Implementarea Programului de guvernare în anul 2018 Bucureşti - aprilie 2019 -
2
CUPRINS 1. REZULTATE ECONOMICO-SOCIALE...5 2. EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE...17 3. INVESTIȚII ÎN PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT...22 4. PROGRAME GUVERNAMENTALE...29 5. POLITICI MACROECONOMICE. FISCALITATE. BUGET...34 6. ECONOMIE. POLITICI INDUSTRIALE. POLITICI ÎN DOMENIUL RESURSELOR MINERALE NEENERGETICE. COMERȚ ŞI RELAȚII INTERNAȚIONALE. PROTECȚIA CONSUMATORULUI...70 7. FONDURI EUROPENE...81 8. TURISM...95 9. POLITICI PUBLICE PRIVIND IMM...101 10. POLITICI PUBLICE ÎN DOMENIUL MUNCII ŞI JUSTITIEI SOCIALE...112 11. POLITICI ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI...142 12. POLITICI ÎN DOMENIUL CERCETĂRII - DEZVOLTĂRII - INOVĂRII...157 13. POLITICI ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII...164 14. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ. POLITICI REGIONALE...183 15. POLITICI AGRICOLE ŞI DE DEZVOLTARE RURALĂ...189 16. POLITICI DE MEDIU. APELE ŞI PĂDURILE...198 17. POLITICI ÎN DOMENIUL ENERGIEI...210 18. POLITICI PENTRU INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT...215 19. POLITICI ÎN DOMENIUL COMUNICAȚIILOR. CONVERGENȚĂ DIGITALĂ...231 20. POLITICA DE APĂRARE ŞI SECURITATE NAȚIONALĂ...247 21. AFACERI INTERNE...273 22. POLITICĂ EXTERNĂ...291 23. JUSTIȚIE...359 24. CULTURĂ. CULTE. MINORITĂȚI...364 25. TINERET ŞI SPORT...368 26. POLITICI PENTRU DIASPORA...388 3
4
1. REZULTATE ECONOMICO-SOCIALE În anul 2018, creşterea economică a fost de 4,1%, fiind dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Se continuă astfel asigurarea premiselor apropierii României de nivelul de dezvoltare şi bunăstare din celelalte state europene. De asemenea, apeciem că importantă este pozińionarea Ńării noastre în raport cu Ńările cu ritmuri mari de dezvoltare şi reducere a decalajelor superioare mediei mondiale. In fapt, este vorba de compararea cu grupul Ńărilor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud). China a anunńat o creştere economică estimată în anul 2018 de 6,6%, iar India de circa 7%. Celelalte Ńări au înregistrat creşteri de PIB între 0,5% şi 2%. Increderea în economia românească evaluată de Comisia Europeană prin "Economic sentiment indicator (ESI)" s-a situat în anul 2018 la o valoare medie de 101,8 puncte, în trimestrul al IV-lea 2018 nivelul mediu al indicatorului de încredere a ajuns la 102,1 puncte în creştere fańă de trimestrul precedent, când a fost de 101,5 puncte. În anul 2018 valoarea produsului intern brut a fost de 940,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 83,8 mld. lei fańă de anul 2017, după un spor de 91,6 mld. lei în anul 2017. Comparativ, în anul 2016 sporul a fost de 52,5 mld lei. În anul 2018, valoarea nominală a PIB a fost de 2,7 ori valoarea din 2006, anul premergător aderării la Uniunea Europeană. De asemenea, în termeni reali progresul a fost unul semnificativ, PIB real fiind cu 44,3% peste cel din 2006. EvoluŃia PIB în termeni nominali şi reali 1000,0 900,0 800,0 700,0 600,0 500,0 400,0 300,0 200,0 100,0 0,0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Valoare nominala - mld lei Crestere reala (2006=100) -% 150 145 140 135 130 125 120 115 110 105 100 În anul 2018, produsul intern brut în euro a depăşit pragul de 200 mld. Cu această valoare România a depăşit Portugalia. 5
Produsul intern brut în anul 2018 în statele membre UE 28 mld euro 3500,0 3000,0 2500,0 2000,0 1500,0 1000,0 500,0 0,0 202,1 Industria a continuat să reprezinte motorul acestei evoluńii, cu o majorare a valorii adăugate brute de 4,1%, ceea ce a reprezentat o contribuńie la creşterea reală a produsului intern brut de 1 procent. De asemenea, agricultura a susńinut substanńial creşterea economică cu o majorare semnificativă. Astfel valoarea adăugată s-a majorat cu 9,9% fańă de anul 2017, contribuńia la creşterea reală fiind de 0,4 procente. La rândul lor serviciile au continuat să aibă o evoluńie bună cu o creştere pe ansamblul sectorului de 3,6% şi cu o contribuńie la creşterea reală de 2 procente, ceea ce reprezintă aproape jumătate din creşterea economică de 4,1%. Un element definitoriu, în consens cu Programul de guvernare, îl reprezintă în cadrul serviciilor evoluńia, în continuare cu ritmuri peste cele ale produsului intern brut, a serviciilor moderne, cu valoarea adăugată brută ridicată, respectiv cele de IT şi cele ştiinńifice şi tehnice. Ramura "InformaŃii şi comunicańii" a înregistrat o dinamică de 7% (net superioară celei a produsului intern brut), contribuńia sa la creşterea reală a PIB fiind de 0,4 procente. În ceea ce priveşte ramura "ActivităŃi profesionale, ştiinńifice şi tehnice; activităńi de servicii administrative şi activităńi de servicii suport", valoarea adăugată brută s-a majorat cu 5,7%, ceea ce a însemnat o contribuńie de 0,4 procente la creşterea economică de 4,1%. Ramura "ComerŃ, transportul şi depozitare, hoteluri şi resturante" a avut o contribuńie de 0,7 procente ca urmare a unei majorări a valorii adăugate brute cu 3,9%. În ansamblu se poate aprecia că 4 ramuri (industria, agricultura, "informańii şi comunicańii" şi "serviciile ştiinńifice şi tehnice") au asigurat peste 50% din creşterea economică (2,2 procente din 4,1%). De remarcat, în anul 2018, majorarea semnificativă a impozitelor nete pe produs, cu 10,1%, ceea ce a reprezentat o contribuńie la creşterea reală de 1 procent. 6
Aceste evoluńii se reflectă şi într-o îmbunătăńire semnificativă a structurii economiei româneşti. Astfel comparativ cu anul 2006, în 2018 se remarcă o creştere a ponderii sectorului terńiar de la 48,1% la 57% (majorare de 9 puncte procentuale). Aceasta s-a realizat pe fondul reducerii ponderii agriculturii în produsul intern brut de la 7,7% în anul 2006 la 4,4% în 2018, dar şi a construcńiilor de la 7,9% în 2006 la 5,4% în 2018. ImbunătăŃirea structurii este evidenńiată şi de majorările din cadrul unor servicii cum sunt cele din domeniul informaticii şi comunicańiilor de la 4,1% în 2006 la 5,2% în 2018 şi a serviciilor ştiinńifice şi tehnice de la 3,6% în 2006 la 7,3% în 2018. - % - 25,0 20,0 Structura produsului intern brut 15,0 10,0 5,0 0,0 Industrie Agricultura Constructii Comert, transp, hoteluri Informatii si comunicatii Intermedieri financiare... Tranzactii imobiliare Activitati stiintifice-tehnice Administratie Alte servicii Impozite nete pe produs 2006 2018 Datele arată că anul 2018 nu a fost un an bun din punct de vedere al investińiilor publice şi private: InvestiŃiile nete din economia nańională (care reprezintă o parte din FBCF pentru că sunt doar cele realizate de sectorul bugetar şi societăńile comerciale) s-au majorat cu doar 0,8% în 2018 fańă de 2017. Acumularea brută (formarea brută de capital) s-a majorat cu 8,7% comparativ cu anul 2017, având o contribuńie de 2,0 procente la creşterea reală a PIB. Pe componente, investińiile brute din economie (formarea brută de capital fix) s-au redus cu 3,2% fańă de 2017. VariaŃia stocurilor a înregistrat o contribuńie pozitivă de 2,7 procente ca urmare a unei oferte interne şi externe (importuri) care au depăşit cererea internă şi externă (exporturile), precum şi a unei producńii bune de cereale, după ce în anul 2017 se înregistraseră producńii record. În anul 2018, consumul final şi-a temperat creşterea comparativ cu cea din anul 2017 până la 4,9%, precum şi consumul populańiei a cărui majorare aproape s-a înjumătăńit (5,2% comparativ cu 10,1%). Totuşi, contribuńia consumului populańiei la creşterea economică a fost semnificativă, de 3,3 procente. De asemenea, anul 2018 se individualizează printr-o continuare a evoluńiei excepńionale a producńiei din agricultură şi industrie, activităńi care asigură sustenabilitate creşterii economice. Pe întregul an producńia agricolă s-a majorat cu cca. 12%, după ce în anul 2017 a înregistrat o dinamică de 12,5%. 7
In agricultură, România a înregistrat producńii record la mai multe culturi. O contribuńie importantă în atingerea acestor rezultate au avut-o atât programele Refacerea şi Extinderea Sistemului de IrigaŃii, prin care s-au aprobat investiții pentru 47 de obiective şi s-a irigat o suprafańă de 1,2 milioane hectare, Dezvoltarea Sistemului NaŃional Antigrindină şi de Stimulare a PrecipitaŃiilor, prin care s-au pus în exploatare un număr de 60 de puncte de lansare, ce au acoperit o suprafańă de 870 mii hectare şi s-au lansat 1.327 rachete antigrindină care au avut efectele scontate, cât şi faptul că s-au acordat la timp toate subvenńiile agricole. Creşterea producńiei agricole din 2018 a fost susńinută în principal de producńia vegetală care s-a majorat cu 15,5% fańă de anul anterior. S-au înregistrat producńii record la mai multe culturi precum: grâu (10,1 milioane tone), porumb (18,8 milioane tone), floarea soarelui (3,3 milioane tone), soia (0,4 milioane tone), cartofi (3,4 milioane tone). În anul 2018, volumul producńiei industriale a crescut cu 3,5%, fańă de anul anterior. Aceasta s-a datorat, în principal, industriei prelucrătoare care a înregistrat o creştere de 4,3%. In cadrul acesteia au existat ramuri care au depăşit cu mult creşterea de 4,3%: fabricarea de maşini utilaje şi echipamente (+17,4), fabricarea echipamentelor electrice (+17,1%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+13,5%). Caracterul sustenabil dar şi caracteristica de modernitate sunt definite şi de producńia şi exportul de bunuri de capital. În anul 2018, industria bunurilor de capital a crescut cu 7,9%. Exportul de bunuri de capital s-a majorat cu 10,1% (11 luni 2018). Dinamica producńiei industriale se menńine şi în anul 2018 sub creşterile valorii nominale a cifrei de afaceri (+11,8%). Decalajul este susńinut şi de faptul că, în această perioadă, preńurile producńiei industriale s-au majorat cu 5,03%. La nivelul României, pentru anul 2018, fańă de anul 2017, creşterea volumului producńiei industriale (serie ajustată funcńie de numărul de zile lucrătoare) a fost de 4,3%, mult peste cea înregistrată în UE 28 (+1,3%), ceea ce a situat Ńara noastră pe locul 5, la nivelul întregii Uniuni, împreună cu Slovacia. Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 11,8%, cea mare valoare înregistrată pentru această perioadă de după anul 2011. Această evoluńie se datorează în special unor ramuri din industria prelucrătoare, precum: fabricarea altor mijloace de transport 24,2%, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 18,7%, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obńinute din prelucrarea ŃiŃeiului şi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente 16,6%, fabricarea substanńelor şi a produselor chimice 16,4%, Pe marile grupe industriale cele mai importante creşteri ale volumului cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+15,1%) şi industria energetică (+12,9%). În anul 2018, volumul lucrărilor de construcńii a înregistrat o scădere de 4,1% fańă de anul precedent. Scăderile înregistrate în sectorul imobiliar (-23,6%) şi la clădirile nerezidenńiale (-5,5%) au fost contrabalansate într-o mică măsură de creşterea înregistrată la construcńiile inginereşti (+8,0%). Pe elemente de structură, lucrările de întreńinere şi reparańii curente şi reparańiile capitale s-au majorat, cu 7,9%, respectiv 1,5%. iar lucrările de construcńii noi s-au diminuat cu 8,4%). Volumul cifrei de afaceri pentru comerńul cu amănuntul s-a majorat în anul 2018 cu 5,4% fańă de anul 2017, datorită creşterilor vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi 8
tutun, dar şi vânzărilor de produse nealimentare (+6,1%). Creşterea volumului cifrei de afaceri în anul 2018, în cazul mărfurilor nealimentare, s-a datorat, în special, comerńului cu amănuntul prin intermediul internetului şi a caselor de comenzi (+16,9%), precum şi vânzărilor de produse farmaceutice, produse cosmetice şi de parfumerie (+10,6%), vânzărilor de textile, îmbrăcăminte, încălńăminte şi articole de piele( +7,0%). În aceste condińii, România, cu o creştere a anului 2018 de 5,5% (serie ajustată cu zile lucrătoare), cu mult peste creşterea de 2,0 înregistrată la nivelul UE 28, s-a situat pe al cincilea loc între Ńările Uniunii Europene, după Irlanda (+6,7%), Lituania (+6,5%), Polonia (+6,2%), Ungaria (+6,1%). Volumul cifrei de afaceri pentru comerńul cu autovehicule şi motociclete a înregistrat în anul 2018, fańă de anul anterior, o majorare cu 6,7%. Aceastã evoluńie se datoreazã, în special, creşterii cifrei de afaceri a comerńului cu motociclete (+35,6%), cât şi a comerńului cu autovehicule (+14,5%). De asemenea, serviciile de piańă prestate populańiei au înregistrat, în această perioadă, comparativ cu anul precedent, o majorare a volumului cifrei de afaceri cu 5,9%, în special datorită activităńilor de coafură şi alte activităńi de înfrumuseńare (+8,5%), şi activităńilor de hoteluri şi restaurante (+8,3%). Serviciile moderne, care definesc creşterea economică inteligentă, precum IT, telecomunicańiile, activităńile ştiinńifice şi tehnice, serviciile suport pentru întreprinderi, s-au majorat cu 18,4%. Serviciile de piańă pentru întreprinderi au avut, de asemenea, un trend ascendent, valoarea cifrei de afaceri majorându-se cu 10,3% în anul 2018. Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în: transporturi aeriene (+31,5%), activităńi de servicii informatice (+30,4%), activităńi juridice şi de contabilitate (+29,3%), transporturi pe apă (+29,1%), etc. Exportul net de bunuri şi servicii a avut o contribuńie negativă la creşterea produsului intern brut de 1,8 procente, în condińiile în care exporturile de bunuri şi servicii s-au majorat cu 4,7%, iar importul de bunuri şi servicii cu 9,8%. Creşterea economică ridicată a redus decalajele de dezvoltare ale României fańă de celelalte state din UE. Conform Programului de guvernare se are în vedere "depăşirea în 2021 a pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor la puterea de cumpărare standard". Se estimează că în anul 2018 PIB-ul pe locuitor la puterea de cumpărare standard (PCS) se va apropia de 65%. EvoluŃia PIB pe locuitor în România 9
22.500 20.000 17.500 15.000 12.500 10.000 7.500 5.000 2.500 0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 70,0 60,0 50,0 40,0 30,0 20,0 10,0 0,0 PIB/locuitor in PCS (sc. stanga) % fata de media UE28 (sc. dreapta) România şi-a refăcut în condińii sustenabile potenńialul de creştere, puternic afectat de criza economico-finaciară. Conform estimărilor Comisiei Europene din prognoza de toamnă 2018, Romania a avut anul trecut a treia dinamică a PIB potenńial din UE (4.6%) după Irlanda (7,6%) şi Malta (6,1%). Creşterea potenńială a României este de 2,7 ori mai mare decât media UE28. 7 Creşterea PIB potenńial în anul 2018 6 5 4,6 4 3 2 1,7 1 0-1 Grecia Italia Spania Franta Regatul Unit Belgia Portugalia Danemarca UE28 Finlanda Croatia Germania Olanda Austria Cipru Suedia Luxemburg Slovenia Cehia Estonia Lituania Ungaria Letonia Slovacia Bulgaria Polonia Romania Malta Irlanda Realizările din anul 2018 au majorat - prin creşterea ocupării dar mai ales a productivităńii totale a factorilor - potenńialul de creştere economică al României. În anul 2018 dinamica produsului intern brut potenńial a ajuns la 4,9%, conform evaluărilor Comisiei NaŃionale de Strategie şi Prognoză. Aceste estimări s-au realizat utilizând metodologia europeană comună şi agreată la nivelul tuturor celor 28 de state 10
membre. Creşterea cu 8,4% a investińiilor în echipamente din anul 2018 a determinat o îmbunătăńire a contribuńiei stocului de capital, dar mai ales a productivităńii totale a factorilor, la creşterea potenńială. Semnificative sunt evoluńiile în strucura investińiilor şi anume evoluńia net favorabilă a investińiilor în utilaje şi mijloace de transport, care, spre deosebire de investińiile în construcńii, au un efect de multiplicare mai mare şi un impact pozitiv semnificativ şi asupra productivităńii totale a factorilor. EvoluŃia favorabilă a investińiilor în echipamente de producńie s-a observat în cea mai mare parte a perioadei de după criza economică, cu excepńia unei scurte perioade de la sfârşitul anului 2013 şi începutul anului 2014. Rezultate deosebite, provenind dintr-o competitivitate sporită a întreprinderilor româneşti, s-au obńinut şi în ceea ce priveşte exportul de bunuri. În anul 2018, exporturile româneşti au însumat o valoare record de 67,7 mld. euro, înregistrând o creştere cu 8,1% fańă de anul 2017, când majorarea a fost de 9,2%, în timp ce la nivelul celor 28 de state comunitare, creşterea fańă de anul anterior a fost de 4,6%. Din punct de vedere al orientării geografice, exporturile României sunt destinate în proporńie de peste 76% pieńei de desfacere a UE, principalii parteneri comerciali fiind Germania, Italia şi FranŃa. Exporturile româneşti intra-comunitare au avut în anul 2018 un ritm de creştere de 2 ori mai mare fańă de media UE (9,5% comparativ cu 4,9%). 11
12
EvoluŃia exporturilor Intra comunitare - România/media UE 28 Sursa: INS, Eurostat Semnificativ este faptul că structura exporturilor este dominată în proporńie de 47,3% de grupa maşini şi echipamente de transport, produse cu valoare adăugată ridicată, care în anul 2018 au totalizat 32,1mld. euro, în creştere cu 10,4% generând un excedent comercial de 618 mil. euro. Deficitul comercial a fost determinat de schimburile comerciale cu produse chimice şi combustibili pe fondul majorării preńurilor pe piańa internańională a acestora. Exporturile României au înregistrat o creştere calitativă reflectată de dinamica exporturilor de bunuri de capital, care s-au majorat în anul 2018 cu 9,6% fańă de anul anterior. InvestiŃiile străine directe în anul 2018 au depăşit 4,9 mld. euro, aceasta fiind de 2,2 ori mai mari fańă de cel înregistrat în anul 2010 când au totalizat 2,3 mld. euro. Această valoare reprezintă un record începând cu anul 2009 iar majoritatea capitalului străin plasat pe teritoriul României provine în special din Ńările dezvoltate ale UE respectiv Olanda, Germania şi Austria. InvestiŃii ale nerezidentilor în România - principiul direcńional - Sursa: BNR 13
Fluxurile de capital străin s-au orientat preponderent către sectorul industriei prelucrătoare, îndeosebi către prelucrarea ŃiŃeiului, produse chimice, cauciuc şi mase plastice precum şi către industria mijloacelor de transport. De asemenea, activitatea întreprinderilor investińie străină directă, are un impact pozitiv asupra comerńului exterior al României, contribuind cu circa 73% la exporturile de bunuri. Creşterea record a producńiei industriale şi necesarul sporit pentru investińiile private au fost factorii principali care au majorat importurile de bunuri. Acestea s-au majorat în anul 2018 cu 9,6% ca urmare a majorării importurilor de bunurilor de capital cu 10,5% şi a bunuri intermediare (pentru producńia nańională) cu 10,2%. MenŃionăm că importul de bunuri de consum s-a majorat în anul 2018 cu 7,2% comparativ cu 12,4% în anul 2017. În anul 2018 s-au creat 87 mii locuri de muncă în regim salarial şi s-au oferit oportunităńi pentru noi afaceri sau activităńi pe cont propriu pentru peste 190 mii persoane. Ca urmare, populańia ocupată totală s-a majorat cu 315,6 mii persoane în trimestrul III 2018 fańă de trimestrul IV 2017, iar rata şomajului a ajuns la un minim istoric de 3.3%. Câştigul salarial mediu brut pe total economie, conform datelor lunare, a fost în anul 2018 de 4.488 lei. Câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 13,1%, fiind de 2.696 lei. Câştigul salarial mediu net a crescut comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2017, în următoarele activităńi: sănătate şi asistenńă socială (26,7%), extracńia minereurilor metalifere (25,7%), activităti de editare (23,3%), fabricarea băuturilor (20,4%), cercetaredezvoltare (18,3%), învăńământ (17,7%), construcńii (17,3%), transporturi pe apă (15,2%), administrańie publică şi apărare (13,8%), tranzacńii imobiliare (13,3%). In sectorul bugetar, creşterea medie a câştigului salarial mediu net a fost de 20,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, în timp ce în sectorul concurenńial s-a majorat cu 10,9%. 14
În termeni reali, pe total economie, creşterea câştigului salarial a fost de 8,1%. Câştigul salarial real în sectorul bugetar a înregistrat o creştere de 15,4%, iar în sectorul concurenńial de 6,0%. Numărul mediu de salariańi (media efectivelor lunare, conform INS) a fost de 4.929,5 mii persoane în anul 2018, în creştere cu 1,8% fańă de anul 2017 (respectiv 86,8 mii persoane). Ponderea cea mai mare în total economie o reprezintă efectivul salariańilor din industrie care a ajuns la 28,1%, respectiv 1.384,6 mii persoane. Structura pe activităńi a efectivelor de salariańi arată că în anul 2018, fańă de sfârşitul anului 2017, cele mai multe locuri de muncă s-au creat în: comerń (+16,8 mii); informańii şi comunicańii (16,2 mii); hoteluri şi restaurante (+13,0 mii); activitańi de servicii administrative şi activităńi de servicii suport (10,0 mii); transport şi depozitare (2,4 mii); construcńii (+2,2 mii). Semnificativ este şi faptul că în sănătate efectivul de salariańi s-a majorat cu 11,4 mii persoane, iar în administrańie s-a majorat cu doar 2,4 mii persoane. Efectivul salariańilor şi rata şomajului înregistrat în luna decembrie 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 4930 3,31 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 5000 4800 4600 4400 4200 4000 3800 3600 Rata somajului inregistrat -% Efectivul salariatilor - mii persoane Numărul şomerilor înregistrańi la sfârşitul lunii decembrie 2018 a fost de 288,9 mii persoane, cu 62,2 mii persoane mai mic decât sfârşitul lunii decembrie 2017 (351,1 mii persoane). Numărul şomerilor indemnizańi a fost de 62,0 mii persoane, cel mai mic din ultimii 27 ani la nivelul lunii decembrie ( 10,9 mii persoane fańă de decembrie 2017). Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii decembrie a fost de 3,31%, mai mică cu 0,72% fańă de luna decembrie 2017. În anul 2018 au intrat în şomaj un număr de 518,2 mii persoane şi au ieşit din şomaj 580,4 mii persoane. De asemenea, este de subliniat că în trimestrul III 2018 s-a atins deja obiectivul nańional asumat în cadrul Strategiei Europa 2020 privind rata de ocupare a populatiei de 20 64 ani, când aceasta a fost de 71,3%. PreŃurile de consum (inflańia) s-au majorat în medie cu 3,27% la sfârşitul anului fańă de decembrie 2017, în timp ce, ca medie anuală acestea au crescut cu 4,63%. 15
În evoluńia inflańiei s-a remarcat tendinńa dezinflańionistă din a doua jumătate a anului, când inflańia anuală s-a redus de la 5,4% în lunile mai şi iunie până la 3,27% în luna decembrie. În structură, în luna decembrie preńurile mărfurilor nealimentare au înregistrat cea mai mare creştere, de 3,8%, în timp ce preńurile mărfurilor alimentare au crescut cu 3,1% iar tarifele la servicii cu 2,4%. La grupa de mărfuri alimentare s-au înregistrat volatilităńi ridicate în special la produse agroalimentare precum legume şi conserve de legume (21,5%), în timp ce la categoria ouă scăderea de preń a fost de 19,4%, iar la categoria fructe proaspete scăderea a fost de 8,3%. În grupa mărfuri nealimentare cele mai mari creşteri de preńuri au înregistrat următoarele categorii: gaze (16,6%), în special datorită evoluńiei cursului de schimb, dar şi creşterii importurilor. PreŃul la combustibil s-a majorat cu 4,6% deşi cotańiile internańionale ale ŃiŃeiului s-au redus cu 8,3%. În cadrul grupei de servicii, tarifele la transportul aerian au înregistrat cea mai mare creştere fańă de decembrie 2017 (23,4%), în acest caz preńurile fiind corelate cu paritatea monedei nańionale fańă de euro, precum şi tarifele la serviciile poştale (21,5%). De altfel, o cauză importantă a majorării ratei inflańiei a reprezentat-o evoluńia cursului de schimb leu/euro care s-a depreciat în anul 2018 cu 1,8% în termeni nominali, cea mai mare depreciere din ultimii şase ani. În economie există, dincolo de tranzacńiile şi creditarea în euro (componentă oficială analizată de BNR) o referinńă aproape generală a preńurilor bunurilor şi serviciilor şi chiar a salariilor la euro. De altfel, în coşul de consum al populańiei sunt produse ale căror preńuri sunt raportate la euro, cum ar fi tarifele pentru serviciile telefonice, transportul aerian, dar şi mărfuri alimentare care nu pot fi produse în Ńară şi sunt exclusiv din import: citrice şi alte fructe meridionale, cafea şi cacao, etc. La acestea se adaugă şi categoriile de mărfuri cu un grad ridicat al importurilor: medicamente, aparatură electronică. 16
2. EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE Principalele realizări: Deficitul bugetului general consolidat a fost de 2,88% din PIB în anul 2018, sub Ńinta anuală de 2,97% din PIB. Veniturile bugetare au reprezentat 31,1% din PIB cu 1,7 puncte procentuale mai mult decât în 2017. Veniturile bugetare au fost cu 17,2% mai mari, în termeni nominali, fańă de anul trecut. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe au crescut cu 27,9% fańă de anul 2017. Datoria guvernamentală calculată conform metodologiei UE a reprezentat 35,1% din PIB la sfârșitul lunii decembrie 2018 PriorităŃile majore pentru anul 2018 au fost respectarea angajamentelor privind consolidarea unor finanńe publice sănătoase (deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB), pe fondul unei creşteri economice ce a stat la baza proiecńiei bugetare de peste 5,5% şi al continuării strategiei de creştere a veniturilor. În anul 2018 au fost implementate măsuri noi în ceea ce privește cadrul fiscal aferent impozitelor directe și contribuțiilor de asigurări sociale, ce au influenńat evoluńia veniturilor şi cheltuielilor bugetare. O modificare importantă este reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură anunțată anterior prin Programul de guvernare. În ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale, sarcina fiscală aferentă angajatorului a fost transferată angajatului cu scopul de a asigura o mai bună colectare a veniturilor la bugetele de asigurări sociale și de a reechilibra Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. Transferul contribuțiilor în sarcina angajatului a fost precedată de creșterea salariilor din sectorul bugetar cu 25% astfel încât venitul net nu a fost influențat de acest transfer. Pe partea de cheltuieli, Guvernul a adoptat o serie de măsuri destinate creșterii nivelului de trai al populației precum creșterea salariului minim brut pe economie (de la 1450 lei la 1900 lei, începând cu 1 ianuarie 2018). De asemenea salariile personalului plătit din fonduri publice s-a majorat cu 25% începând cu 2018, creștere care a fost însă acoperită în mare parte de transferul contribuțiilor în sarcina angajatului. Începând cu 1 martie 2018, salariile medicilor și asistentelor medicale s-au majorat la nivelul salariului de bază stabilit pentru anul 2022, iar salariile personalului care ocupă 17
funcții didactice din unitățile de învățământ preuniversitar și universitar de stat s-au majorat cu 20% față de nivelul din luna februarie 2018 (conform Legii nr. 153/2017). În ceea ce privește sistemul de pensii, la data de 1 iulie 2017, valoarea punctului de pensie s-a majorat cu 9%, respectiv la 1000 lei. În anul 2018, în perioada 1 ianuarie 1 iulie, valoarea punctului de pensie este 1000 lei (Legea nr. 3/2018), iar începând cu 1 iulie 2018 este de 1100 lei (OUG nr. 82/2017). Conform datelor operative, execuția bugetului general consolidat la finele anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită de 2,97% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 295,1 miliarde lei, au reprezentat 31,1% din PIB, comparativ cu 29,4% din PIB în 2017. Procentual, veniturile au fost cu 17,2% mai mari, în termeni nominali, față de anul trecut. S-au înregistrat creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (+36,8%). Încasările din contribuțiile de asigurări au fost influențate de creșterea efectivului de salariați din economie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar și de condițiile legislative privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Începând cu luna mai, s-a constatat o îmbunătățire a colectării veniturilor din TVA; astfel, acestea au crescut cu 11,3% față de realizările anului 2017, ajungând la o valoare de 59,6 miliarde lei pe întreg anul 2018. Veniturile din accize au fost în sumă de 28,5 miliarde lei (3% din PIB), cu 7,2% mai mari comparativ cu anul precedent. Trebuie menńionat că în cazul accizelor s-a stabilit un nivel diferenńiat, prin diminuarea cu 183,62 lei/1.000 litri, respectiv cu 217,31 lei/tonă a nivelului standard de 2.175,24 lei/tonă şi respectiv 1.838,04 lei/1.000 litri, pentru motorina utilizată drept carburant pentru transportul rutier de mărfuri şi de persoane, exclusiv transportul public local de persoane. 18
De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 2% față de 2017, iar încasările din veniturile nefiscale au crescut cu 24%, fiind influențate pozitiv de încasările din dividende. S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 24,8% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, s-a înregistrat o diminuare cu 42% față de anul precedent a taxei pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități, ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate au totalizat 27,1 miliarde lei, fiind cu 57,8% mai mari față de anul 2017. Structura veniturilor bugetare (%) Din punct de vedere al ponderii principalelor categorii de impozite în total venituri încasate, în anul 2018 s-au înregistrat creșteri, comparativ cu anul anterior, în principal în cazul veniturilor din contribuții de asigurări cu 4,7 pp, a veniturilor nefiscale cu 0,5 pp și sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate aferente cadrului financiar 2014-2020 cu 1 punct procentual şi în cazul altor venituri, cu 0,5 pp. În paralel, s-au înregistrat diminuări, în principal, în cazul veniturilor din impozitul pe profit cu 0,5 pp, impozite pe venit şi salarii cu 4,3 pp, taxa pe valoarea adăugată cu 1,1 pp şi a veniturilor din accize cu 0,9 pp. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 322,4 miliarde lei, cu 16,8% mai mari față de anul precedent. 19
Cheltuielile de personal au fost cu 23,7% mai mari față de anul 2017, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,8% față anul precedent. Creșteri semnificative s-au înregistrat atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare. Subvențiile au fost mai mari cu 7,6% față de anul 2017, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,7%. Dobânzile au fost cu 27,8% mai mari față de anul trecut, reprezentând 1,4% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum și majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. Cheltuielile cu proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 au crescut cu 33%, totalizând circa 25 miliarde lei. Şi cheltuielile de capital au înregistrat o creştere de 22% în anul 2018. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au totalizat 34,2 miliarde lei, cu 27,9% mai mari față de anul 2017. 20
Structura Cheltuielilor bugetare (%) Comparativ cu anul 2017 structura economică a cheltuielilor prezintă o creștere a ponderii în total cheltuieli a cheltuielilor de personal cu 1,5 pp, a dobânzilor cu 0,3 pp și a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile cu 0,8 pp, diminuări ale ponderii înregistrându-se în cazul cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 0,8 pp, la subvenții cu 0,1 pp, precum și a cheltuielilor cu asistenńa socială, cu 2,1 pp. Evoluții privind datoria publică Datoria guvernamentală calculată conform metodologiei UE a reprezentat 35,1% din PIB la sfârșitul lunii decembrie 2018, situându-se la un nivel sustenabil, cu mult sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Potrivit Comunicatului Eurostat din luna ianuarie 2019, la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, la sfârșitul trimestrului al III-lea 2018 1, România (33,9%) s-a situat pe locul 4 între statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare după Estonia (8,0%), Luxemburg (21,7%), Bulgaria (23,1%) și pe aceeași poziție cu Republica Cehă (33,9%), sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 19) (86,1% din PIB), dar și sub media datoriei guvernamentale pentru UE28 (80,8% din PIB). 1 Sursă:Eurostat newsrelease euroindicators 15/2019 21 Ianuarie 2019 21
3. INVESTIŢII ÎN PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT 1. Cadrul legal actual Guvernul actual a schimbat profund cadrul actual legal pentru PPP, pentru a simplifica şi eficientiza procesul de atribuire şi realizare a proiectelor de investińii în PPP prin adoptarea OrdonanŃei de urgenńă nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, o lege care nu are norme de aplicare. Principalele prevederi ale OrdonanŃei de urgentă nr. 39/2018 sunt: Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparńine patrimoniului partenerului public şi/sau operarea unui serviciu public. FinanŃarea pentru investińii, care este realizată în cadrul contractelor de parteneriat public-privat, poate fi asigurată, după cum urmează: - Integral, din resurse financiare furnizate de către partenerul privat; - Din resurse financiare furnizate de partenerul privat, împreună cu partenerul public. Ponderea contribuńiei partenerului public la finanńarea investińiilor din cadrul unui contract PPP nu trebuie să depăşească 25% din totalul investińiei, inclusiv din fonduri europene. Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat de următoarele elemente principale: - cooperarea dintre partenerul public şi partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public; - durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, de peste 5 ani, care să permită partenerului privat recuperarea investińiei şi realizarea unui profit rezonabil; - finanńarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice; - distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcńie de capacitatea fiecărei părńi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc. In scopul încheierii şi inińierii realizării obligańiilor din cadrul contractului PPP este necesar să se parcurgă următoarele etape: - realizarea unui studiu de fundamentare de către partenerul public; - aprobarea de către Guvern a studiului de fundamentare pantru proiectele din administrańia centrală sau, dupa caz, de către autorităńile competente pentru proiectele din administrańia publică locală; - procedura de atribuire a contractului PPP; - aprobarea de către guvern a contractului PPP, rezultat după finalizarea negocierilor inińiate de părńi, în cazul proiectelor din administrańia centrală sau, după caz, de autorităńile competente pentru proiectele din administrańia publică locală; - semnarea contractelor PPP. Conform OUG nr. 39/2018, instituńia care se ocupă de pregătirea şi atribuirea proiectelor strategice de PPP este Comisia Natională de Strategie şi Prognoză. Conform OrdonanŃei de urgenńă nr. 28/2018, Comisia NaŃională de Strategie şi Prognoză este unitate centrală de fundamentare şi atribuire pentru proiectele strategice de investińii realizate între sectorul public şi unul sau mai mulńi parteneri privańi. 22
2. Proiectele strategice de investińii în PPP : Prin Hotărârea de guvern nr. 357/2018 s-a stabilit ca pregătirea şi atribuirea următoarelor proiecte, în numele partenerilor publici, să fie realizate de Comisia NaŃională de Strategie şi Prognoză: Autostrada Ploieşti-Braşov; Autostrada Bucureşti - Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj; Autostrada Târgu-NeamŃ - Iaşi - Ungheni; Operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătăńii, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR; Complexul Medical "Carol Davila - Universitary Medical City". Prin Hotărârea de guvern nr. 643/2018 a fost completată Lista proiectelor strategice de investińii cu următoarele proiecte: Linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova/Sofia-Timişoara/Belgrad- Cluj/Budapesta; Extinderea reńelei de metrou prin realizarea magistralei M7; Construirea aeroportului Bucureşti Sud; Molurile nr. 3 şi 4 din Portul ConstanŃa Sud; Finalizarea canalul magistral Siret-Bărăgan; Amenajarea râurilor Argeş şi DâmboviŃa pentru navigańie; Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole pe fluviul Dunărea; Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj TarniŃa-Lăpuşteşti; ConstrucŃia unei fabrici de mijloace de transport electrice; ConstrucŃia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră - New Costineşti; Un nou complex turistic pentru ski în masivul Făgăraş; Construirea şi operarea unei bănci nańionale de sânge, plasmă umană şi celule stem; Clinica multifuncńională «Dr. Calistrat Grozovici»; Spitalul regional Timişoara; Spitalul regional Brăila-GalaŃi; Spitalul regional Târgu-Mureş. Prin Hotărârea de guvern nr. 117/2019 a fost completată Lista proiectelor strategice de investińii cu Linia ferată de mare viteză Ploieşti Buzău Focşani Bacău Paşcani - Iaşi Suceava Siret (Vicşani). 3. Stadiul atribuirii contractelor în parteneriat public-privat Până în prezent nu s-a încheiat nici un contract în parteneriat public-privat în condińiile noii legislańii. Atribuirea de contracte în parteneriat public-privat de către Comisia NaŃională de Strategie şi Prognoză, în numele partenerilor publici se află în diverse etape de pregătire. 23
3.1. Autostrada Ploieşti-Braşov Prin HG nr.667/2018 s-a aprobat Studiul de fundamentare pentru autostrada Ploieşti Braşov. DocumentaŃia de atribuire a contractului de parteneriat public-privat a fost publicată în SICAP şi în Jurnalul European al AchiziŃiilor Publice. Procedura aleasă de licitańie a partenerilor privańi pentru societatea de proiect care va realiza şi opera această autostradă este negociere competitivă. Autostrada, în lungime de 109,3 km, tranzitează şi conectează areale cu o densitate a populańiei peste media la nivel nańional, dar şi cu unităńi economice importante. De asemenea, se tranzitează o arie turistică importantă, cum este Valea Prahovei, arie care generează fluxuri rutiere de destinańie sau de tranzit importante, tot timpul anului, dar mai ales la sfârşitul de săptămână şi în perioada sărbătorilor şi a vacanńelor. Se prevede ca autostrada să se realizeze în maxim patru ani, inclusiv faza de proiectare. Costul investińiei este de 1,36 miliarde euro. Realizarea obiectivului de investińii în parteneriat public privat presupune darea în exploatare şi întreńinere către partenerul privat pentru o perioadă de 20 ani. Proiectul prevede operarea întregului tronson de autostradă, de la Bucureşti la Braşov, ceea ce înseamnă operarea încă din primul an a porńiunii dintre Bucureşti şi Ploieşti, care este deja în funcńiune. Dacă execuńia se devansează cu un an se va acorda o bonificańie de 100 milioane euro, iar orice întârziere va fi penalizată la fel. Pentru asigurarea profitabilităńii pe întreaga durată de execuńie şi operare, statul va efectua plăńi anuale de circa 55 milioane euro. Proiectul de parteneriat public-privat privind autostrada "PLOIEŞTI- BRAŞOV" a fost foarte bine receptat de investitorii străini. La această licitańie s-au înscris 5 candidańi, reprezentând asocieri ale celor mai reprezentative firme internańionale. În data de 22 ianuarie 2019, s-a încheiat faza de calificare şi selecńie în vederea atribuirii contractului de parteneriat public-privat pentru Autostrada Ploieşti-Braşov. Din cele 5 asocieri de firme de renume internańional care s-au înscris pentru acest parteneriat public-privat, 2 candidańi au fost respinşi de comisia de evaluare întrucât aceştia nu au îndeplinit, conform documentelor prezentate, cerinńele minime de participare. În baza prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizińiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, comunicările privind calificarea şi motivele respingerii sunt transmise fiecărui candidat. MenŃionăm că în cazul acestui proiect strategic de investińii, tońi investitorii au solicitat ca durata fiecărei faze să fie de 60 de zile şi chiar mai mult, având în vedere complexitatea acestuia. Având în vedere anunńul de participare din SEAP şi JOUE candidańii admişi vor trebui ca în termen de maxim 60 de zile să depună oferta tehnică şi financiară pentru atribuirea contractului de parteneriat public-privat. Negocierea transparentă şi competitivă cu cele 3 asocieri de firme va putea începe imediat după primirea ofertelor de la acestea. Reamintim în acest context că, după stabilirea câştigătorului proiectul de contract de parteneriat public-privat se va supune spre aprobare Guvernului. 24
3.2 Clinica multifuncńională «Dr. Calistrat Grozovici» Prin H.G. nr.920/2018 s-a aprobat Studiul de fundamentare pentru Clinica multifuncńională "Dr. Calistrat Grozovici". DocumentaŃia de atribuire a contractului de parteneriat public-privat va fi publicată în luna decembrie a.c. în SICAP şi în Jurnalul European al AchiziŃiilor Publice. Procedura aleasă de licitańie a partenerilor privańi pentru societatea de proiect care va realiza şi opera această autostradă este negociere competitivă. Studiul de fundamentare a fost întocmit de către Comisia NaŃională de Strategie şi Prognoză în colaborare cu specialişti independenńi, în conformitate cu prevederile OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat. Acesta este primul proiect în parteneriat public-privat demarat în România, în domeniul sănătăńii, unul din domeniile prioritare ale Guvernului. Clinica "Dr. Calistrat Grozovici" este situată pe terenul oferit de Institutul Național de Boli InfecŃioase "Prof. Dr. Matei Balș " din București, care va avea şi calitatea de partener public în acest proiect şi care va avea astfel responsabilitatea ca acest proiect de investińii să se realizeze la standarde înalte de calitate. Perioada de proiectare şi execuńie este de maxim 2 ani şi jumătate, iar perioada de operare de către investitorul privat este de 15 ani. Costurile totale estimate aferente realizării investińiei se ridică la aproximativ 650 milioane lei, respectiv 140 milioane euro. Acestea vor fi acoperite prin contravaloarea prestańiilor medicale oferite şi prin plăńi de disponibilitate de la stat în valoare de circa 2,5 milioane euro anual. Clinica va avea 636 paturi, multiple cabinete de consultańie şi săli de operańie, laboratoare de cercetare, săli de învăńământ etc., precum şi cele mai moderne dotări în scopul asigurării unui act medical de înaltă calitate. Clinica multifuncńională va asigura asistenńă medicală de specialitate în domeniul bolilor infecńioase, neurochirurgiei, cardiologiei, având centru de radioterapie, săli de operańie, dotări pentru cazuri de urgenńă, inclusiv heliport. In data de 13 martie 2019, s-a încheiat faza de calificare şi selecńie în vederea atribuirii contractului de parteneriat public-privat pentru realizarea Clinicii MultifuncŃionale "Dr. Calistrat Grozovici". Din cele 4 firme de renume internańional care s-au înscris pentru acest parteneriat public-privat, 2 candidańi au fost respinşi de comisia de evaluare întrucât aceştia nu au îndeplinit, conform documentelor prezentate, cerinńele minime de participare. În baza prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizińiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, comunicările privind calificarea şi motivele respingerii sunt transmise fiecărui candidat. Având în vedere anunńul de participare din SEAP şi JOUE, cei doi candidańi admişi vor trebui ca în termen de maxim 30 de zile să depună oferta tehnică şi financiară pentru atribuirea contractului de parteneriat public-privat. Negocierea transparentă şi competitivă cu cele 2 firme va putea începe imediat după primirea ofertelor de la acestea. 3.3 Autostrada Târgu-NeamŃ - Iaşi Un alt proiect major de investińie în parteneriat public-privat a intrat în etapa finală de lucru. Studiul de fundamentare pentru autostrada "TÂRGU NEAMł - IAŞI" este finalizat şi se află în procedura de avizare pentru a fi aprobat de Guvern. Studiul se află pe site-ul Comisiei NaŃionale de Strategie şi Prognoză. 25
Valoarea totală a investińiei este de aproximativ 1,2 miliarde euro. Perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii este estimată la 48 luni. Se estimează că recuperarea investińiei, cât şi asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se poate realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public-privat pe o perioadă de 30 ani, care include perioada de proiectare şi realizare. Modalitatea de recuperare a investińiei este reprezentată de: participarea partenerului public cu o cotă de maxim 25% din valoarea totală a investińiei; primă pentru realizarea în avans a construcńiei în valoare de 80 milioane euro pentru un an; introducerea de taxe pentru utilizarea autostrăzii; introducerea de taxe pentru utilizarea spańiilor de servicii; plăńi anuale de disponibilitate în valoare de 61 milioane euro în situańia nerealizării traficului scontat. 3.4 Amenajarea râului Argeş pentru navigańie De asemenea, studiul de fundamentare pentru amenajarea râului Argeş pentru navigańie este finalizat şi se află în procedura de avizare pentru a fi aprobat de Guvern. Studiul se află pe site-ul Comisiei NaŃionale de Strategie şi Prognoză. Prin amenajarea râului Argeş pentru navigańie, municipiul Bucureşti se va racorda la principala arteră de navigańie transeuropeană care va permite legătura directă a Bucureştiului cu alte capitale, accesul direct la portul maritim ConstanŃa, iar prin canalul Rhin Main Dunăre accesul la reńeaua europeană de căi navigabile. Se estimează că recuperarea investińiei, cât şi asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se poate realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public privat pe o perioadă de 25 ani, inclusiv cu perioada de proiectare şi realizare. 3.5 Centrala Hidroelectrica cu acumulare prin pompaj TarniŃa-Lăpuşteşti Studiul de fundamentare pentru Centrala Hidroelectrica cu acumulare prin pompaj TarniŃa-Lăpuşteşti este finalizat şi se află în procedura de avizare pentru a fi aprobat de Guvern. Studiul se află pe site-ul Comisiei NaŃionale de Strategie şi Prognoză. Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj TarniŃa Lăpuşteşti, obiectiv prevăzut în Strategia energetică a României, furnizor strategic de servicii energetice/servicii de sistem atât pentru România, cât şi la nivel regional, a fost concepută a se realiza cu patru grupuri reversibile turbină-pompă, cu o putere totală instalată de 1.000 MW. Principalul obiectiv al proiectului este creşterea siguranńei în funcńionare a SEN, centrala putând asigura funcńionarea optimă şi sigură a acestuia, în condińiile creşterii considerabile a portofoliului capacităńilor de producńie din surse regenerabile, fiind un acumulator de energie electrică ce asigură transferul acesteia la vârful curbei de sarcină, furnizând, aşa cum am arătat anterior, servicii tehnologice de sistem pentru România şi Ńările învecinate. Prin realizarea acestei capacităńi hidro cu acumulare prin pompaj pot fi acoperite atât nevoia crescută de stocare a energiei şi transferul surplusului din zona de gol în cea de vârf a curbei de sarcină, precum şi 26
echilibrarea capacităńilor regenerabile de producńie necontrolabilă prin asigurarea unei funcńionări optime a grupurilor mari din sistem. 3.6 Construirea şi operarea unei bănci nańionale de sânge, plasmă umană şi celule stem. Studiul de fundamentare pentru construirea şi operarea unei bănci nańionale de sânge, plasmă umană şi celule stem a fost finalizat prin achizińie publică şi este pregătit pentru a intra în procedura de transparenńă decizională. Realizarea proiectului construirea şi operarea unei bănci nańionale de sânge, plasmă umană şi celule stem va asigura independenńa strategică a României în privinńa produselor din sânge şi plasmă umană. Prin înfiinńarea unei bănci naționale de sânge, plasmă umană şi celule stem, se va colecta şi prelucra plasma colectată de la donatorii români şi astfel, se vor asigura cantităńile necesare de derivate din plasmă şi se va garanta accesul pacienńilor români la terapiile potrivite. În acest fel, se va obńine şi o reducere semnificativă a costurilor suportate de CNAS pentru decontarea unor tratamente, care în prezent sunt efectuate în străinătate. Totodată, implementarea proiectului va conduce în final la dezvoltarea unor capacităńi de colectare, procesare şi depozitare a unor cantităńi anuale de minimum 500 mii litri sânge şi de 200 mii litri plasmă. Se estimează că recuperarea investińiei, cât şi asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se poate realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public privat pe o perioadă de 25 ani, inclusiv cu perioada de proiectare şi realizare. 4. Proiecte cu studii de fundamentare în pregătire La proiectele de investińii strategice: Complexul Medical "Carol Davila - Universitary Medical City", Canalul magistral Siret Bărăgan şi Autostrada Bucureşti - Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj, studiile de fundamentare sunt în diferite etape de realizare. Studiul de fundamentare pentru Autostrada Sudului urmează să fie finalizat la începutul lunii aprilie şi postat pe site-ul instituńiei pentru transparenńă decizională. Principalele caracteristici ale celor 3 proiecte sunt: Construirea unui "mini oraş" medical în zona Mogoşoaia, pe şoseaua Bucureşti - Târgovişte, zonă uşor accesibilă din punctul de vedere al transportului rutier prin intermediul şoselei de centură şi, în viitorul apropiat, al celui cu metroul, care va facilita legătura atât cu Gara de Nord, cât şi cu Aeroportul InternaŃional "Henri Coandă" - Otopeni, ar conduce atât la îmbunătăńirea infrastructurii sanitare, cât şi a actului medical. Proiectul complexului ce urmează să se întindă pe o suprafańă de cel puńin 300 ha va include un spital de urgenńă cu aproximativ 3.000 de paturi şi 37 de săli de operańie, care să acopere discipline precum radiologie, ambulator integrat, obstetricăginecologie, pediatrie, medicină nucleară, hemodializă, maternitate, laboratoare, farmacie, facilităńi administrative etc., cu o suprafańă construită de circa 130 mii mp, un centru de cercetare medicală la nivel european, o facultate de medicină cu campus universitar, precum şi infrastructură de cazare pentru rudele şi însońitorii pacienńilor (hotel/hoteluri cu minimum 2.000 de locuri) sau pentru pacienńii care se tratează în regim de zi (fără spitalizare). 27