Revista Hebra Dermatologie Noiembrie 2017 Dermatologie Chirurgie Dermatologică Dermatologie Estetică Consultații, Excizii alunițe, Excizii cancer piel

Documente similare
Parenting and Child Sexuality Questionnaire Va ruga m sa citit i fiecare afirmat ie s i sa bifat i un numa r de la 0 la 3 care indica i n ce ma sura a

PRO_3425_ doc

Microsoft Word - 1st year leaflet_ROM

PRO_3712_ doc

PowerPoint Presentation

JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN ROMÂNIA HOT RÂRE privind modificarea Regulamentului de organizare i func ionare a Comisiei de Evaluare a Persoanel

Deficitul de Mevalonat Kinază (DMK) (sau sindromul hiper IgD) Versiunea CE ESTE DMK 1.1

dermacareclinique_listadepret...

Microsoft Word - ROF - Complex SF. ŞTEFAN.doc

Febra Periodică Asociată cu Stomatită Aftoasă, Faringită şi Adenită (PFAPA) Versiunea CE

Introducing high blood pressure RO.qxp:BPA

Ofertă SITT 20% discount la oricare serviciu accesat în salonul nostru: 1. Cosmetică: cosmetică tradiţională; tratamente faciale de lux (OxyGeneo, oxi

Vokanamet, INN-canagliflozin-metformin

0767 BIS bt:Layout 1.qxd

PRO_4755_ doc

Communicate at your best - Manual - Cap 3 - RO

COMUNICAT DE PRESĂ

Osteomielita/Osteita Cronică Nebacteriană (sau OCNB) Versiunea CE ESTE OCNB 1.1 Ce este

articol_nr11_12_ioana_mociar.pdf

CURĂȚARE FĂRĂ EGAL PENTRU UN TEN STRĂLUCITOR, CU ASPECT CATIFELAT GHID DE FORMARE

PowerPoint Presentation

GHID PENTRU ÎNGRIJIREA PISICILOR STERILIZATE ŞTIINŢA UNEI VIEŢI EXTRAORDINARE

ÎNCEPEM O NOUĂ ERĂ A FRUMUSEŢII

Fişa cu date de siguran 4400 S. Kildare, Chicago, Illinois USA Tel: Fax: SOLU IE CUR AT S

LEGE (R) /06/1999 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS LEGE nr. 108 din 16 iunie 1999 (*republicat *) pentru înfiin area i organizarea Inspec iei Muncii EM

ORDIN Nr. 7 din 4 ianuarie 2010 pentru aprobarea modelului i con inutului unor formulare de înregistrare în scopuri de tax pe valoarea ad ugat EMITENT

Soft Easy Hard IMPLANTURI

RAPORT ALTERNATIV PRIVIND STAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR 2019 Policy brief #76 Autori: Cristian Ghinghes Constantin-Alexandru Manda Bucures ti,

CONSTIENT Marius Chirila

ORIGINAL VERSION

untitled

PowerPoint Presentation

[Type text] Comunicat de pres PROTECT Romania PROTECT cea PROTECT reduc primele de asigurare pentru efrac ie i jaf Implementarea de m suri de securita

TIIN A ÎMBUN T IRII SISTEMULUI SANITAR Asist. univ. dr. Luca Andrei UMF Grigore T. Popa Iasi

FileNewTemplate

TRUSA MEDICALA DE CONCEDIU U N P R O I E C T C U S U F L E T PEDITEL 1791 C A L L C E N T E R N O N - S T O P PEDIATRIC

Microsoft Word - ROMENO.doc

VDF TCG juridice 10p - sep2013.indd

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU CONSUMATOR / PACIENT Diclofenac 10 mg/g gel Diclofenacum Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect, deoarece el con

Substituent text

3 Aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. din 2016 CERINŢE MINIME de securitate şi sănătate în muncă pentru protecţia salariatelor gravide, care au năs

MATERNA CARE SRL CUI Sediu social: Str. Valeriu Braniște Nr. 5, Timișoara Punct de lucru: Calea Aradului Nr. 113, Timișoara

Guvernul României - Hot râre nr. 877/2010 din 18 august 2010 Hot rârea nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar În vigoare de la 2

Chestionarul MOSPS

OBICEIURI DIGITALE SĂNĂTOASE CEVA CE CREĂM ÎMPREUNĂ Sfaturi utile pentru părinții copiilor cu vârsta între 0-18 ani

Cum stați cu auzul? Format ușor de citit Easy read Română Romanian How s your hearing? Dezvoltat în parteneriat de Action on Hearing Loss și CHANGE

Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimba

VISINE®

40

europe_low cris

LASER MEDICA ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI Ce este Active Fx? Active Fx sau remodelarea fracționată este un tratament laser care oferă pacienților oportunit

Criza a mutat procesul de infrumusetare de la salon in casa

Microsoft Word - DA Cojocaru Paula -SA.doc

Ghidul in materie de fete pentru baieti:Layout 1.qxd

Instructions for women who miss pills

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI SENATUL UNIVERSITAR Telefon/Fax , /int. 283,

PRO_4657_ doc

0090/bt/p1

New product information wording - Dec RO

PREGĂTIȚI DE VARĂ OBȚINEȚI SILUETA MULT DORITĂ Cu suplimentele alimentare inovatoare NUTRICODE va fi mai ușor decât credeți NUTRICODE SET I NUTRICODE

LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munca CAP. I Dispozi ii generale ART. 1 În

FIȘĂ CU DATE DE SIGURANȚĂ pagina 1/5 SHOFU BLOCK HC SHOFU DISK HC Dată imprimare: 5 ianuarie 2017 SECȚIUNEA 1. Identificarea substanței/amestecului și

A SAVURA ÎN SIGURANŢĂ SOARELE PROTECŢIE TEXTILĂ ÎMPOTRIVA UV 1

Folosirea mediilor. Interviuri cu elevi si profesori Metodologie: Cercetarea a fost realizata in 7 licee din Bucuresti, un liceu din Petrosani si unul

Comunicat CANICULA

Ce linii trasează L’Oréal pentru divizia de mass-market

nicolae_fara_a_DIR EX hd 2018

Microsoft Word - Manual.doc

Slide 1

ROMÂNIA JUDE UL MARAMURE CONSILIUL JUDE EAN MINUTA edintei ordinare a Consiliului Jude ean Maramure din data de 3 FEBRUARIE 2014 edin a ordinar este c

Microsoft Word - Manual.doc

UNIVERSITATEA LIBER INTERNA IONAL DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL TIIN E ECONOMICE DRA NAGEMENT PROGRAMA ANALITIC LA DISCIPLINA BAZELE MARKETINGULUI Chi in

FISA CU DATE DE SECURITATE BREEZE LEMON Pagina: 1 Data completarii: 01/08/2008 Revizuire: 08/02/2012 Nr. revizie: 3 Sectiunea 1: Identificarea substan

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 9213/2016/ Anexa 1 Prospect Prospect: Informaţii pentru utilizator Dutasteridă Zentiva 0,5 mg capsule

RAPORT

Mit: O viata sexuala de calitate este echivalenta cu

RCP_3764_ doc

Curs : Business skills Descriere ocupatie : Un management de calitate reprezinta fundatia pentru performanta pe termen lung a unei organizatii. A avea

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢǍ NR.6227/2006/01 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COME

PRO_837_ doc

FISE TEHNICE DE SECURITATE LTP MATTSTONE H20 Capitol 1: Identificare 1.1. Identificare produs Nume: LTP MATTSTONE H Recomandari si restrictii l

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7695/2014/01-02 Anexa 1 Prospect Prospect: Informaţii pentru utilizator PREGNYL 5000 UI/ml pulbere şi solvent pentr

brosura.indd

ANEXA II

MINISTERUL FINAN ELOR PUBLICE ORDIN NR. 530 pentru aprobarea Procedurii de solu ionare a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea ad ugat c tre per

2013 Mituri despre abdomen Valentin Bosioc

cartea proprietate.mdi

Aceste informații de consens privind medicamentele biosimilare au fost redactate de pacienți pentru pacienți, împreună cu reprezentanți ai Agenției Eu

0023 Bis BTp1:Macheta P1 pepi.qxd

Este Depresia post-partum o problemă de sănătate?...statisticile spun că da pentru 1 din 9 femei

PowerPoint Presentation

REȚELELE EUROPENE DE REFERINȚĂ AJUTORAREA PACIENȚILOR CARE SUFERĂ DE BOLI RARE SAU COMPLEXE Share. Care. Cure. Sănătate

4 super-alimente care inving anemia. Ce trebuie sa mananci

ELEMENTE DE REUMATOLOGIE UTILIZATE IN RECUPERAREA MEDICALA REUMATISME DEGENERATIVE Dr Ghita Adrian Lucian Medic specialist reumatologie Artroza -este

ЗАТВЕРДЖЕНО

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

Nr ( ) 11 ianuarie În temeiul articolului 27 din Legea finan elor publice i responsabilit ii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie

E-urile: cat de permisiva este legislatia romaneasca?

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR /2018/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA

Transcriere:

Revista Hebra Dermatologie Noiembrie 2017 Dermatologie Chirurgie Dermatologică Dermatologie Estetică Consultații, Excizii alunițe, Excizii cancer piele, Biopsii cutanate, Chiuretaj și cauterizare leziuni benigne, Dermatoscopie, Harta alunițelor (molemapping), Fototerapie, Testare alergii, BOTOX pentru riduri, BOTOX pentru transpirație excesivă, Mărire și conturare buze, FILLERE (acid hialuronic) pentru riduri, Mezoterapie pentru rejuvenare, Peelinguri chimice, Scleroterapie pentru vene inestetice, Tratamente IPL pentru roseață și rozacee, Epilare IPL www.clinicadermatologie.ro

Cuprins Alunițele la copii când este cazul să mergem la medic? 4 Cum putem identifica acasă alunițele cu potențial cancerigen 6 Cele mai comune mituri despre acnee 8 Injecția miracol care stopează transpirația excesivă 10 Mit sau adevăr în estetica facială 12 Lucruri pe care trebuie să le știi înainte de remodelarea buzelor 14

Despre Hebra Dermatologie s-a născut din ambiția de a dărui pacienților servicii de o calitate comparabilă cu cea oferită de clinicile din Europa de Vest și Marea Britanie. Prioritatea nostra de la început a fost sa forma m o echipa dinamica, în frunte cu medici experimentat i s i înalt calificat i, recunoscut i s i selectat i datorita aptitudinilor lor diversificate, decis i sa schimbe modul în care sunt oferite serviciile medicale în România. Suntem hota rât i sa oferim o experient a deosebita celor aflat i în grija noastra, începând din momentul programa rii s i pâna la finalizarea tramentului. Considera m comunicarea deschisa obligatorie. Considera m ca buna informare a pacient ilor este obligatorie s i din acest motiv elabora m articole de presa obiective s i bazate pe informat ii concrete s i dovedite medical. Revista Hebra selecteaza câteva articole de acest gen care spera m sa va fie de folos. Cu aceasta ocazie, va invita m sa adresat i orice întreba ri sau probleme echipei noastre de specialis ti. Echipa Dr. Laurențiu Vlădău, Medic Specialist Dermatologie s i Venerologie Dr. Camelia Vasu, Medic Primar Dermatologie s i Venerologie Dr. Alina Suru, Medic Specialist Dermatologie s i Venerologie Dr. Roxana Nedelcu, Medic Specialist Dermatologie s i Venerologie Dr. Gloria Suciu, Medic Primar Dermatologie s i Venerologie Dr. Ana Maria Vlad, Medic Primar Dermatologie s i Venerologie Dr. Mihaela Mihăescu, Medic Specialist Dermatologie s i Venerologie Dr. Adina Şerban, Medic Specialist Dermatologie s i Venerologie Dr. Oltjon Cobani, Medic Specialist Chirurgie Plastica, Estetica s i Microchirurgie Reconstructiva

4 REVISTA HEBRA DERMATOLOGIE Alunițele la copii când este cazul să mergem la medic? Majoritatea alunițelor nu sunt periculoase, însă o mare proporție dintre cazurile de melanom încep de la o aluniță. Este, așadar, de înțeles de ce apariția alunițelor la copii reprezintă un motiv de îngrijorare pentru părinți, temători că cel mic ar putea fi în pericol să dezvolte o afecțiune gravă a pielii. Domnul doctor Laurențiu Vlădău, specialist dermatolog în cadrul clinicii Hebra Dermatologie, asigură părinții că marea majoritate a alunițelor sunt inofensive, un consult de specialitate anual completat cu monitorizarea alunițelor la domiciliu fiind suficient pentru a depista din timp și trata eventuale probleme. Alunit ele, numite s i nevi, sunt pete sau excrescent e, ovale sau rotunde, a ca ror culoare este cauzata de celule pigmentare, numite melanocite, poate varia de la cafeniu deschis pâna la roz, maro sau negru. Aproximativ 1 din 100 de copii se nas te cu o alunit a, numita în acest caz nev congenital. Cele mai multe alunit e se dezvolta, însa, în primii 20 de ani de viat a, des i este posibil ca ele sa apara la orice vârsta. Alunit ele, la fel ca s i melanomul, pot apa rea oriunde, dar tind sa se dezvolte mai ales pe brat e, fat a, scalp, pe partea superioara a spatelui s i piept. Este important ca acestea sa fie monitorizate cu atent ie s i de ca tre pa rint i la domiciliu, nu doar în cabinetul medicului dermatolog. Medicul va verifica în timpul controalelor anuale leziunile cutanate suspecte care se pot transforma în melanom. În ceea ce prives te alte tipuri de cancer de piele, carcinomul cu celule bazale s i carcinomul cu celule scuamoase, acestea sunt except ionale la copii s i de obicei apar numai la pacient ii care prezinta boli genetice care predispun la aparit ia acestor leziuni. O vizită anuală la dermatolog este suficientă în cazul în care copilul nu are mai mult de 25 de alunițe pe corp și nici nu există antecedente familiale de melanom sau alt tip de cancer. Este recomandat mai mult de un control pe an în cazul în care copilul are mai mult de 50 de alunițe, dacă există un istoric de alunițe anormale, sau un sindrom genetic sau de ordin imunologic. Nu în ultimul rând, este important de precizat faptul că mult temutul melanom își face apariția mai des în anii adolescenței, această afecțiune fiind foarte rară la copiii mici. Dr. Laurențiu Vlădău specialist dermatolog în cadrul clinicii Hebra Dermatologie

NOIEMBRIE 2017 5 Monitorizarea și îngrijirea alunițelor la copii Este recomandat ca la fiecare trei luni copilul sa fie examinat din cap pâna în picioare la domiciliu pentru a identifica alunit ele care ar putea reprezenta un pericol. Ar putea fi utila realizarea de fotografii pentru a compara alunit ele de la un control la altul s i a observa eventuale schimba ri în ma rime, forma sau culoare. Daca se observa o diferent a semnificativa, în cazul în care exista o alunit a noua sau una care s i-a schimbat forma sau culoarea este recomandata vizita la dermatolog. În plus, este esent ial ca cel mic sa fie ferit de expunerea excesiva la soare, numeroase studii indicând faptul ca existent a a peste trei arsuri solare cres te s ansele copilului de a dezvolta melanom. Pentru a preveni arsurile solare, copiii sub 6 luni trebuie t inut i la umbra cât mai mult posibil. De la 6 luni la 2 ani, cel mic ar trebui sa stea departe de soare de la ora 10 pâna la ora 15, atunci când razele sunt deosebit de puternice. Pa rint ii trebuie sa se asigure ca aplica protect ie solara cu spectru larg, cu dioxid de titan sau oxid de zinc s i un SPF de cel put in 30. Pentru sigurant a este recomandata reaplicarea la fiecare ora pâna la doua ore, sau chiar mai des în cazul în care micut ul este activ sau transpira. Bineînt eles ca aceste recomanda ri sunt valabile s i în cazul copiilor mai mari. Specialistul enumeră în continuare și alte semnale alarmante care ar trebui să ne trimită la dermatolog: Alunit ele care sângereaza s i nu se vindeca ; Alunit ele care au margine neregulata s i care sunt asimetrice. Pont: pentru a vedea daca o alunit a este asimetrica folosit i o rigla opaca s i acoperit i juma tate din alunit a, iar ulterior comparat i-o cu cealalta juma tate. Daca exista diferent e, înseamna ca alunit a este asimetrica; Alunit ele care îs i schimba culoarea. Pont: atent ie s i la alunit ele care îs i schimba culoarea în ros u, gri, alb, albastru, nu doar la cele care devin mai închise la culoare;»» Alunit ele care îs i schimba structura. Pont: atent ie mare s i la alunit ele plane, nu doar la cele care devin palpabile.

6 REVISTA HEBRA DERMATOLOGIE Cum putem identifica acasă alunițele cu potențial cancerigen? Monitorizarea alunițelor (nevilor) este în primul rând sarcina fiecăruia dintre noi, deoarece noi ne cunoaștem cel mai bine propriul corp și suntem primii care pot observa orice schimbare apărută. Astfel, în plus fat a de limitarea expunerii la soare s i folosirea produselor de protect ie solara, o buna informare cu privire la caracteristicile alunit elor periculoase, precum s i monitorizarea lor periodica acasa pot ajuta la identificarea în timp util a nevilor cu potent ial cancerigen, atunci când ar putea fi tratat i prin simpla excizie. În cazul în care identifica m semnale de alarma, este necesar sa ne adresa m medicului dermatolog, singurul în ma sura sa faca recomanda ri de monitorizare sau tratament dupa caz, spune domnul doctor Laurent iu Vla da u, specialist în Dermatologie s i Venerologie în cadrul Clinicii Hebra Dermatologie. Nevii sunt leziuni frecvente la nivelul pielii, care se prezinta adesea sub forma unor pete sau excrescent e de cele mai multe ori brun-maronii dar s i ros ii sau de culoarea pielii care sunt cauzate de grupa ri de celule denumite melanocite. Alunit ele Cele mai multe alunițe sunt inofensive. În unele cazuri mai rare ele devin canceroase, astfel încât monitorizarea lor și a altor zone pigmentate reprezintă un pas important în detectarea cancerului de piele, în special melanomul, o formă agresivă care se poate răspândi în sânge și alte organe dacă nu este tratat timpuriu. Dr. Laurențiu Vlădău sunt fie mos tenite din nas tere, fie apar în timpul copila riei s i adolescent ei, cei mai mult i oameni având între 10 s i 45 de alunit e, dintre care aproape toate îs i fac aparit ia înainte de vârsta de 40 de ani. Unele alunit e pot dispa rea pe ma sura ce înainta m vârsta. Sfaturi pentru monitorizarea alunițelor acasă În primul rând, trebuie sa stabilim terenul, adica sa localiza m s i sa numa ra m alunit ele. Cel mai bine este sa documenta m aceste date în agenda personala. Alunit ele din zonele expuse, evidente, nu pun în general probleme, însa, trebuie sa ne asigura m ca examina m s i zonele ascunse sau care nu ne sar în ochi zi de zi. Trebuie acordata o atent ie sporita ta lpilor s i zonelor private. Pentru cele din urma putem folosi o oglinda de mâna pentru a identifica leziunile. Chiar daca pentru unele persoane poate suna ciudat, ar fi bine sa încerce sa ra spunda la urma toarele întreba ri: De câte ori s i-au examinat zona genitala cu atent ie, inclusiv zona perineala? De câte ori un medic a examinat aceste zone? Daca ar avea o alunit a în aceste zone, cât timp ar lua sa îs i dea seama ca se schimba? Ar fi prea târziu? Fiecare dintre noi ar trebui sa reflecteze la aceste întreba ri.

NOIEMBRIE 2017 Rugați o persoană apropiată să vă examineze spatele sau încercați să o faceți în oglindă. Faceți poze ale regiunilor cu alunițe, de ansamblu și apropiere. Salvați imaginile într-un director cu parolă pentru a vă asigura intimitatea. La 3 sau 6 luni repetați procedura și comparați imaginile. Ștergeți al doilea set de poze dacă nu sunt modificări sau salvați dacă sunt alunițe noi sau modificate. Monitorizarea alunițelor la dermatolog Este ideal și recomandat ca alunițele atipice, care își modifică forma sau asupra cărora avem dubii să fie examinate de dermatolog. În cazul în care există multe alunițe, dificil de monitorizat, care au nevoie de o urmărire foarte atentă și minuțioasă, soluția ideală este cartografierea alunițelor sau molemapping, o procedură care trebuie realizată de specialistul dermatolog. Acesta va examina complet pielea și istoricul pacientului, pentru a stabili riscul de a dezvolta alunițe atipice sau melanom. Va urma o examinare generală dermatoscopică a alunițelor cu ajutorul dermatoscopului, un microscop portabil care permite vizualizarea structurii profunde a nevilor. Pașii următori implică folosirea unei platforme speciale de Video Dermatoscopie care conectează digital o cameră foto, videodermatoscopul și computerul prin intermediul unui software performant. Sunt fotografiate astfel segmentele corpului în care sunt prezente alunițe, iar în etapa următoare, pe baza fotografiilor efectuate, sunt pozate alunițele identificate pe harta în detaliu. Următorul pas impune efectuarea pozelor dermatoscopice și corelarea lor cu harta segmentelor corpului și cu pozele de detaliu ale alunițelor. Toate imaginile sunt apoi salvate, iar pacientul va primi o hartă completă cu alunițele, inclusiv imaginile individuale, de detaliu și dermatoscopice, utile pentru monitorizare personală sau la dermatolog în viitor. În felul acesta avem o idee clară asupra alunițelor și monitorizarea va fi mult mai facilă. Reevaluarea alunițelor este recomandată la un interval de 6-12 luni. Cartografierea permite compararea prin suprapunere sau alăturare a imaginilor dermatoscopice a alunițelor în momente diferite, modalitate prin care sunt observate detalii suprinzătoare pe care dermatologul le interpretează și le poate explica pacientului. 7

8 REVISTA HEBRA DERMATOLOGIE Cele mai comune mituri despre acnee Apariția acneei cu frecvență crescută atât la adolescenți, cât și la adulți, a făcut ca pe seama acestei afecțiuni dermatologice să apară de-a lungul timpului mituri adânc inrădăcinate în cultură și repetate frecvent, care din păcate ne pot împiedica să avem parte de o îngrijire corespunzătoare a pielii. Deoarece acneea este o afect iune comuna, multe persoane considera ca au cunos tint ele necesare pentru a oferi sfaturi în acest domeniu, fapt pentru care exista numeroase convingeri gres ite sau tratamente miraculoase care nu ajuta, insa, la ameliorarea problemei. Din pa cate, acneea se poate agrava atunci când este tratata incorect, astfel ca pentru a o controla este important ca toate aceste mituri sa fie deosebite de realitate, la sand loc unor ma suri de îngrijire potrivite. 1 Ciocolata provoacă acnee Des i a fost ga sita o lega tura între dieta s i aparit ia acneei, nu ciocolata este în mod neapa rat problema. În esent a, orice aliment cu un indice glicemic ridicat, cum ar fi dulciurile, pâinea alba s i pastele fa inoase, poate cres te nivelul de cortizol din sânge s i, prin urmare, poate agrava acneea. În general, carbohidrat ii rafinat i sunt cei care vor favoriza cres terea product iei de sebum s i a porilor înfundat i s i, implicit, aparit ia cos urilor. As adar, în cazul ciocolatei, problema este reprezentata de zaha rul s i laptele ada ugate suplimentar cont inutului de cacao. Cu cât este mai mare procentul de cacao, cu atât este mai sca zut indicele glicemic, ceea ce inseamna ca ciocolata neagra cu un cont inut de cacao de 70% sau mai mare poate fi consumata fa ra griji, bineînt eles, în cantitate moderata. 2 Machiajul cauzează acnee Daca produsele cosmetice folosite sunt non-acneice sau non-comedogenice, cu un cont inut sca zut de uleiuri comedogenice, este foarte put in probabil ca acestea sa provoace aparit ia acneei sau sa o înra uta teasca, daca ea exista deja. Unele dintre aceste produse cont in peroxid de benzoil sau acid salicilic, care ajuta la combaterea acestei afect iuni. În cazul în care exista un istoric de acnee moderata pâna la severa, este recomandat, totus i, sfatul dermatologului, care poate recomanda evitarea cosmeticelor, folosirea numai a anumite branduri astfel încât sa nu existe riscul de agravare a problemei.

NOIEMBRIE 2017 9 3 Adulții nu au acnee Des i acneea se manifesta, de obicei, în anii adolescent ei, când product ia de hormoni androgeni în organism este la un nivel ridicat, persoanele de toate vârstele pot suferi de aceasta afect iune, uneori chiar s i dupa menopauza. Multe cazuri de acnee încep la vârsta de 12 sau 13 ani s i, uneori, se rezolva pâna la 20 de ani, în timp ce în alte cazuri afect iunea se manifesta abia dupa vârsta de 30 sau 40 de ani. Acneea femeilor adulte poate fi rezultatul diverselor dezechilibre hormonale, chiar boala polichistica ovariana, când hormoni androgeni în exces duc la aparit ia comedoanelor s i tenului gras, seboreic. 4 Bronzul vă elimină coșurile Expunerea la soare nu ajuta la tratarea acneei, ci doar va face ros eat a sa devina mai put in vizibila o perioada, odata cu bronzarea pielii. Pe ma sura ce bronzul se estompeaza, semnele acneei vor fi din nou prezente, iar ca urmare a expunerii la razele UV fa ra protect ie solara ne putem alege cu pielea uscata, iritata sau arsa -ceea ce va favoriza agravarea acneei. Totodata, lipsa protect iei solare inseamna s i cres terea riscului de aparit ie a ridurilor s i a cancerului de piele mai târziu în viat a. De ment ionat, în final, dar nu în ultimul rând, ca expunerea la soare atunci când avem acnee activa, inflamatorie cu papule ros ii s i pustule inflamate, duce la aparit ia de pigmentare post inflamatorie, manifestata prin pete brune, care este dificil de tratat s i necesita peelinguri s i tratamente supravegheate de medicul dermatolog. 5 Pasta de dinți tratează coșurile Pasta de dint i nu cont ine ingrediente cunoscute ca fiind eficiente în eliminarea acneei. Des i este posibil sa funct ioneze prin uscarea leziunilor, folosirea ei este descurajata de ca tre medicii dermatologi. Majoritatea formulelor de pasta de dint i cont in Lauril sulfat de sodiu, un ingredient care irita pielea s i predispune la înfundarea porilor s i, implicit, la agravarea acneei. 6 Spălarea feței cât mai des va preveni apariția coșurilor Acneea poate fi t inuta sub control prin eliminarea excesului de sebum, însa spa larea fet ei în exces nu reprezinta întotdeauna un remediu pentru aceasta afect iune. Acest gest poate determina aparit ia iritat iei s i agravarea acneei. Medicii dermatologi recomanda spa larea pe fata nu mai mult de doua ori pe zi s i exfolierea cu un produs delicat de maxim 3 ori pe sa pta mana, deoarece spa larea în exces poate deteriora bariera naturala de protect ie a pielii.

10 REVISTA HEBRA DERMATOLOGIE Injecția miracol care stopează transpirația excesivă Toate persoanele transpiră, o fac mai abundent în perioada de vară, atunci când sunt obosite sau stresate, dacă fumează, consumă alcool, sunt supraponderale și evident, după exerciții fizice intense. O mică parte observă că transpirația lor depășește mult nivelul celorlalți și este evidentă chiar și în condiții statice, caz în care este vorba de cele mai multe ori despre o problemă medicală: hiperhidroză. La momentul actual, inject iile cu toxina botulinica reprezinta o sperant a reala pentru o ameliorare a acestei afect iuni, procedura asigurând rezultatele dorite într-un timp relativ scurt: 1-2 sa pta mâni. Confruntarea cu transpirat ia în exces este o problema jenanta care duce în mod evident la tentative de a masca efectele transpirat iei excesive, cum ar fi purtarea de haine adecvate, mai multe rânduri de haine la serviciu sau s coala, folosirea de pudra de talc, diverse anti perspirante sau tratamente medicale. Majoritatea pacient ilor trec printr-un carusel emot ional s i multe frustra ri în procesul de ameliorare a hiperhidrozei. Din fericire, medicina moderna ofera mai multe opt iuni de a t ine sub control hiperhidroza, printre care s-au remarcat drept o solut ie excelenta inject iile cu toxina botulinica aplicate la nivel local în zonele care transpira excesiv. Transpirat ia excesiva de la nivelul axilelor ra spunde cel mai favorabil la injectarea cu toxina botulinica. Poate fi destul de dificil de identificat pacient ii a ca ror hiperhidroza este suficient de severa pentru a avea nevoie de tratament s i nu exista o metoda foarte obiectiva de a îi selecta. Sunt disponibile scale de severitate a hiperhidrozei, însa nu sunt folosite în practica de zi cu zi. În general, pacient ii a ca ror transpirat ie excesiva duce la o înra uta t ire a calita t ii viet ii, cu aparit ia anxietat ii asupra acestui fenomen s i care nu au ra spuns la antiperspirante, pot fi buni candidat i pentru procedura. Folosită în estetică pentru tratamentul ridurilor dinamice de la nivelul feței, în cazul hiperhidrozei toxina botulinică blochează acetilcolina, combustibilul glandelor sudoripare, iar rezultatul este o secreție mult redusă pe o perioadă de până la 6 luni. Tratamentul este recunoscut ca fiind cea mai eficientă metodă de a reduce semnificativ transpirația excesivă și este aprobat de organizațiile de regularizare a tratamentelor și medicamentelor. Dr. Laurențiu Vlădău specialist dermatolog în cadrul clinicii Hebra Dermatologie

NOIEMBRIE 2017 11 Injectarea poate fi put in mai incomoda s i dureroasa la nivelul palmelor s i ta lpilor, însa rezultatele sunt s i în acest caz favorabile. De multe ori, înainte de a opta pentru toxina botulinica, pacient ilor li se recomanda sa încerce iontoforeza, un alt tratament care este în mod deosebit folosit pentru transpirat ia excesiva de la nivelul palmelor s i ta lpilor. Desfășurarea procedurii Tehnica este relativ standardizata s i sta pânita foarte bine de medicii dermatologi. Este cel mai frecvent folosita pentru tratamentul transpirat iei excesive axilare s i consta în injectarea superficiala a substant ei în mai multe puncte la nivelul axilelor, sistematic s i în cantita t i suficiente pentru a obt ine un efect terapeutic. Toxina botulinica este extrasa sintetic din bacteria Clostridum botulinum. În cantita t i mici ea va provoca o amort ire temporara a mus chilor injectat i s i din acest motiv este folosita în medicina pentru diverse afect iuni caractetizate prin spasm muscular sau hiperactivitate musculara. Încerca rile de a injecta cantita t i reduse pentru a diminua costul procedurilor duc la un efect mai slab s i de mai mica durata. Recomandări Injectarea este minim dureroasa iar pacient ii îs i pot relua activita t ile uzuale imediat dupa procedura. Este ideal, totus i, sa evite efortul intens, alcoolul, dus urile fierbint i s i medicamentele anticoagulante pentru 24 de ore. Efectul se instaleaza în 1-2 sa pta mâni s i dureaza între 3 s i 6 luni, cu variat ii individuale în funct ie de intensitatea transpirat iei înainte de procedura, sex (efectul la ba rbat i poate dura mai put in decât la femei), s i factorii favorizant i care agraveaza transpirat ia precum fumatul, obezitatea, anxietatea. În cazul în care inject iile sunt oprite dupa o perioada, transpirat ia revine la normal, însa nu este accentuata ca urmare a tratamentelor cu toxina botulinica anterioare. As adar, avantajele inject iilor cu toxina botulica pentru transpirat ia la nivelul axilelor sunt: eficiente, efect instalat rapid s i previzibil, fa ra efecte adverse majore iar dezavantajele constau în pret ul relativ ridicat, nevoia de repetare a tratamentulul în medie de 2 ori pe an, us oara durere la injectare.

12 REVISTA HEBRA DERMATOLOGIE Mit sau adevăr în estetica facială Medicina estetică a devenit unul dintre cele mai populare trucuri pentru corectarea micilor defecte fizice și păstrarea aspectului tânăr al chipului cât mai multă vreme. Părerile împărțite cu privire la această ramură a medicinei au favorizat, însă, apariția a numeroase mituri, care aruncă uneori o lumină negativă asupra procedurilor estetice și a acidului hialuronic în special. Acidul hialuronic este periculos Acesta este, cel mai probabil, unul dintre cele mai cunoscute mituri, însa specialis tii asigura ca acidul hialuronic folosit actual în estetica faciala este cea mai sigura substant a de remodelare s i volumizare. Acest lucru se datoreaza faptului ca molecula folosita este foarte asema na toare acidului hialuronic pe care îl avem în mod natural în piele. Din aceasta cauza react iile alergice sau granuloamele sunt extrem de rare, explica domnul doctor Laurent iu Vla da u. Injectat în buze, acidul hialuronic duce la o deformare grosolană și aspect artificial Acidul hialuronic este folosit pentru a corecta ridurile fine, verticale din jurul gurii apa rute în special la fuma tori, dar s i pentru a oferi un plus de hidratare s i stra lucire buzelor s i pentru a le volumiza us or. În cazul volumiza rii (ma ririi buzelor), atât medicii cât s i pacient ii trebuie sa t ina cont de armonia s i proportionalitatea segmentelor fet ei s i sa evite injectarea excesiva. Acest lucru se poate realiza prin injectare progresiva cu volume mai mici pâna la obt inerea efectului dorit, spune specialistul dermatolog. Acidul hialuronic deteriorează pielea în zona injectată În cazul în care este injectat incorect s i prea superficial, tratamentul cu acid hialuronic poate produce, într-adeva r, noduli s i denivela ri în zonele tratate. Acest lucru poate fi evitat prin folosirea unui acid hialuronic de calitate s i vâscozitate potrivita indicat iei. Tehnica de injectare, precum s i experient a s i prega tirea medicului care efectueza procedura sunt foarte importante. De cele mai multe ori, nodulii apa rut i în urma injecta rii de acid hialuronic se remit odata cu masajul corect s i trecerea timpului, asigura domnul doctor Laurent iu Vla da u.

NOIEMBRIE 2017 13 Rezultatele nedorite nu se mai pot corecta Rezultatele nedorite sunt de cele mai multe ori evitate prin injecta ri seriate de volume mai mici s i s edint e de întret inere. În cazul în care ele totus i apar, pot fi de cele mai multe ori corectate prin injectarea unei substant e care dizolva acidul hialuronic. În general, acidul hialuronic se resoarbe fa ra nici o intervent ie dupa o perioada cuprinsa între 6 s i 18 luni, în funct ie de tipul s i concentat ia acestuia. Injectarea acidului hialuronic este nedureroasă Exista diferent e majore între pragul de sensibilitate la durere a fieca rui pacient, însa, medicii specialis ti asigura ca injectarea acidului este de cele mai multe ori minim dureroasa. Chiar daca se aplica creme anestezice înainte de procedura, inject ia va produce un us or discomfort chiar s i persoanelor cu un prag ridicat la durere. Cu toate acestea, extrem de rar pacient ii evita o injectarea ulterioara s i nu considera acest discofort sau durerea us oara un impiediment în calea procedurii, spune specialistul dermatolog. Pacienții își pot întotdeauna relua activitatea imediat după procedură Cu toate ca acest lucru este de cele mai multe ori adeva rat, pacient ii ar trebui sa ia în considerare ca exista posibilitatea ca dupa procedura sa apara vâna ta i sau hematoame, mai ales atunci când discuta m despre augmentarea buzelor. Aceste complicat ii nu pun probleme funct ionale s i de cele mai multe ori pot fi mascate cu us urint a, însa trebuie avute în vedere de pacient ii care lucreaza direct cu publicul s i doresc sa ment ina discret ie maxima în ceea ce prives te procedura, sau de cei care urmeaza sa participe la un eveniment imediat sau în urma toarele 2-3 zile dupa injectare, atent ioneaza domnul doctor. Procedurile estetice cu acid hialuronic pot fi efectuate în saloane cosmetice Este recomandat ca astfel de tratamente sa fie efectuate de un medic într-un mediu steril. Efecturarea tratamentelor de ca tre un cosmetician poate avea consecint e negative în ceea ce prives te rezultatul final s i posibile complicat ii. Din acest motiv, în alegerea unei clinici pacient ii nu ar trebui sa se ghideze dupa pret ul sca zut, ci dupa profesionalismul personalului. Acesta garanteaza obt inerea celor mai bune rezultate, spune domnul doctor Vla da u, specialist dermatolog. Acidul hialuronic provoacă dependență Nu exista dovezi s tiint ifice care sa arate ca acidul hialuronic creaza dependent a. Cu toate acestea, datorita rezultatelor obt inute ca urmare a procedurilor estetice cu aceasta substant a, nu este neobis nuit ca pacient ii sa solicite tratamente suplimentare odata ce efectul init ial se epuizeaza.

14 REVISTA HEBRA DERMATOLOGIE Lucruri pe care trebuie să le ştii înainte de remodelarea buzelor Considerate dintotdeauna un simbol de senzualitate, buzele voluminoase sunt în ziua de astăzi în vogă mai mult ca oricând, devenind un simbol al frumuseții și seducției. Bloggeri, vedete de cinema sau personalităti publice apelează la proceduri de augmentare a buzelor pentru a obține efectul atrăgător dorit, astfel că tot mai multe femei sau bărbați devin la rândul lor interesați de astfel de tratamente. Domnul doctor Laurent iu Vla da u, specialist dermatolog în cadrul Clinicii Hebra Dermatologie, explica cele mai importante lucruri pe care o persoana trebuie sa le aiba în vedere atunci când ia decizia de a-s i remodela buzele. Pa rerile despre remodelarea buzelor sunt împa rt ite în rândul populat iei, lucru datorat fie experient elor personale sau judecând rezultatele cunos tint elor sau vedetelor pe care le urma resc. Pentru a evita situat ii precum cele care în urma procedurii rezulta o înfa t is are complet artificiala, disproport ionata, este recomandat ca pacientul sa se adreseze unui medic specializat în acest domeniu, într-o clinica de referint a, astfel încât aspectul obt inut sa fie unul cât mai natural. Ce este augmentarea buzelor și când este recomandată? Remodelarea buzelor a devenit o intervent ie din ce în ce mai populara s i necesitatea ei ar trebui foarte bine judecata de medic atunci când este solicitata. Indicatia principala pentru remodelarea buzelor este centrata în jurul efectelor îmba tranirii asupra acestei zone care duc la: s tergerea delimita rii clare dintre partea semimucoasa (port iunea ros ie uscata ) s i cutanata a buzei, diminuarea volumului corpului buzei s i reducerea hidrata rii, aparit ia de riduri verticale în jurul buzelor, în special la fuma tori. O alta indicat ie pentru volumizarea buzelor este prezent a de buze mici constitut ional. Remodelarea discreta a buzelor cu acid hialuronic va conferi un plus de hidratare s i fermitate buzelor, volum us or s i un contur accentuat", explica domnul doctor Laurent iu Vla da u, specialist dermatolog. Procedura este dureroasă? Procedura de remodelare a buzelor se realizeaza, de cele mai multe ori, fa ra anestezie sau cu anestezie topica (crema anestezica ) în cabinetul medicului s i dureaza între 20-40 minute. Poate fi însotita de disconfort s i durere us oara în timpul procedurii. Dupa încheierea tratamentului, este posibil ca buzele sa fie amort ite timp de aproximativ 20 de minute.

NOIEMBRIE 2017 15 Există reacții adverse? Substant a cel mai frecvent folosita actual este acidul hialuronic, foarte asema na tor acidului hialuronic întâlnit în mod normal în piele, motiv pentru care react iile s i complicat iile sunt foarte rare. Cu toate ca procedura este relativ necomplicata, trebuie avut în vedere ca pot apa rea umfla turi sau hematoame imediat dupa injectare sau în urma toarele 24-72 ore, dar acestea se resorb în câteva zile, vâna ta i care dureaza pâna la o sa pta mana, sau mici noduli care trebuie masat i us or în perioada ce urmeaza injecta rii. În general machiajul, aplicarea de gheat a s i creme pe baza de arnica duc la mascarea, stoparea s i remiterea rapida a acestor nepla ceri, în caz ca ele apar", explica specialistul dermatolog. Indicații înainte de procedură Este indicata înteruperea administra rii de aspirina, ibuprofen, ulei de pes te s i vitamina E cu minim o sa pta mana înainte de programarea intervent iei, pentru a reduce la minim riscul de vâna ta i. Mult i dermatologi adauga s i consumul de alcool pe aceasta lista din acelas i motiv. De câte ședințe este nevoie pentru a obține volumul dorit? Cu siguranta ca buzele Angelinei Jolie sunt admirate de mult i oameni, însa este indicat ca astepta rile sa fie realiste atunci când se opteaza pentru remodelarea buzelor. Fotografiile de referinta sunt chiar indicate, însa pacientul va hota ri ala turi de medic aspectul cel mai potrivit pentru fizionomia sa. Este necesar sa se pa streze un echilibru armonios între treimile fet ei, de cele mai multe ori fiind necesare doar volume mici pentru a realiza o corect ie usoara s i nu o schimbare completa a formei s i volumului buzelor, spune domnul doctor Laurent iu Vla da u. Totodata, este recomandat ca rezultatul dorit sa fie obt inut treptat, pe parcursul a 2-3 s edint e, pentru a crea un efect mai de lunga durata s i mai natural. Ce se întâmplă după întreruperea tratamentului? În cazul în care pacientul decide stoparea inject iilor cu acid hialuronic în buze, acestea vor reveni la starea initiala. Durata efectului Durata efectului variaza în funct ie de substant a utilizata s i de vârsta pacientului. În medie, majoritatea pacient ilor au nevoie de s edint e de întret inere la fiecare 6 pâna la 9 luni pentru a ment ine volumul dorit al buzelor.

Calea Griviței Șos. Titulescu bd. Al. I. Cuza Pasajul Basarab Calea Griviței București, șos. Titulescu, nr. 163, bl. 20, sc. 3, parter www.clinicadermatologie.ro office@clinicadermatologie.ro TELEFON 021 794 95 49 0758 517 321 0733 481 472