caracter complementar, care vor ajuta menńinerea unui impact minor asupra solului şi subsolului: evitarea poluării ce poate fi cauzată de scurgerile de levigat, printr-o gestionare sigură şi corespunzătoare a levigatului, şi etanşarea/ protecńia rezervoarelor; prevenirea posibilelor infiltrări de ape pluviale potenńial contaminate în sol, prin controlul periodic al zonelor unde se execută lucrări de stocare a deşeurilor în stańiile de prelucrare; controlul periodic al sistemelor de colectare şi drenare a apelor pluviale, din perimetrele stańiilor de prelucrare. IV.6. ProtecŃia ecosistemelor terestre şi acvatice IV.6.1 Indicarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Harta cu amplasarea locańiilor fańă de siturile NATURA 2000 pentru judeńul MehedinŃi este anexată prezentului memoriu. Arealele principale protejate pe teritoriul cărora se vor efectua lucrările specifice de construcńie/amenajare a stańiilor de transfer, sunt delimitate în NATURA 2000 ca ROSCI0198 Platoul MehedinŃi pentru stańia Baia de Aramă şi ROSPA0080 MunŃii Almajului-Locvei, ROSCI0206 PorŃile de Fier, ROSPA0026 Cursul Dunării Baziaş PorŃile de Fier pentru Orşova. Astfel s-au efectuat studii de evaluare adecvată pentru a stabili cu exactitate impactul rezultat în timpul/în urma lucrărilor ce se vor efectua pe arealele protejate. Studiile de evaluare adecvată a posibilului impact asupra geo-biodiversităńii au concluzionat, în cazul fiecărei stańii de transfer, un impact extrem de limitat, indicând astfel posibilitatea emiterii actului de reglementare, fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii de evaluare adecvată conform deciziei etapei de încadrare nr. 4558/ IV.6.2 Lucrările, dotările si masurile pentru protecția biodiversității, monumentelor naturii si ariilor protejate Prin natura lucrărilor ce urmează a fi efectuate şi având în vedere studiile de geo-biodiversitate, biodiversitatea, monumentele naturii şi ariile protejate nu vor fi afectate într-un mod semnificativ, astfel nefiind necesare măsuri sau dotări speciale suplimentare în vederea protejării acestora.

108 Cod document: Revizia: 1 Pag. 109 IV.7. ProtecŃia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public IV.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public sau a altor zone asupra cărora există instituit un regim de restricție La nivelul întregului judeń nu sunt menńionate obiective de interes public sau zone asupra cărora să existe instituite regimuri de restricńie referitor la managementul deşeurilor. IV.7.2 Lucrări, dotări şi măsuri pentru protecția așezărilor umane Aşa cum s-a mai menńionat pentru alegerea amplasamentelor noilor obiective ale proiectului s-a depus o activitate intensă desfăşurată pe o perioadă lungă de timp. Odată hotărâte amplasamentele, au fost selectate tehnologii şi echipamente care prin utilizarea lor să poată conferii un grad cât mai înalt de protecńie aşezărilor umane din respectivele amplasamente, aceasta în condińiile în care trebuie să se considere că noul sistem de management de mediu va avea un impact general pozitiv la nivelul întregului judeń. IV.8.Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament IV.8.1 Tipurile şi cantităńile de deşeuri de orice natură, rezultate Conform Planului de InvestiŃii pe Termen Lung, modul de gospodărire a deşeurilor are în vedere obiectivele şi Ńintele privind gestionarea deșeurilor în județul Mehedinți care au fost stabilite pe baza prevederilor Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia şi a Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor, şi pe baza prevederilor legislative europene şi naționale şi ținând seama de situația actuală din județ. IV Deşeuri rezultate de la noile obiective Trecerea la noul sistem de management integrat are în vedere şi tehnologia existentă în teritoriu. În cadrul noului sistem de management integrat, vor fi realizate, aşa cum s-a mai spus, următoarele obiective: patru stańii de transfer în localităńile:baia de Aramă, Vânju Mare, Orşova, Strehaia stańie de sortare si instalańie de TMB la MalovăŃ Lucrările de construcńii-montaj, considerate necesar a fi realizate pentru aceste obiective, sunt lucrări care nu presupun tehnologii deosebite de realizare şi nu sunt de mare anvergură.

109 Cod document: Revizia: 1 Pag. 110 Perioada de construcńie CantităŃile de deşeuri care pot rezulta în urma lucrărilor, sunt considerate ca fiind minime şi specifice perioadei de construcńii. Minimizarea deşeurilor are în vedere şi faptul că betonul, mortarul şi alte materiale necesare construcńiilor vin gata preparate pe şantier, iar în urma lucrărilor de excavare a terenului, chiar dacă vor rezulta cantităńi suplimentare de pământ, acesta va putea fi reutilizat în amplasament. Tipurile de deşeuri ce pot rezulta pe şantier sunt prezentate mai jos: Tabelul IV Tipurile de deşeuri ce pot rezulta de pe şantier Nr. Crt. Tip deşeu Cod deşeu conform H.G. nr. 856/ Beton Cărămizi łigle şi materiale ceramice Amestecuri de beton, cărămizi, Ńigle şi materiale ceramice Lemn Materiale plastice Asfalturi Fier şi OŃel Cabluri Pământ şi pietre Resturi de balast Materiale izolante Materiale de construcńie pe bază de ghips Deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine Conform reglementărilor în vigoare, unele deşeuri vor putea fi transmise spre valorificare pe bază de contract, de exemplu ca material de acoperire. Va fi necesară asigurarea unei posibile depozitări temporare în condińii de siguranńă. De asemenea, de menńionat faptul că pe amplasamentele viitoarelor obiective mai pot apărea şi alte deşeuri care nu au fost menńionate aici dar în mod sigur nu sunt depozitate maşini, echipamente abandonate, deşeuri din agricultură, sau alte deşeuri industriale solide. Sarcinile privind modul de colectare al deşeurilor, transportul şi depozitarea acestora vor fi stabilite de comun acord de beneficiarul şi executantul lucrărilor, având în vedere şi faptul că depozitul conform poate fi utilizat.

110 Cod document: Revizia: 1 Pag. 111 Perioada de exploatare InstalaŃiile de tratare a deşeurilor care vor fi în exploatate în cadrul noului Sistem de management integrat al deşeurilor vor produce cantităńi reduse de deşeuri tehnologice, care vor fi eliminate în urma activităńilor periodice de curăńare/întreńinere a incintelor de lucru. Asupra prafului şi mirosurilor se va acńiona tot în cadrul proceselor tehnologice aplicate, utilizând echipamente specializate pentru astfel de operańii. IV Modul de gospodărire a deșeurilor Conform Planului de InvestiŃii pe Termen Lung, modul de gospodărire a deşeurilor are în vedere obiectivele şi Ńintele privind gestionarea deșeurilor în județul Mehedinți care au fost stabilite pe baza prevederilor Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia şi a Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor, şi pe baza prevederilor legislative europene şi naționale şi ținând seama de situația actuală din județ. Tabel IV CantităŃile estimate de deşeuri solide generate pe zone (pentru anul țintă 2016) Tip de deşeuri Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total 1 Generare deşeuri municipale Deşeuri menajere colectate separat Deşeuri industrie, comerț instituńii, colectate separat din si Deşeuri parcuri grădini din şi Deşeuri din pieńe 1.5 Deşeuri stradale 2 Deşeuri voluminoase

111 Cod document: Revizia: 1 Pag. 112 Tip de deşeuri Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona Deşeuri municipale periculoase Deşeuri electrice şi electronice Reciclarea deşeurilor În analiza alternativelor privind reciclarea deşeurilor, s-a luat în considerare obiectivele generale ale prezentului proiect, şi cantitatea de deşeuri estimată a fi generată pentru anii următori. Estimarea cantităńii de deşeuri municipale care urmează sa fie generate în perioada de derulare a proiectului a fost obńinută în cadrul activităńilor desfăşurate pentru întocmirea Planului de InvestiŃii pe Termen Lung pentru judeńul MehedinŃi şi este prezentată în continuare. Conform Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 4 se are în vedere o creştere a generării de Deşeuri Solide Municipale cu 0,8% pe an. Coeficientul de 0,8% este preluat din Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor, ca atare, în lipsa oricăror justificări ale elaboratorului acestui plan. În consecință, acest coeficient a fost preluat atât în PRGD-uri, cât și în PJGD-uri, ambele tipuri de documente fiind aprobate. În lipsa oricăror date statistice sau măsurate care să susțină sau să infirme corectitudinea acestui coeficient, în cadrul acestui proiect s-a considerat această valoare, pe baza cărora au fost calculate toate cantitățile de deșeuri. Pentru deşeurile menajere colectate de la populańie - cantitatea se calculează pe zone (urbane si rurale) şi cu ajutorul indicatorul de creştere mai sus menńionat. Cantitatea de deşeuri se bazează şi pe proiecńia populańiei şi pe rata de conectare la serviciile de salubritate. În cadrul estimării se iau în calcul şi deşeurile similare din comerń, industrie şi instituńii, această cantitate se calculează pornind de la cantitate estimată din anul 2009 şi Ńinând cont de indicele de creştere mai sus menńionat. Deşeurile din grădini şi parcuri, deşeurile de piańă şi a deşeurilor de strada se calculează cu ajutorul cantităńii estimate din anul 2009 şi Ńinând cont şi de indicele de creştere mai sus menńionat Deşeurile menajere generate şi necolectate se calculează pe zone (urbane şi rurale), pe baza proiecńiei a populańiei, a populańiei care nu este conectată la serviciul de salubrizare şi a indicatorul de generare. Cantitatea totală de deşeuri municipale generate anual reprezintă suma între cantităńile de deşeuri menajere colectate, deşeuri similare din comerń, industrie şi instituńii, deşeuri din parcuri

112 Cod document: Revizia: 1 Pag. 113 şi grădini, deşeuri de piańă şi a deşeurile stradale, precum şi cantităńile de deşeuri generate şi de uz casnic necolectate. Cantitatea de deşeuri municipale periculoase colectate se presupune a fi de 2,5 kg/ cap de locuitor/ an în zonele urbane şi 1,5 kg/ cap de locuitor/ an în zonele rurale. Cantitatea de deşeuri voluminoase colectate se presupune a fi pentru zonele urbane: 5 kg / cap de locuitor / an în perioada , 7 kg / cap de locuitor/ an în perioada si 10 kg / cap de locuitor / an în perioada iar pentru zonele rurale: 1 kg / cap de locuitor / an în perioada , 2 kg / cap de locuitor /an în perioada şi 4 kg / cap de locuitor / an în perioada Pe baza celor prezentate mai sus, se calculează proiecńia de generare a deşeurilor municipale la nivel de judeń (total pe judeń, zonele urbane si zonele rurale), precum şi proiecńia de generare a deşeurilor municipale pentru fiecare municipiu şi oraş. Datorita faptului ca datele actuale privind compozińia deşeurilor sunt date care rezulta din estimări realizate la nivel regional, pe baza datelor furnizate de agenńii de salubritate, proiecńia compozińiei se prezintă în trei ani Ńintă, şi anume 2013, 2023 şi ProiecŃia compozińiei este realizata Ńinând cont de: Schimbarea în modul de trai al cetăńenilor (creşterea consumului de bunuri ambalate şi de reducere a nivelului de pregătire a mesei in-house); Masuri adecvate care vor fi implementate pentru prevenirea şi reducerea cantităńilor de deşeuri generate. Estimarea compozińiei deşeurilor municipale pentru anii 2013, 2023, respectiv 2033 se va realiza pe baza următoarelor ipoteze: Deşeuri de hârtie si carton: Zonele urbane ponderea actuală a cantităńilor de deșeuri de hârtie și carton este destul de mică pentru uz casnic și se preconizează să aibă o creştere cu 1,5% în 2013 comparativ cu 2009, cu 2,5% pentru perioada şi cu 3% pentru perioada Zonele rurale ponderea actuală a cantităńii de deșeuri de hârtie și carton este destul de mică pentru uz casnic și se preconizează să aibă o creştere cu 1% în 2013 comparativ cu 2009, cu 4,5% pentru perioada şi cu 3% pentru perioada Deşeuri de sticlă: Zonele urbane şi rurale se estimează o creştere cantităńilor de deşeuri de sticlă cu aproximativ 1% până în 2013 comparativ cu După 2013 se preconizează o creştere de 1 1,5%. Se preconizează că ponderea deşeurilor de sticlă va descreşte până în Această valoare va fi apropiată de cea din 2013.

113 Cod document: Revizia: 1 Pag. 114 Deşeuri de materii plastice: Zonele urbane şi rurale se estimează cantitatea de deşeuri de plastic va creşte semnificativ în ambele zone (urbane şi rurale) cu aproximativ 4% in ; Deşeuri metalice: Zonele urbane şi rurale se estimează cantitatea de deşeurile metalice va creşte cu 0,5% - 1% pentru perioada şi cu 1,5% pentru perioada ; Deşeuri biodegradabile alimente şi deşeuri de grădină: Zonele urbane se estimează o descreştere a cantităńilor de deşeuri cu aproximativ 3,5% pentru perioada , 4,5% pentru perioada şi 3,5% pentru perioada ; Zonele rurale se estimează o descreştere semnificativă pentru cantitatea de deşeuri de aproximativ 6% pentru perioada , urmată de promovarea compostării individuale. Această descreştere se aşeteaptă să continue în următorii anii şi in 2033 ponderea deşeurilor biodegradabile va fi de aproximativ 43.5%. Următorul tabel prezintă Ńintele care urmează să fie îndeplinite în ceea ce priveşte recuperarea/reciclarea deşeurilor de ambalaje Tabel IV łintele privind recuperarea/reciclarea deşeurilor de ambalaje Cantitatea deșeurilor de ambalaje (tone) Hârtie si carton Plastic Sticla Metale Lemn Total reciclate Total valorificate Din tabel se observă că Ńinta este îndeplinită, deoarece conform PJGD ținta pentru anul 2016 este de tone/an.

114 Cod document: Revizia: 1 Pag. 115 În judeńul MehedinŃi pe perioada desfăşurării proiectului se vor colecta o serie de deşeuri de la fiecare stańie în parte. Tabelul nr. IV prezintă tipurile si cantităńile de deşeuri colectate Tabelul IV Alte tipuri de deşeuri estimate a fi colectate în judeńul MehedinŃi StaŃia transfer Orșova de StaŃia de transfer in Baia de Arama StaŃia transfer Strehaia de in StaŃia de transfer in Vanju Mare TMB Drobeta Turnu Severin DEEE Generate (tone/an) Generate(m 3 /luna) Stocate (m 3 ) temporar Numărul containere 30m 3 utilizate de pe Deşeuri municipale periculoase Generate (tone/an) Generate(m 3 /luna) Stocate (m 3 ) temporar Numărul de containere pe 6m 3 utilizate