Cursul IV: Opinie publică și comunicare strategică 1. Barometrul percepției publice 2. Bune practici internaționale privind măsurarea percepției publicului în vederea elaborării și aplicării politicilor publice 3. Atelier privind utilizarea barometrului
Obiectivele cursului De a prezenta specificul opiniei publice De a prezenta modalitățile principale de măsurare a opiniei publice și a climatului de opinie De a prezenta și analiza importanța utilizării barometrelor de opinie publică în demersul de cercetare a opiniei De a oferi exemple de bune practici internaționale privind măsurarea percepției publicului în vederea elaborării și aplicării politicilor publice De a familiariza cursanții cu procedeele de utilizare a barometrelor de opinie și a datelor pe care acestea le oferă
Ce este opinia publică? 1. Barometrul percepției publice 1.1. Opinia publică specificul acestui fenomen (vezi S. Chelcea, 2006) Cum putem distinge acest fenomen (opinia publică) de altele cu înțeles asemănător? Ce este opinia populară? Ce înțelegem prin public? Putem vorbi de lideri de opinie?
1.2. Cum putem măsura opinia publică? (Rotariu şi Iluţ, 1997/2006) Ce este sondajul de opinie? Ce este ancheta sociologică? - o singură temă - eșantion reprezentativ statistic - număr mare de respondenți Sondajul - durată scurtă de aplicare a chestionarului
1.2. Cum putem măsura opinia publică? (Rotariu şi Iluţ, 1997/2006) Ce este sondajul de opinie? Ce este ancheta sociologică? - mai multe teme - eșantion reprezentativ statistic - număr mare de respondenți Ancheta sociologică - durată mare de aplicare a chestionarului
1.3. Climatul de opinie. Cum îl măsurăm? (vezi S. Chelcea, 2006) Ceea ce estimează individul că opinează majoritatea Fiecare dintre noi opinăm (ne exprimăm opinii) într-un climat de opinie (perceived public opinion) Cum putem pune întrebările în așa fel încât să aflăm care este climatul de opinie?
1.3. Climatul de opinie. Cum îl măsurăm? (vezi S. Chelcea, 2006) Este întrebarea Ce anume ar alege cei mai mulți dintre cunoscuții dvs.? o întrebare potrivită pentru a măsura climatul de opinie? Ce alte întrebări sugerați pentru a surprinde acest fenomen?
1.4. Efectul de bandwagon (gruparea în jurul opiniei percepute ca majoritare) Cum îl observăm? Îl putem observa în urma aplicării sondajelor/ anchetelor sociologice? Există și gruparea răspunsurilor în jurul opiniei considerate minoritate? underdog effect Cum putem explica apariția acestor efecte?
Barometrul de opinie modalitate de a măsura opinia publică Barometrul este o cercetare care se situează la granița dintre anchetă și sondaj de opinie Instrumentul de cercetare utilizat chestionarul Abordează exhaustiv o anumită problemă, o temă de interes public Pe un eșantion reprezentativ statistic Se caracterizează prin periodicitate, recurența unor teme
Cine comandă barometrele de opinie publică? Instituții ale statului (investigează opiniile cetățenilor pe probleme de interes public) Instituții transnaționale ex.: Eurobarometer Comisia Europeană Instituții non-guvernamentale pe probleme de interes public care sunt neacoperite de cercetările curente (ex.: Barometrul de gen OSF, 2000)
Cum se stabilesc temele de interes public? Eviențierea, din sondaje, a aspectelor care îngrijorează populația (ex.: necesitatea derulării de sondaje de opinie în mod periodic INS) Stabilirea unor domenii prioritare (proiectul Starea Națiunii 2017-2019) folosind echipe de experți Racordarea la organismele internaționale (ex.: UE poate stabili care sunt temele prioritare în spațiul european) Identificați și alte situații. Analizați critic variantele expuse aici.
Exemple de Eurobarometre
Eurobarometrele speciale Surse importante de date pentru teme specifice, care emerg la un moment dat în spațiul european (ex.: criza refugiaților) Posibilitatea de a identifica probleme care se regăsesc mai mult în unele dintre țările din UE (ex.: consumul de alcool)
Prezentarea datelor într-un barometru de opinie 1. În manieră descriptivă frecvențe procentuale 2. În manieră comparativă: - evoluția pe ani - comparația între două momente diferite (ex.: pre și post aderare UE) - comparația pe țări sau pe regiuni de dezvoltare
Prezentarea datelor într-un barometru de opinie 3. Pe diferite subgrupuri de participanți. De exemplu, cele mai comune reprezentări ale datelor: - în funcție de gen - în funcție de vârstă (pe categorii de vârstă) - în funcție de nivel de școlaritate (primar, secundar, terțiar) - în funcție de statutul economic (sub mediu, mediu, superior)
Prezentarea datelor într-un barometru de opinie - exemple
Ce putem despre marja de eroare a barometrelor? Urmărim eșantioane reprezentative (probabilist pentru care se poate calcula marja de eroare) Eșantion probabilist fiecare individ din populaţie are şansa de a fi cuprins în eşantion (o şansă calculabilă)
Cum putem calcula reprezentativitatea unui eşantion? Nivel de încredere (N.I.) de obicei 95%, dar poate fi şi 99% Marjă de eroare
X (valori pentru fiecare subiect) µ(media) x- µ 6 7-1 8 7 1 7 7 0 9 7 2 9 7 2 6 7-1 5 7-2 5 7-2 9 7 2 6 7-1 σ (SD)- abaterea standard a mediei
Calcularea marjei de eroare (margin of error) 1) Calculăm marja de eroare ES = σ/ n 2) Marja de eroare = z X ES z este o valoare dată pentru intervalul de încredere considerat. Reprezintă distanţa în abateri standard faţă de medie (vezi curba Gauss) N.I = 95%, atunci z =1,96 N.I = 99%, atunci z =2,58
Exemplu n=1839 Marja de eroare = 0,98/ 1839 = 0,98/42,88 =0,023 = +/- 2,3% 25
Ex: Cum citim rezultatele unui sondaj pe baza NI şi a marjei de eroare 60% dintre subiecţi au răspuns: Mă gândesc uneori să plec din țară n= 1839 Marja de eroare = +/- 2,3 Există o probabilitate de 95% ca un procent cuprins între 57,7 şi 62,3 de persoane să ia în considerare posibilitatea de a emigra. 26
Dar dacă vrem să ştim câţi dintre tinerii sub 35 de ani se gândesc să plece din țară? Fie numărul acestora în eşantion egal cu 839 n = 839 Marja de eroare = 0,98 / 839, pentru un NI = 95%, adică +/-3,3 Există o probabilitate de 95% ca un procent de tineri (<35) cuprins între 56,7 şi 63,3 să ia în considerare posibilitatea emigrării 27
Rețineți 1. Barometrele de opinie publică sunt modalități de măsurare a opiniei publice 2. Există la nivel European atât Barometre Standard cât și Barometre Speciale 3. Ele sunt în general comandate de instituții guvernamentale naționale sau transnaționale 4. Abordează în profunzime teme de importanță pentru cetățeni 5. Se bazează pe eșantioane reprezentative, caracterizate prin posibilitatea calculării marjei de eroare 6. Nu uitați să interpretați datele ținând cont de marja de eroare
2. Bune practici internaționale privind măsurarea percepției publicului în vederea elaborării și aplicării politicilor publice Trei puncte de pornire: 1. Scopul proiectului 2. Elementele de noutate ale proiectului 3. Necesitatea de a genera politici publice bazate pe date concrete
1. Scopul proiectului: de a crea la nivelul SGG un agregator de date statistice multidisciplinare, care să conducă la fundamentarea riguroasă și raţională a deciziilor și a documentelor strategice elaborate în actul de guvernare. 2. Unul dintre elementele de noutate ale proiectului: crește nivelul de conștientizare cu privire la policitile bazate pe dovezi (evidence-based policy making). 3. Pentru a surprinde situația de ansamblu cu privire la Starea Națiunii sau la starea unui anumit domeniu de dezvoltare, datele de pe teren (datele obiective/ hard data) trebuie corelate în permanență cu datele privind percepția asupra situației de pe teren (date subiective/ soft data).
Cele trei elemente descrise anterior justifică importanța proiectului instrument care să conducă la fundamentarea riguroasă și raţională a deciziilor și a documentelor strategice elaborate în actul de guvernare. În România, proiectul este o noutate. De aceea, în multe situații, bunele practici la nivel european și/ sau mondial sunt foarte utile. Pentru datele de percepție, ne vom opri asupra următoarelor organizații/ instrumente cu ajutorul cărora se culeg și se agregă date de percepție: 1. Pew Research Center 2. Gallup 3. Eurobarometer Survey (Comisia Europeană) 4. European Values Survey 5. European Social Survey
1. Pew Research Center - Organizație non-partizană care colectează date (prin sondaje de opinie publică, cercetări demografice, analiză de conținut media și alte tipuri de cercetări sociologice) și care are drept scop informarea publicului cu privire la principalele probleme și tendințe care au loc la nivel mondial. - Principalele arii de cercetare: politica și politicile americane; jurnalism și media; internet și tehnologie; știință și societate; religie și viață publică; tendințe hispanice; atitudini și tendințe la nivel global; tendințe socio-demografice. - Oferă date și interpretări ale acestora, într-un format prietenos. - Mai multe detalii sunt disponibile la: http://www.pewresearch.org/.
2. Gallup - Organizație care colectează date cu privire la atitudinile și comportamentele angajaților, consumatorilor, studenților și, în general, ale tuturor cetățenilor lumii, în vederea oferirii de soluții pentru diferite probleme. - Principalele arii de cercetare: libertatea media; securitate; atitudinea față de conducător (leadership approval); fericire; angajabilitate și multe altele. - Derulează sondaje reprezentative la nivel național în peste 160 de țări și peste 140 de limbi. - Mai multe detalii sunt disponibile la: http://www.gallup.com/home.aspx.
3. Eurobarometre (Comisia Europeană) - Instrument prin care se colectează date de percepție cu privire la chestiuni legate de Uniunea Europeană (de exemplu: principalele îngrijorări ale europenilor; încrederea în instituțiile UE și încrederea în instituțiile naționale; situația economică din UE și situația la nivel național etc). - Oferă date de percepție începând cu 1974 și până în prezent (două sondaje pe an); oferă, deci, posibilitatea comparațiilor în timp. - În prezent, sunt patru tipuri de eurobarometre care pot oferi date de percepție: Standard Eurobarometer (publicat de două ori pe an); Special Eurobarometer și Flash Eurobarometer (depind de prioritățile momentului și de evenimentele la nivel european/ mondial); Qualitative Eurobarometer. - Mai multe detalii sunt disponibile la: http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/general/index.
4. European Values Survey - Instrument prin care se colectează date de percepție cu privire la chestiuni legate de valorile umane de bază: viață, familie, muncă, religie, politică și societate. - Oferă date de percepție începând cu 1981 și până în prezent (un sondaj la nouă ani, ultimul în 2008; în septembrie 2017 a început colectarea datelor pentru al cincilea sondaj de acest tip, datele vor fi disponibile public în decembrie 2019). - Sondajul din 2008 (ultimul disponibil la nivel public) acoperă 47 de regiuni/ țări europene și se bazează pe răspunsurile a cel puțin 70,000 de oameni. - Mai multe detalii sunt disponibile la: http://www.europeanvaluesstudy.eu/.
5. European Social Survey - Instrument prin care se colectează date de percepție cu privire la chestiuni de natură socială: încrederea în justiție; criza economică, calitatea muncii și integrarea socială; modul în care europenii înțeleg și se raportează la valorile democratice; atitudinile față de imigranți și antecedentele acestor. - Oferă date de percepție începând cu 2002 și până în prezent (un sondaj la doi ani, ultimul în 2016). - Datele din sondaj sunt valorificate de către personalul academic extern. Pe baza acestor date-cheie, se publică articole și cărți de specialitate în domeniu. - Mai multe detalii sunt disponibile la: http://www.europeansocialsurvey.org/.
Aceste organizații/ instrumente sunt foarte utile și pot servi ca exemplu, pentru că: 1. Oferă date despre mai multe țări; 2. Oferă date despre evoluția în timp a anumitor indicatori subiectivi; 3. Permit realizarea de comparații între țări, între perioade de timp diferite. TOTUȘI, una dintre cele mai importante limitări este aceea că datele nu sunt întotdeauna ușor de accesat. De multe ori, accesul este limitat la unele rapoarte/ studii; pentru că nu este permis accesul la date brute, dezvoltarea de politici publice sau luarea de decizii bazate pe situația reală sunt greu de realizat. => În acest context, instrumentele dezvoltate la nivel național (mai exact, barometrele derulate în proiectul Starea Națiunii) pot fi folosite de sine stătător sau pot veni în completarea celor europene și/ sau internaționale.
Importanța și utilitatea barometrelor derulate în proiectul Starea Națiunii: 1. Oferă date la zi despre percepțiile românilor; 2. Oferă date despre percepțiile românilor prin raportare la toate cele 12 domenii-cheie de dezvoltare (în oglindă cu datele de tip obiectiv), ceea ce permite o viziune de ansamblu asupra situației; 3. Sunt accesibile; 4. Sunt ușor de folosit, citit, interpretat și comunicat (exemple de materiale de comunicare publică realizate din Barometrele derulate în proiect).
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 97 88,22485433 87 77,46193439 74 Încrederea în instituții - mai 2017 61,58274714 55,15041567 54,98085681 54,22383078 53,51163227 52,92534185 52,75004962 52,69603647 50,80990985 48,80975473 47,54034831 47,05101814 41,75473991 43 40,1859326 39 36 30,03426336 27,25342993 16,60958744 Sursa datelor: Proiectul Starea Naţiunii, Barometrul Încrederea în instituțiile publice, mai 2017. Materialul a fost publicat pe site-ul proiectului și pagina de Facebook a acestuia la 17 iulie 2017.
Atitudinea românilor față de persoanele care vin din alte țări să locuiască și să muncească în România 7,28172568 2,269605969 19,02946162 29,08253377 22,00549681 20,33117614 Să accepte pe oricine dorește să muncească aici Să accepte oamenii care vin să muncească aici, doar dacă sunt posturi disponibile Să pună limite stricte cu privire la numărul persoanelor care vin să muncească aici Să interzică persoanelor să vină aici Sursa datelor: Proiectul Starea Naţiunii, Sondaj de opinie publică, realizat în luna noiembrie 2016. Materialul a fost publicat pe site-ul proiectului și pagina de Facebook a acestuia la 28 august 2017. Nu știu
Exercițiu Imaginați-vă că aveți de realizat un proiect de politică publică în domeniul Sănătății. Mai exact, este necesar să propuneți un program de prevenție a bolilor cardiovasculare în România. Pe ce date statistice v-ați fundamenta proiectul de politică publică? Ați analiza date de percepție? Dacă da, care? Dacă nu, de ce? Justificați răspunsul.
3. Atelier privind utilizarea barometrului 3.1. Tipuri de întrebări și interpretarea răspunsurilor
Întrebările deschise Se pun întrebări deschise și nu închise cu precădere în situațiile în care sunt prea multe răspunsuri posibile sau nu cunoaștem posibilele răspunsuri. Exemple: Care este vârsta dvs. în ani împliniți? Care a fost venitul dumneavoastră în luna precedentă? Care e OCUPAŢIA dumneavoastră în momentul de faţă?
Grafic din tip histogramă care reprezintă vârsta persoanelor din eșantion După cum se poate vedea din grafic, cele mai multe persoane din eșantion sunt între 20 și 40 ani. Mai mult, sunt puține persoane cu vârsta peste 60 de ani.
Întrebările închise Sunt întrebări care conțin toate variantele posibile de răspuns. Exemplu: 1. În general, considerați că România în momentul de față se îndreaptă într-o direcție bună sau într-o direcție greșită? 1. Într-o direcție bună 2. Într-o direcție greșită 99. NS / NR 2. Luând în considerare toate aspectele vieţii dvs. aţi spune că sunteţi 5. foarte fericit 4. destul de fericit 2. destul de nefericit 1. foarte nefericit 99. NS / NR NS= nu știu; NR= nu răspuns (uneori sunt puse ca variante distincte de răspuns) Codul de răspuns 99 sugerează că este altceva decât variantele de răspuns. De exemplu, cine a ales acest răspuns nu este mult mai fericit decât cel care a ales 5. foarte fericit
Grafic tip plăcintă (pie, în engleză) care reprezintă nivelul de încredere în biserică (Barometru realizat în noiembrie 2016). Acest tip de grafic poate fi realizat pentru situația în care suma tuturor variantelor de răspuns este 100%. 26,56874678 1,12851704 0,337906001 14,15939852 16,16302018 Foarte putina / Deloc Destul de putina Destul de multa Foarte multa Din grafic rezultă că 41,6% (cu verde) din populația adultă a României are destul de multă în credere în biserică. 41,64241148 Nu stiu Nu raspund
Grafic cu bare verticale care prezintă nivelul de încredere în biserică (Barometru realizat în noiembrie 2016) Din grafic rezultă că 26,6% % dintre românii adulți au foarte multă încredere în biserică. 45,0 40,0 35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0 14,15939852 Foarte putina / Deloc 41,64241148 26,56874678 16,16302018 1,12851704 0,337906001 Destul de putina Destul de multa Foarte multa Nu stiu Nu raspund
Grafic cu bare orizontale care prezintă nivelul de încredere în biserică (Barometru realizat în noiembrie 2016) Nu raspund Nu stiu Foarte multa 0,337906001 1,12851704 26,56874678 Din grafic rezultă că 26,6% % dintre românii adulți au foarte multă încredere în biserică. Destul de multa Destul de putina Foarte putina / Deloc 16,16302018 14,15939852 41,64241148 0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0
Datele rezultate într-un barometru pot fi comparate cu cercetările anterioare. Aici este prezentată opinia privind direcția bună în care se îndreaptă România. "România merge într-o direcție bună" (%) Evoluţie 1995 2017 Sursa: Barometrele de Opinie Publica Soros (1995-2006); CURS-CSOP (2000), CCSB (2007-2013), SocioPol (2013-2016), "Starea Natiunii" (2016 2017) REF LOC GEN LOC GEN LOC GEN LOC PARLEUR EU PREZ LOC REFPARL REF EUR PREZ LOC PARL 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 26 10% 0% 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Grafic de tip bare orizontale care prezintă nivelul de încredere în diverse instituții din România la întrebări închise (Barometru realizat în noiembrie 2016) Statul român 16,85491275 21,84279012 45,3155451 12,8498329 Banca României 21,78974192 33,87207789 32,47395126 7,732222814 Partide politice 51,58789474 36,69512385 7,997541675 1,067552548 Guvern 43,1730815 33,45833016 18,07896083 3,736463497 Parlament 47,50943099 38,32152772 10,74996178 1,436804831 Președinte 34,97720918 31,23201382 24,61532868 6,457277143 Primărie 19,1781763 19,7350447 42,79132631 16,15872736 Armată 4,91098457 10,0976227 49,92401974 33,53595581 Biserică 14,15939852 16,16302018 41,64241148 26,56874678 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Foarte putina / Deloc Destul de putina Destul de multa Foarte multa Nu stiu Nu raspund
Graficul cu bare orizontale care prezintă frecvențele răspunsurilor la mai multe întrebări (vezi pagina anterioară) permite comparația. De exemplu, peste 80% din populația adultă a României are multă și foarte multă încredere în armată, dar sub 10% dintre respondenți au încredere multă și foarte multă în partidele politice.
În care dintre țările sau instituțiile internaționale de mai jos există mai puțină încredere? China 34,98125216 30,05349256 15,217812343,83597599814,22800722 Rusia 42,80481864 33,09794178 8,715397486 3,012137189 11,30886934 SUA 19,53757031 30,783481 28,06902842 9,532306515 10,67251294 NATO 15,99843638 23,66221893 39,9909897 13,61461125 5,71425305 FMI 28,14207016 37,8341383 20,61346912 5,581008813 7,147956627 UE 14,61735445 22,88235409 47,9072087 11,14735821 3,341546247 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Foarte putina / Deloc Destul de putina Destul de multa Foarte multa Nu am auzit de ea Nu stiu Nu raspund
Întrebări semiînchise Dau posibilitatea respondentului de a adăuga o altă variantă de răspuns pe lângă variantele oferite de cercetător (care nu sunt / pot fi exhaustive). Varianta de răspuns Altele cuprinde toate variantele de răspuns care nu au fost menționate mai sus. Mai mult, respondentul poate să menționeze și care este / sunt rețelele sociale online pe care mai are cont. Exemplu: Aveți cont pe: 1. Facebook 1. Da 2. Nu 2. Twitter 1. Da 2. Nu 3. Instagram 1. Da 2. Nu 4. LinkedIn 1. Da 2. Nu 5. Snapchat 1. Da 2. Nu 6. Altele. Care? 1. Da 2. Nu
Răspunsurile la varianta de răspuns Altceva. Ce? sunt ca la orice întrebare deschisă. Pentru a reuși in viață, cât de important este ca o persoană sa aibă Altceva. Ce? Abilitati de comunicare aspect fizic plăcut avere bani Bani bani bani de mita bani multi bani, sanatate Bani. banii baza, de unde pleaca bun simț (alte răspunsuri)
3. Atelier privind utilizarea barometrului 3.2. Despre eșantionare și marja de eroare
Populația și eșantionul Prin populația investigată înțelegem populația pe care facem cercetarea, despre care vrem să cunoaștem anumite opinii, valori, atitudini sau comportamente. Barometrele de opinie (care nu măsoară doar opinii) sunt realizate pe populația adultă neinstituționalizată a României. Eșantionarea este probabilistică, adică toată populația neinstituționalizată are șanse nenule să facă parte din eșantion.
Eșantionarea și marja de eroare În general, mărimea eșantioanelor este de peste 1000 de persoane pentru ca marja de eroare să fie de cel mult 3%. Cu cât crește volumul eșantionului cu atât scade marja de eroare (Vezi figura din pagina următoare). Marja de eroare scade rapid până când mărimea eșantionului se apropie de 1000 de persoane, după care scade lent.
Relaţia dintre mărimea eşantionului (orizontală) şi eroarea de eşantionare (verticală)
Pentru ca un eșantion extras aleator din populație să aibă o marjă de eroare de 3% mărimea sa trebuie să fie de 1067 de persoane. Mărimea eşantionului Eroarea de eşantionare (%) 400 4,9 600 4 800 3,46 1067 3 1300 2,72 1500 2,53 2000 2,19 2400 2
După cum putem observa, un eșantion probabilistic de 400 de persoane are o marjă de eroare de 4,9% iar pentru unul de 600 de persoane marja de eroare scade la 4%. Prin urmare, dacă sunt prezentate date pe subeșantioane, marja de eroare crește. De exemplu, dacă am realizat un barometru de opinie pe un eșantion de 1371 de persoane avem o marjă de eroare de +/- 2.7%. Dar dacă facem referire la opiniile din populația rurală din eșantion atunci crește marja de eroare. Dacă am avea în eșantion 600 de persoane din mediul rural, marja de eroare pentru opiniile din acest subeșantion crește la 4%.
Marja de eroare și nivelul de încredere Marja de eroare arată că valoarea din populație se află, să zicem, la cel mult +/- 2.7% față de valoarea din eșantion. Deci valoarea din populație, pe care nu o cunoaștem, dar o estimăm, poate să fie ca cea din eșantion sau cel mult +/- mărimea marjei de eroare. Putem să extragem miliarde de miliarde de eșantioane din populație și se poate calcula statistic care este șansa ca să extragem un eșantion cu o marjă de eroare. Acesta se numește nivel de încredere și are o valoare în general acceptată (indiferent de mărimea eșantionului sau a marjei de eroare) de 95%. În exemplul nostru, sunt 95% șanse să extragem un eșantion a cărui marjă de eroare să fie de 2.7%.
Prin urmare, limitele măsurătorii nu se reduc doar la marja de eroare, ci și la nivelul de încredere. Aceste limite se adaugă la alte limite de care cercetătorii le subliniază în rapoartele lor (vezi mai jos). Pe lângă erorile de eșantionare, alte aspecte metodologice (modul de formulare a întrebărilor, dificultățile practice de culegere a datelor, mecanismele de apărare psihologică ale respondenților în cazul întrebărilor sensibile sau care predispun la conformism social) pot induce erori suplimentare care nu pot fi contorizate în marja statistică de eșantionare. Barometru Valori sociale ale românilor (octombrie 2016)
3. Atelier privind utilizarea barometrului 3.3. Interpretarea datelor
Rapoartele de cercetare prezintă atât date brute cât și interpretarea lor în funcție de anumite teorii și de experiența de cercetare în domeniu a cercetătorului. Prin urmare, cititorul raportului de cercetare poate face propria analiză și o poate compara cu analiza propusă de autorul raportului.
Interpretați graficul următor în care sunt prezentate opiniile bărbaților și femeilor privind calitatea școlilor generale din România în comparație cu școlile generale din celelalte state membre ale UE (Barometru referitor la educație din martie 2017) Barbaţi 0,056466302 0,269581056 0,009107468 0,404371585 0,120218579 0,14 Femei 0,055183946 0,301003344 0,028428094 0,326086957 0,117056856 0,172 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Mult mai bune Ceva mai bune La fel Ceva mai slabe Mult mai slabe NS/NR
Interpretați graficul următor în care sunt prezentate opiniile privind problemele din sistemul de educație în funcție de nivelul de instruire (Barometru referitor la educație din martie 2017) studii primare0,0633802820,147887324 0,26056338 0,098591549 0,014084507 0,091549296 0,042253521 0,028169014 0,049295775 0,188 studii medii 0,073139975 0,181588903 0,194199243 0,09962169 0,037831021 0,079445145 0,051702396 0,055485498 0,049180328 0,132 studii superioare 0,143646409 0,132596685 0,121546961 0,121546961 0,0994475140,08839779 0,082872928 0,066298343 0,038674033 0,072 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Indiferenţa profesorilor Corupţia Indisciplina elevilor Salariile mici ale profesorilor Politizarea Dotarea necorespunzătoare Numărul mare de materii Numărul mare de elevi în clasă Incompetenţa profesorilor Intoleranţa faţă de cei diferiţi Lipsa siguranţei în şcoli NS/NR