Ararat 09.qxd

Periodic al Uniunii Armenilor din România Fondat în 924 (serie nouå) Candida\ii UAR la Alegerile Locale din 6 iunie 2004 Pentru alegerile locale ce vor avea loc pe 6 iunie 2004, Uniunea Armenilor din Rom`nia a ]nscris, pentru func\ia de consilier local, un num[r de 7 candida\i dup[ cum urmeaz[: GARABED HACIC Constan\a (Consilier Prim[rie); JAKOBOVITZ NICOLAE ALEXANDRU Oradea (Consilier Prim[rie); AGOP VASILE Bac[u (Consilier Prim[rie =i Jude\); DAWED MARCEL Bra=ov (Consilier Prim[rie); ASGIAN RALUCA DARIE Cluj (Consilier Prim[rie); C[LINESCU IOAN GHEORGHE Dumbr[veni (Consilier Prim[rie); SZENTPETERY +TEFAN ION Dumbr[veni (Consilier Prim[rie). Adunarea general[ anual[ a organiza\iei <Raffi> din Los Angeles Pe 28 martie 2004 a avut loc la Los Angeles Adunarea General[ a membrilor organiza\iei <Raffi> a armenilor originari din Rom`nia. Raportul activit[\ii pe perioada martie 2003 martie 2004 a fost prezentat de domnul Calust Agopian, pre=edintele asocia\iei. Din raport reies c]teva aspecte privind activitatea cultural educativ[ a organiza\iei dup[ cum urmeaz[: ]n luna mai 2003 a avut loc o ]nt]lnire a tinerilor armeni din Los Angeles, unde s-au discutat aspecte legate de via\a comunit[\ii. Deoarece ei s]nt viitorul organiza\iei, conducerea actual[ trebuie s[ pun[ accent pe promovarea tineretului armean. Tot ]n luna mai 2003 s-a s[rb[torit Ziua Mamei. }n luna august mul\i rumanahai au participat la picnicul anual al organiza\iei, iar ]n octombrie 2003 a fost luna culturii armene, =i au fost organizate conferin\e pe diferite teme, printre cei care au vorbit fiind doctorul Hrant Demirian, profesorul Ara Mana=, Marius Krzalyan, specialist ]n istoria armenilor. La ]nceputul lunii noiembrie a avut loc balul anual. Un eveniment important a avut loc la sf]r- =itul lunii noiembrie c]nd organiza\ia <Raffi> a donat suma de 000 de dolari pentru Karabagh ]n cadrul Teleton Armenian Fund ce a avut loc la Los Angeles. }n luna decembrie, cu ocazia tradi\ionalelor s[rb[tori ale Cr[- ciunului, zeci de copii s-au bucurat de cadourile primite, iar de Revelion 2004, rumanahaii s-au ]nt]lnit pentru a intra ]n noul an cu bucurie. }n luna martie 2004 a avut loc o sear[ muzical[ unde apreciatul profesor Ara Mana= a prezentat tema furtuna ]n muzica clasic[ ilustra\ia muzical[ ]ncep]nd cu Vivaldi =i termin]ndu-se cu fragment din Simfonia a VI-a (Pastorala) de Beethoven. Haig CHIBARIAN (continuare ]n pagina 3) Anul XV nr. 9 (294) -5 mai 2004 La mul\i ani, Charles Aznavour! De =aizeci de ani, Charles Aznavour practic[ cu aceea=i pasiune profesiunea de c]nt[re\. Mai entuziast ca niciodat[, celebrul artist se produce ]n aceast[ prim[var[ ]ntr-una dintre cele mai mari s[li (3700 locuri) de concerte din Paris. Un suveran al scenei> Desen din Le Figaro Astfel ]=i titreaz[ Annie Grandjanin cronica din cotidianul <Le Figaro> (2.04) la ]nceperea seriei de 25 recitaluri ale marelui Charles Aznavour la Palatul Congreselor din Paris, a=a cum era prev[zut ]ntre 6 aprilie =i 22 mai, ziua c]nd ]=i va s[rb[tori cei 80 de ani, ]nconjurat de numero=i arti=ti =i prieteni. Men\ionez c[ acest concert va fi difuzat ]n direct pe canalul TF. Iat[ cum este descris[ ]n <Le Figaro> atmosfera de la ]nceputul recitalului: <Pe scen[, un fotoliu gol, ]n lumina unui spot de urm[rire. Apoi cortina se ridic[ deasupra unei orchestre cu vreo dou[zeci de instrumenti=ti (corzi feminine =i complicii obi=nui\i ai c]nt[re\ului, dirija\i de excelentul Gérard Daguerre). }nc[ de la primele m[suri, magia ac\ioneaz[ =i Charles Aznavour, suveran, pune st[p]nire pe aceast[ scen[ imens[ =i rece cu Autobiographie. V[ povestesc pu\in via\a mea, m[rturise=te c]nt[re\ul ]nainte de a ironiza cu bl]nde\e critica, cea care, ]narmat[ cu un stilou, p]nde=te cea mai mic[ gre=eal[, care ]\i distruge moralul =i ]\i aplic[ o lovitur[. Fie c[ ar fi consacrare sau masacrare, trebuie s[ accep\i, c]nt[ el f[r[ sup[rare. N-am dori, critici ur]cio=i cum s]ntem, s[ confund[m fine\ea interpret[rii =i rigoarea exactit[\ii c]ntecului Le Temps, reluat[ ]n orchestra\ia sa original[, nu mai mult dec]t ne-ar mira obi=nuitele libert[\i ]n privin\a m[surii. Nu vom re\ine dec]t esen\ialul: un artist care, ]n cur]nd, la cei 80 de ani (pe care-i va s[rb[tori pe scen[ la 22 mai), r[m]ne ]n mod incontestabil, unul dintre ultimii mon=trii sacri ai Madeleine KARACA+IAN (continuare ]n pagina 4) LA DOUĂ SĂPTĂMÎNI de Mihai STEPAN CAZAZIAN Consilierii De 4 ani electoratul rom`n s-a ]nv[\at cu exerci\iul democratic de a alege oamenii pe care-i consider[ cei mai destoinici pentru a le gestiona =i rezolva problemele urbei ]n care locuiesc. Este vorba de alegerile locale unde s]nt ale=i primarii dar =i consilierii locali. Nu ]ntotdeauna, cei ale=i au =i rezolvat ceea ce au promis, ba mai mult nici m[car nu s-au pus ]n slujba cet[\enilor. }n loc s[ fie func\ionari publici s-au folosit, f[r[ nici o jen[, de puterea ce le-a fost conferit[ pentru a-=i umple buzunarele. Dar s[ nu insist[m pe aceast[ tem[, presa e plin[ de exemple. Am dori s[ vorbim de acei candida\i, din r]ndul minorit[\ilor, cet[\eni ai Rom`niei, care au ]ncercat de-a lungul acestor ani s[ gestioneze problemele ora=elor. Cel mai bun exemplu este cel al primarului de origine german[ al Sibiului care, ob\in]nd ]ncrederea localnicilor, a schimbat fa\a ora=ului ]n numai patru ani. Din p[cate este pentru moment singurul exemplu. Dar importan\i s]nt =i consilierii, ce compun un adev[rat miniparlament local av]nd datoria de a veghea =i aproba tot ceea ce trebuie f[cut pentru comunitate. Uniunea Armenilor din Rom`nia a propus =i ]n acest an electoral, ca =i la celelalte alegeri locale, c]\iva candida\i ]n ora=e unde exist[ o comunitate local[ armean[ dar =i ]n ora=e unde numele candidatului poate fi o garan\ie pentru localnici c[ vor avea oameni ce vor r[spunde interesului local. S]ntem reali=ti =i de aceea armenii au propus numai consilieri pentru aceste alegeri. Nume ca al pictorului Nicolae Jakobovitz, la Oradea, Jean Garabet, at]t de legat de clubul de fotbal din Constan\a sau Ion C[linescu urma= al unei vechi familii armene=ti din Dumbr[veni (Sibiu) sau Agop Vasile la Bac[u s]nt numai c]teva exemple de oameni, ]nainte de toate cet[\eni ai acestei \[ri, ce pot avea un cuv]nt ]n ora=ele unde tr[iesc. De=i electoratul, ]n general, este ]nc[ destul de conservator =i mai mult influen\at de politic dec]t de calitatea oamenilor avem speran\a c[ poate unul din candida\ii no=tri va ]ntruni num[rul de voturi necesar pentru a intra ]n consiliul local. Succes tuturor =i Vota\i Armenii! Pagina 8 Pagina 7 Pagina 5 Pagina 3 ÎNTRE MAJESTATEA SA, CONGRESUL EPARHIAL ªI ORFANII DE LA STRUNGA PREZENºE ARMENEªTI ÎN POLONIA MEDIEVALÅ ARMENII ÎN BUCUREªTI ªI CONSTANºA, LA 900 STRIGÅTUL ACUZATOR AL ARHIVELOR Corespondenţă din Frankfurt COMEMORARE 24 APRILIE Ziua de 24 aprilie a fost comemorat[ =i la Frankfurt ]n prezen\a unor oficialit[\i germane, cel mai important invitat fiind ministrul de externe al Germaniei, Joschka Fischer, ]ntors de cur]nd din Armenia, unde a depus o coroan[ de flori la Monumentul Genocidului din Erevan. Domnia sa a declarat c[ ]=i exprim[ m]hnirea pentru faptul c[ ]=i neag[ trecutul mai ales ]n problema genocidului. El a ad[ugat c[ nu va reu=i s[ fie acceptat[ ]n UE at]ta timp c]t aceast[ problem[ nu va fi rezolvat[. La reuniunea ce a avut loc la Frankfurt au fost invita\i istorici, care au prezentat documente =i m[rturii =i au vorbit despre pozi\ia unor \[ri, ca de exemplu Fran\a, Belgia, Suedia, Canada, care au recunoscut genocidul. S-a pus ]n discu\ie =i faptul c[ ]n problema genocidului, Germania nu a avut o pozi\ie oficial[, cu toate c[ a ]ncercat s[ intervin[ ]n primul r[zboi mondial. Din p[cate dezbaterile pe aceast[ tem[ nu au existat nici ]n vremea Kaiser-ului ca =i acuma Impresionant a fost c[ aceste discu\ii s-au purtat foarte deschis =i au avut =i un caracter oficial. Prezent[ la aceast[ ]nt]lnire a fost =i pre=edinta partidului Büdnis90/Die Grünen (partid membru ]n coali\ia de guvern[m]nt), iar semnalele date au fost clare =i cu adres[ precis[. Cine nu-=i accept[ trecutul, nu va reu=i niciodat[ s[-=i creeze un viitor ]n care s[ convie\uiasc[ ]n pace, a spus printre altele Angelika Beer. Cu acest prilej a avut loc un recital de vioar[ sus\inut de Susana Gregorian =i s-au citit versuri din crea\ia poetului Vahan Tekeyan. A fost prezent prof. dr. Wolfgang Benz (TU Berlin, direktor zentrum für antisemitismusforschung) =i Excelen- \a Sa doamna Kariné Kazinian, ambasadorul Armeniei ]n Germania. La sf]r=it s-a \inut o slujb[ ]n prezen\a IPS Arhiep. Karekin Bekdjian. Cristi MELKONIAN

2 Actualitate Se impune a preciza ]nc[ de la ]nceput, faptul c[ problema de drept cunoscut[ sub denumirea generic[ v]nzarea bunului altuia a pricinuit at]t ]n doctrina de specialitate c]t =i ]n practica judiciar[ o serie de controverse. Astfel au fost ]n decursul timpului emise diverse opinii care uneori au un caracter profund contradictoriu =i ceea ce este cu adev[rat grav este faptul c[, ]nse=i instan\elor de judecat[ fiindu-le date spre solu\ionare astfel de spe\e au pronun\at unele dintre cele mai diferite solu\ii at]t din punct de vedere al deciziei pronun\ate c]t =i ]n ceea ce prive=te maniera ]n care acestea au ]n\eles s[-=i motiveze aceste decizii. V]nzarea bunului altuia, are loc atunci c]nd o persoan[ ]ncheie un contract de v]nzare-cump[rare cu o alt[ persoan[ f[r[ ca cea dint]i s[ fie titularul dreptului de proprietate ce poart[ asupra bunului v]ndut. }n atare situa\ie se impune ]ntrebarea fireasc[: care va fi soarta unui asemenea act =i ce efecte juridice poate produce un asemenea act juridic? }ns[ ]nainte de a ]ncerca un r[spuns la aceste dou[ ]ntreb[rii, trebuie amintit[ distinc\ia impus[ ]n practic[ =i doctrina de specialitate privitoare la v]nzarea lucrului altuia, astfel se disting trei situa\ii: }n cazul ]n care conven\ia de v]nzare-cump[rare ce are ca o- biect un bun individual determinat; =i ]n acest caz se distinge dup[ cum p[r\ile (=i ]n special cump[r[torul este de bun[ credin\[) au fost ]n eroare asupra calit[\ii proprietarului =i ]n acela=i timp dup[ cum p[r\ile au fost de rea credin\[. }n cazul ]n care, se ]nstr[ineaz[ un bun ]n indiviziune, cazul cunoscut sub acel exemplu ]n care unul dintre coproprietari face un act de dispozi\ie asupra ]ntregului bun sau asupra unei p[r\i din acesta ]n condi\ii de indiviziune. }n cazul ]nstr[in[rii unui bun aflat ]n dev[lm[=ie, cazul dispozi- \iei f[cute de c[tre unul dintre so\i f[r[ consim\[m]ntul celuilalt so\. }n vederea, unei bune =i temeinice analize a obiectului acestei lucr[ri consider[m c[ se impune a J u r i d i c cu Artin Sarchizian V}NZAREA BUNULUI ALTUIA disjunge problema discutat[, urm[- rind cele trei categorii de situa\ii ap[rute =i recunoscute ]n doctrina =i practica judiciar[. II. V]nzarea lucrului altuia ce are ca obiect Bunuri individual determinate Bilunar al Uniunii Armenilor din România www.araratonline.com Redactor şef: Mihai STEPAN-CAZAZIAN Redactori: Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN Fotoreporter: Mihai GHEORGHIU Colaboratori: Arachel MUSAIAN (Constanţa) Corespondenţi din străinătate: Edvard JEAMGOCIAN (New York), Haig CHIBARIAN (Los Angeles), Anton Lanis ŞAHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) Difuzare: Drtad BARTUMIAN Tehnoredactare: Mihai HĂŢULESCU Pagină web: Constantin DEOCLEŢIAN (Keean Media srl) e-mail: ziar_ararat@yahoo.com; redactia@araratonline.com ADRESA REDACŢIEI: Str. Armenească 3, Bucureşti 2 Tel. / Fax: 34.67.83 Tiparul executat la s.r.l. ; I.S.S.N. 220-9678 Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. În cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le revine acestora. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de colaboratori.. A=a cum am ar[tat =i anterior doctrina =i practica judiciar[ de regul[ a tratat aceast[ situa\ie ]n mod diferit dup[ cum p[r\ile au fost ]n eroare asupra persoanei proprietarului, respective dup[ buna lor credin\[. Cu toate acestea, ]n opinie strict personal[ men\ion[m c[ nu ]mp[rt[=im acest mod de abordare deoarece consider[m c[ solu\ia ]n ambele cazuri trebuie s[ fie aceea=i f[r[ a deosebi dac[ p[r\ile au fost sau nu de bun[ credin\[ deoarece actele licite sau ilicite nu se consider[ dup[ buna sau reaua credin\[ a p[r\ilor, ]n ambele cazuri consider]nd c[ sanc\iunea aplicat[ este nulitatea absolut[ a unui asemenea act. Vom prezenta ]ntr-o form[ sintetic[ diversele opinii exprimate ]n doctrin[ =i ]n aceea=i m[sur[ vom ar[ta c]teva solu\ii pronun\ate de c[tre instan\ele judec[tore=ti, urm]nd totu=i distinc\ia f[cut[ de doctrin[, ]n leg[tur[ cu buna credin\[ a p[r\ilor: 2.2 - V]nzarea lucrului altuia, bun individual determinat, p[r- \ile fiind de rea credin\[. Solu\ia, majoritar adoptat[ de practica judiciar[ =i de doctrin[ este aceea c[ ]n astfel de cazuri ]n care p[r\ile au ]ncheiat ]n cuno=tin\[ de cauz[ contractul, =tiind c[ lucrul v]ndut este proprietatea altuia - actul respectiv este lovit de nulitate absolut[, ]n motivarea a- cestei sus\ineri se arat[ faptul c[ aceasta reprezint[ o opera\iune speculativ[, are o cauz[ ilicit[ raportat la dispozi\iile art. 948 C. civ. este vorba de o nulitate absolut[ =i ]n aceea=i m[sur[ se consider[ o ]ncercare de fraudare, prin acordul p[r\ilor, al drepturilor adev[- ratului proprietar, =i astfel, din a- cest punct de vedere fraus omnia corrumpit se impune solu\ia nulit[\ii absolute (T.S. s, Civ, Dec. nr.279/976) 2.3.- V]nzarea lucrului altuia, bun individual determinat; P[r- \ile de bun[ credin\[ (cel pu\in cump[r[torul ]n eroare) }n acest caz ar[t[m c[ au fost prefigurate ]n doctrin[ opinii din cele mai diferite =i ]n aceea=i m[- sur[ ]n practica judiciar[ au fost pronun\ate decizii din cele mai diferite evident ]n acest caz neasigur]ndu-se o aplicare unitar[ a legii. Vom prezenta pentru ]nceput c]teva opinii exprimate ]n doctrin[ =i c]teva solu\ii ale instan\elor judiciare: Astfel: C. Alexandresco - consider[ c[ o astfel de v]nzare nu este nul[, ci doar d[ loc la ac\iunea ]n anulare; astfel acest autor este adeptul nulit[\ii relative. C. Hamangiu, I. Rosetti, B[- l[nesu, B[icoianu - ]n monumentala lucrare: Tratat de drept civil V.II. achieseaz[ la p[rerea prof. M. Cantacuzino, care consider[ c[ atunci c]nd p[r\ile au stipulate c[ proprietatea bunului va fi str[mutat[ de ]ndat[ asupra cump[r[torului de bun[ seam[, v]nzarea va fi nul[, c[ci ]n acest caz v]nz[torul trebuie s[ fie proprietarul lucrului ]n momentul v]nz[rii =i p[r\ile au fost ]n eroare asupra obiectului conven\iei, care conform art.948 se sanc\ioneaz[ cu nulitatea absolut[. Prof. dr. Francisc Deak - referindu-se la cazul ]n care cump[r[torul este ]n eroare, consider[ c[ un astfel de act este anulabil. Prof. dr. Aspazia Cojocaru - =i domnia sa referindu-se la situa- \ia ]n care p[r\ile au fost ]n eroare - consider[ actul ca fiind anulabil. Prof. dr. F. Deak, Gh. Beleiu, C. B`rsan - ]n lucrarea coordonat[ de d]n=ii institu\ii de drept civil consider[ c[ o astfel de v]nzare este anulabil[. Prof. D. Chiriac, I.L. Georgescu - consider[ c[ atunci c]nd v]nz[torul nu este proprietarul bunului =i p[r\ile s]nt ]n eroare, v]nzarea este anulabil[. Lect. dr. F. Ciutacu, C. Jura - de asemenea consider[ o astfel de v]nzare ca fiind anulabil[. Prof. C. Turianu - arat[ c[ v]nzarea lucrului altuia, cu p[r\ile ]n eroare este anulabil[. (continuare ]n num[rul viitor) In memoriam Dinar Marcarian }n ziua de 23 aprilie 2004, dup[ o ]ndelungat[ suferin\[, a ]ncetat din via\[ la Bucure=ti generalul (r) DI- NAR MARCARIAN. Se n[scuse pe 28 martie 92 la Giurgiu. Copil[ria =i tinere\ea =i le-a petrecut ]n Constan\a. A activat ]n organiza\iile democratice armene din Constan\a =i din Bucure=ti. A avut o bogat[ activitate ca diplomat, fiind reprezentant al Rom`niei la ONU, ]n New York =i, ulterior, reprezentant al Rom`niei la }naltul Comisariat pentru Refugia\i de pe l]ng[ ONU ]n Geneva. Ceremonia ]nhum[rii cu onoruri militare, a avut loc la Cimitirul Armenesc din Bucure=ti ]n ziua de 25 aprilie 2004. Slujba religioas[ a fost efectuat[ de c[tre IPS Arhiepiscop Dirayr Mardichian. Au luat cuv]ntul d-l Tigran Grigorian =i colegi ai defunctului. <Cuv]nd despre Liturghia Bisericii Armene =i Liturghiile R[s[ritene> de Arhimandrit dr. Zareh Baronian Arhimandritul dr. Zareh Baronian este nu numai un profund teolog, ci =i un muzician, care nu exagerez! nu lipse=te de la nici unul din concertele din Societatea Rom`n[ de Radiodifuziune sau din concertele Filarmonicii <George Enescu>; domnia sa nu ocole=te nici premierele operei rom`ne din capital[. R[scolitor patriot =i emo\ionant om de cultur[ al armenilor din \ara noastr[, dar =i un mare <armeanfilorom`n>, arhimandritul Zareh Baronian a dat la iveal[ multe eseuri =i studii despre religiile ortodoxe, dovedind c[ posed[ o vast[ documentare, la care se asociaz[ =i un indiscutabil talent literar. }n ultima sa carte Cuv]nd despre liturghia bisericii armene =i liturghiile r[s[- ritene ap[rut[ ]n excelente condi\ii grafice, ]n cadrul Editurii Eikon mi-au atras aten\ia urm[toarele capitole: ]n prima parte, Despre riturile liturgice ]n general, ]n partea doua, Liturghia Bisericii armene, ]n partea treia, O important[ men\iune despre cultul Sfintelor icoane, la care se asociaz[ =i un excelent Epilog. Este semnificativ ce afirm[ Prea Sfin\itul Mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu, despre acest remarcabil volum: <Lucr[rile din aceast[ colec\ie se doresc a fi un ]ndemn pentru cititori de a cunoa=te =i aprofunda trecutul =i prezentul Bisericii noastre, rolul ei ]n spiritualitatea poporului =i mai ales s[ determine pe orice credincios s[ tr[iasc[ =i s[ aplice ]n via\a de fiecare zi principiile religiei ]n care s-a botezat. Fie ca n[zuin\ele c[tre care aspir[ noua <Bibliotec[ ortodox[> s[ fie binecuv]ntate de atotputernicul Dumnezeu =i s[ ne bucure de roadele dorite>. Iar preotul profesor Ene Brani=te eviden\iaz[ urm[toarele: <}ntreaga lucrare a P[rintelui Zareh Baronian dezvolt[, documenteaz[ =i justific[ afirma\ia c[ a=a-numitul <rit liturgic armean> nu este ]n fond dec]t o variant[ local[ sau na\ional[ a ritului liturgic bizantin. Liturgia armean[ are, ]ntr-adev[r, ]n forma ei de azi, o mul\ime de rug[ciuni, formule =i ceremonii identice cu cele din liturghiile bizantine; identitatea acestor texte nu era ]ns[ u=or sesizat[ p]n[ acum, din pricina marii diferen\e dintre limba armean[ =i dintre celelalte limbi liturgice. Chiar traducerile rom`ne=ti mai vechi ale liturghiei armene nu izbuteau s[ o scoat[ ]n eviden\[, deoarece erau f[cute de necunosc[tori ai limbii rom`ne=ti specifice c[r\ilor noastre de slujb[. Prin noua traducere a P[rintelui Zareh Baronian, textele =i formulele din liturghierul armean, comun cu cele din liturghia noastr[, s]nt puse ]ntr-o lumin[ mai clar[, prin redarea lor ]n ]ns[=i forma verbal[ ]n care le g[sim ]n Liturghierul rom`n de azi. Liturghia armean[, care este deci sor[ bun[ a Liturghiei noastre ortodoxe, poate constitui o tr[s[tur[ de unire care favorizeaz[ nu numai dialogul teologic dintre Biserica Ortodox[ Rom`n[ =i cea Armean[, ci =i posibilitatea unei comuniuni liturgice depline ]ntre cele dou[ Biserici>. Ca bizantinolog pot spune c[ aceast[ cert[ realizare trebuie s[ figureze ]n toate bibliografiile unor adev[ra\i cercet[tori ai Liturghiilor din estul =i sud-estul european. Cartea e scris[ ]ntr-un stil sobru, ]ntotdeauna, izvor]t dintr-un suflet generos, de un clasicism structural, la care se adaug[ un ]nalt profesionalism. Iat[ ce afirm[ autorul despre ultimul s[u opus: <Ne-am str[duit c]t am putut pentru ducerea la bun sf]r=it a lucr[rii de fa\[, av]nd con=tiin\a datoriei, respectul profund pentru Biserica Ortodox[ Rom`n[, =i mai ales rolul ei ]n Ortodoxie =i cre=tin[tatea ecumenic[ =i marea mea recuno=tin\[ pentru Corpul profesoral al Institutului Teologic din Bucure=ti, fiind convins c[ lucrarea este ceva nou ]n Teologia Rom`neasc[. Este drept c[, ]n trecut, Liturghia Armean[ a mai fost tradus[ ]n limba rom`n[, de mai multe ori, dar niciodat[ p]n[ acum ea nu a mai fost ]ncadrat[ ]ntr-un studiu comparat, care s[ caute a-i determina ]nceputurile =i a o ]nf[\i=a ]n paralel cu Liturghiile bizantine pe de o parte =i cu cele ale celorlalte Biserici Ortodoxe Vechi Orientale, pe de alta. Citind =i ad]ncind acest opus, plin de idei originale =i fecunde, miau venit ]n minte cuvintele lui Dan Botta, din minunatul s[u volum <Limite>: <Muzica Bizan\ului nu cunoa=te ceea ce numim armonie. Ea era ca =i muzica imnurilor antice, monodic[. Fiic[ a tradi\iei clasice ea a cunoscut doar ritmul preocesional, acea bl]nd[ maestate, acea severitate senin[ pe care statuarii antici o ]nscriau ]n frizele templelor. Bizan\ul a d[ruit ]ns[ monodiei clasice o varietate, o plenitudine f[r[ seam[n de ritmuri. Nuan\ele unei bogate armonii par a st[rui ascunse, ]n firul ceresc, de infinite lungimi, al c]nt[rii bizantine. P]n[ la Bizan\, muzica antic[ sufer[ acelea=i transform[ri ca =i plastica frizelor. Din uman[ devine ascetic[, din spiritualist[ devine mistic[^>. Doru POPOVICI P.S. Cartea arhimandritului dr. Zareh Baronian a ap[rut cu binecuv]ntarea }nalt Prea Sfin\itului Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. Text prezentat ]n cadrul emisiunii radio: <Tenta\ii culturale> (Radio Rom`nia Cultural) din data de miercuri, 2 aprilie.

Actualitate P.C. Ieromonah Khoren Zakarian sluje=te ]n Catedrala Armean[ din Bucure=ti De aproape o lun[ de zile credincio=ii armeni din Bucure=ti se pot bucura de prezen\a unui t]n[r preot venit din patria mam[. Este P.C. Ieromonah Khoren Zakarian. P[rintele Khoren (Artavazd) Zakarian s-a n[scut la februarie 977 ]n ora=ul Gyumri (Armenia). A urmat studiile gimnaziale la =coala Hovhannes +iraz p]n[ ]n 988. Dup[ devastatorul cutremur din Armenia din 988, ]mpreun[ cu familia s-a mutat la Ecimiadzin unde a terminat studiile gimnaziale la =coala V. R[=tuni. Din 994 a frecventat cursurile Seminarului Teologic Vasken I de l]ng[ lacul Sevan. Dup[ 5 ani de studiu =i-a completat educa\ia duhovniceasc[ la Seminarul Teologic Kevorkian din cadrul Sf]ntului Scaun de la Ecimiadzin. A absolvit cursurile magna cum laudae la 29 decembrie 200 av]nd ca subiect al lucr[rii de diplom[ (continuare din pagina ) }ncep]nd de anul trecut conducerea organiza\iei continu[ s[ ajute familii nevoia=e din Rom`nia. Astfel s-au alocat bani pentru 30 de familii din Bucure=ti =i 7 familii din Constan\a, aceast[ ac- \iune urm]nd s[ fie extins[ =i pentru alte ora=e unde exist[ familii nevoia=e de armeni. La aceast[ adunare, membrii organiza\iei au venit cu propuneri concrete pentru o mai bun[ desf[=urare a activit[\ii culturale, ]n special ]n domeniul turistic. Comitetul de conducere apreciaz[ aportul d-lui Gaidzag Ohanesian, pre=edintele de onoare al organiza\iei, care =i-a adus o contribu\ie semnificativ[ ]n organizarea =i finan\area asocia\iei. +i pe aceast[ cale organiza\ia ]=i exprim[ mul\umiri pentru ajutorul acordat at]t material c]t =i spiritual. La ]nchiderea adun[rii s-a propus alegerea noului comitet de conducere format din urm[toarele persoane: Gaidzag Ohanesian pre=edinte de onoare Calust Agopian pre=edinte Agop Arakelian vicepre=edinte Garbis Artinian financiar Sorin Alexanian secretar Martirii armeni (Mucenicii)din sec.v. Cu binecuv]ntarea =i acordul }nalt Prea Sfin\iei Sale Patriarhul Catolicos al tuturor armenilor Karekin al II-lea s-a ]nscris la Conservatorul de Stat din Erevan la specializarea canto, unde este student ]n anul IV. A reu- =it s[ treac[ cu succes, simultan, examenele pentru anii IV =i V. Pe 27 februarie 2003 a fost hirotonisit c[lug[r cu numele de Khoren de c[tre Bartkev Martirossian, Primatul Diocezei Ar\agh-ului. La recomandarea }nalt Prea Sfin- \iei Sale Karekin al II-lea Patriarhul Catolicos al tuturor armenilor a devenit membru al comitetului de evaluare al Seminariilor Teologice din cadrul Bisericii Armene. }n prezent este =i lector la Seminarul Teologic Vasken I unde pred[ muzic[ liturgic[. De asemenea a slujit ca preot ]n biserica Surp Gaiané din Ecimiadzin. A. Armeni la Radio =i la Televiziune }n perioada 9-23 aprilie s-a desf[=urat ciclul de emisiuni <S[pt[m]na libert[\ii presei> la Radio Rom`nia Actualit[\i. Zilnic, vreme de o or[, moderatorul acestor emisiuni Vartan Arachelian (]n imagine) a dezb[tut cele mai importante probleme ale presei ]mpreun[ cu invita\ii s[i reprezentan\i ai partidelor parlamentare, ai Clubului Rom`n de Pres[, politologi, reprezentan\i ai societ[\ii civile, profesori universitari. Canalul Radio Muzical <George Enescu> a inaugurat pe 3 mai difuzarea unei noi serii de ]nregistr[ri ]n studiourile sale cu baritonul Eduard Tumagian, acompaniat de pianistul Alexandru Petrovici. Astfel, prima emisiune <Flash muzical Valori interpretative> a cuprins lieduri de Aleksandr Adunarea general[ anual[ a organiza\iei <Raffi> din Los Angeles Membri: Garo Abazian, Haig Chibarian, Hazar Chirkorian, Koko Hovsepian, Mihran Hodikian, Haig Takorian. *** Dup[ ]nchiderea adun[rii generale, am ob\inut un scurt interviu de la domnul Calust Agopian, pre=edintele asocia\iei. Pentru c[ s]ntem ]ntr-un an electoral, ce v[ propune\i s[ aduce\i ]n plus fa\[ de anii anteriori? Anul acesta avem trei proiecte. Primul este editarea noii c[r\i de telefon a rumanahailor din Statele Unite, al doilea este Balul de aniversare a 40 de ani de la ]nfiin\area asocia\iei <Raffi>, ]n luna noiembrie, =i al treilea ]ncurajarea tinerilor armeni-rom`ni s[ participe la activit[\iile social-culturale. Care s]nt rela\iile ]ntre dvs. =i ceilal\i membri ai organiza\iei? S]nt m]ndru s[ spun c[ comitetul de conducere este format din oameni capabili =i dedica\i ]n succesul organiza\iei, ]n p[strarea tezaurului etnic armenesc =i promovarea activit[\ilor cultural-educative. Care e procentajul femeilor ]n conducere? Femeile din organiza\ie s]nt active ]n mobilizarea membrilor, amenajarea sediului, aportul lor fiind deosebit de pre\ios. Borodin, Modest Musorgski, Serghei Rahmaninov, Norbert Petri =i Paul Richter. }n cea de-a doua emisiune a aceluia=i ciclu (0 mai), Eduard Tumagian =i Alexandru Petrovici au prezentat noi ]nregistr[ri cu lieduri de Franz Schubert, Serge Bortkiewicz, Charles Bordes, Claude Debussy =i Ermano Wolf- Ferrari. }n seara de 6 mai, TVR a transmis filmul muzical <Jazz 20>, o produc\ie a studioului Mosfilm din 983, ]n regia lui Karen +ahnazarov. Tot TVR a transmis ]n seara de 7 mai filmul artistic <Secven\e>, realizat ]n 982 de regretatul regizor Alexandru Tatos. Luni 0 mai, ]n cadrul programului <Euroclassic Notturno>, canalul Radio Rom`nia Muzical a transmis Suita de C]ntece clasice spaniole de Fernando Obradors, ]n interpretarea sopranei Isabel Bayrakdarian. (M. K.) Care s]nt rela\iile dintre organiza\ia <Raffi> =i alte organiza\ii armene din Los Angeles? Organiza\ia are rela\ii apropiate cu multe alte organiza\ii armene, cum ar fi Homenetmenul, Crucea Ro=ie, Biserica Sf. Garabet, +coala armean[ Alex Pilibos, unde organiza\ia <Raffi> este cunoscut[. Organiza\ia <Raffi> este o institu\ie cultural-educativ[, pute\i s[ ne spune\i ceva de fondatorul ei? Organiza\ia <Raffi> a fost ini\ial ]nfiin\at[ ]n Rom`nia la ]nceputul anilor 920, apoi la Los Angeles la ini\iativa d-lui Sarkis Saruni =i al\i membri. Levon Harutiunian a legalizat asocia\ia <Raffi> ]n anul 963 ca o organiza\ie non-profit. Dintre membri fondatori a= aminti pe: Ni=an Pinadian, Harutiun Baraghian, Ohanes Yandyian, Satenic Bostanian, Krikor Krikorian, Artin Ga=ian, Gaby Hovsepian, Vartkes Kirkorian, Bogos Narghizian. Ast[zi organiza\ia continu[ s[ mearg[ ]nainte pentru promovarea activit[\ilor cultural-educative =i p[strarea tradi\iilor armene=ti. }n ]ncheiere din partea mea =i din partea revistei v[ doresc s[ ave\i succese deosebite ]n realizarea obiectivelor pe care vi le-a\i propus. Haig CHIBARIAN Los Angeles 80 de ani }ntre Majestatea Sa, Congresul Eparhial =i orfanii de la Strunga 3 }n lunga var[ fierbinte a anului 925 se pare c[ toat[ armenimea din Rom`nia plecase ]n vilegiatur[. Parc[ =i Ararat -ul l]ncezea. Subiecte u=urele, de magazin ]n paginile sale. S]ntem informa\i c[ domnul Armenac Manissalian pre=edintele Uniunii Armenilor din Rom`nia s-a ]ntors ]n capital[ venind de la Buzia=, iar IPSS Episcopul Husig, =eful Eparhiei Armene a plecat la Sinaia spre a-=i c[uta s[n[- tatea. Totu=i un singur paragraf din acest num[r ne-a atras aten\ia =i de aceea trebuie citat, f[r[ comentarii: Sunt temeri c[ autorit[\ile competente nu vor permite redeschiderea =coalei armene din capital[ ]n localul actual neispr[vit mai ales c[ =i instala\iile igienice lipsind cu totul, s[n[tatea copiilor e primejduit[ din cauza infec\iei provenite. }n modul acesta, se vede, cei peste 250 de copii care frecventeaza =coala vor r[m]ne pe drumuri. Aduc]nd primejdia aceasta, de ]nchidere a =coalei, la cuno=tin\a p[rin\ilor =i membrilor cu dare de m]n[ ai comunit[\ii, n[d[jduim c[, ]n fine, se vor desmetici cu to\ii din indiferentismul ]n care s-au cufundat =i vor lua grabnice m[suri pentru ca lucr[rile s[ se termine ]n cele 2, 3 luni ce mai r[m]n din campania actual[ de lucru, dac[ nu ]n ]ntregime, cel pu\in ]n a=a mod ca primejdia ]nchiderii s[ fie ]nl[turat[. }n schimb, ]n septembrie evenimentele parc[ soseau pe band[ rulant[. Fusese ziua regelui Ferdinand I =i bine]n\eles c[ neobositul gazetar Mestugean nu se putea greva de la datoria de a aduce Majest[\ii Sale un umil prinos de recuno=tin\[ ce ne pune pe g]nduri =i ne aminte=te cumva de mult mai recenta =i defuncta gazet[ Sc]nteia: =i =i-a tras spada pentru ap[rarea drepturilor sfinte a \[rii pe care jurase s[ o duc[ la m[rire El fa\[ de vocea datoriei a nesocotit toate leg[- turile de rudenie =i chiar de s]nge (n.n. este vorba printre altele =i de scandalul declan=at de c[tre Principele mo=tenitor, viitorul rege Carol II), =i a devenit prin sacrificiul acesta uria= cel mai mare dintre rom`ni ( ) S[ ne ]nchin[m cu smerenie ]n fa\a acestei Piramide =i s[ rug[m pe Cel de Sus s[ dea via\[ lung[ regelui nostru spre a se bucura c]t mai mult de nepieritoarea-i oper[ spre fericirea =i m[rirea poporului rom`nesc! Din p[cate se pare c[ rug[ciunile armenilor nu l-au ajutat prea mult pe Majestatea Sa. Bietul rege Ferdinand avea s[ se sting[ doi ani mai t]rziu ]n chinuri groaznice abandonat de to\i cei dragi la Pele=. }n fine, ]n aceea=i lun[ ]n s]nul comunit[\ii armene izbucnea un nou pseudo-scandal. Este vorba despre Congresul Eparhial care s-a desf[=urat la Bucure=ti cu participarea delega\iilor epitropiilor armene de pe tot cuprinsul \[rii. Din nefericire nu toate epitropiile biserice=ti voiau s[ adere la ideea cre[rii unui comitet central executiv. Cit[m: Mai ales, unele epitropii se ridic[ contra faptului c[ un cleric vine s[ se amestece ]n treburile administrative ale comunit[\ilor, lucru pe care nu vor s[-l admit[ cu nici un pre\.nu credem s[ se g[seasc[ cineva care s[ sus\in[ c[ prin instituirea unui asemenea comitet s-ar produce vreun r[u oarecare comunit[\ilor =i avutului lor ( ) +i totu=i s-au g[sit epitropii =i ]nc[ cele care cuprind ]n s]nul lor oameni cu tragere de inim[ pentru comunit[\ile pe care le conduc, care s-au declarat ]mpotriva convoc[rei congresului, ba ]nc[ unele dintre ele au mers prea departe c[ut]nd s[ impun[ vederile lor =i altor epitropii trimi- \indu-le circulare ( ) (n.n. negative ]n acest sens). Chiar nu ne putem imagina de unde au pornit aceste divergen\e, dar bine]n\eles c[ putem b[nui. Motivul, sau mai bine zis leitmotivul universal prima =i atunci. Atotputernicul ban era primordial ca =i acum. Cine mai =tie ast[zi ce jocuri de culise, comisioane se derulau ]n acea perioad[ (chiar =i ]ntre armeni). Mai c[ ]mi vine s[ spun nimic nou sub soare. }mi =i imaginez ce se petrecea la nivelul societ[\ii civile ]n epoc[, noroc c[ atunci Rom`nia nu adera la structurile europene! Ca o ironie, la 6 septembrie a avut loc s[rb[toarea am[r]\ilor, cum zicea bunicul meu. Adic[ orfelinatul de la Strunga ]mplinea 3 ani de existen\[. Serbarea cuprindea un program artistic care debuta (cum altfel?) cu imnul Tr[iasc[ Regele!, apoi c]ntece populare armene=ti, dansuri tradi\ionale, gimnastic[ suedez[ =i o mas[ comun[ la care au luat parte prin delega\ii lor Comitetul Eparhial, Comitetul Central al Orfelinatului, Comitetele Regionale ( comitete =i comi\ii! ), Uniunea Armenilor din Rom`nia, Uniunea de Cultur[ Fizic[ Armean[, Epitropiile Bisericii Armene, presa armean[ din Rom`nia =i diferitele societ[\i culturale armene=ti. De altfel, ( ) s-a organizat un serviciu special pentru trasportarea vizitatorilor ( ) toate m[surile sunt luate pentru confortul vizitatorilor. La sf]r=itul lunii iat[ =i o veste bun[, pentru armenii de atunci: ( ) de la orfelinatul de la Strunga se comunic[ logodna orfanei Eliza Jebduni cu dl.s. Asadurian, comerciant din Ploie=ti, care cu prilejul acesta a oferit a=ez[m`ntului 500 lei. (n.n. ce dureros sun[!) To\i orfanii au asistat la solemnitatea schimb[rii verighetelor, care a dat prilej la o frumoas[ serbare. Era un prilej de bucurie, =i este =i ast[zi cu at]t mai mult cu c]t neamul Asadurienilor ]=i continu[ existen\a. +i nu oricum! Eduard ANTONIAN

4 Muzicå Din lumea muzicii Debut Isabel Bayrakdarian este una dintre marile speran\e ale Operei din Canada =i, poate o viitoare stea. Ziarul Toronto Star, a dedicat o ]ntreag[ pagin[ acestei c]nt[re\e care, la ]nceputul lui aprilie 2004, urmeaz[ s[ debuteze cu Orchestra Simfonic[ din Toronto. Soprana Isabel Bayrakdarian a c]ntat deja pe vestitele scene Carnegie Hall =i Metropolitan Opera din New-York, Opera din Paris, Salzburg etc. N[scut[ ]n Liban, ]ntr-o familie armeneasc[ ce a emigrat ]n Canada, la Toronto, c]nd avea 4 ani, ea a c]ntat ]n corul bisericii armene Sf. Maria, activitate ce a constituit ]nceputul carierei ei muzicale. A debutat cu un CD cu }nt]lnire Pentru ]ncurajarea activit[\ii criticilor muzicali, din ini\iativa =i ]n prezen\a d-lui Drago= +euleanu, pre=edinte-director general al Societ[\ii Rom`ne de Radiodifuziune, luni 3 mai a.c., =i-a ]nceput activitatea Clubul Presei Muzicale, g[zduit de Studioul T8, <Alfred Alessandrescu>. Av]nd ca moderatori pe cunoscu\ii critici muzicali Dumitru Avakian =i prof. dr. Grigore Constantinescu, Societatea Rom`n[ de Radiodifuziune, Postul <Rom`nia Muzical George Enescu> =i Uniunea Criticilor, Redactorilor =i Realizatorilor Muzicali din Rom`nia au organizat o dezbatere cu tema c]ntece biserice=ti armene. A studiat canto la Conservatorul Regal din Toronto, ]n paralel cu studiul biomedicinii la Universitatea din Toronto, pe care a absolvit-o =i a ob\inut titlul de Inginer ]n biomedicin[. Isabel Bayrakdarian a declarat ]ntr-un interviu c[ ]n anii c]nd a ]nceput s[ studieze muzica, idolul ei a fost Lucine Amara (tot o armeanc[ din Statele Unite). S[ sper[m c[ Isabel va continua drumul unei cariere str[lucite care s[-i aduc[ o faim[ mondial[, prestigiul ei fiind un motiv de m]ndrie =i pentru noi, armenii. Lanis +AHAZIZIAN Toronto Concert Recent, Orchestra na\ional[ Ile-de-France, dirijat[ de George Pehlivanian, a dat ]n sala Teatrului Mogador din Paris un concert de muzic[ armean[. Concertul a debutat cu <Balada lui Jonathan>, un poem simfonic al compozitorului contemporan Arthur Aharonian, binecunoscut =i ]n calitatea sa de pianist. Aceast[ lucrare, compus[ anul a- cesta, a fost interpretat[ ]n prim[ audi\ie mondial[, ]n prezen\a autorului. Cunoscuta violonist[ israelian[, de origine rom`n[, Silvia Marcovici a fost solista cunoscutului Concert pentru vioar[ =i orchestr[ de Aram Haciaturian. Partea a doua a programului a cuprins Suita pentru coarde pe teme armene=ti de Soghomon Komitas ]ntr-o orchestra\ie a lui George Pehlivanian, precum =i extrase din baletul <Spartacus> de Haciaturian. La bis, maestrul George Pehlivanian a oferit <Dansul s[biilor> din <Gayane> de acela=i Haciaturian. <Cuv]ntul care ]nflore=te ]n muzic[>. Aceast[ tem[ a fost ilustrat[ prin aportul de un remarcabil profesionalism al sopranei Georgeta Stoleriu, acompaniat[ la pian de Verona Maier, =i al actri\ei Lucia Mure=an. Duo-ul cameral G. Stoleriu-V. Maier a interpretat lied-uri de Franz Schubert, Robert Schumann, Gabriel Fauré, George Steph[nescu, George Enescu, Mihail Jora, Carmen Petra-Basacopol, Dumitru Capoianu, Felicia Donceanu =i Kurt Weil, pe versuri de Goethe, Mörike, Hugo, Eminescu, Roderich, Arghezi, St[- nescu, Top]rceanu, Constantinescu =i Magre. Aceast[ evolu\ie muzical[ a fost alternat[ cu declamarea versurilor ]n rom`n[ sau francez[ de c[tre Lucia Mure=an. Programul muzical s-a ]ncheiat cu o scurt[ evolu\ie a foarte tinerei soprane Simona Nae. La dezbateri, ]n afara celor doi moderatori, au mai participat muzicologul Ada Brumaru =i compozitorul prof. dr. Dan Voiculescu. Printre invita\i s-au aflat compozitoarea Mihaela Vosganian, ziarista Madeleine Karaca=ian =i p[rintele arhimandrit dr. Zareh Baronian. Cei ce au v[zut filmul <Patimile lui Cristos> al regizorului Mel Gibson trebuie s[ =tie c[ instrumentistul Levon Minassian din Fran\a a interpretat la duduk secven\a muzical[ care ]nso\e=te scena r[stignirii lui Iisus. El a f[cut o str[lucit[ improviza\ie, pornind de la o tem[ oferit[ de Jack Lenz. Interpretul armean a declarat bilunarului <Achkhar> c[, urm[rind tema impus[, s-a g]ndit uneori la <Mayr im> din Sf]nta Liturghie a Bisericii Apostolice Armene. (N.M.) La mul\i ani, Charles Aznavour! (continuare din pagina ) c]ntecului francez. Cum reu=e=te acest Aznavour s[ fac[ pl[cut[ oamenilor dragostea nefericit[? }naintea lui, disperarea era nepopular[. Dup[ el, ea nu mai este a=a^, spunea Cocteau. C]nt[re\ul nu are alt credo dec]t acesta: s[ sublinieze dorul, pl[cerile demodate, indiferen\a boemei, plictiselile =i tinere\ea pierdut[. }n afara marilor sale succese, precum Les Comédiens, Que c est triste Venise, Je m voyais déjà, un duet cu fiica sa Katia ]n Je voyage sau emo\ionantul Comme ils disent, Aznavour ]=i ofer[ =i luxul a =ase c]ntece inedite, printre care Un mort vivant cu accente teribil de contemporane. F[r[ efecte inutile, cu gestul precis, cu vocea mereu la fel de sf]=ietoare, schi\]nd c]\iva pa=i de dans at]t c]t s[ arate c[ mai are energie =i ritm, ]=i c[l[uze=te publicul cu o art[ des[v]r=it[, impun]ndu-i t[- cerea cu un deget sau invit]ndu-l s[ bat[ din palme pe ritmurile slave din dou[ chitare. Pentru a ajunge ]n cele din urm[ la final (se =tie c[ artistul detest[ fandoselile rechem[rilor) cu acest c]ntec ]n form[ de jur[m]nt: Ne vom revedea ]ntr-o zi sau alta. Dac[ =i voi \ine\i la asta ca =i mine. Promit c[ voi fi negre=it^ +i noi, domnule Aznavour!>, scrie ]n ]ncheiere cronicara de la <Le Figaro>. Amintesc c[ artistul a sus- \inut trei concerte ]n scopuri caritabile, dintre care cel din 25 aprilie a fost ]n beneficiul copiilor din Armenia. Dest[inuire f[cut[ unor liceeni Dintr-un site web al cotidianului <Le Parisien> (29. 04) afl[m c[, ]ntre dou[ concerte la Palatul Congreselor din Paris, ]n ciuda oboselii, Charles Aznavour <a oferit cu gra\ie din timpul =i din talentul s[u> elevilor liceului profesional <Bertholdi> din Saint- Denis, o suburbie parizian[. Din ampla relatare a unor discu\ii purtate cu elevii, am re\inut faptul c[ pe a- ce=tia din urm[ i-a interesat, ]n special, originea armean[ a artistului. Nu mi-am p[r[sit niciodat[ r[d[- cinile armene. Este extraordinar s[ ai o dubl[ cultur[. Trebuie s[ fii m]ndru de asta, insist[ el cu o juc[u=e privire verde. La sf]r=itul ]nt]lnirii, Candy, 8 ani, e cucerit[. Chiar dac[ ]n cur]nd va ]mplini 80 de ani, Charles Aznavour este asemenea unei bune p[r\i dintre noi, fiul unui emigrant. A tr[it ]n s[r[cie =i a reu=it s[ se descurce. Eu, una, m[ simt apropiat[ de el, m[rturise=te t]n[ra (^). C]nt[re\ul pleac[ =i el ]nc]ntat. Poate pentru c[ n-am avut tinere\e, s]nt foarte atras de reac\iile celor tineri =i asta m[ emo\ioneaz[ mult, conchide artistul cu cincizeci de albume>, se spune ]n <Le Parisien>. Onoruri, emisiuni de televiziune, discuri =i o supriz[^ Dup[ ce, ]n decursul anilor, lui Charles Aznavour i s-a decernat de dou[ ori ordinul Legiunea de onoare din partea pre=edin\ilor François Mitterand =i Jacques Chirac, la ]nceputul anului 2004, =eful statului francez a remis celebrului artist un nou ordin Legiunea de onoare. La ]nceputul lunii martie, aflat la Bruxelles ]n leg[tur[ cu turneul pe care-l va intreprinde ]n Belgia ]n cursul lunii octombrie, Charles Aznavour a fost distins cu titlul de Ofi\er al Ordinului Léopold. A- ceast[ distinc\ie i-a fost remis[ de c[tre d-l Didier Reynders, ministrul federal al acestei \[ri <pentru o carier[ de o excep\ional[ longevitate =i de o incontestabil[ calitate, dar =i pentru angajamentul s[u ca ambasador al UNESCO =i pentru rolul s[u de ap[- r[tor al limbii franceze>. Emisiunea <De partea cealalt[ a oglinzii>, de pe canalul de televiziune France 2, animat[ de Patrick Sébastien, l-a avut ca oaspete pe Charles Aznavour. Aceast[ emisiune a fost urmat[ imediat de o alta, intitulat[ <Toat[ lumea vorbe=te>, cu care Thierry Ardisson i-a luat un interviu foarte original[ lui Charles Aznavour. O alt[ emisiune dedicat[ marelui nostru compatriot <C]ntecele unei vie\i> a fost difuzat[ =i redifuzat[ de dou[ ori de canalul de televiziune France 5. Al[turi de Charles Aznavour au dep[nat amintiri pline de emo\ie Sheila, Francis Perrin, Annie Girardot, Michel Galabru, Emmanuelle Béart etc, vedete ale scenei =i ecranului francez. Je voyage, albumul lui Charles Aznavour, ap[rut la sf]r=itul anului trecut a avut <un debut halucinant =i nea=teptat>, dup[ cum a declarat Vincence Stark, cea care se ocup[ de cariera c]nt[re\ului. }ntr-o lun[ au fost v]ndute 225.000 exemplare. <Nu este at]t de frecvent[ o asemenea performan\[ de-a lungul a patru s[pt[m]ni, ]n actuala conjunctur[>, a precizat V. Stark. Arti=tii care nu se demodeaz[ nu se tem de pira\ii discurilor, marii du=mani ai c]nt[re\ilor mai tineri. <Pentru moment, Charles Aznavour nu face parte dintre arti=tii care s]nt foarte pirata\i. Admiratorii s[i, mai degrab[ ]n v]rst[, ]nc[ mai bag[ m]na ]n portofel pentru a-=i oferi un CD al idolului lor>, a afirmat aceea=i V. Stark. Despre discul Je voyage, revista <l Express Dimanche> scria c[ ascult[torii vor descoperi <dou[sprezece piese profund marcate de melancolie. (^) Artistul armean navigheaz[ cu c]ntece intimiste =i ne spune povestea sa sau despre c[ile pe care a p[=it ]n via\[. (^) Dup[ ce a scos Aznavour 2000 cu trei ani ]n urm[, artistul adaug[ un nou succes magnificului s[u palmares>. }n leg[tur[ cu Je voyage, Charles Aznavour a declarat pentru <Le Parisien>: S]nt dintre aceia care se g]ndesc c[ atunci c]nd oamenii ]mb[tr]nesc, ei ajung uneori s[ creeze o oper[ mai puternic[ dec]t atunci c]nd erau tineri. }n prim[vara 2004, Aznavour a mai scos c]teva albume noi sau reedit[ri. De asemenea, este vorba de un DVD inedit Live à Toronto din 980, v]ndut ]ntr-un ambalaj de lux =i cuprinz]nd <80 de titluri far> ale carierei sale. }n sf]r=it, admiratorii s[i a=teapt[ ca ]n noiembrie viitor s[ editeze un nou album. La Muzeul Grévin La jum[tatea lunii martie, Charles Aznavour =i-a ocupat locul rezervat la teatrul ]n stil italian din Muzeul figurilor de cear[ Grévin din Paris, al[turi de dr. Bernard Kouchner =i de actorii Gérard Depardieu, Francis Huster =i Alain Delon. <Charles, ]\i mul\umesc pentru tot ceea ce ne-ai d[ruit, dar mai ales pentru tot ce ne vei d[rui>, a spus cunoscuta ziarist[ Eve Ruggieri, membr[ a Academiei Grévin, ]n numele lui Bernard Pivot care lipsea. Ea a amintit cariera artistului, autorului, compozitorului =i interpretului Charles Aznavour, subliniind totodat[ ac\iunea umanitar[ continu[ a acestuia pentru \ara sa, mai ales rolul de ambasador permanent al Armeniei. Apoi vedeta =i-a descoperit dublura din cear[, cu un costum gri, a=ezat[ ]ntr-un scaun de teatru. <E frumos, ]n sf]r=it s]ntem frumo=i. M[ ]ntreb dac[ =tie s[ c]nte. Dar ]l g[sesc a=a de trist, c]nd mie ]mi place at]t de mult s[ r]d>, a glumit Aznavour, adres]ndu-se sculptorului Eric de Saint Chaffrais. <E trist, dar este emo\ia pe care am vrut s-o reproducem>, a explicat sculptorul ]ntr-un ropot de aplauze. La ceremonia vernisajului au luat parte numeroase personalit[\i din lumea artei care l-au ]nconjurat pe Charles Aznavour, sosit cu cei apropia\i ai s[i, sora sa Aïda Garvarentz, fiica sa Katia =i impresarul s[u Lévon Sayan. Lucrarea <este o reu=it[>, dup[ cum subliniaz[ bilunarul <Achkhar> care adaug[: <Materia folosit[ este cear[ natural[ de albine; aceast[ alegere nu este datorat[ ]nt]mpl[rii, ci este consecin\a unei constat[ri; textura cerii se apropie uimitor de aspectul pielii armene, f[r[ s[ se contracte, nici s[-=i schimbe culoarea cu trecerea anilor>. Concertele lui Charles Aznavour vor continua, dup[ Paris, ]n c]teva ora=e din Fran\a, iar la toamn[ ]n Belgia. Deocamdat[, ]n numele admiratorilor s[i din Rom`nia ]i re]noiesc urarea de <la mul\i ani Charles Aznavour!> pentru apropiata aniversare. Grupaj realizat de Madeleine KARACA+IAN

Diaspora Prezen]e armene[ti \n Polonia medievalq Institutul Polonez de la Bucure=ti a vernisat ]n Capital[ expozi\ia de fotografii <Zamosc ora= renascentist>, ]n sala Ministerului Culturii =i Cultelor de pe +oseaua Kiseleff, care a fost deschis[ pe tot parcursul celei de a doua jum[t[\i a lunii aprilie. Panourile =i machetele expuse a- test[ printre altele =i prezen\a unei comunit[\i armene=ti, ]n acest interesant ora= polonez ]nfiin\at ]n epoca medieval[. Ora=ul Zamosc situat ]n zona de r[- s[rit a Poloniei, ]n c]mpia Padol Zamojski (Valea lui Zamojski), a fost ]ntemeiat de Jan Zamoyski, Cancelar =i Mare Hatman al Coroanei, pentru a fi re=edin\[ a Domeniului Zamoyski. Proiectantul =i constructorul ora=ului a fost arhitectul italian Bernardo Morano, originar din Padova. Construc\ia ora=ului a ]nceput ]n anul 580 pe baza concep\iilor teoretice ale arhitec\ilor italieni, Macheta Bisericii Armene=ti construit[ ]ntre 622-633 adaptate la condi\iile topografice =i tradi\iile locului. Rezultatul a fost un plan original, unic. }n cadrul acestuia se pot deosebi dou[ structuri centrale legate ]ntre ele printr-o ax[ comun[. Centrul comercial este reprezentat de Rynek Wielki (Pia\a Mare), cu cele dou[ pie\e auxiliare: Rynek Solny (Pia\a de Sare) =i Rynek Wodny (Pia\a de Ap[), ]nconjurate de o re\ea de edificii or[=ene=ti. Al doilea centru cuprinde cl[dirile ce ad[posteau institu\iile administra\iei ora=ului =i cele legate direct de via\a intelectualreligioas[, respectiv palatul Zamoyski, biserica (]nzestrat[ cu colegiu canonic) =i academia. Macheta cet[\ii Zamosc expus[ ]n cadrul expozi\iei de la Ministerul Culturii =i Cultelor dezv[luie caracteristicile acestui ora= renascentist. Incinta ]nconjurat[ de ziduri are forma unui pentagon neregulat, cu laturi lungi pe direc\ia Est-Vest. Cele dou[ ziduri dinspre Est fac un unghi, ]n cele trei col\uri fiind construite redute ample, av]ntate contra cotropitorilor din direc\ia respectiv[. Restul zidurilor spre Nord, Sud =i Vest au redute mai reduse. }ntreaga incint[ ap[rat[, domin]nd terenul plat ]nconjur[tor, este brodat[ de un =an\ ad]nc de ap[. Ora=ul Zamosc este a=ezat ]n voievodatul Lublin, ]n partea de Sud-Est a Poloniei, la grani\a cu Ucraina. La 250 de km de Var=ovia =i la 85 de km de Lublin el face parte dintr-un sit turistic cu caracter istoric =i natural, ]n apropiere exist]nd o serie de rezerva\ii forestiere, cel mai important fiind Parcul Na\ional Roztoce. Din expozi\ia de fotografii =i machete de la Ministerul Culturii =i Cultelor se poate sesiza importan\a demografic[, cultural[ =i economic[ a comunit[\ii armene=ti din ora- =ul renascentist Zamosc, ]nc[ de la ]nfiin\area acestuia. Aceast[ importan\[ este demonstrat[ de biserica armeneasc[ a c[rei machet[ este expus[ =i de panourile de fotografii ale cl[dirilor proprietate a membrilor comunit[\ii, construite imediat dup[ ]nfiin- \area ora=ului, a c[rui construc\ie a ]nceput, dup[ cum am mai ar[tat, ]n 580 de arhitectul italian Bernardo Morano. Biserica armeneasc[ a fost construit[ ]ntre anii 622-633, la mai pu\in de 50 de ani de la ]nfiin\area ora=ului. Este de dimensiuni impresionante 50 m x 70 m =i o ]n[l\ime de 30 m. Fa\ada principal[ asimetric[ are o turl[-clopotni\[ de form[ octogonal[ caracteristic[ arhitecturii religioase armene care se termin[ cu un acoperi= ]n opt ape, arcui\i =i cu cruce ]n v]rf, av]nd peste 70 m ]n[l\ime. Clopotni\a este plasat[ ALEXANDER AUGUSTINOWICZ (865-944), ilustru pictor polonez de origine armean[ Familia Augustowicz, numit[ Atabekian ]n Armenia, a fost ]nobilat[ de regii polonezi la 528. Regiunea, locuit[ de membrii acestui clan numeros de negustori, aristocra\i, mo=ieri, intelectuali, preo\i =i pictori, cuprindea localit[\i precum: Kameniec Podolsk, Lwow, Cracovia etc., multe situate actualmente ]n vestul Ucrainei. Printre urma- =ii polonezi ai acestei vechi spi\e princiare armene s-au num[rat de asemenea comi=i =i =ambelani regali, episcopi, arhiepiscopi, cardinalul Jan II Tobias (76-75), un secretar papal. N[scut la mo=ia p[rinteasc[ din Iskrzyni (provincia Krosno), Al. Augustinowicz, cel mai v]rstnic dintre cei trei fra\i, a studiat la +coala de Arte Frumoase din Cracovia (883-886) cu celebrii profesori F. Szynalewski, W. Luszczkiewicz =i Jan Mateiko. }n 888 a fost pentru dou[ luni la München elevul cunoscutei =coli de pictur[ conduse de armeanul maramure- =an Simon Hollosy, dup[ care au urmat diverse specializ[ri =i c[l[- torii ]n Italia =i Ungaria, unde de altfel a =i lucrat. Dup[ anul 890, Autoportret, 895 deja bogat datorit[ aprecierii talentului ajuns la apogeul popularit[\ii pe pia\a operelor de art[, c[s[torit =i tat[ a dou[ fete, a locuit ]n Lwow ]ntr-o vil[ luxoas[, ]nconjurat[ de o gr[din[ frumoas[. Zilnic un covor ro=u era a=ternut de la ie=irea din cas[ p]n[ la tr[sur[. }ntre 94-92 a stat la Zakopane la poalele Mun\ilor Tatra, iar din 922 a locuit l]ng[ pe partea st]ng[ a acestei fa\ade, care are ]n partea dreapt[ o deschidere liber[ boltit[, de acces ]n pronaos, poarta bisericii fiind amplasat[ mai ]n interior. Sub turl[ exist[ un pasaj liber de acces, unde este =i intrarea la scara clopotni\ei. Forma fa\adei principale se repet[ la cele dou[ fa\ade laterale ale naosului principal, str[juit de o turl[ mai scund[, terminat[ cu o form[ rotunjit[, de influen\[ ruseasc[. Dimensiunile ample ale bisericii atest[ un num[r important de membri ai comunit[\ii. Trei panouri fotografice redau frumuse- \ea =i impozan\a construc\iilor laice armene=ti din Zamosc. Astfel ]n Pia\a Mare pe latura dinspre Nord pe partea dreapt[ de cl[direa Prim[riei exist[ un front de cl[diri masive, proprietate a cona\ionalilor armeni. Construc\iile din zid[rie de piatr[ de 3 nivele, au la baz[ arcade care marcheaz[ un Poznan la proprietatea ginerului s[u Prof. Dr. chirurg Jurasz, care a emigrat ]n SUA la ]nceputul celui de-al doilea r[zboi mondial. B[- tr]nul pictor s-a mutat apoi la Var=ovia, unde a fost ucis de una din bandele ]narmate, ce b]ntuiau ora=ul ]n timpul insurec\iei ]mpotriva ocupan- \ilor germani. Cunoscut =i extrem de c[utat de amatorii de art[, Al. Augustowicz a pictat ]n mii de exemplare ]n ulei =i acuarel[ f[r[ extravagan\[ o complex[ arhiv[ documentar[ a sec. XIX de mari =i medii dimensiuni: portrete, peisaje, flori, imagini de biserici, exterioare =i interioare cu decor specific, o adev[rat[ capsul[ a timpului. Portretele sale foarte valoroase, probeaz[ nu numai o deosebit[ acurate\e =i meticulozitate, ci =i o profund[ cunoa=tere psihologic[ a personajelor imortalizate ]n costume de epoc[ din: Cracovia, Lwow, Zakopane, Tatra, Bucovina, Cernahora, Podolia, regiunea M[rii Baltice etc. Opera sa, memorie a tradi\iei, evoc[ cu mare maestrie ]n atitudini caracteristice: pictori, litera\i, nobili, negustori, proprietari de mo=ii, cresc[- tori de cai, scene de familie, tipuri de \[rani munteni (gorali) din Zakopane (<Fat[ ]n costum popular>, 925), hu\uli, \igani etc. P[trunderea tot mai accentuat[ a plasticii japoneze ]n Polonia ]nceputului de sec. XX a adus elemente decorative moderne, exotice artei sale, materializate ]n tehnica acuarelei <Portretul fiicei artistului (Japoneza)>, 929 (Muzeul Na\ional din Poznan). Numeroasele autoportrete realizate la diferite v]rste ne prezint[ un b[rbat frumos, blond cu ochi alba=tri, ]nalt, cu o \inut[ m]ndr[, con=tient de valoarea talentului s[u mult c[utat =i aura farmecului personal. Aceste tr[s[turi au fost caricaturizate de confratele contemporan Kazimierz Sichulski, ce l-a asem[nat cu un curcan (Muzeul Tatrei din Zakopane). Acuarelele foarte populare ale lui Al. Augustinowicz, se g[sesc pe pia\[ mult mai frecvent ca portretele realizate ]n ulei, toate ]mpodobind multe muzee poloneze =i ucrainiene, precum =i colec\ii particulare europene ]n galeria portretelor de familie. Artistul a f[cut parte din Clubul Acuareli=tilor Polonezi din Var=ovia, Pia\a Mare a ora=ului, fa\ada cl[dirilor ce au apar\inut unor familii de armeni Detalii, motive armene=ti pe fa\ada unei case. }n dreapta Arhanghelul Gabriel 5 trotuar; fa\adele s]nt viu colorate =i s]nt decorate cu basoreliefuri laice =i religioase, printre care Madona cu pruncul Iisus ]n bra- \e, =i Arhanghelul Gabriel. Arhitectura lor oriental[ este influen\at[ de barocul german. Din aceast[ zon[ a Pie\ei Mari se desprinde Strada Bazilicii, care face trecerea spre Pia\a de M[rfuri din spatele Prim[riei. Construc- \ii ]n stil oriental cu st]lpi =i bol\i la parter, apar\in tot membrilor comunit[\ii armene=ti. Imaginea de ast[zi a ora=ului Zamosc, care nu este prezentat[ ]n expozi\ie, arat[ un ora= fondat ]n stilul Rena=terii, cu numeroase stratific[ri de stiluri, care s-au acumulat ]n decursul a mai bine de patru secole de existen\[, la care a contribuit ]n bun[ m[sur[ =i prezen\a de la ]nfiin\are a comunit[\ii armene=ti. Patina timpului, care s-a a=ternut asupra sa, a estompat ]ntruc]tva imaginea sa renascentist[. Ea a fost afectat[ =i de numeroasele reconstruc\ii, =i mai ales de modernizarea cet[\ii, petrecut[ ]n sec. al XIX-lea, c]nd au fost realizate majoritatea detaliilor arhitectonice care au conferit cet[\ii un stil clasic, <de cazarm[>. Av]ndu-se ]n vedere deosebita valoare istoric[ a ansamblului arhitectural al ora=ului vechi precum =i a vestigiilor fortifica\iilor de ap[rare, ora=ul Zamosc a fost trecut pe Lista Patrimoniului Cultural UNESCO, fiind al =aselea monument din Polonia aflat ]n acest patrimoniu. Eugen TODEA Grupul Arti=tilor Polonezi din Lwow, Societatea Artelor Frumoase (925) =i a primit ]n acela=i an cea mai mare decora\ie de onoare la Expozi\ia <Portretul Polonez>. }n 937, cu ocazia ]mplinirii a 50 de ani de activitate a fost decorat cu medalia Crucea de Aur pentru serviciu. Portretul pre=edintelui Poloniei, Ignacy Moscicki 935 Dr. Simona CONDUR{ EANU

6 Restituiri Portrete Pe protoereul Nerses Arachelian, nu l-am cunoscut personal, ci doar din povestirile tat[lui meu =i ale m[tu=ii, din c[r\ile pe care le-a scris, din pu\inele amintiri r[mase. Portretul frumos, ]nr[mat =i pus la loc de cinste, m-a vegheat mereu. Era chipul unui b[rbat ]n etate, cu o privire cald[, demn[, o figur[ bl]nd[ =i ]n acela=i timp semea\[. A dus o via\[ grea, tumultuoas[ de care nu-i pl[cea s[ povesteasc[, cu greut[\i pe care le-a dep[=it, evit]nd s[ se lamenteze, ignor]nd momentele dramatice, trec]nd peste toate cu o vorb[ de duh, cu o pild[, cu o maxim[. P[rintele Arachelian, pe numele de botez Seropé s-a n[scut ]n anul 872 ]n ora=ul Tahrig, actualmente ]n Iran. Tat[l s[u, Arachel Arachelian, comerciant de cereale se va stabili ]n primii ani de via\[ ai micu\ului Seropé ]n Konia (). La o v]rst[ foarte fraged[ ]=i pierde ambii p[rin\i ]n ]mprejur[ri necunoscute. Va reu=i s[ se instruiasc[ urm]nd =coala primar[ armean[, =i apoi cursurile Liceului Turc, iar ]n anul 888 se va ]nscrie la Seminarul Teologic Armenesc din Ierusalim. Mai t]rziu va scrie cu venera\ie despre profesorii erudi\i pe care i-a avut, despre dragostea pentru cele sfinte =i oameni care SLUJITORI AI BISERICII ARMENE DIN ROM~NIA Protoereul Nerses Arachelian (872-952) i-a fost insuflat[ acolo, despre adev[ratele valori pe care a ]nv[\at s[ le pre\uiasc[. }n anul 892 a absolvit Seminarul Teologic din Ierusalim =i a fost trimis ca profesor ]n la Orfelinatul Kalfaian. }n paralel a urmat cursurile Facult[\ii de Drept =i a f[cut traduceri pentru ziarele armene=ti. Va urma o perioad[ de care ]=i va aminti mereu cu pl[cere, ]n care va preda la diverse =coli armene=ti din, la Konia, la Sparta, la Skala Nova. A=a cum amintea mult mai t]rziu, ]ndeletnicirea de dasc[l i s-a p[rut a fi una din cele mai nobile profesii, av]nd posibilitatea s[ modeleze min\i tinere, s[ deschid[ noi orizonturi =i s[ lumineze calea poporului s[u. }n acea perioad[ era singurul laic care avea permisiunea viitorului Patriarh Eghi=e Turian, s[ \in[ predici ]n biseric[. Patriarhul Turian va fi cel care va intui harul dasc[lului Arachelian =i-l va hirotoni preot de ziua Patriarhului cel Mare, Sf. Nerses, d]ndu-i numele Sf]ntului. Ini\ial a fost hirotonit pentru parohia din Manchester, dar destinul i-a c[l[uzit pa=ii spre Rom`nia, pe malul M[rii Negre, la Constan\a. P[rintele Nerses Arachelian a fost prezent =i a slujit ]mpreun[ cu Arhiepiscopul Ghevont Turian, ]n septembrie 95 de Ziua Sfintei Cruci, la slujba de sfin\ire a actualei Catedrale episcopale din Bucure=ti. }n anul 96 se va refugia ]mpreun[ cu al\i 5.000 de armeni =i rom`ni la Odessa. }n anul 920 se va re]ntoarce ]n \ar[ de data aceasta la Boto=ani unde existau dou[ biserici armene=ti impozante =i multe familii ]nst[rite de vechi armeni. Dup[ un deceniu va sluji ]n bisericile din Tulcea =i Bucure=ti. }n 26 august 93 a fost ridicat la rangul de protoereu. Cea care i-a fost tovar[=[ de via\[ la bine =i la r[u a fost Azniv Sucbiasian cu care s-a c[s[torit ]n anul 900 ]n Sparta (). Preoteasa pe care a pl]ns-o, disp[rut[ prea timpuriu, a fost o fiin\[ frumoas[ =i bl]nd[, i-a fost al[turi ]n toate peregrin[- rile, i-a d[ruit alinare =i sprijin, chiar dac[ era firav[ =i i-a d[ruit cinci copii: Arachel, Siranu=, Baruir, Isabela =i Garbis. Dorin\a de a-=i vedea copiii instrui\i ]n spiritul armenesc ]n cele mai de vaz[ =coli ale timpului, i-au adus p[rintelui Arachelian bucurii, dar =i cele mai mari suferin\e. Fiul cel mare, Arachel, trimis ]n 92 la Academia Kevorkian din Ecimiadzin ]=i va pierde urma; fiica cea mare, Siranu=, va muri r[pus[ de o epidemie de angin[ difteric[ la Tbilisi unde studia la Academia Kamoian. Mezinul familiei, Garbis, va fi dus de valurile vie\ii de la v]rsta de 8 ani ]nt]i la Vene\ia la Colegiul Murad Rafaelian, apoi la Congrega\ia M[chitarist[ din Viena, =i ]n cele din urm[, peste cincizeci de ani la Boston p[storind credincio=ii catolici armeni ca P[rintele Luke Arachelian. P[rintele Nerses Arachelian, scria ]n 943 c[ <]n taina sufletului omenesc numai preotul are dreptul s[ p[trund[ cu discre- \iunea lui apostolic[ =i cu puterea lui iert[toare =i ]ncurajatoare>. Cunosc[tor a cinci limbi str[ine, preot, erudit, bun predicator, p[rintele Arachelian a pre\uit mai mult comorile spirituale, dec]t cele materiale, a z[mislit g]nduri ]nalte =i cuvioase, a tr[it modest, neapreciat la justa sa valoare. Obi=nuia s[ spun[ c[ <un singur minut petrecut cu bun[tate, valoreaz[ mai mult dec]t sute de ani petrecu\i ]ntr-o via\[ nefolositoare>. Protoereul Nerses Arachelian a trecut ]n lumea drep\ilor ]n anul 952, odihnindu-se ]n Cimitirul Armenesc din Bucure=ti dup[ o via\[ ]nchinat[ bisericii =i credincio=ilor. Fie-i ve=nica pomenire! Muza HACIATURIAN Camera de Comerþ din Botoºani ºi armenii Palatul Camerei de Comer\ din Boto=ani Oare va veni odat[ vremea ca boto=[nenii cul\i s[ ]n\eleag[ de ce ]n Apus nu e ora= c]t de mic unde s[ nu se poarte cu iubire grija trecutului local? Christea Many (Manea), secretarul-casier al Camerei de Comer\ din Boto=ani N. IORGA Func\ia comercial[ a ora=ului Boto=ani =i iarmarocul care se \inea aici la marginea t[t[rimii au atras de timpuriu ]n afar[ de localnici =i alte popula\ii dintre care se remarc[ armenii sosi\i ]nc[ din perioada ]ntemeierii t]rgului, care vor constitui cel mai numeros grup de alt[ na\ionalitate p]n[ ]n secolul al XIX-lea. }mpreun[, rom`ni =i armeni vor contribui la prosperitatea ora=ului unde ]n secolul al XVIII-lea datorit[ importan\ei pie\ei de schimb se va ]nfiin\a <t]rgul nou> deosebit de cel vechi. Dup[ ocuparea Bucovinei de c[tre austrieci comunitatea armenilor ]=i spore=te r]ndurile. }nfiin\area Camerei de Comer\ din Boto=ani, Camera de Comerciu, una din primele din \ar[, a avut loc la 8 august 868 ]n contextul ]n care factorii economici care contribuiser[ din plin la prosperitatea ora=ului se aflau ]n plin[ metamorfozare. }n 874 s-au realizat primele liste de aleg[tori ale primei Camere de Comer\ din Boto=ani. Armeanul Christea Many (Manea), secretarul-casier al Camerei de Comer\ din Boto=ani (874) este un deschiz[tor de drumuri fiind considerat primul librar boto- =[nean, dosarele prefecturii din anul 864 p[str]nd ]nc[ cererea sa pentru ob\inerea autoriza\iei de func\ionare pentru care a depus o garan\ie de 200 de galbeni, Pe l]ng[ libr[ria ce-i purta numele ]n care comercializa c[r\i =colare dar =i cele literare aduse de la Ia=i, el a preluat apoi =i depozitul de c[r\i =colare, implicat fiind =i ]n comer\ul de galanterie. Func\ia de pre=edinte al Camerei i-a revenit lui Cristea Marinovici. F[c]nd parte din comunitatea armenilor boto=[neni, C. Marinovici va fi reales ]n func\ie ]n 88 =i 886 fiind primul pre=edinte care reu=e=te s[-=i men\in[ func\ia timp de trei mandate consecutive chiar dac[ acestea au fost mai scurte, de unu, trei =i respectiv doi ani. Carol Ankele, de asemenea de origine armean[, proprietarul celui mai mare magazin din Boto=ani, magazin care-i purta numele, a fost vicepre- =edintele Camerei ]n perioada 98-922 (timp de patru ani). O privire de ansamblu asupra vie\ii social-economice din jude\ele circumscrip- \iei a IX-a Jude\ul Boto=ani, Dorohoi =i Suceava s-a realizat prin Raportul Camerei de Comer\ =i Industrie pe anul 888. De=i erau ]nregistra\i doar pastramagii ]n Boto=ani ace=tia reu=iser[ s[ men\in[ calitatea pastramei =i a mezelurilor boto=[nene, vestite =i ele ]n toat[ \ara, care-=i aveau originea ]n preocup[rile negustorilor armeni de a-=i asigura o hran[ de calitate =i ]ndestul[toare ]n lungile drumuri pe care le f[ceau pentru v]nzarea m[rfurilor ]n regiunile europene. Dup[ mor[rit, a doua industrie important[ ]n jude\ul Boto=ani era cea a producerii alcoolului (spirtului), str]ns legat[ =i ea de produc\ia agricol[. Fabricile erau dotate cu aparate de distilat de tip <Gall> =i <Continuel>. Problema unei =coli comerciale pentru ora=ul Boto=ani revenea insistent ]n cererile Camerei boto=[nene de dup[ 899. Astfel, duminic[ 4 septembrie 94, prefectul D. Goilav, consilieri jude\eni =i comunali, primarul, to\i membrii Camerei de Comer\ ]n frunte cu pre=edintele au asistat la serviciul religios de la inagurarea acestei =coli de cultur[ comercial[ ]ntr-o cas[ de pe Strada Armean[. }n perioada 920-932 Liceul Comercial de B[ie\i din Boto=ani a func\ionat ]n Casa Gaspard Balasan tot de pe Strada Armean[. +coala de Cultur[ Comercial[ de pe Strada armean[ La 29 iunie 94 s-a inaugurat oficial abatorul de la Burdujeni prin slujba religioas[ \inut[ ]n prezen\a Ministrului Agriculturii =i Domeniilor, a prefectului jude- \ului D. Goilav =i a altor oficialit[\i. Armenii s]nt prezen\i ]n Consiliul de Administra\ie al Camerei (925): Cristea Goilav era membru la Sec\ia Industrial[, Al. Iacobeanu delegat din partea +colii Comerciale Superioare Boto=ani, C. Ciomac membru corespondent (membrii coresponden\i erau ale=i dintre persoane cu deosebit[ autoritate ]n r]ndul comercian- \ilor =i industria=ilor). }n septembrie 926, de Na=terea Maicii Domnului va avea loc =i deschiderea unei institu\ii a Camerei: Bursa de Cereale =i M[rfuri. Din Biroul acestei institu\ii, Cristea Goilav f[cea parte ca membru ]n Comitet. <Camera Arbitral[ de judecat[ =i concilia\iune>, ]nfiin\at[ pe l]ng[ Burs[ avea ca arbitri dintre armeni pe Nicu Aritonovici, Cristea Ciomac, Anton Costeschi, Jean Kapri. Pe 5 februarie 926 s-a perfectat cump[rarea unui imobil pentru Camer[ pe Calea Na\ional[ nr. 96. Pentru buna func\ionare a Camerei ]n noul local (<Palatul> (continuare ]n pagina 8)

Culturå 7 Armenii în Bucureşti şi Constanţa, la 900 Date =i informa\ii privind via\a =i activitatea armenilor din România de la începutul secolului trecut apar =i în monografiile dedicate ora=elor române=ti de alt[dat[. Prezent[m în continuare dou[ asemenea c[r\i monografice foarte diferite, dar legate printr-o pasiune reconstitutiv[ mergînd pîn[ la detalii. O carte captivant[, o adev[rat[ min[ de aur pentru istorici, dar =i pentru scriitorii pasiona\i de atmosfera epocii antebelice, o carte r[mas[, din p[cate, prea pu\in comentat[ în afara Constan\ei este Litoralul românesc la 900 (autori Constantin Cioroiu =i Marian Moise), ap[rut[ la Editura tomitan[ Europolis în 200, cu un cuvînt înainte de lector univ. dr. +tefan Cucu =i o postfa\[ de lector univ. Stoica Lascu. Este o carte istorico-documentar[ scris[ cu mult[ acribie =i suflet. Informa\ia e realmente impresionant[, bine organizat[ pe subcapitole scurte în interiorul unor sec\iuni mai ample Istorie =i tradi\ii pîn[ la 900; De la Chiustenge la Constan\a sau triumful progresului pe litoralul românesc; Industrii, meserii, nego\ =i alte ocupa\ii ale const[n\enilor; Un ideal al epocii leg[tura cu \ara. Chiustenge pl[mînii României ; Litoralul balnear =i turistic; Costumul de plaj[ al str[inilor Divertisment la Chiustenge; Evenimente, festivit[\i, anivers[ri; Oameni de la Pontul stîng (o panoram[ a etniilor din Constan\a), Orizonturi spirituale euxine (despre oamenii de cultur[ români =i Constan\a, dar =i despre str[vechile tradi\ii, legende =i obiceiuri dobrogene), Dobrogea de acum un secol în memorialistic[. A. Montandon, Barbu Delavrancea, N. Iorga, Paul Labbe, Mihail Sadoveanu, Ion Simionescu, Ion Marin Sadoveanu, Ion Minulescu, Dimitrie Anghel, Al. Macedonski, I.L. Caragiale, Eminescu sînt doar cîteva exemple de vizitatori care au surprins ceva din personalitatea ora=ului de la malul m[rii. Un rezumat în limba englez[, un indice de localit[\i, o bogat[, fermec[toare sec\iune de ilustra\ii-document în sepia despre ora=ul vechi =i nu în cele din urm[ mai multe pagini cu reclame de epoc[ pe fond galben recompun pîn[ în detalii un microclimat const[n\ean. O men\iune aparte se cuvine =i temeinicei postfe\e (un adev[rat studiu) semnate de profesorul Stoica Lascu Repere interbelice ale Constan\ei =i Litoralului românesc care continu[ în mod fericit investiga\ia celor doi autori. Ceea ce reu=esc ace=tia este, pe lîng[ opera\iunea istoric[ propriu-zis[ bazat[ pe o cantitate apreciabil[ de documente de arhiv[, statistici, extrase din presa vremii =i pagini de literatur[ memorialistc[ reînvierea unei atmosfere inconfundabile. Ora=ul vechi, o- riental, cu aroma lui levantin[, cu mozaicul s[u etnic =i confesional, cu elanul modernizator de la finele secolului al XIX-lea (dup[ începutul coloniz[rii cu reg[\eni =i ardeleni de la 978, cînd Dobrogea a revenit la statul român), cu ocupa\iile, economia, punctele de atrac\ie =i cele r[u famate, cu conflictele lui, cu via\a monden[, artistic[ =i politic[ Pe ansamblu, avem de-a face cu o arheologie =i de o explorare în straturile trecutului, rezultatul meritînd toate aprecierile. Monografii regionale de o asemenea calitate ar trebui s[ apar[ mai des în tot cazul, Litoralul românesc la 900 întrune=te toate însu=irile unei lucr[ri de referin\[ în materie, o carte la care te întorci mereu cu pl[cerea de a reînvia, pîn[ în detalii, parfumul exotic =i, în acela=i timp, familiar al unei lumi care a fost. Via\a etniilor, =i în particular a armenilor de la Pontul Euxin e prins[ în mai multe secven\e ale c[r\ii. F[r[ a se num[ra, ca procentaj, printre principalele etnii ale urbei, ei au constituit un puternic motor al vie\ii social-economice =i culturale, ponderea activ[ fiind una important[, iar personalit[\ile pe care comunitatea armenilor const[n\eni le-a dat numeroase. Exist[ de altfel =i un consistent capitol autonom despre armenii const[n\eni, pe care îl reproducem in extenso în ceea ce urmeaz[: Stabili\i în ora=e, unde se ocupau cu negu\[toria, dar =i cu meseriile de precizie (ceasornic[rie, bijuterie), armenii num[rau, în preajma lui 900, doar circa 2700 de suflete. Majoritatea au sosit din, în a doua jum[tate a secolului al XIX-lea, dar ei au fost semnala\i în Dobrogea, de c[l[torii prin aceste locuri, =i în secolele anterioare, dar în num[r mult mai mic. Un român de na\ionalitate armean[, care a activat în provincia pontic[ înainte de 878 (în 872, a lucrat ca reprezentant al Companiei Farurilor Imperiului Otoman cu sediul la Sulina) =i despre care s-a vorbit foarte pu\in a fost J.A. Nazaratean. La 882, el va publica la Tulcea (Tipografia Român[) o bro=ur[ cu titlul Note istorice =i geografice asupra provinciei Dobrogea, bine documentat[ (...) De=i pu\in numeroas[, comunitatea armean[ (care înainte de 878 avea biseric[ proprie) a dat urbei oameni însufle\i\i de ideea progresului economic. Îl amintim pe K. Manisalian, originar din, comerciant =i exportator de anvergur[, care a fondat o mare cas[ de cereale, în 885, cu patru sucursale =i cu 2 agen\ii în \ar[ (familia sa ridicase un Strada Carol, la ie=irea din pia\a Ovidiu, Constan\a impun[tor palat pe faleza cazinoului, care azi nu mai exist[). În cunoscutul Album na- \ional al Dobrogei, Petru Vulcan scrie despre K. Manisalian în termeni elogio=i: «Domnul K. Manisalian ca =i fra\ii domniei sale se bucur[ în ora=ul nostru de mult[ simpatie =i s-a distins întotdeauna prin fapte filantropice, contribuind cu obolul lor la alinarea multor suferin\e». Un armean originar din Basarabia (n[scut la Tigheci, Cahul) a fost Teodor Zadic, subprefect, la 906, al pl[=ii Mangalia, apoi =ef de birou la prefectura Constan\a, cunoscut mai tîrziu ca întreprinz[tor în industrie =i sus\in[tor al culturii la Pontul Euxin. De remarcat c[ la alegerile comunale din anul 89, din 2 candida\i, doi erau armeni Mardiros Locmanian =i Nazaret Tarosian, cel dintîi ob\inînd chiar voturile necesare pentru a fi ale în consiliul comunal. Afl[m un armean între notabilit[\ile ora=ului chiar la 23 noiembrie 878. Este vorba de M. Frenkian, un mare cerealist al timpului. În 889 s-a n[scut la Constan\a Krikor Zambaccian, care va deveni cel mai mare colec\ionar de art[ român (...). Krikor a fost fiul lui Agop Zambaccian, de profesie contabil =i al Ani\ei, de profesie menajer[, ambii domicilia\i în Constan\a, cum afl[m din actul de na=tere. (Trebuie s[ amintim gestul de pre\uire al Consiliului jude- \ean Constan\a, care, prin Decizia nr. 7/992, a hot[rît schimbarea denumirii str[zii M[rii, din peninsula const[n\ean[, în aceea de str. Krikor Zambaccian). În anul 898 avea s[ se nasc[, tot la Constan\a, o alt[ personalitate a culturii române de origine armean[ Aram Frenkian. Dar Dobrogea va da =i alte personalit[\i din rîndul etniei armene Ar=avir Acterian, Varujan Cozighian, Ervant Seropian etc. Desigur, oricît de meticuloas[, cartea poate fi îmbog[\it[ cu date suplimentare. Rezultatul muncii celor doi cercet[tori tomitani este îns[ oricum remarcabil, un exemplu de patriotism local luminat =i stenic, deschis spre bog[\ia diversit[\ii. *** O nou[ carte despre Bucure=ti ne ofer[ Editura Paideia e vorba de fapt despre o restituire. Lucrarea profesorului Vintil[ M. Mih[ilescu (890-978), elev al lui Simion Mehedin\i =i unul dintre cei mai importan\i georgrafi români interbelici =i, totodat[, fondatorul direc\iei de cercetare geografic[ a ora=elor din România. Evolu\ia geografic[ a unui ora= Bucure=ti este o carte alc[tuit[ din dou[ p[r\i cu vîrste distincte. Prima parte, Bucure=tii din punct de vedere antropogeografic =i etnografic, este chiar teza de licen\[ a autorului (sus\inut[ în anul 94 sub îndrumarea mentorului S. Mehedin\i). Cealalt[ inedit[ scris[ în plin ceau=ism, la mai bine de =aizeci de ani dup[ elaborarea celei dintîi lucr[ri, duce mai departe abordarea, pornind de la pozi\ia =i cadrul geografic, prezentînd evolu\ia teritorial[ =i structural[ a ora=ului, reluînd (pentru perioada de pîn[ la 920) studiul din 94 =i ad[ugîndu-i un scurt capitol intitulat, prudent =i cam inadecvat, Etapa de tranzi\ie (920-948), pentru a încheia cu o prezentare/descriere extrem de am[- nun\it[ a ora=ului postbelic, a zonelor vechi dar =i a noilor cartiere. În definitiv, =i acest Bucure=ti al anilor 40-70 este deja unul de alt[dat[ c[ci, dup[ cum subliniaz[ într-un cuvînt introductiv îngrijitorii edi\iei, +erban Dragomirescu =i Gheorghe Niculescu, ea trebuie considerat[ =i ca o lucrare de geografie istoric[. Cititorii din mileniul III (...) sînt îndemna\i s[ transpun[ aprecierile autorului de la mijlocul anilor 70, înainte ca marele t[v[lug al regimului totalitar s[ desfigureze o bun[ parte din centrul istoric al ora=ului, pe înf[\i=area sa actual[. Avem de-a face, prin urmare cu cel pu\in doi Bucure=ti de alt[dat[ Bucure=tiul antebelic =i cel de dinaintea demol[rilor care au ras pentru totdeauna de pe fa\a p[mîntului o parte însemnat[ a celui dintîi. Referitor la prima parte a volumului de fa\[, cititorii vor avea ocazia s[ constate acribia impresionant[ a unui studiu, Nota Bene, de licen\[, sistematic, scris cu claritate =i cu o competen\[ tehnic[ de nivel european. O iconografie expresiv[ =i un num[r de ilustra\ii realizate de autorul însu=i completeaz[ fericit investiga\ia. Sigur, nu avem de-a face cu o carte memorialistic-literaturizant[, ci cu cercetarea =tiin\ific[ a unui specialist de vîrf în geografie urban[. Tehnic[, lucrarea nu este îns[ deloc arid[. Densitatea extraordinar[ solicit[ o lectur[ atent[ =i r[bd[toare, la sfîr=itul c[reia te sim\i r[spl[tit =i îmbog[\it. În mod semnificativ, aten\ia acordat[ minorit[\ilor etnice este una important[ în lucrarea din 94. Despre armeni, Vintil[ M. Mih[ilescu aduce informa\ii pre\ioase: Armenii sînt mai bine organiza\i =i mai mult apropia\i de noi. Au venit din secolul al XVII-lea în Bucure=ti. Din cauza prejudec[\ilor localnicilor, a trebuit s[ se a=eze întîi dincolo de marginea ora=ului (unde-i azi Strada Armeneasc[ =i biserica lor nou[, ridicat[ în locul celei vechi, cu turle de scînduri). Ora=ul întinzîndu-se, a cuprins înc[ din secolul al XVII-lea mahalaua armeneasc[ în el. Ei au contribuit =i la început la dezvoltarea comer\ului bucure=tean, ca =i a altor ramuri de activitate. Azi nu sînt prea numero=i =i, f[r[ a fi în descre=tere absolut[, procentul mor\ilor se ridic[ uneori deasupra celui al n[scu\ilor (de pild[ în 899, 2,9% n[scu\i =i 3,% mor\i). inînd magazine de piel[rie, coloniale, l[pt[rie, cafenele, chiar tinichigerie, ei duc al[turi de români o interesant[ lupt[ economic[ împotriva evreilor în partea C[ii Mo=ilor dinspre Tîrgul Mo=ilor. Firmele române=ti, armene=ti =i evreie=ti se între\es de la o vreme pe calea Mo=ilor. De altfel, numai aici armenii în apropiere =i de vechea lor mahala au o deosebit[ însemn[tate economic[. +i statistica din 860, =i cea din 899 dau cel mai mare num[r de armeni aici, în culoarea de galben (354 în 860) =i de negru (4), în celelalte p[r\i fiind foarte pu\ini (, 8 =i 9). În restul ora=ului sînt, anume, unii negustori de grîne. Aceasta, repet, la 94. Din p[cate, nu mai afl[m (aproape) nimic despre armenii de dup[ primul r[zboi mondial (cînd un val important a emigrat în România). Datele privind via\a minorit[\ilor dispar cu des[vîr- =ire în sec\iunea postbelic[. Dup[ cum se =tie, politica omogeniz[rii etnice practicat[ sistematic de regimul comunist punea între paranteze via\a multor na\ionalit[\i conlocuitoare existau doar, nu-i a=a, români, maghiari, germani =i de alte na\ionalit[\i. Aceast[ absen\[ spune ceva despre condi- \ia disciplinei geografice în România acelor ani. Îns[, trebuie spus, venerabilul profesor nu a f[cut alte concesii înainte de a pleca dintre noi, el a încredin\at spre p[strare familiei o oper[ inedit[, o oper[ pre\ioas[ despre un Bucure=ti pe care, descriindu-l pîn[ la ultima strad[, l-a salvat, în felul s[u, de la uitare. pagin[ realizat[ de Cristina MANUC

8 Mårturii Un volum de c]teva sute de pagini cu scris m[runt, cu coper\i albastre. Ca mai toate publica\iile oficiale declar[, ]nainte de toate, sorgintea sa: Direc\ia General[ a Arhivelor Statului a RSR. Titlul volumului: <}ndrum[tor al Arhivelor Statului a Municipiului Bucure=ti> Vol.2. Face parte din seria <Indrum[toare Arhivistice> =i e nr. 8. Ap[rut la. Bucure=ti 984. La pag. 23, sub nr.787, numele unei arhive: <+coala Armean[> 925-958. Arhiva e a=ezat[ pe o poli\[ metalic[ cu 7 rafturi ]nalt[ de doi metri =i lat[ de circa,5 m. Registre cu matricole, cataloage, =tate de plat[ a cadrelor didactice, procese verbale ale consiliilor =colare, acte administrative, coresponden\[ oficial[ intern[ =i extern[ Se pare c[ eroziunea timpului a mai descompletat o parte din acte c[ci iat[ matricola cea mai veche este din 927 /928., =i se refer[ la clasele I-IV. Printre elevii din clasa I ]l vedem pe Dicran Baboian regretatul director al publica\iei de prestigiu <Diplomat Club>. Are note ]ntre 8 =i 0 la materiile principale. Cu desenul st[ mai slab. }n clasa a IV-a iat[-l pe fostul celebrul ciclist Ervant Norhadian, c]=tig[tor a mai multor trofee =i campion multiplu al Turului Ciclist al Rom`niei. Era n[scut la Alep, Siria, ]n 96, ]n plin r[zboi, dar a ajuns la Bucure=ti. De ce a fost el obligat s[-=i caute o a doua patrie? Privesc uluit ora=ele natale ale elevilor =i devine clar c[ aproape nici unul nu este un ora= din Rom`nia. Dimpotriv[, aprope toate localit[\ile s]nt din. De pe aproape tot cuprinsul ei, dar mai cu seam[ din R[s[ritean[ (Armenia de Vest). Dac[ a= fi un inspector =colar din planeta Marte m-a= ]ntreba: oare ce =coal[ celebr[ era aceast[ =coal[ armean[ ]nc]t au venit =i s-au bulucit s[ se ]nscrie aici elevi din cele mai ]ndep[rtate c[tune, sate =i ora=e ale Turciei taman la Bucure=ti? Privi\i, al[- turat, tabelul realizat pe baza cataloagelor clasei a IV-a, (deci sosi\i ]n 99-920): Toate aceste ora=e au fost teatrul de opera\iuni ale <cete>-urilor (komando-urile de trupe infiin\ate special pentru genocid), trupe regulate, sau popula\ie civil[ instigat[ de c[peteniile religioase puse ]n slujba guvernului acaparat de grupul de aventurieri judecat mai apoi de un tribunal militar turc la Istanbul ]n 99 (Talaat-Enver -Gemal), pentru crime de r[zboi. To\i ace=ti copii erau fugari, martorii unor scene abominabile, cu visele b]ntuite de co=maruri, f[r[ bunici, copii care pierduser[ fra\i, m[tu=i, p[rin\i p[m]ntul =i casa natal[ =i toat[ vatra str[mo=easc[ ]mpreun[ cu c[ldura ei. S]nt bunicii multor cititori ai ziarului nostru. Glasurile lor strig[ peste decenii, p[str]nd ecourile din Adana, Sebastia, Mu=, Van, Aintab, Zeytun, Atapazar, etc, etc, cer]nd s[ se fac[ dreptate, dac[ nu pentru ei, atunci pentru nepo\ii sau str[nepo\ii lor. Cred c[ era foarte greu s[ predai ca profesor ]n asemenea clase f[r[ s[ faci eforturi s[ nu \i se umezeasc[ ochii. Ora= de origine ara de origine Num[r elevi Total \ara de origine Stepanavan Erevan Alexandropol Armenia Armenia Armenia 3 Enghiuri Adana (Cividian,920) Keotahia (Kutina) Bilegic Rodosto +abin Karahisar Van (29 februarie 95!) Adana Marz[van Trabzon Izmir Malgara Eveleg Band[rma Tarson Salonic Brussa Izmir Amasia Keive Constantinopol 45 45 38 ˆ 83 (peste 54%) Bucure=ti Rom`nia 47 49 Gala\i Constan\a Rom`nia Rom`nia Nahicevan Rusia 0 0 Alep Siria 2 3 Damasc Odessa Rusia 2 2 Ruse +umen Tiflis Batumi Yalta Ecaterinograd (continuare din pagina 6) cum va fi denumit ulterior) institu\ia l-a reparat =i a cump[rat mobilierul necesar. La sf]r=itul lunii septembrie 930 s-au organizat la Boto=ani dou[ frumoase expozi\ii: una zootehnic[, care a avut loc pe platoul de la Batalionul de Gr[niceri =i una agricol[, industrial[ =i a industriei casnice, organizat[ la Camera de Comer\. }n sec\iunea agricol[ s-au putut vedea fructe de o frumuse\e deosebit[ expuse din livezile lui Ioan Goilav precum =i struguri de o mare varietate (chasselas, coarn[ neagr[, razachie, coarn[ alb[ etc.) din viile lui Ioan Goilav. Comisia arbitrar[ de=i nu a judecat nici un proces ]n 938-939 era compus[ din 0 arbitri (]n general persoanele alese periodic) cu deosebit[ autoritate ]n r]ndul comercian\ilor =i industria=ilor: Anton Costeschi, Ioan Popovici- B]zno=anu, Senekerim Zarughian, etc. La 6 octombrie 948 se instituie ultima Comisie Interimar[ pentru aceast[ perioad[ din istoria Camerei, format[ din Lazarovici Marcel vicepre=edinte, Senekerim Zarughian membru =.a. La 24 februarie 949 Camerele de Comer\ =i Industrie au fost desfiin\ate. Din 990 Camerele de Comer\ =i Industrie au fost re- ]nfiin\ate. Astfel pe iulie 990 se constituie Camera de Comer\ =i Industrie Boto=ani; Ileana Trufa=u de origine armean[ fiind vicepre=edinte, coordonatorul sec\iunii servicii. STRIG{TUL ACUZATOR AL ARHIVELOR Bulgaria Bulgaria Georgia Georgia Rusia Rusia 2 4 6 3 7 2 38 8 8 5 5 Locul de origine al elevului Num[r elevi Total \ar[ % \ar[ Armenia 3 3.64 Nahicevan(Rostov) 0 Odessa 2 Alte ora=e din Rusia 2 24 (total 3.2 Rusia) Bucure=ti 47 49* 26.92 Alte ora=e 2 Bulgaria 8 8 9.89 Georgia 5 5 2.74 Bolis (Constantinopol) 45 83 45.6** Alte localit[\i din 38 TOTAL 82 *) Nu sunt oare acte manipulate pentru a se pune la ad[post de a fi urm[ri\i ca cet[\eni turci fugari? Sau provin tot din familii fugare care au n[scut copii aici pe teritoriul Rom`niei, poate? **) N[scu\i ]n teritoriile armene ocupate de. Componen\a Camerei de Comer\ (armeni): 874-880: Ch. B. Many Secretar-Casier =i Cristea Marinovici membru; 880-88: Chr. Marinovici Pre- =edinte =i Ch. Many Secretar-Casier; 88-884: Chr. Marinovici Pre=edinte; 884-886: Chr. Marinovici Pre=edinte; 890-893: Manea Ariton membru; 893-896: Iacob Caraca= vicepre=edinte =i Emanoil G. Ciolac membru; 896-897: Iacob Caraca= membru =i Em. G. Ciolac membru; 899-902: Ion G. Ciolac membru; 905-908: Chr. B. Manea membru; 908-9: +tefan Missir Dorohoi, membru; 98-922: Carol Ankele vicepre=edinte; 922-925: Chr. Ciomac membru. Tablou de persoanele (de origine armean[ n.a.) din Circumscrip\iunea a IX-a care au ob\inut diferite distinc\iuni la Expozi\iunea din Paris, \inut[ ]n anul 900 *. Jude\ul Boto=ani Produse Agricole. Ciomac Luca Boto=ani Medalie de aur 2. Fra\ii Goilav R]nghile=ti Medalie de aur 2 Aveai zilnic ]n fa\[ a=chiile unei \[ri care fusese una din puterile lumii orientale de odinioar[ la un secol ]nainte de Hristos. Erau urma=ii a o sut[ de genera\ii de cultur[, poezie, filozofie, matematic[, astronomie, geografie, istorie =i exegeze teologice, reduse acum la starea de pribegi nevoi\i s[ cer=easc[ ad[post =i protec\ie celor dispu=i s[ ]l acorde. +i Rom`nia i-a primit cu tradi\ional[ ospitalitate. La Strunga a fost organizat un orfelinat pentru peste 200 de copii armeni orfani proveni\i din care au ]nv[\at aici slovele dar =i meseriile de covorar (fetele) =i strungar (b[ie\ii). Nu, ace=ti elevi nu au venit s[ se ]nscrie la o =coal[ celebr[ din Bucure=ti. Ei practic au creat din nou =coala. Fondul Kesimian a recl[dit =coala din temelii exact acum 80 de ani, ]ntr-un timp mai scurt dec]t se repar[ ea acum. Dar atunci erau alte vremuri =i al\i oameni iar ]nvoielile se f[- ceau adesea f[r[ h]rtii =i f[r[ niagare de semn[turi, doar pe cuv]ntul dat =i respectat. Noi, cei care intr[m ]n aceast[ cl[dire, =i o judec[m strict utilitar, poate ar trebui s[ ]ncerc[m un sentiment de pietate, jen[ =i sfial[, =i de fiecare dat[ s[ ne aducem aminte c[ ]ntre ace=ti pere\i au r[sunat glasurile de copii ale bunicilor no=tri alunga\i abuziv de pe meleagurile natale, c[ vocile lor, ]n recrea\ii instaurau pentru 0 minute, domnia ecourilor din locurile natale. Am propus odat[ s[ se pun[ o plac[ memorial[ cu numele profesorilor care au predat aici. Nu mai insist deloc pe aceast[ tem[. Dar acum insist, cu toat[ t[ria, s[ se pun[ o plac[ de marmur[, pe cl[direa =colii, cu numele elevilor din acei ani cu men- \iunea expres[ a locului lor de na=tere, ca o m[rturie vie a exodului la care a fost supus[ na\iunea armean[. Ea trebuie s[ reaminteasc[ permanent, tuturor celor care au interesul s[ uite, de unde venim, cine s]ntem =i care s]nt visele noastre. Camera de Comerþ din Botoºani ºi armenii NOR BERD Siropuri =i diverse b[uturi spirtoase. Fra\ii Goilav R]nghile=ti Medalie de aur Produse Agricole. Capri G. Baran Zolde=ti Medalie de argint Produse Agricole nealimentare (Rapi\e, C]nep[, In, Mac, Floarea Soarelui). Ciomac Luca B[tr]ne=ti Medalie de argint 2. Fra\ii Goilav R]nghile=ti Medalie de argint Produse Agricole. Popovici B]sno=anu M. Breim[ceni Men\iuni Onor 2. Lazarovici L. Durne=ti Men\iuni Onor Jude\ul Dorohoi Produse Agricole. Bolfosu Bogdan Bivol Medalie de aur 2. Ciomac Garabet Ad[=eni Medalie de aur 3. Ciomac Fr. =i Garabet Ad[=eni Medalie de argint Elena Florica +USTER * Buletinul Camerei de Comer\ =i Industrie anul X, nr. 44, 23 februarie 90, pp. -2