Ghid de bune practici pentru managementul speciilor de ungulate în fondurile cinegetice O nouă resursă trofică în dieta lupilor din Carpați: CÂINII HOINARI!
4 5 5 7 8 9 De unde s-a plecat? Degradarea bazei trofice si impactul câinilor hoinari asupra viabilității populației de lup Cu ce a contribuit proiectul Wolflife? O nouă resursă trofică în dieta lupilor din Carpați: CÂINII HOINARI! Campanii gratuite de sterilizare a câinilor din arealul proiectului Ghid de bune practici pentru managementul speciilor de ungulate în fondurile cinegetice Reducerea riscurilor privind sănătatea lupilor și diminuarea concurenței asupra speciilor pradă prin îmbunătățirea managementului câinilor hoinari Câini ciobănești specializați pentru paza șeptelului, donați stânelor cu pagube
De unde s-a plecat? - Degradarea bazei trofice si impactul câinilor hoinari asupra viabilității populației de lup VViabilitatea populațiilor de lupi este direct dependentă de viabilitatea speciilor pradă. Reducerea numărului de exemplare din speciile prada a lupului este cauzata de prezența masiva a câinilor hoinari, braconaj și managementul cinegetic. Câinii hoinari reprezintă o concurență serioasă pentru lup în contextul în care efectivele acestora sunt estimate ca fiind de cel puțin 5 ori m a i m a r i d e c â t c e l e d e l u p ( c o n f o r m r a p o r t LIFE05NAT/RO/000170, 2008), iar impactul asupra speciilor pradă este major. Braconajul este o problemă deoarece în cazul speciilor pradă, acesta este prezent în forme și intensități diferite. Managementul cinegetic realizat defectuos în anumite zone creează presiuni de intensități diferite. Hrănirea permanentă a animalelor sălbatice facilitează actele de braconaj, deoarece zonele tradiționale de hrănire pot devenii zone capcană pentru animale. De asemenea, cotele stabilite pentru speciile pradă, urmăresc un tipar național ce e greu de aplicat la nivel local datorită diferențelor de habitat, mărimii și structurilor diferite a subpopulaților de specii pradă sau a informațiilor eronate colectate din teren, ceea ce poate conduce la pierderea viabilității populațiilor. O altă amenințare din parte câinilor hoinari este transmiterea bolilor către familiile de lup. Un focar necontrolat de infecție cauzat de acești câinii pot reduce semnificativ numărul lupilor, deoarece biologia și structura socială ii expune la boli. 3
Câinii sunt un vector de transmitere a bolilor infecțioase și parazitare către lupi. Chiar dacă manifestarea bolilor este percepută ca fiind un mecanism de reglaj intra populațional, acesta nu poate fi evaluat in contextul in care boala este transmisă de către câini hoinari. Nedocumentată încă, hibridarea lupcâine, este o amenințare pe termen lung, fenomenul nefiind nou în Europa, el manifestându-se cu o intensitate ridicată în Italia, unde numărul observațiilor de indivizi hibrizi a crescut vertiginos (proiectul LIFE+ IBRIWOLF). În aceste situații viabilitatea populației de lup este amenințată, deoarece schimbul de gene intre hibrizi si lupi va fi greu de controlat. Degradarea bazei trofice, conduce la schimbări în mărimea și structura populației de lup, dar și la modificări semnificative în arealul de distribuție, respectiv la probleme în planificarea managementului speciei. Odată cu pierderea bazei trofice și cu modificarea teritoriilor haitelor, este foarte probabil ca pagubele provocate fermelor să crească, ceea ce va conduce la escaladarea conflictului om lup. Prezența câinilor hoinari și creșterea numărului acestora in habitatul lupului reprezintă pe lângă competiția la speciile pradă și o amenințare la alterarea genofondului populației și o presiune la adresa viabilității speciei prin transmiterea de boli. Cu ce a contribuit proiectul Wolflife? Lupii sunt animale carnivore, prădători de elită ai ecosistemelor din România. Având un comportament social modelat până aproape de perfecțiune, lupii din România sunt puțin studiați, iar informații elementare pentru un management eficient precum teritoriul unei haite, dieta, presiunile și impactul lor asupra speciei, nu sunt actualizate și cuantificate din perspectiva tuturor schimbărilor prin care societatea și mediul din România a trecut în ultimii ani. Atitudinea oamenilor față de lup variază foarte mult de la un grup de factori interesați la altul, iar lipsa de informații și comunicarea deficitară reprezintă probleme majore in dezvoltarea unui sistem de management echilibrat. Proiectul WOLFLIFE nu are ca obiectiv inventarea de noi măsuri de conservare, însă cu certitudine își propune să importe și să implementeze în România activități și măsuri de conservare a speciei lup, ce s-au dovedit de succes în alte regiuni din Europa. Transferul de bune practici in spațiul Carpatic reprezintă o prioritate a proiectului și constituie fundamentul prin care se urmărește îmbunătățirea sistemului de management a speciei lup la nivel regional și național. Proiectul WOLFLIFE este primul proiect, finanțat din programul LIFE, care implementează activități legate de evaluarea dietei și a resurselor trofice in relație cu activități concrete de menținere sau dezvoltare a bazei trofice. și diseminarea acelor soluții ce pot contribui la îmbunătățirea sistemului de management. Pentru a susține aceste activități, inițiative precum cea care privește concurența lupilor cu câinii sălbatici, a fost adaptată contextului din România și implementatata ca activitate independenta. Reducerea mortalității speciilor prada (caprior, porc mistret, cerb si capra neagra) prin sterilizarea și vaccinarea câinilor fără stăpân, demonstreaza localnicilor că există un interes pentru conservarea tuturor speciilor de fauna salbatica și că există metode alternative care nu se încheie într-un mod brutal prin uciderea câinilor. Stoparea prădătorismului câinilor asupra speciilor prada incearca sa demonstreze că protecția lupului începe cu protecția speciilor pradă, iar concurența om-lup e una falsă. Nu in ultimul rand, o imbunatatire a bazei trofice necesara mentinerii unei populatii viabile de lup se poate atinge si prin implementarea cu succes activitatii in care câini ciobănești specializați pentru paza șeptelului sunt donați stânelor cu pagube. Caracterul demonstrativ al proiectului este direct legat de transferul de bune practici. Activitățile în cadrul proiectului au fost concepute pentru a permite atragerea diverșilor factori interesați în activitățile din proiect prin aceasta fiind asigurat transferul bunelor practici. Implementarea în comun cu fermierii, cu vânătorii, reprezentanți ai autorităților etc. a anumitor activități, implicarea unor experți independenți ce au avut responsabilități în a promova și susține activitățile și rezultatele proiectului, au avut ca scop final exemplificarea și diseminarea acelor soluții ce pot contribui la îmbunătățirea sistemului de management.
O nouă resursă trofică în dieta lupilor din Carpați: CÂINII HOINARI! SStudiul desfășurat în Parcul Natural Putna-Vrancea și zona limitrofă, în cadrul proiectului Wolflife, a evidențiat că ungulatele sălbatice reprezintă principala sursă de hrană a lupilor, fiind urmate, la o diferență majoră, de meso-mamifere. Ungulatele domestice nu reprezintă o sursă importantă de hrană, dar surprinzător este faptul că pe timpul verii se observă o creștere semnificativă a prezenței speciei Canis lupus familiaris (câine) (%Bio = 12.1) în dieta lupului. Dieta poate varia de la o regiune la alta și poate fi influențată de diversitatea și disponibilitatea speciilor pradă, de condițiile fizicogeografice și modul în care acestea influențează nivelul de vulnerabilitate al speciilor pradă. Studiul se bazează pe analiza a 250 de probe (materii fecale) colectate din teren și analizate în laborator. Campanii gratuite de sterilizare a câinilor din arealul proiectului UUna dintre amenințările identificate pe teren, privind conservarea speciei lup în arealul proiectului, o reprezintă câinii hoinari. Aceștia fac concurență lupilor la speciile pradă, iar pe deasupra sunt și un important vector pentru boli. Un focar de infecție necontrolat poate conduce la reducerea semnificativă a mărimii populației de lupi dintr-un areal. Mai mult decât atât, numărul câinilor hoinari care se sălbăticesc, se organizează în grupuri și atacă animalele sălbatice crește exponențial. S-a constatat, astfel, că un număr foarte mare de exemplare de cerb, căprior și capră neagră sunt ucise anual de câinii sălbăticiți.
Adesea, acești câini atacă și animalele domestice generând creșterea agresiunii oamenilor față de lupi, datorită confuziilor create de insuficienta cunoaștere a specificului pagubelor. Specific pentru specia lup în cadrul proiectului WOLFLIFE, câinii hoinari pot afecta populațiile prin: Ÿ Alterarea structurii genetice datorită hibridizării; Ÿ Mortalitatea directă; Ÿ Reducerea bazei trofice pentru lup, fie prin creșterea mortalității speciilor pradă sau prin deranjarea speciilor pradă; Ÿ Introducerea de boli în populația de lup (de exemplu, parvoviroza); Ÿ Perturbarea habitatelor de rendez-vous și a bârloagelor. Pentru a reducere riscurile privind sănătatea lupilor și pentru a diminua concurența asupra speciilor pradă, începând cu luna ianuarie 2016, au fost demarate activități de cartare și monitorizare a zonelor în care densitatea câinilor sălbatici este mare, iar impactul asupra populațiilor speciilor pradă sau a lupilor este, de asemenea, crescut. Aceste zone sunt în continuare monitorizate pentru a se stabili numărul câinilor, modul de frecventare a zonelor, cât și căile de deplasare utilizate. De la exemplarele de câini au fost prelevate probe biologice pentru stabilirea unor posibile existențe a bolilor sau infecțiilor virale. În urma analizelor s-a constatat că toți câinii de la care au fost prelevate probe prezentau cel puțin o boală cu transmitere și la lupi. În scopul bunei gestionări a problemei câinilor hoinari, în luna iulie - august 2016 am realizat primele campanii de sterilizare demonstrative în localitățile Tulnici, Năruja și Negrilești, județul Vrancea. La aceste activități au fost invitați să participe și reprezentanți ai primăriilor, gestionari ai fondurilor de vânătoare, localnici, astfel încât aceștia să înțeleagă că sterilizarea câinilor nu este o operație dificilă care să pună viața câinilor în pericol și că aceste demersuri trebuie să devină o preocupare normală în zonele în care există mulți câini sălbatici. Ne dorim ca, după această campanie de conștientizare, participanții să adopte o atitudine responsabilă în ceea ce privește vaccinarea voluntară a câinilor. Acest tip de campanii demonstrative vor continua în fiecare județ, în minim 3 localități importante din punct de vedere al numărului de câini hoinari prezenți.
Ghid de bune practici pentru managementul speciilor de ungulate în fondurile cinegetice populate de lupi Un efectiv scăzut al prăzii poate conduce la densități scăzute ale lupilor, din moment ce lupii încearcă să compenseze disponibilitatea scăzută a prăzii prin extinderea teritoriilor. Lupii sunt forțați să caute resurse alternative de hrană, mărindu-se astfel numărul cazurilor de atacuri asupra animalelor domestice și crescând conflictele dintre crescătorii de animale și lupi. La toate acestea se adaugă și situațiile în care densitățile mici de ungulate și semnele, relativ frecvente, de prezență a lupilor consolidează convingerile vânătorilor că lupii sunt principala cauză a descreșterii densității de ungulate, crescând în acest fel posibilitatea uciderii ilegale a lupilor. Sunt bine cunoscute situațiile din țările vest europene în care lipsa carnivorelor din lanțurile trofice naturale a dus la o explozie cantitativă a populațiilor speciilor de ungulate care, pe lângă înregistrarea unor regrese din punct de vedere biologic, au generat o degradare accelerată a vegetației, fiind necesară adoptarea unor măsuri de protecție a culturilor silvice, a plantațiilor, pepinierelor și mai ales alocarea unor fonduri uriașe pentru compensarea pagubelor produse culturilor agricole. Scopul comun care trebuie asumat de către conservatoriști și administratori ai fondurilor de management cinegetic este menținerea populației minim viabile de lupi în arealul proiectului prin îmbunătățirea managementului speciilor pradă care asigură baza trofică și, indirect, reducerea pagubelor produse de lupi fermelor zootehnice. Prin atingerea acestui scop comun va fi asigurat un echilibru dinamic al ecosistemelor care se suprapun fondurilor de management cinegetic, menținânduse în limite corecte populațiile de carnivore și de ungulate erbivore. În acest context, in cadrul proiectului WOLFLIFE a fost realizat un Ghid de bune practici pentru managementul speciilor de ungulate în fondurile cinegetice populate de lupi, care promovează prin metode practice scopul comun al conservatoriștilor și administratorilor fondurilor cinegetice și anume menținerea populației viabile de lupi din arealul proiectului prin asigurarea unor echilibre ecosistemice viabile in care relatia prada pradator sa fie corect estimata si gestionata.
Reducerea riscurilor privind sănătatea lupilor și diminuarea concurenței asupra speciilor pradă prin îmbunătățirea managementului câinilor hoinari Bolile infecțioase si parazitare constituie o amenințare importantă pentru populațiile de carnivore mari, animalele domestice și om. Managementul lupilor in Romania trebuie să includă și managementul bolilor infecțioase ale acestora. Un focar de infecție necontrolat poate conduce la reducerea semnificativă a mărimii populației de lupi dintr-un areal. Mai mult decât atât, numărul câinilor hoinari care se sălbăticesc, se organizează in grupuri si ataca animalele sălbatice creste exponențial. S-a constatat astfel ca un număr foarte mare de exemplare de cerb, căprior si capra neagra sunt ucise anual de câinii sălbăticiți. Adesea acești câini ataca si animalele domestice generând creșterea aversiunii oamenilor fata de lupi, datorita confuziilor create de insuficienta cunoaștere a specificului pagubelor. Într-o primă etapă s-a procedat la dezvoltarea si realizarea unei metodologii pentru localizarea, cartarea și monitorizarea zonelor cheie (hotspot areas), în care sunt identificate concentrări mari de câini hoinari (Canis lupus familiaris). Metodologia conține un protocol de lucru si o planificare a activităților privitoare la localizarea, cartarea si monitorizarea zonelor cu o densitate mare a câinilor hoinari. De asemenea au fost stabilite setul de analize de laborator a virușilor/infecțiilor transmise de la câini sălbăticiți/hoinari la lupi si a numărului de probe de colectat-analizat. A fost stabilit necesarul analizelor de laborator a virușilor/infecțiilor transmise de la câinii sălbăticiți/hoinari la lupi și a cantității acestora, iar ulterior fost prelevate probe de la un eșantion de câini ce au fost capturați, datele obținute din analize confirmând prezența diferitelor boli cu impact negativ asupra lupilor dar și a altor specii de animale salbatice. Majoritatea analizelor efectuate au iesit pozitive, şi au fost efectuate pe baza prezenţei anticorpilor la: rabie, leptospiroză, carre, adenovirus şi parvovirus. Urmare a activităților derulate au fost informate Direcțiile Sanitar Veterinare asupra rezultatele analizelor făcute câinilor hoinari. Au fost derulate activități de monitorizare, localizare și cartare a zonelor cheie (hotspot areas) în care sunt identificate concentrări mari de câini hoinari în arealele importante pentru conservarea lupilor utilizând metodele : transecte, camera trapping și analiza GIS, ulterior fiind organizate un număr de 6 întâlniri cu paznici de vânătoare pentru a îi informa de problema câinilor hoinari și de necesitatea luării unor acțiuni de eliminare a acestora.
Cu toate că protecţia şeptelului asigurată de câini ciobănești tradiționali este deosebit de eficientă, în Romania nu are efecte majore în zonele populate de lupi, din cauza faptului că puţini crescători de animale deţin rase de câini ciobăneşti adaptate protecţiei împotriva carnivorelor mari (în special lupi, urşi). Câini ciobănești specializați pentru paza șeptelului, donați stânelor cu pagube Soluția optimă pentru prevenirea pagubelor produse de lupi crescătorilor de animale din arealul proiectului a fost înființarea unui centru (canisă) care să achiziționeze exemplare mature şi pui şi să distribuie, în cadrul unei rețele de crescători de animale, câte o pereche de pui crescuți până la o vârstă care va permite integrarea în cadrul stânelor/fermelor. Canisa cu numele Centrul de reproducere, îngrijire și supraveghere a câinilor de pază a șeptelului (CRISCPS), a fost înființată ca anexă într-un spațiu în care funcționează Centrul de Reabilitare și Monitorizare a Carnivorelor Mari. Acest centru a fost înființat acum câțiva ani în cadrul unui proiect LIFE pe raza Parcului Natural Putna-Vrancea (o arie protejată dedicată conservării carnivorelor mari din zona Carpaților Orientali). La canisă au fost achiziționați, pentru reproducere, 5 câini ciobănești adulți 3 femele și 2 masculi. Pentru completarea perechilor care sunt donate au fost achiziționate exemplare juvenile provenite din părinți diferiți pentru a se evita consangvinizarea. Până în prezent au fost donați de la canisă 48 de pui de Ciobănesc Carpatin la stânele care au înregistrat pagube produse de lupi din județele Vrancea, Harghita, Covasna, Mureș, Neamț și Bacău. După depășirea vârstei critice și asigurarea vaccinării obligatorii (2-3 luni), puii au fost donați, gratuit, în perechi (mascul si femela). Astfel, generațiile noi vor fi utilizate, în viitor, pentru crearea și susținerea în continuare a unei rețele de câini de pază și crescători de animale. Donarea se face pe baza unui contract juridic încheiat cu crescătorii de animale. După semnarea contractului, crescătorii de animale beneficiază de asistență cu privire la problemele legate de starea de sănătate a câinilor și modalitatea în care se va obține un comportament de lucru adecvat prevenirii pagubelor produse de lupi. Responsabilii din cadrul proiectului își rezervă dreptul de a lua câinii înapoi în cazul în care ciobanul/fermierul nu respectă clauzele contractului (de exemplu, lipsa de îngrijire veterinară, maltratarea câinilor etc.). Stânele/fermele sunt vizitate ulterior, la intervale regulate, pentru a se colecta informații cu privire la eficiența câinilor de pază proveniți de la CRISCPS.