UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Transcriere

1 UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE LITERE TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA EXAMENULUI DE LICENŢĂ SESIUNEA IULIE 2019, SEPTEMBRIE 2019, FEBRUARIE 2020 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ MODULUL I: MORFOLOGIE Părţile de vorbire flexibile şi neflexibile în limba română: clasificare; morfosintaxă. Substantivul. Aspecte definitorii. Criterii de clasificare a substantivelor. Categoriile gramaticale ale substantivului. Adjectivul. Aspecte definitorii. Clasificarea adjectivelor. Gradele de intensitate. Schimbarea valorii gramaticale a adjectivului. Pronumele. Aspecte definitorii. Pronumele personale: pronumele personal propriu-zis, pronumele de politeţe, pronumele şi adjectivul pronominal de întărire, pronumele reflexiv, pronumele şi adjectivul pronominal posesiv. Pronumele nepersonale: pronumele şi adjectivul pronominal demonstrativ, pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât, pronumele şi adjectivul pronominal negativ, pronumele şi adjectivul pronominal interogativ, pronumele şi adjectivul pronominal relativ. Numeralul. Aspecte definitorii. Numeralul cardinal propriu-zis. Numeralul colectiv. Numeralul multiplicativ. Numeralul fracţionar. Numeralul distributiv. Numeralul adverbial. Numeralul ordinal. Verbul. Aspecte definitorii. Clasificarea verbelor din perspectivă semantică, morfologică şi sintactică. Categoria diatezei. Modul. Modurile personale/predicative şi modurile nepersonale/nepredicative. Adverbul. Aspecte definitorii. Clasificarea adverbelor. Gradele de intensitate ale adverbului. Prepoziţia. Aspecte definitorii. Clasificarea prepoziţiilor. Conjuncţia. Aspecte definitorii. Clasificare. Interjecţia. Aspecte definitorii. Clasificare.

2 MODULUL II: SINTAXĂ Părţi de propoziţie şi propoziţii subordonate. 1. Subiectul. 2. Propoziţia subordonată subiectivă. 3. Predicatul. 4. Propoziţia subordonată predicativă. 5. Elementul predicativ suplimentar. 6. Propoziția subordonată predicativă suplimentară. 7. Atributul. 8. Propoziţia subordonată atributivă. 9. Complementul direct. 10. Propoziţia subordonată completivă directă. 11. Complementul indirect. 12. Propoziţia subordonată completivă indirectă. 13. Complementul circumstanţial de loc. 14. Propoziţia subordonată circumstanţială de loc. 15. Complementul circumstanţial de timp. 16. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp. 17. Complementul circumstanţial de mod. 18. Propoziţia subordonată circumstanţială de mod. 19. Complementul circumstanţial de cauză. 20. Propoziţia subordonată circumstanţială de cauză. 21. Complementul circumstanţial de scop. 22. Propoziţia subordonată circumstanţială de scop. 23. Complementul circumstanţial condiţional. 24. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. 25. Complementul circumstanţial concesiv. 26. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. 27. Complementul circumstanţial consecutiv. 28. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă. 29. Complementul circumstanțial instrumental. 30. Propoziţia subordonată circumstanţială instrumentală. 31. Complementul circumstanțial de relație. 32. Propoziţia subordonată circumstanţială de relație. 33. Complementul circumstanțial sociativ. 34. Propoziţia subordonată circumstanţială sociativă. 35. Complementul circumstanțial cumulativ. 36. Propoziţia subordonată circumstanţială cumulativă. 37. Complementul circumstanțial de excepție. 38. Propoziţia subordonată circumstanţială de excepție. 39. Complementul circumstanțial opozițional. 40. Propoziţia subordonată circumstanţială opozițională.

3 BIBLIOGRAFIE (pentru ambele modulele) 1. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, Gramatica limbii române (GALR), Editura Academiei, Bucureşti, 2005, vol. I (Cuvântul) şi vol. II (Enunţul). 3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, Brâncuş, Gr., Manuela Saramandu, Gramatica limbii române. Morfologia, Editura Credis, Bucureşti, Hristea, Theodor (coordonator), Sinteze de limba română, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti (orice ediţie). 6. Marinescu, Valeriu, Limba română contemporană, Editura Ars Docendi a Universităţii din Bucureşti, Osiac, Maria, Dificultăţi ale limbii române, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Popescu, Florin, Sintaxa limbii române, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Silvestru, Elena, Morfologia limbii române actuale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Silvestru, Elena, Tendinţe actuale în limba română, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Toma, Ion, Elena Silvestru, Lucian Chişu, Compendiu de limba română, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, LITERATURA ROMÂNĂ Modulul I 1. Mihai Eminescu: Poezii (Meditația asupra condiției artei şi scriitorului; Meditația asupra folclorului, asupra literaturii populare şi inspirația din mitologie; Inspirația intimă în lirica eminesciană: unicitatea sintezei dintre particular şi general uman în poezia romantică a iubirii, naturii, a stărilor sufletești dilematice, a nostalgiei, a purității şi a plenitudinii; Poezia de viziune filosofică şi de elogiu al înțelepciunii în viaţă trecerea de la romantism la clasicism - Scrisoarea I, Glossă, Luceafărul -; Meditația asupra istoriei umanității şi a societății contemporane) 2. I.L. Caragiale: O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută (viziunea dramaturgului asupra lumii; tipuri de comic: de situație, de limbaj, de moravuri, de caracter, de nume în comediile lui I.L. Caragiale; caracterizarea personajelor comice; particularitățile construcției subiectului în textul dramatic particularităţi ale compoziției textului dramatic modalități de caracterizare a personajelor registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului creație dramatică şi spectacol)

4 BIBLIOGRAFIE critică orientativă (Paginile consacrate scriitorilor din tematică) 1. Bălan, Ion Dodu Luiza Marinescu, Istoria literaturii române de la începuturi la perioada marilor clasici, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, 2002 sau Călinescu, G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Al. Piru, Buc., capitolele referitoare la scriitorii din programă 3. Lupu Vlădescu, Andreea Spirit european în configurații dramaturgice autohtone, Editura Fundației «România de Mâine», Bucureşti, Marinescu, Luiza Literatura română între canon şi modernitate, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, Marinescu, Luiza Mihai Eminescu Jorge Luis Borges Interferențele lecturii postmoderne Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, Marinescu, Luiza Republica lui Caragiale Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, Micu, D. Istoria literaturii române de la creaţia populară la postmodernism, Saeculum, Bucureşti, Zaciu, Mircea Papahagi, Marian Sasu, Aurel Dicţionarul esențial al scriitorilor români, Albatros, Bucureşti, Modulul II 1. Tudor Arghezi Cuvinte potrivite (1927); Flori de mucegai (1931); Psalmi (Multitudinea direcțiilor deschise liricii noastre de poezia lui Tudor Arghezi; poezia setei de absolut şi a revoltei neînțelese; poezia credinței şi a tăgadei ; poezia lumii patibulare; poezia microcosmosului şi a universului domestic; familia; poezia ludică; poezia sociogonică; poezia senectuții senine şi a împăcării cu ideea morții; estetica urâtului, aspect principal al poeticii argheziene; sinteza realizată de Arghezi între tradiționalism şi modernism; vigoarea, plasticitatea şi noutatea expresiei; asprimea şi gingășia; pronunțatul caracter modern al poeziei argheziene: lirismul şi proiecția vizionară; grotescul de esență expresionistă; inventivitatea verbală şi caracterul scriptic al poeziei argheziene; concilierea tradiționalismului cu modernismul în Testament; opera poetică a lui Arghezi, placă turnantă a întregii noastre lirici moderne: Cuvinte potrivite (1927), Flori de mucigai (1931); poezia religioasă a lui Tudor Arghezi între credință şi tăgadă, între modernitate europeană şi creștinism în ruină : Psalmi; Poezia socială: Flori de mucegai; analiza elementelor de compoziție şi de limbaj în textul poetic titlu, incipit, relații de opoziție şi de simetrie, elemente de recurență: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică sugestie şi ambiguitate imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie poezie epică, poezie lirică instanțele comunicării în textul poetic arghezian) 2. Lucian Blaga Poemele luminii (1921), În marea trecere (1924), Lauda somnului (1929) (poetul veșniciei românești; poezia sentimentului cosmic şi a fiorului metafizic; particularitățile creației poetice; modernitatea artei poetice în Eu nu strivesc corola de minuni a lumii: concepte din propriul sistem filosofic reprezentative pentru viziunea sa poetică;

5 analiza elementelor de compoziție şi de limbaj în textul poetic titlu, incipit, relații de opoziție şi de simetrie, elemente de recurență: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică sugestie şi ambiguitate imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie poezie epică, poezie lirică instanțele comunicării în textul poetic ) BIBLIOGRAFIE critică orientativă (Paginile consacrate scriitorilor din tematică) 1. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Al. Piru, Buc., capitolele referitoare la scriitorii din programă 2. E. Lovinescu Istoria literaturii române contemporane (1937) capitolele referitoare la scriitorii din programă 3. Ion Dodu Bălan, Momente ale liricii românești în secolul XX, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, D. Micu, Scurtă istorie a literaturii române, editura Irina, D. Micu, Istoria literaturii române de la creaţia populară la postmodernism, Saeculum, Bucureşti, Marinescu, Valeriu Repere ale literaturii române din perioada , Bucureşti, Editura Fundației România de Mâine, Zaciu, Mircea Papahagi, Marian Sasu, Aurel Dicţionarul esențial al scriitorilor români, Albatros, Bucureşti, Modulul III 1. Liviu Rebreanu: Ion, Pădurea spânzuraților (Liviu Rebreanu creatorul romanului românesc modern; Obiectivitate şi realism în universul romanului; Elemente realiste, fantastice, obiective, moderne, tradiționale, sociale, istorice şi psihologice în romane; Liviu Rebreanu - un analist al stărilor de conștiință în romane; Roman tradițional şi modern; Roman realist de tip obiectiv.) 2. Camil Petrescu: Patul lui Procust (modernitatea romanelor lui Camil Petrescu; concepte estetice: autenticitatea, substanțialitatea, sincronizarea, luciditatea, narațiunea la persoana I, timpul subiectiv, memoria involuntară, relativismul, anticalofilismul, formula literară a jurnalului, a confesiunii, ce se notează precis, exact, ca într-un proces verbal, introspecția psihologică; Intelectualul, setea de absolut; romanele structurate pe o pasiune sau un sentiment, sunt "monografii ale unor idei"; formule estetice moderne, stările difuze ale eroilor, de exaltare a trăirilor sondate până în zonele cele mai adânci ale subconștientului; echilibrul și simetria compoziției; maniera proustiană a fluxului memoriei; monologul interior, ca mod de exprimare a trăirilor lăuntrice, de reflectare asupra existenței lui individuale; limbajul remarcabil prin imaginile intelectuale; figurile de stil fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie ; concepţia scriitorului despre scris: un act de eliberare existențială, prin care spiritul se descoperă și se mărturisește: Un roman de adâncire a sentimentelor metafizice se lucrează cu atenția și răbdarea unui covor de preț. ) 3. Marin Preda: Moromeții, Cel mai iubit dintre pământeni (analiza principalelor componente de structură, de compoziție şi de limbaj specifice romanului; particularitățile construcției subiectului în roman particularităţi ale compoziției în roman: incipit, final, episoade/secvențe narative, tehnici narative instanțele comunicării în roman construcția personajelor; modalități de caracterizare a personajului; tipuri de personaje

6 tipuri de perspectivă narativă registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber) BIBLIOGRAFIE critică orientativă (Paginile consacrate scriitorilor din tematică) 1. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Al. Piru, Buc., capitolele referitoare la scriitorii din programă 2. E. Lovinescu Istoria literaturii române contemporane (1937) capitolele referitoare la scriitorii din programă 3. Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Buc., 1941 sau alte ediţii, 1991, E. Simion Scriitori români de azi vol. I Editura Cartea Românească, Bucureşti, Manolescu, N. Arca lui Noe, vol. I-III, Minerva, Bucureşti, Manolescu, N. Literatura română postbelică: Proza, Teatrul, editura Aula, Brașov, Marin Curticeanu, Valentina Configurări ale prozei românești în sec. XX, Editura Fundației România de Mâine, București, Negrici, Eugen Literatura română sub comunism. Proza, ediția a II-a, editura Fundației PRO, București, Poetica romanului românesc Editura Academiei Române, Buc., 2005.Zaciu, Mircea Papahagi, Marian Sasu, Aurel Dicţionarul esențial al scriitorilor români, Albatros, Bucureşti, Examenul de licență nu implică studiul monografic al scriitorilor reprezentativi, ci studierea textelor din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparține atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiați. Pentru proba scrisă, studenții trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în fișa disciplinei aparținând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei românești despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (încadrarea textelor în anumite perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menționate în acest document. Tematica studiilor de caz e valorificată în cadrul probei scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăți de valoare pe marginea acestora.