SECTORUL BANCAR ÎN 2013 Decembrie 2012 Dr. Andrei RĂDULESCU Senior Investment Analyst andrei.radulescu@ssifbroker.ro
În 2012 sectorul bancar intern a continuat procesul de ajustare la valurile Marii Recesiuni. Cererea reală de credite a fost influenţată de factori precum persistenţa blocajului economico-financiar şi cvasistagnarea economiei sau deprecierea monedei naţionale. Oferta de credite a resimţit atât politicile mai prudente de creditare, dar şi deteriorarea rezultatelor financiare ale băncilor. Se pot identifica o serie de evoluţii divergente în sectorul bancar intern pe parcursul anului 2012. Pe de o parte, mă refer la dinamica divergentă a creditării neguvernamentale, dar şi a marjelor de dobândă. Pe de altă parte, atrag atenţia asupra rezultatelor financiare divergente ale entităţilor bancare. Per ansamblu, 2012 a fost un an dificil pentru băncile din România, acestea fiind nevoite să facă faţă atât unor provocări care nu au mai constituit o noutate ((deteriorarea potenţialului economic şi evoluţiile pieţei valutare (cu impact asupra cerererii reale de creditare), majorarea ratei creditelor restante şi a ratei creditelor neperformante (cu impact pentru evoluţia rezultatulelor financiare ale băncilor), implementarea unor măsuri de prudenţialitate), dar şi unor provocări noi (criza politică din vara acestui an, cu impact asupra climatului investiţional, dar şi la nivelul pieţei valutare). Creditul neguvernamental a crescut în perioada ianuarie-noiembrie 2012 cu 6,7% an/an, notându-se o decelerare puternică după momentul declanşării crizei politice pe plan intern (în vara acestui an, prin suspendarea Preşedintelui). Dacă în prima jumătate a anului creditul neguvernamental înregistra ritmuri de evoluţie în apropiere de 10% an/an, ulterior au fost consemnate rate anuale de evoluţie de aproximativ 5%, şi chiar sub acest nivel din septembrie până în noiembrie. 1
Se remarcă în continuare dinamica creditului neguvernamental în valută, în creştere cu aproximativ 8,1% an/an în primele 11 luni ale anului. Această evoluţie nu trebuie să surprindă, dat fiind că aproximativ 2/3 din creditul neguvernamental total este denominat în valută, dar şi în contextul evoluţiilor din pieţele valutare (deprecierea monedei naţionale). Componenta credit acordat persoanelor juridice a crescut cu 8,9% an/an, în timp ce compoonenta credit acordat persoanelor fizice a consemnat un avans de 7,4% an/an în această perioadă. Pe de altă parte, creditul neguvernamental în RON a crescut cu doar 4,3% an/an în perioada ianuarie-noiembrie 2012. Componenta credit acordat companiilor a crescut cu 9,8% an/an, dinamica acesteia putând să exprime faptul că o serie de persoane juridice obişnuite cu creditul în valută au preferat creditul în RON în contextul incertitudinilor din piaţa valutară. Pe de altă parte, creditul acordat persoanelor fizice s-a contractat în primele 11 luni ale anului cu 2,5% an/an, expresie a ajustării comportamentului populaţiei în urma valurilor crizei. Practic, creditul în RON acordat populaţiei a scăzut pentru a 40-a lună consecutiv (în termeni an/an) în noiembrie 2012. 2
În ceea ce priveşte marjele de dobândă, am asistat la evoluţii divergente între segmentul RON şi segmentul valută. Marja de dobândă pentru componenta RON s-a majorat pe parcursul anului curent, expresie a excesului de cerere manifestat la nivelul pieţei interbancare (acest fenomen a fost influenţat şi de intervenţiile băncii centrale pe parcursul anului, în sensul evitării unei deprecieri mai pronunţate a monedei naţionale). Pe de altă parte, pentru componenta valută am asistat la continuarea tendinţei de reducere a marjelor de dobândă (către nivelul minim din ultimii ani). Această evoluţie a fost determinată atât de deteriorarea cererii de credite în valută, dar şi de măsurile monetare implementate de Banca Centrală Europeană (facilitarea accesului băncilor la finanţarea în euro). 3
Rata restanţelor la credite a continuat traseul ascendent din ultimii ani, evoluţie determinată de persistenţa blocajului economico-financiar, dar şi de noul val de depreciere a monedei naţionale. La finele lunii octombrie rata restanţelor la credite depăşea pragul de 12% (în creştere cu aproximativ 2,6 p.p. comparativ cu decembrie 2011). Atrag atenţia asupra faptului că acest indicator a accelerat odată cu declanşarea crizei politice din vară (creştere cu aproximativ 1 p.p.). De asemenea, rata creditelor neperformante a atins un nou maxim istoric la finele lunii septembrie (17,34%) (în creştere cu 3 p.p. comparativ cu decembrie 2011), expresie a persistenţei blocajului economico-financiar în economia internă. Într-un astfel de context, rezultatul agregat al sectorul bancar intern a reintrat în teritoriu negativ încă din trimestrul al doilea. Persistenţa climatului macroeconomic dificil coroborată cu valul de 4
depreciere a monedei naţionale a determinat o nouă undă de provizioane constituite de băncile cu activitate în România, fapt care a condus la deteriorarea rezultatelor financiare. Primele două bănci din sector, BCR şi BRD, au consemnat pierderi pe parcursul ultimelor trimestre. Pe de altă parte, se remarcă dinamica rezultatelor Băncii Transilvania, al treilea actor din peisajul bancar intern, evoluţie care exprimă capacitatea de ajustare mai rapidă a companiilor cu o cotă de piaţă mai redusă (cu un grad mai ridicat de sensibilitate la climatul macro-financiar). Imaginea sumbră a sectorului bancar intern la final de 2012 exprimă premise preodominant nefavorabile, cel puţin pentru primele luni din 2013. Dat fiind climatul dificil din economia reală la cumpăna dintre ani, este puţin probabil să asistăm la o accelerare a creditului neguvernamental (în termeni an/an) în debutul lui 2013 (cel mai probabil vom asista la un ritm mediu anual sub 5% cel puţin în trimestrul I). În ceea ce priveşte dobânzile practicate de către bănci, consider că vom asista şi în 2013 la continuarea tendinţei descendente, mai ales în contextul eforturilor europene privind Uniunea Bancară, dar şi prin prisma faptului că nu este exclus să ajustăm în primul semestru al anului la o reluarea procesului de normalizare a dobânzii de politică monetară. Per ansamblu, nivelul redus al cererii de credite, ar putea determina, per se, o competiţie mai acerbă între bănci (care să rezulte în reducerea dobânzilor). Rata restanţelor la credite va continua să crească, cel puţin în trimestrul I al anului 2013, nefiind exclusă o stabilizare în al doilea trimestru al anului viitor. Acest scenariu central incorporează faptul că nu vom asista la reintensificare a problemelor economicofinanciare la nivelul Zonei Euro. După părerea mea, am putea asista spre jumătatea anului viitor la iniţierea unui proces de relansare graduală a activităţii din sectorul bancar (cu alte cuvinte, semnale de apropiere de final a procesului de ajustare). Un astfel de scenariu este dependent de evoluţiile economico-financiare din Zona Euro, dar şi de comportamentul politicilor macroeconomice pe plan intern. Încheierea unui nou acord cu FMI ar consolida un astfel de scenariu. În încheierea atrag atenţia cu privire la faptul că din 2013 se va trece la implementarea normelor Basel III. Acest proces ar putea determina, după părerea mea, o consolidare a activităţilor din sectorul bancar intern (care să rezulte în entităţi mai puţine, dar mai puternice). Notă: Graficele din această analiză au fost realizate pe baza datelor Băncii Naţionale a României 5
Denegarea responsabilitatii legale Acest raport nu este destinat pentru a fi distribuit sau utilizat de catre orice persoana sau entitate care este cetatean sau rezident, situat in Romania sau in orice alta jurisdictie, in cazul in care o astfel de distributie, publicare sau utilizare ar fi contrara unei legi sau regulament, sau care ar putea face obiectul SSIF Broker SA. Toate materialele prezentate in acest raport, cu exceptia cazurilor indicate distinct, sunt in conformitate cu drepturile de autor ale SSIF Broker SA. Niciunul dintre materialele, sau continutul acestora, sau orice copie a acestora, nu pot fi modificate, transmise, copiate sau distribuite pentru orice alta parte, fara permisiunea scrisa a SSIF Broker SA. Toate marcile comerciale, marcile de servicii, si logo-urile utilizate in acest raport sunt marci comerciale sau marci de servicii sau marci comerciale inregistrate ale SSIF Broker SA. Materialele ce contin recomandari de investitii realizate de catre SSIF Broker SA au un scop informativ, SSIF Broker SA nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza acestor informatii. Datele obtinute pentru redactarea materialului au fost obtinute din surse considerate de incredere, corectitudinea si completitudinea lor neputand fi totusi garantata. Materialul poate include informatii publicate de societatea emitenta prin diferite mijloace (rapoarte ale companiei, comunicate de presa, hotarari A.G.A) si date obtinute de pe site-ul Bursei de Valori Bucuresti. SSIF Broker SA ar putea detine in diferite momente valori mobiliare la care se face referire in aceste materiale sau ar putea actiona ca formator de piata pentru acestea. Informatiile cuprinse in acest raport exprima anumite opinii legate de o clasa de valori mobiliare. Decizia finala de cumparare sau vanzare a acestora trebuie luata in mod independent de fiecare investitor in parte, pe baza unui numar cat mai mare de opinii si analize. SSIF Broker SA si realizatorii acestui raport nu isi asuma niciun fel de obligatie pentru eventuale pierderi suferite in urma folosirii acestor informatii. De asemenea nu sunt raspunzatori pentru veridicitatea si calitatea informatiilor obtinute din surse publice sau direct de la emitenti. Daca prezentul raport include recomandari, acestea se refera la investitii in actiuni pe termen mediu si lung. SSIF Broker SA avertizeaza clientul ca performantele anterioare nu reprezinta garantii ale performantelor viitoare. Istoricul rapoartelor publicate si a recomandarilor formulate de SSIF Broker SA se gaseste pe site-ul www.ssifbroker.ro., sectiunea analize. Rapoartele de analiza se pot actualiza sau modifica pe parcurs, la momentul la care SSIF Broker SA considera necesar. Data la care se publica sau se modifica un raport este identificata in continutul acestuia si/sau in canalul de distributie folosit. SSIF Broker SA aplica masuri de ordin administrativ si organizatoric pentru prevenirea si evitarea conflictelor de interese in ceea ce priveste recomandarile, inclusiv modalitati de protectie a informatiilor, prin separarea activitatilor de analiza si research de alte activitati ale companiei, prezentarea tuturor informatiilor relevante despre potentiale conflicte de interese in cadrul rapoartelor, pastrarea unei obiectivitati permanente in rapoartele si recomandarile prezentate. Investitorii sunt avertizati ca orice strategie, grafic, metodologie sau model sunt mai degraba forme de estimare si nu pot garanta un profit cert. Investitia in valori mobiliare este caracterizata prin riscuri, inclusiv riscul unor pierderi pentru investitori. Autoritatea cu atributii de supraveghere a SSIF Broker SA este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, http://www.cnvmr.ro. Aceste informatii sunt prezentate in conformitate cu Regulamentul CNVM 15/2006 privind recomandarile pentru investitii in instrumente financiare. 6
SSIF Broker S.A. Calea Motilor nr. 119 Cluj-Napoca ANSPDCP nr. înreg. 1187-2009 tel 0364 401 709 Decizia CNVM 3097/10.09.2003 fax 0364 401 710 Capital social 84.670.466,75 lei email secretariat@ssifbroker.ro Nr. înreg la ORC J12/3038/1994 CUI 6738423 www.ssifbroker.ro RO22BRDE130SV07791571300 BRD Suc. Cluj-Napoca 7