AURELIA CALUGARIIA CORNELIA DANCIU 6mmafiea llwbll gewane Confrr EDUCATIONAL
Coperta Walter Riess Redactor: Mioara Popescu Tehnoredactare computerizatd: Daniela Diaconescu upflns Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomCniei caruclnr$"aunnua Gramatica limbii gennane/ Aurelia Cdlusdxifi Cornelia Danciu. - Bucure$ti: Corint Educational, 2014 Bibliogr. isbn 97&6068609aG7 I. Danciu, Cornelia 871.712.2 Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii CORINT EDUCATIONAL, imprint al GRUPULUI EDITORIAL CORINT. ISBN 97&60&8609-867 Ar'n-iNanrr...? PARTI DE VORBIRE lixercigii... -... -. -...14 Vcrbele linvwr. dtulen miissert sollen, uollen, migen....14 ljxercitrii....,..,...,.23. Vcrbele lassen Ei broachn... -16 Ilxercilii...,...,...,...,.,.,.28 Vcrbe personale 5i impersonale...29 Vcrbereflexive...30 llxercigii...... -...32 Vcrbe cu particultr separabild, verbe cu particula neseparabild...34 llxercilii...3?. Vcrbe regulate, neregulate i mixte.,.41 ljxercilii,...,..,.,...,.44. Indicativul...,...45 -Prezentul.....................45 Exercilii.,.,..,..,.,,.,.,.,.49 Imperfectul...................51 Exercitii...,...,..,.,.,,.,52 '- Perfectul...,.,.56 Exercilii....,................58 Mai-mult-ca-perfectul. -. -. -.. -.62 Ijxercitrii,....................63.Mitorul (viitorul I, viitorut II)....64 Exercigii.,......66. (irnjunctivul...,...69.conjunctivul II... -.. -. -. -..69 Exercigii.....,...,.,.75 ConjunctivulI...,.,...80. V)rbirea indirectd...............82 Iixcrcigii.......................84.lnrperativul...,.......,........85 Iixerci(ii.......................88. ln{initivul (in6nitivul I, infnitivul II) 9l - Inffnitivul simplu (fefi 4t)...92 - Inffnitivul precedat de :rr...93 - Substantivizarea inffnitivului...94 Erercigii............ -... -.. -. -94. Participiul...,...,...,99 Participiull...99 - Participiul II.................100 Exercilii.........,...........102. Pasivul.................,.....106 - Diateza pasive a acgiunn...,...106 -Diateza pasive a sterii...109 Exercigii.,......,...,....,...110. Recdunea verbelor.............114 -Verbe cuacuzativul...,..114 - Verbe cu dativul..............l 15 - Ve$e cu datirul gi acuzativul.....115 - Verbe cu doua nominative......l 16 -Verbe cu prepozilii 6xe...116 Exercigii.....................116 substantr\,'ul...............119. Genul (Determinarea genului)....l 19 Exercilii...,,.,.,.,..,...124. Numerul (Grlrpe de plural)...125 Substantive cu plural dublu...127 - Substantive fhra plural...-...129 - Substantive fare singular...,...129 - Pluralul substantivelor compuse...,...,,..,,..,.,.129 Exercigii.....................130. Declinarea....................131 Declinarea substantivelor - la singular...................131 Declinarea substantivelor la plural....................134 - Declinarea substantivelor propdi......................135 Exercigii.......,.............136. Formarea substantlelor...138 l.substantivecompuse...138
2. Substantive formate din initiale sau abrevieri... 3. Substantive formate cu prelire 5i su6re...141 4. Substantive formate prin schimbarea categoriei gramaticale....144 Subsantivarea adjectivelor Si participiilor... -... -.144 - Substantivarea in6nitivelor...144 - Substantivarea nurneralelor...,.144 Exercigii...,....145 ARTICOLUL. Articolul ho$ret.... Articolul nehotirit. Articolul nehomret negat. Omiterea articolului Exercilii - Cazuri speciale Exerci(ii........... -....,..157 Comparalia adjectivelor (Forme speciale)...162 Formarea adjectivelor...,.,.165 PRONUMELE...1't3. Pronumele personal... -...,173 Pronumele es Pronumele posesiv Exercigii.....181 Pronumele reflexiv ' Pronumele reciproc......,......185 Exercigii...,.186. Prcnumele interogativ.186 Exercilii...,...189 Pronumele demonstrativ......191 Exercitii...196 Pronumele relativ Exercitii...........,..........198. Pronumele nehotdrat..241 ADVERBUL.... Adverbele de loc..,,.,.........223 Adverbele lrin gi her qi compusele. Adverbele de timp. Adverbele de mod Adverbele de cauzi '. Adverbele pronominale... Exercilii...,. PREPOZITIA.... Prepozitii cu acuzativul.... Prepo?itii cu genitivul.... Prepozigi bica"uale (cu dativul sau acuzativul). Contopirea articolului hohrat cu prepozigii......260 Exercigii......,.262 coi.{unctra...2. Conjuncliicoordonatoare...2. Conjunctiisubordonatoate...2 Exercigii......275 II. PARTI DE PROPOZITIE SI PROPOZITII PROPOZITIILE SECUNDARE....2?8. ComplementuI direc r..278. Complementul indirect...280. Complementul prepozitrional...281 Exerci(ii... -...282. PropoziFile completive...283. PropoziFile introduse prin conjuncgile dass 5i ob Exercilii.... Complementul circumstan$al de timp.... Propozitiile circumstantiale de timp...290 - Exprimarea timpului.. -...292 Exercitii.. Complementul circumstantial de cauza...............295. Propozitiile circumstantiale de cauzd...,...,,.,...,.,.,296 - Exprimarea cauzei....... -....296 Exerci1ii...,...,.,,.,,,.297 ' Complementul circumstanlial condigonal... -.. -...298. Propoziliile circumstanliale condigionale..................299 Exprimareacondigiei. -...299 Exerci1ii...300. Complementul circumstangial concesiv......302. Propozitriile circumstantriale concesive...302 Exprimarea concesiei...,...303 Exerci1ii...303 ' Complementul circumstandal consecutiv....,.,.305. Propozitiile circumstantiale consecutive......306 - Exprimarea raportului consecutiv,...,......306 Exercitii.....................307. Complementul circumstantial de scop...,...308. Propozigiile circumstantiale de scop...308 - Exprimareascopului...309 Exerci1ii..,...,...309. (lomplementul circumstantial de mod...-...310. l)ropozitiile circumstanliale de rnod...311 Iixprimarea modului. -...,. -..314 llxercitii...... -.314. Oomplementul circumstantial de loc..........................317. Propozitiile circurilstantiale de loc..........................319 - Exprimarea locului qi a direcgiei......319 Exercigii......320 CONSTRUCTtr INFIMITVAIE...321. Inffnitivul precedat de ry...321. Construc$ile inffnitivale cu m... zlt,.,,,,,,.,.,,,.,.,.,.,,.,.,322. Constuctiile inffnitiv^ie c! ohlw... zu Si (an)st/jtt -, N.,..,.,.,...,.323 Exercilii......,...323 ATRIBUTUL,,.,.,,,,326. Apozifia......327. Atributul dezvoltat.. -.... -.....328. Propozidileatributive...330 Exercitii.,...,.,,,,.331 CoNSTRUCT' 1 PARTICTPTATE...334 Exercilii...........,....,.335 NEGATIA Exercitii.337 ORDINEA CUVINTEIOR...345. Ordinea cuvintelor in propozilia principaln...345. Locul verbulr.ri.................345. Loculsubiectului... -...346. Ordinea complementelor in dativ 8i acuzativ..,,,,.,,,.,.,.,,,,.347. Locul complementelor circumstantiale... -........347. Ordinea cuvintelor ln propozigia secundaa...349 Exercilii.........350. Modele de conjugare -. -. -...352 -Verbe auxiliare... -... -...352 - Verbe modale................356 - Verbe predicative.............359. Verbe neregulate qi mixte...365. Rectriunea verbelor...372. Recdu[ea substantivelor......j90. Rectiunea adiectivelor ri adverbelor...........395. Cheiaexercitiilor...400. Bibliografie... -... -. -...44? cuprins 5
RL*,, fuerbj p.erkele.. lte PQq,.sei.!!..pi.1tp. tklt Sensuri 9i intrebuinlare I Haben se traduce pirn a ao,tea, a posedt. Verbul,,haben' este intrebuingat:. atdt predicativ: \i7ir haben eine neue Vohnung. Avem (pose&:m) o lncuinqa rnun. Ich habe wenig Geld. An (dbputl dr) putini bdnl Sie hat Hunger / Durst / Angst. (Eil li este loame I sete I frica.. cat Qi ca verb auxiliar de timp, servind la formarea perfectului qi a mai- mult-ca-perfectului: Er hat michbewcht. EI m-a vizitat ieri.. Habar * inffnitiv precedat de 1u exprimi o necesitate. Consrrucgia este sinonima cu verbul,,miissen" * infinitiv. \Vir haben ftir morgenielzulemtn. (V'ir miissen ftir morgen viel lemen.) Avem mult de invd4t pentru nlaine. I Sein se traduce prin a fi, a se afln, a avea Inc, Verbul,,sein" este intrebuintat:. atat ca verb predicativ: Meine Mutter isf nicht zu Hause. Marw mea rut este arasd. Das Konzert lst um 20 Uhr. Concertul este I are lac Lt ora 20.. cat gi ca verb copulativ: Mein Vater ist Arzt. Tatdl meu este medic. cramatica limbii dermao Unsere Lehrerin ist nett. Profesoara noastrd este drdguga..,,seirl' se foloseqte Ei ca verb auxiliar de timp, servind la formarea perfectului, mai-mult-ca-perfectului Ei a pasivului stirii: Mein Freund ist ins Gebirge gefahren. Prieterutl meu a plccat In mmte. Das Fenster ist gedlfiet. F er edstr a este daschis d... in corutrucgia sein * inffnitiv precedat de zu, verbul,,sein" exprimi fie o necesitate: Diese Ubung ist noch nt (Diese 'n.athsr. Ubung muss noch gemacht werden.) Mai trebuit [arut acesl exerciliu.. fie o posibilitate, caz in care consftuc(ia este sinonima cu verbul,,konnen" * infinitiv: Das ist schwer eu qterstehen- Asta este greu de inleles. I Werden se traduce pin a se fore, a drveni,. Verbul,,werderl' este inrrebuingat atat predicativ, cdt qi ca verb copulativ: Daraus uird nichts. Din asn nu iese nimic. Er cwndg zu einem der reichsten Menner der 'Welt. A deuenit wtul dintre cei mai bogaei oaneni din lume. Unser Plan clird Wirklichkeit. Pkvtul rnstru deuhte realitate. Es crrird Thg / Nacht. Se fare ziud / rcadte. Sie u,ird gesund. Se fore bine I Se itrdndto$este. Es tlird spiit. Se face tarziu..,werderl' se foloseqte si ca verb auxiliar la formarea viitorului, a diatezei pasive Ei a conjunctivului II (forma cu,;wiirde"): Er wid dk helfen. (EL) 'Ii. va ajun. Wir werdcn zv Party eingeladen. l. Pbrtide uor0ire I I
Suntem irutitali la petrecere. Ich wiirde gerne reisen. Mi-ar pldrea sd caldnresc.. In conshuctia,,werderf' * inffniriv, verbul,,werden" exprimd, de multe ori, o presupunere: Sie crird es wohl u ergesser haben. Probabil cd a uitat. Conjugarea Se. Pl. Sg. Pl. Indicativul (Indikativ) ha,hen setn wetden pers. I ich habe ich bin ich werde pers. II du hast du bist du wirst pers. III erlsie/es hat er/sie/es ist er/sie/es wird pers. I wir haben wir sind wir werden pers. II ihr habt ihr seid ihr werdet pers. III sie/sie* haben sie/sie sind sie/sie werden haben sem wetden pers. I ich hatte ich war ich wurde pers. II du hattest du warst du wurdest pers. III er/sie/es hatte er/sie/es war er/sie/es wurde pers. I wir hatten wll waren wir wurden pers. II ihr hattet ihr wart ihr wurdet pers. III sie/sie hatten sie/sie waren sie/sie wurden *,,Sie haben",,,sie sind",,,sie werden" etc. reprezintd forma de politege pentru peroana a Il-a singular gi plural. in limba germane, ea este identicd c,, p"tro^rr" " III-a plrlr"l verbului respectiv Atenlie! Pronumele personal se scrie, in acest caz, cu majuscula. stl. t,l. slr' I'1. hthen sel'l werden pcrs. I ich habe gehabt ich bin gewesen ich bin geworden pers. Il du hast gehabt du bist gewesen du bist geworden pers. III er/sie/es hat gehabt er/sie/es ist gewesen er/sie/es ist geworden pers, I wir haben gehabt wir sind gewesen wir sind geworden pers. II ih habt gehabt ihr seid gewesen ihr seid geworden pcrs. III sie/sie haben gehabt sie/sie sind gewesen sie/sie sind geworden Mai-mult-ca-perfect (Plusquamperfekt) habefl sevt werden pers. I ich hatte gehabt ich war gewesen ich war geworden pers. II du hattest gehabt du warst gewesen du warst geworden pcrs. III erlsie/es hatte gehabt er/sie/es war gewesen er/sie/es war geworden pers. I wir hatten gehabt wll waren gewesen wir waren geworden pcrs. II ihr hattet gehabt ihr wart gewesen ihr wart geworden pers. III sie/sie hatten gehabt :-ie,6ie waren gewesen sie/sie waren geworden Rcqine particularititrile acestor verbe: haben - pierde consoana -b- din rddacind la persoana a II-a gi a III-a singular prezentl - la imperfect, schimbe consoana -b- din radacina cu -t-; -sein - este neregulat; I Atengel llegine corect formele de bazh ale acestui verb: sein - wdr - (ist) gewesen. qrerden- schimba vocala -e- din radecina cu -i- la persoana a II-a qi a III-a singular prezent; - pierde consoana -d- din radecine la persoana a II-a singular prezent; - la persoana a III-a singular, nu primeqte termina(ia -t. La verbele,,haben" Qi,,sein", sunt preferate formele de impergct celor de perfect. 2 cramafica tirnoiieermane l. Pani de wrtire l3
-Ercrcilii. 1. Completeazd dialogul urmdtol cu verbul sein [a prezent' o Auf diesem Bild.'.'. meine Familie' Das...' meine Eltem. Hier...'. meine Schwester Anna' Wie alt... sie denn? ^.16. ^... das dein Bruder? o Ja, das... mein Bruder Helmut' ^ Und wo... du? o Hier... ich' 2. Completeazi enungurile cu vetbul sein sau haben la prezent' Ich.,'.. Andreas. Ich... einen Bruder und viele Freunde' Ich... 12, mein Bruder '... 14. 'Wir... ein schdnes Haus und einen groben Garten' Da... viele Blumen und Biiume. Wir... auch einen Hund. Er... unser Freund....,. ihr auch Tierel 3. Completeazd enunturile cu verbul qlerden la prezent' a) Die Kinder... immer grober' b) Wie alt... du dieses Jahr? c) Zieh den Mantel an, sonst... du krank' d) Das Wetter... schlechter. e) Meine Freundin... immer sch6ner' 0 Mir geht es besser. Ich... gesund' Aceste verbe exprimd o modalitate, o posibilitate, o necesitate etc' Folosite, de regula, ca r,erbe modale (Modalverben), ele formeazs' predicatul impreun[ cu un alt verb predicativ la infinitiv' 4 G"mttitt limbti ee Sensuri 9i intrebuin{are! Verbul lcdnnen se traduce prirr a puted, a 5ti, a fi it stare, a auea cjoie.. Ca verb modal, exprimd: a) ocapacitate, o competenta: Er karn Gitane spielen. EI 5tie sa clnte Ia chimra. b) o posibilitate: In diesem Laden konnte icht:rlliger kaufen. in acest rwgdzin, dxn putut sd, atfudr mai ieftin. c) permisiunea: Kann ich noch ein Stiick Kuchen haben? Pot sa mai primesc o bucatd de prdjitltrd! d) o propunere: Kann ich Ihnen die Stadt zeigan? Pot sa td, ardt orasul? Hier khnen Sie parken. Aici puteti sd parcdqi.. Ca verb predicativ,,,konnen" exprimd capacitatea de a realiza ceva: Sie konn gut Englisch. Ea Stie bine engleza.. CAnd verbul de mi5care reiese clar din context, se poate renunta la el (in special in limba vorbite): Du kannst jetzt ins Bad. Pogi sd. te duri acum in baie. I Yerbul dihten se traduce pr]ilt d. dved. uoie, a puted, (1fi Wmlis (+,,nicht" : u fi inteais):. Ca verb modal, expdme: a) permisiunea de a realiza ceva: Darf ich heute Abend in die Disco gefun? Pot / Am voie sd. merg dsta sedrd Lt discotecd.l b) o interdicgie (cand este folosit cu negatie): Auf der Autobahn dcrf man nicht mit dem Fahnad fahren. Pe autostrolti. nu esk pennis sd. ltergi cu bi.cicletd. c) o intrebare formulatd politicos: Ddrl ich Sie etwas fragen? Pot sd vd. intreb ceua? t. Psrtide vortir I 5
. Uneori verbul,,diirferf' apare 5i ca verb predicativ: Diirfen wir heute ins Schwirnmbad? Ne iste Dermis sd mergem I Auem uoie astdzi Ia 5tratdt l Verbul mr]issen se traduce plin a trebui (neapirat), a fi n^cesar, a fi probabil, o fi de PresuPus ca.. Ca verb modal, exprimir: a) o necesitate obiectivd, o consftdngere: Er muss um 11 Uhr gehen, sonst verpasst er der Zug' EL trebuie sd plece Ia ora 11, altfel pierde trentl' Wir mrlissen dieserr Aufsatz schreiben' 'Iiebuie sd sciem aceastd compwtere' b) o necesitate subiectivd: Mein Freund hat angerufen' lch nuss ryriickruten' Mi-a telefornt prietemi meu' '[iebuie sd-l sm' c) o presupunere, o Probabilitate: Er muss weit iiber 50 sein. 'Iiebuie sa aiba muk peste 50 de anl.,,miisserl' poate ff intrebuinlat qi ca verb predicativ' in aceasta situ- 'a[ie, inseamne 4 trebui sa tz deplnsezi itr-m loc' Ich rnuss jetzt nach Hause' 'Iiebuie sd merg asum dcdsd. Der Kinder mr)issen in die Schule' CoDiii trebuie sa meargd I4 scoal/l' I Verbul sollen se traduce prin a trebui' d urfllt sd, se spme cd' -.'Conrt u.fil",,sollen'; + inffnitivul unui verb predicativ se adesea prin conjunctivul prezent al verbului predicativ: Soll ich den Text rilqsetzen! Sa trahrc tenul!. Ca verb modal, exprimd,: a) o recomandare, un sfatr Der Arzt hat gesagt, ich soll mich ein bisschen ar'cruhen' Medicul a spus (cd trebuie) sa ma odihnesc pu4in' Du sollst Piinktlich sein. Trebuie sa fii PunctwL. b) o sarcind, o datorie: Jeder soll nach seinen Kriiften arbeiten. Fiecare trebuie sd. mutrceacd dupd puterile sale. c) o obligagie morala: Du sollst nicht h;igen. ('Ilebuie) Sa nu mingi. d) un reprog: Du solltest nicht so viel Cola trinken. Ar trebui sd tv.t bei atdta Coca-Cola. c) o nesigurant[ (pentru a formula o lntrebare la care nu se qtie rdsprrnsul): Soll ich das nrachen? ('Iiebuie) Sa fac asta? f) o propunere sub forma unei lntrebari: Soll ich das Fenster auftrutrhan? (Tiebuie) Sa deschid fereastral g) o presupunere: Er soll krank sein. Se sfune cd. este bohau.. Cu verbul,,sollen" putem exprima indirect imperativul. Du sollst die Aufgabe rchreibml (Schreib die Aufgabel) ('Ilebuie) Sa scrii tema!.,,sollen" poate ft intrebuintrat Ei ca verb predicatiu. \fas soll dasl Ce (vrea) sd h$enne asta? intre verbele,,miisserf' si,,sollen" existe puncte comune, ambele expritttiind o necesitate gi avand de aceea, in cele mai rnulte cazuri, drept corespondent in limba romand verbul a trebrd. Miissen desemneazi o necesitate obiectivi: Ich mass heute lemnr, weil wir morgen Klassenarbeit schreiben. 'Iiebuie sd. inudg astd.zi, pentru cd m.aine auem test. Sollen exprimi o necesitate condifonati de o alth persoani, de un principiu moral, de o normd sociald etc.; Ich soll besser lernen, weil es der Lehrer gesagt hat. Trebuie sd. tnvdg mai bine pentru cd a1a a spw profesorul. t6 l. Plrti d wrtire I Z
^ muss A Atenqiel.,r11 trebuie (eu Stiu asta) trebuie (cineva tni spune asta) Verbul crollen se ffaduce prin a voi, a wea, a pretinde'. Ca verb modal, exprimi: a) vointa, intengia, doringa: Ich cpill Deutsch lern n. Vredu sd tnudl limba germana STir uollen in den Ferien ans Meet falwen' Vrem sd mergem tn udi:dn\d Id mare' b) un indemn "puternic (adresat unui grup de persoane)' constructie similari cu,,lasserl' + infinitiv: Wi, -ott"n"rlr.t auf sein Vohl trinkenl (Lasst uns auf sein Wohl trinken!) Sd bem acun tn sdnltatea luil.l "-inloi"ta din partea vorbitorului cu privire la afirmalia unei alte persoane, situatie in care se folose$te mai ales cu infinitivul II:' br crill das im Fernsehen gesehen hnben' El pretinde cd a udzut ds,rt la teleuizor'. Verbul,,wollen' poate fi intrebuingat qi ca verb predicativ: '!Vas hat er geouollt? Ce a urut (el)t Ich cuill ins Theater. Vreau (sa merg) la teatru' lverbulmogensetraduceprinadori,avred,aputed'aplacea'aagrea'asim' pdtiza.. Ca verb modal, exprimi: -JoJrrtu d" u fu."..ttu; forma la care verbul se lntrebuingeazd cel mai u) - il;; este conjunctivul rr pt*""t (cu valoare de indicativ) ' in b) o presupunere, o posibilitate: Er mag Recht haben. Podte sd. dibd, dreptdte.. Verbul,,mogen" poate fi folosit pentru a exprima in mod politicos o rugaminte (de regula, la persoana I, conjunctiv II prezent): lch n$chte Sie etwas /rcgen. As dori sd ud httreb ceva..,,mogen" poate fi intrebuingat qi ca verb predicativ. Folosit la indicativ, el exprimd o preferinld, avdnd sens asemanator cu cxpresia,,gern haberf' sau cu verbul,,lieben": Die Schiiler mdgen ihre neue Lehrerin. Elevii o plac I o simpatizedzd pe tnw lor profesomd. Die Kinder mdgen gem Schokolade. Copiilar Ie place mult ciocolaa. Kaffee mag ich nicht. Nu imi place cafeaua. Conjugarea aceasta situatie, penffu trecut se folosegte verbul "wollen": Sie mdchte nach dem Abitur stulieren' (Ea) Ar urea I Doteste sd 1'Lrmeze o facukate dupd bacalattreat Michtest du mit uns wandernl' Ai area I Yrei sd mergl cu noi in drwnelie? Gestern cuollte ich ins Kino gehen, heute m'dchfe ich lieber zu Hause bleiben. Ieri an urut I an dnnt sd mergla chvma, astdzi prefer sd rdman dcdsd' 18 cramarica {itnbii sermane l. P6(ide vorbire 19