P I E S E Ş I E X E R C I Ţ I M e t o d ă I P I A N Optimizare pe categoria de vârstă 9-12 ani Această lucrare este o variantă revizuită a unora precedente, fiind adresată în primul rând tinerilor şi copiilor ce activează, (sau doresc să o facă pe viitor), în cadrul lucrării muzicale din iserică Ea cuprinde piese şi axerciţii, aşezate într-o anume progresie structurală, pentru a facilita însuşirea cunoştinţelor şi formarea ailităţilor necesare cântatului la pian Datorită revizuirii de conţinut, dar mai ales de structură, limita inferioară de vârstă poate coorî acum chiar şi la 9 ani, necesitând evident îndrumarea şi coordonarea unui adult Cu cât elevul este mai mic, cu atât mai relevantă este prezenţa unui profesor de pian, cu experienţă pe categoria respectivă de vârstă Unii dintre tineri sau adolescenţi pot folosi acest material şi în regim de autodidact, mai ales acolo unde există un mediu muzical, care de regulă stimuleză şi favorizează formarea personală în iniţierea muzicală Din dorinţa de a folosi la maxim spaţiul tipografic, aspectul estetic va fi suordonat celui practic, respectiv economic Structură adaptată specificului muzical AZŞ Ultima revizuire - August 2011
Muzica - Arta sunetelor Muzica este un fenomen dinamic, determinat de specificul socio-cultural al spaţiului în care se desfăşoară Sunetele reprezintă "materia primă" a muzicii Portativul este "suportul" folosit pentru reprezentarea sunetelor muzicale El este format din cinci drepte paralele, aşezate la distanţe egale în plan orizontal -Numerotarea celor cinci linii şi a celor patru spaţii dintre ele se face de os în sus -Reprezentarea notelor pe portativ se face cu autorul unor uline de formă ovală -Poziţionarea lor treuie să fie strict pe interval sau centrată pe linie -Pentru a extinde numărul notelor ce pot fi folosite pe un portativ se folosesc liniuţe autătoare Cheia muzicală este un semn grafic care se găseşte la începutul portativului Numai în funcţie de aceasta se pot atriui notelor înălţimi specifice Cheia Sol este cea mai folosită cheie muzicală Ea se foloseşte pentru reprezentarea notelor din registrul mediu-acut (mâna dreaptă la pian) Cheia Fa se foloseşte pentru redarea notelor din registrul grav (mâna stângă la pian) Sunetul "Do central" este o notă de referinţă în cadrul cântatului la pian În cheia Sol el se află pe prima liniuţă autătoare de su portativ DO central Re Mi Fa Sol La Si Do În cheia Fa, "Do central" se află pe prima liniuţă autătoare de deasupra portativului DO central Si La Sol Fa Mi Re Do Durata notelor Nota întreagă - care este valoarea de referinţă - este reprezentată printr-un oval gol Doimea - aşa cum sugerează şi numele - reprezintă o umătate din valoarea unei note întregi şi are pe lângă ovalul gol, ataşată şi o liniuţă în plan vertical Pătrimea, reprezintă a patra parte a unei note întregi şi se notează cu un oval umplut care are ataşat şi o liniuţă în plan vertical Nota întreagă Doimea Pătrimea 1 notă întreagă = 2 doimi = pătrimi Din considerente practice, orice piesă muzicală este împărţită în măsuri Principalele criterii de configurare a măsurilor, sunt duratele notelor şi accentele muzicale Structura lor este asemănătoare unei fracţii ordinare (dar fără linia orizontală dintre numere) La fel ca şi în cazul unei fracţii ordinare: -Numărul de sus indică cantitatea (câte unităţi va cuprinde fiecare măsură) -Numărul de os arată valoarea fiecărei unităţi (ce durată va avea fiecare dintre acestea) n
Este foarte important pentru orice interpret muzical, să-şi dezvolte chiar de la început o modalitate individuală de control a duratei notelor Chiar şi la elevii care dispun de un simţ ritmic evident, nu treuie negliat acest aspect Raportarea elevului la o modalitate de control a duratei notelor este un aspect pozitiv Pe lângă metronom, care nu este întotdeauna cea mai practică şi la îndemână metodă, se mai poate folosi tactarea cu mâna a măsurii, sau marcarea timpilor prin lovirea cu un creion, pix, etc, pe un suport uşor rezonant În cazul pianului, amândouă mâinile interpretului fiind ocupate, opţiunile individuale de control sunt limitate Mai rămân două posiilităţi: 1Marcarea timpilor prin folosirea talpei piciorului - o metodă eficientă, dar de regulă neagreată mai degraă din considerente estetice decât practice sau pedagogice 2Marcarea verală a timpilor unei măsuri prim rostirea timpilor corespondenţi -În cazul măsurilor ternare, marcarea se face sincronizând interpretarea cu rostirea la intervale de timp regulate, a următoarelor silae: U-na, Do-uă, Tre-ie -În cazul măsurilor inare simple de ex 2/, se rosteşte: U-na, Do-uă; iar în cazul măsurilor inare compuse, de ex /, se rosteşte: U-na, Do-uă, Tre-ie, Pa-tru Faptul că pe fiecare timp apar câte două silae, facilitează executarea optimilor Acesta este şi motivul pentru care "Trei" devine "Tre-ie" Referitor la aceste două variante de tactare a timpilor de către elev, recomand o cominare prin suprapunere a lor În primul rând tactarea cu piciorul să fie de referinţă şi prioritară, dar în acelaşi timp, mai ales în cazul notelor mai lungi, să se facă şi o numărare a timpilor Cominarea acestor două variante implică o perioadă mai mare de implementare, dar are avantaul dezvoltării simţului ritmic polifonic, deoarece în timp ce piciorul marchează constant timpii, mâinile execută valori diferite Doar delimitarea verală a timpilor nu stimulează dezvoltarea reflexelor ritmice, deoarece nu este asociată cu un marca fizic al timpilor Este de preferat ca elevul să folosească alternativ, cel puţin ocazional, diferite modalităţi de control a duratei notelor Aceasta, atât ca modalitate individuală de control (internă), cât şi colectivă (externă), implementată de către profesor, dirior, etc De multe ori în cadrul partiturilor pentru pian, deasupra sau dedesuptul notelor, apar numere care indică varianta optimă de folosire a degetelor Atât la mâna stângă cât şi la cea dreaptă, numerotarea degetelor este următoarea: 1-degetul mare, 2-arătător, 3-milociu, -inelar, 5-mic Câteva reguli de conduită în interpretarea la pian: Înălţimea optimă a instrumentistului faţă de instrument, este atunci când anteraţul, poziţionat paralel cu pardoseala, se găseşte la 3-5 cm mai sus de claviatură În cazul copiilor, scaunul treuie adaptat, sau dacă este sprecial pentru pian, treuie reglat în mod adecvat Scaunele plate şi cu o suprafaţă relativ rigidă sunt de preferat acelora cu forme ovale sau tapiţate Instrumentistul nu treuie să stea exclusiv pe scaun, poziţionarea picioarelor fiind foarte importantă De regulă el se aşează doar pe partea din faţă a scaunului, realizând echilirul şi controlul corpului prin poziţionarea în triunghi a picioarelor cu scaunul De aceea, în cazul copiilor nu este sufiicient de a fi "cocoţaţi" pe un scaun mai înalt, pentru a avea o poziţie relativ ună faţă de pian, ci este necesară şi realizarea unui suport pentru picioare, adecvat ca înălţime, care să îi permită un control al echilirului corpului în trei puncte de spriin În timpul interpretării, toate falangele degetelor treuie să fie flexate, iar clapele treuiesc lovite, nu apăsate Aceasta presupune detaşarea fizică a degetelor de clape, independent pentru fiecare notă Forma de ansamlu a palmei împreună cu degetele, treuie să fie aceea, ca atunci când ţinem în podul palmei o minge de tenis de câmp
Înainte de a începe să cântăm, treuie să indentificăm care este tasta corespunzătoare sunetului "Do central" Reţineţi: Există mai multe taste, de diferite înălţimi, pentru sunetul "Do" Dintre ele, "Do central" este cel care se găseşte mai aproape de umătatea tastaturii, (de multe ori îl găsim cu 3- taste spre stânga faţă de umătate) Recomand tactarea cu piciorul a timpilor de către elev ca fiind prioritară, dar numărând şi veral timpii măsurilor, mai ales atunci când valorile notelor sunt mari şi se poate pierde socoteala lor E nevoie de o perioadă mai mare pentru implementarea acestei metode, dar are avantaul dezvoltării simţului ritmic polifonic, deoarece în timp ce piciorul marchează constant timpii, mâinile execută deseori valori diferite Cei care nu agrează marcarea timpilor prin folosirea talpei piciorului, vor folosi varianta a doua de tactare, descrisă în pagina 3 (prima variantă implică marcarea mecanică a timpilor, iar a doua marcarea verală) 3 Unu, Doi, Trei, Patru 3 3 DO RE MI FA SOL LA SI 1 Unu, Doi, Trei, Patru 2 3 DO * RE MI FA SOL LA SI În cheia Sol, sunetul "Do central" se scrie pe prima liniuţă autătoare de su portativ În cheia Sol, sunetul "Do central" se scrie pe prima liniuţă autătoare de su portativ, iar în cheia Fa, pe prima liniuţă autătoare de deasupra portativului Acestor două note le corespunde pe claviatură aceeaşi tastă 3 Numerele de deasupra sau dedesuptul notelor, indică degetele cu care se recomandă executarea sunetelor 1 = Degetul mare, 2 = Degetul arătător, 3 = Degetul milociu, = Degetul inelar, 5 = Degetul mic 3
2 3 Sunetul "Re" în cheia Sol (mâna dreaptă) El se află scris su prima linie a portativului 2 2 3 3 2 2 2 Folosirea degetului 2 pentru sunetul Do (şi nu a degetului 3 ca în primele trei exerciţii) este importantă pentru a limita pe cât posiil ca elevul să asocieze excesiv degetelor anumite taste Acolo unde este posiil, este de preferat exersarea pe instrumente mecanice, faţă de cele electronice De altfel, pentru acei care vizează performanţa, acestea din urmă sunt interzise în procesul de formare Sunetul "Si" în cheia Fa (mâna stângă) El se află scris deasupra ultimei linii a portativului 5 6
2 3 Atenţie! Clapele treuiesc lovite, nu apăsate Pentru aceasta, degetele treuie să se detaşeze fizic de clape, coorând apoi într-o mişcare accelerată, proporţională cu intensitatea sonoră dorită 2 2 3 3 2 7 2 În acţiunea de lovire a clapelor, nu treuie să contriuie şi anteraţul, el mişcându-se doar în plan orizontal, atunci când este necesară o deplasare laterală a mâinii 8 2 3 3 3 Tendinţa de a ţine degetele foarte aproape de clape, uneori chiar lipite de acestea, favorizează apăsarea, nu lovirea corectă a lor Acest lucru este mai evident la exerciţiile care nu necesită deplasarea laterală a mâinii 9 Nu există o modalitate asolută de determinare a degetaţiei Pentru aceeaşi piesă pot fi sugerate variante diferite, determinate de viziunea şi experienţa pedagogică personală a celui care o scrie
2 3 2 2 3 2 3 2 10 3 Sunetul "Mi" în cheia Sol (mâna dreaptă) El se află scris pe prima linie a portativului Sunetul "La" în cheia Fa (mâna stângă) El se află scris pe ultima linie a portativului 2 În funcţie de vârstă, aptitudini şi disponiilitate, elevul poate studia săptămânal între 2-3 şi 6-7 exerciţii Timpul de studiu necesar fiecărei piese în parte poate fi diferit de la o piesă la alta 11 Eficienţa maximă în studiu, se oţine prin repetarea consecutivă de 3- ori a unei piese Un exerciţiu cântat o singură dată aduce un câştig mic, dar nici mai mult de -5 repetări consecutive a unei piese, nu este indicat să se facă într-o oră de studiu, deoarece randamentul scade progresiv după a treia sau a patra repetare 12 Pentru o eficienţă maximă în procesul de învăţare, treuie asigurată o progresie optimă, adaptată fiecărui elev în parte, ţinând cont de personalitate, talent, dedicaţie, determinare personală, motivaţie, perseverenţă, etc
2 3 2 3 5 5 2 3 5 2 3 5 Aspectul determinant al acţiunilor noastre este motivaţia În cazul adulţilor se poate vori de auto-determinare, dar în cazul copiilor, părinţii poartă (în parte), proporţional cu vârsa şi maturizarea psiho-fizică a copilului, responsailitatea alegerii în locul acestuia, respectiv răspunderea implementării acestor alegeri 5 3 2 5 5 2 3 Implicarea părinţilor în determinarea alegerilor pentru copiii lor, pleacă de la 100 % când aceştia sunt mici, şi tinde spre zero când ei aung adulţi Acest transfer este elementul cel mai important al aducaţiei şi treuie să fie progresiv 3 5 2 13 Sunetul "Fa" în cheia Sol (mâna dreaptă) El se află scris pe primul spaţiu al portativului Sunetul "Sol" în cheia Fa (mâna stângă) El se află scris pe ultimul spaţiu al portativului Atenţie la modalitatea de citire a notelor! Este foarte important ca elevul să nu asocieze fiecărui deget o anumită notă Iniţial pare o metodă practică, dar formează reflexe care pe termen lung sunt dezavantaoase 1 15
1 2 3 1 2 5 2 2 3 1 2 3 1 2 5 5 Ex 18 ar putea avea o degetaţie mai intuitivă, dar asocierea excesivă a unor sunete sau cominaţii de sunete, mereu pe aceleaşi variante de degetaţie, favorizează (pe termen lung) 2 3 2 interpretarea 5 neuniformă 5 1 3 16 Sunetul "Sol" în cheia Sol (mâna dreaptă) El se află scris pe a doua linie a portativului Sunetul "Fa" în cheia Fa (mâna stângă) El se află scris pe a patra linie a portativului Rolul exerciţiilor nu este acela de a înţelege cum ar treui să fie interpretată o anumită partitură, ci mai degraă de a micşora timpii de reacţie, după ce am înţeles cum ar treui să fie executată aceasta 5 17 Deşi piesele sunt structurate progresiv, (de la simplu spre complex), ordinea lor de studiu poate fi adaptată în funcţie de evoluţia şi specificul elevului (unele pot fi chiar omise sau pot fi intercalate piese din alte lucrări) 18 2 1 1 3 1
IC - 13 1 3 2 19 5 IC - 656 2 3 5 5 2 3 Atunci când linia melodică a unei piese este şi în IC 2006, în partea stângă este specificat numărul corespondent (De avut în vedere faptul, că de multe ori ele apar în tonalităţi diferite faţă de IC) 2 5 3 2 3 IC - 686 2 2 1 3 3 5 5 1 13 20 21 2 5 3 2 3 2 2 Evaluarea progresului (în cadrul procesului de învăţare), nu treuie să cuprindă în primul rând compararea cu alţi elevi şi nici măcar raportarea la norme de evaluare, elaorate pe criterii de vârstă şi timp de studiu 22 3 Aspectul cel mai relevant în evaluarea progresului, este raportul dintre "ce face" şi "ce poate" o persoană Când acest raport aunge să fie de "1 la 1" (100 %), atunci profesorul nu poate cere mai mult elevului 3 1
1 3 3 5 23 3 3 2 Atenţie la timpul 1 al fiecărei măsuri Sunetele amelor mâini să fie simultane, iar intensitatea sonoră egală 1 3 2 3 Talanţii noştri vor fi număraţi, nu pentru a şti care dintre oameni are mai mulţi, ci pentru a se vedea dacă au fost înmulţiţi Esenţa creşterii este dezvoltarea, care se manifestă prin cultivarea a ceea ce ne dă Dumnezeu 3 5 2 IC -, 5 3 2 1 2 2 3 3 1 3 1 Chiar şi când nu exersăm, creierul prelucrează informaţia acumulată în timpul orelor de exerciţii Aşa se face că deseori progresul este mai evident, nu la sfârşitul orei de studiu, ci după un oarecare timp 3 5 25 26
3 2 1 1 2 3 27 1 3 3 5 2 28 Câştigul implicării copiilor în activităţi muzicale, nu este de cele mai multe ori unul tehnic sau de performanţă Muzica stimulează şi dezvoltă un spectru larg de ailităţi umane 13 29 1 3 Sunetul "La" în cheia Sol (mâna dreaptă), de pe al doilea spaţiu al portativului Atenţie la degetaţie! 3 13 1 1 30 Nu cantitatea exprimată în valori asolute este aceea care ne arată cât de ogaţi suntem (atât material cât şi spiritual) 2 Relevant este dacă înmulţim ceea ce ne-a dat Dumnezeu
5 2 31 5 1 5 3 3 IC - 25 2 Metodele pedagogice folosite în studiul la pian, diferă în funcţie de pregătirea profesională şi experienţa pedagogului, nivelul tehnic vizat, dar şi de specificul elevului (vârstă, ailităţi, autodeterminare, etc) 32 33 Tendinţa de a cânta în exces piesele cunoscute pe de rost, domină în mod natural pe aceea de a studia ceva nou Aceasta însă nu implică creierul într-un proces de învăţare, ci într-un automatism, ce aduce un câştig minim 5 3 De cele mai multe ori, perseverenţa "ate" talentul
3 1 1 1 3 2 1 2 3 2 2 5 35 Aspectele teoretice necesare învăţării la pian nu sunt nici pe departe suficient prezente în această lucrare De aceea se impune o consultare şi a altor materiale pentru a compensa această lipsă 36 Când în cadrul unei piese elevul nu face nici o greşeală, nu poate fi vora de un exerciţiu ci mai degraă de o piesă de repertoriu Există un nivel optim de "stres" (solicitare) a creierului în procesul de învăţare 37 Pentru un câştig maxim, fiecare piesă treuie studiată cu un tempou optim Când pe un sistem apar mai mult de -5 greşeli, tempoul treuie rărit Nivelul optim de greşeli pe sistem treuie să aiă o medie între 1 şi 2 Indicele de eficienţa este de fapt, raportul dintre progresul realizat pe unitatea de timp implicată Totuşi pentru cei care au ca scop studiul de performanţă la pian, se lucrează pe metode specifice nivelului vizat
IC - 577 1 5 3 1 3 3 3 3 2 3 1 3 1 (2) 3 3 2 5 3 (2) (1) 3 5 38 Semnul de repetiţie: Primele patru măsuri se cântă de două ori, după care se trece mai departe 39 Măsura de 3/ Punctul pus la dreapta unei note măreşte valoarea acesteia cu încă umătate din valoarea iniţială 0 Măsurile ternare sunt de regulă mai greu de tactat, (au câte un accent la fiecare trei timpi de tactare, faţă de de cele inare care au câte un accent la fiecare doi timpi de tactare) La unele exerciţii (de regulă în măsuri ternare - cum este şi nr0), mâna stângă are valori diferite faţă de mâna dreaptă, tocmai pentru a determina elevul să fie foarte exigent la număratul timpilor Aceasta face ca să crească foarte mult complexitatea exerciţiului, dar are ca rezultat o tactare corectă a măsurilor ternare Elevii care întâmpină dificultăţi în astfel de situaţii, pot trece mai departe, revenind ulterior
1 1 3 3 5 5 3 3 2 1 Sunetul "Do" în cheia Sol (mâna dreaptă), de pe spaţiul al patrulea al portativului Interpretarea instrumentală se azează în mare parte pe reflexe care nu le avem la naştere, ci treuie să le formăm prin repetare Pentru un instrumentist, muzica înseamnă 1% teorie şi 99 % exerciţiu Cineva care a primit 5 talanţi şi mai câştigă încă unul, a muncit de cinci ori mai puţin decât altul care a primit un singur talant şi mai câştigă unul Primul îi înmulţeşte cu 20 %, al doilea cu 100 % Studiul în paralel pe materiale din diverse surse, este enefic atât pentru autodidacţi, dar în egală măsură folosit şi de profesori în lucrul cu elevii 2 3
3 5 1 1 1 Aceste piese treuie tratate ca exerciţii, (nu ca piese de "repertoriu") Adică elevul se foloseşte de ele, pentru a-şi dezvolta ailităţile necesare cântatului la pian 5 1 3 6 Scopul nu este acela de a le învăţa pe de rost (uneori nici măcar acela de a le studia până la a fi cântate perfect) Ele nu constituie un scop în sine, ci o modalitate de a progresa (prin scurtarea timpilor de reacţie) 3 7
1 3 2 1 8 Sunetul "Do" în cheia Fa (mâna stângă), de pe spaţiul al doilea al portativului Pentru cineva care are disponiilitatea să studieze de ex 2 ore pe săptămână, este ine ca acestea să nu fie cumulate într-o singură repriză, ci în două (sau chiar trei), distanţate pe cât posiil la intervale egale de timp 3 1 3 1 3 2 3 1 2 5 9 3 1 5 1 5 2 Prioritar pentru piesele din această carte (mai ales în prima parte), este aspectul didactic, nu cel armonic Se vor întâlni deseori situaţii în care, cerinţele armonice sunt suordonate nivelului tehnic local 50
1 5 5 1 2 2 51 Muzica are nevoie de timp ca să se aşeze Peste un anumit număr de ore de studiu într-o unitate oarecare de timp, eficienţa pe ora de lucru scade Acest lucru este general valail în procesul de învăţare IC - 28 2 3 2 Legato de durată 1 Atunci când avem legato de durată, cele două sau mai multe note (de aceeaşi înălţine), se vor interpreta printr-un singur sunet, având o durată totală egală cu suma notelor componente 52 5 5 2 53
1 5 3 1 5 1 5 3 1 5 Memoria muzicală (ce acţionează reflex prin suconştient) este foarte importantă pentru un instrumentist Aceasta face posiilă interpretarea pasaelor complexe ce nu ar putea fi realizate prin citire în timp real 55 Echilirul dintre conectarea "on-line" la partitură şi folosirea reflexului muzical este foarte importantă Folosită în proporţie de 100%, cea dintâi are ca rezultat "automatele muzicale", iar cea de a doua, lăutarii 3 3 1 1 3 2 3 5 56 Sunetul "Re" din cheia Sol (mâna dreaptă), de pe a patra linie a portativului
IC - 1, 603 3 3 1 3 2 3 5 1 57 Sunetul "Si" din cheia Sol (mâna dreaptă), de su prima liniuţă autătoare de su portativ 58 Continuitatea prin desfăşurarea constantă şi uniformă (atât calitativ cât şi cantitativ) a procesului de învăţare, este la fel de importantă precum materialul didactic folosit, sau pedagogia de predare implementată 3 1 2 3 5 59 3 1 3 2 60 1 5 3 3 2 3 1 2 5 1 5
IC - 17, 652 3 3 1 61 Exerciţiul 61 este scris în măsura de 3/, care este o măsură ternară Mâna stângă nu are valori izoritmic egale cu mâna dreaptă Elevul treuie să fie foarte precis în tactarea timpilor şi în evidenţierea accentului Pentru un instrumentist, controlul duratelor notelor (şi respectiv a cominaţiilor ritmice implicite) este la fel de important ca executarea corectă a înălţimii lor 1 62 1 2 1 63 1 3 2 1 2 1 1 2 3
Optimea U-na, Do-uă, Tre-ie, Pa-tru 2 6 Atenţie la tactarea cu piciorul a optimilor Se execută două note pe o singură ătaie de picior Acest lucru se poate face mai uşor prin descompunerea ătăii în două mişcări, "os-sus" şi asociind fiecăreia câte o optime Pentru cei care nu agreează tactarea cu piciorul, recomand numărarea, prin folosirea a câte două silae pentru fiecare timp Astfel putem asocia când e nevoie, câte o silaă fiecărei optimi (U-na, Do-uă, Tre-ie, Pa-tru) 65 Optimile sunt mai greu de executat, comparativ cu duratele folosite până acum Pentru început vor fi melodii simple, unele numai cu mâna dreaptă, pentru ca elevul să se poată concentra pe tactarea corectă a lor 1 66
67 3 5 2 68 3 69 70
5 3 3 1 1 2 1 3 1 1 2 Atunci când tactarea optimii este dificilă, se poate studia mai întâi doar mâna dreaptă şi aia după aceea împreună cu mâna stânga 71 72 5 73 IC - 72 3 3 5 7 2
IC - 13 1 3 12 1 2 75 13 1 76 3 3 3 5 5 1 77 Studiază din IC 11S (S = Sopran) Pentru acomodarea cu IC- 2006, pe fiecare pagină sunt scrise numerele a 2-3 piese Pentru început ele sunt dintre cele mai simple, complexitatea lor crescând în paralel cu aceea a exerciţiilor
78 Sunetul "La" din cheia Sol (mâna dreaptă), de pe a doua liniuţă autătoare de su portativ IC - 359, 601 79 3 3 1 3 3 80 Studiază din IC 727S 2 1 1 2 1 1 2 2 3
81 IC - 396 2 2 1 82 83 Studiază din IC 35S
8 IC - 59 85 86 87 Studiază din IC 52S
1 5 Diezul Diezul ridică înălţimea notelor cu un semiton Alteraţiile accidentale (care se întâlnesc pe parcursul unei lucrări) au efect numai în măsura respectivă şi numai asupra notelor ulterioare ei 88 89 90 2 2 91 Studiază din IC 16S
IC - 218, 668 3 92 3 IC - 686 2 2 93 9 n 95 Studiază din IC 281S Becarul din măsura, din sistemul 2, mâna stângă, anulează efectul diezului valail pentru nota anterioară
IC - 1, 603 3 Bemolul 96 3 IC - 26 8 8 Bemolul cooară înălţimea notelor cu un semiton 97 98 3 3 99 Studiază din IC 37S şi 11S+A (S+A = Sopran+Alto)
8 8 100 101 IC - 25 3 3 102 Studiază din IC 610S şi 52S+A
103 IC - 656 Tonalitatea "Sol Maor" 10 Alteraţiile puse la cheie se numesc "constitutive" deoarece sunt implicate în formarea tonalităţii Ele au efect pe nota respectivă, orişiunde în partitură, indiferent de loc şi de octavă I 3 3 105 Studiază din IC 97, 586S+A
106 1 2 1 2 8 8 107 Atunci când la repetarea unui pasa diferă câteva măsuri în partea finală, se foloseşte "Volta 1" şi "Volta 2" La a doua repetare, când se aunge la "Volta 1" se trece (fără a mai cânta "Volta 1") direct la "Volta 2" IC - 381 108 3 3 109 Studiază din IC 196, 668S+A
3 3 110 111 112 IC - 27, 511 8 8 Tonalitatea "Fa Maor" n 113 Bemolii aşezaţi la cheie, intră în categoria alteraţiilor constitutive şi determină tonalitatea Ei cooară cu un semiton toate octavele sunetului pe care sunt aşezaţi Studiază din IC 6, 330S+A
IC - 70 3 11 3 IC - 686 2 2 115 116 IC - 362 117 Studiază din IC 26, 281S+A şi 8S; Atenţie la tactarea corectă a optimilor
IC - 113 2 118 2 IC - 381 119 n A IC - 00 3 3 120 IC - 11 121 Studiază din IC 10, 619, 665S+A
IC - 709 1 2 122 1 2 1 2 1 2 IC - 632 3 123 3 12 IC - 25 125 Studiază din IC 5, 656S+A şi 29S
126 127 n n n 8 8 n 128 n 129 Studiază din IC 37, 123, 511S+A
130 1 1 n 2 2 n A 131 n A n A 132 133 Studiază din IC 396, 25S+A şi 108S
13 IC - 665 3 3 135 IC - 13 136 Studiază din IC 70, 568S+A şi 175S U U U U
137 138 IC - 28 139 IC - 238 10 Studiază din IC 8, 219, 29S+A
IC - 359, 601 11 În cazul unor piese mai grele, elevul poate studia separat mâna dreaptă (eventual şi mâna stângă dacă este necesar) după care poate încerca cu amele mâini 12 IC - 623 13 Studiază din IC 610, 175, 3S+A
IC - 75 1 1 2 1 2 IC - 706 3 15 3 IC - 328 16 IC - 360, 59 17 Studiază din IC 8, 250, 709S+A
18 IC - 151 19 IC - 686 2 2 150 IC -, 5 151 Studiază din IC 67, 299, 652S+A
IC - 60 3 3 152 IC - 29 153 IC - 59 15 Studiază din IC 39, 56, 663S+A
155 156 IC - 592 157 n IC - 26 2 2 158 Studiază din IC 0, 55, 669S+A
159 IC - 28 2 2 160 n n IC - 25 161 Studiază din IC, 109, 696S+A
162 163 16 Studiază din IC 86, 260, 621S+A
165 n IC - 366 2 2 166 167 Studiază din IC 179, 213, 75S+A
IC - 60 3 3 168 IC - 362 169 IC - 331 2 170 Studiază din IC 99, 13, 208S+A 2
171 IC - 63 172 173 Studiază din IC 5, 188, 355S+A 1 2 1 2
IC - 656 1 1 17 2 2 IC - 358 6 6 175 3 3 176 177 Studiază din IC 27S, A, T, B (Fiecare voce separat)
178 179 n A 180 181 Studiază din IC 712S, A, T, B
182 IC - 639 6 6 183 IC - 332 18 n 185 Studiază din IC 115S, A, T, B
186 IC - 09 187 188 Studiază din IC 268S, A, T, B
189 190 3 3 191 192 Studiază din IC 238, 337, 592S+A N
3 3 193 19 Studiază din IC 312, 360, 372S+A
3 3 195 196 197 Studiază din IC 102, 108, 233S+A
IC - 82 6 198 6 199 IC - 57, 575 200 Studiază din IC 238, 86, 686S+A
201 U U 202 203 Studiază din IC 23, 380, 80S+A
2 20 2 3 3 205 Studiază din IC 210, 276, 60S+A n n
Măsurile ternare, în special cele cu optimi, necesită mai multă atenţie la tactarea timpilor Ele au câte un accent la fiecare trei timpi, (nu la fiecare doi timpi ca în cazul celor inare) Dacă până acum a fost posiil să fie folosită pătrimea la tactare, în cazul măsurilor ternare pe optimi, (3/8, 6/8, 9/8, etc), există două posiilităţi principale: "optimea" sau "pătrimea cu punct" la tactare Când se impune ca în loc de pătrime, la tactare să folosim optimea, vom avea următoarele corespondenţe: 1 Optime=1 Timp (o ătaie), 1 Pătrime=2 Timpi (două ătăi), 1 Pătrime cu punct=3 Timpi (trei ătăi), 1 Doime= Timpi (patru ătăi), 1 Doime cu punct=6 Timpi (şase ătăi) etc IC - 239 3 8 3 8 IC - 85 8 6 8 6 206 Un Doi Trei Un Doi Trei Un Doi Trei Pentru început, vom folosi optimea la tactare, pentru măsurile de 3/8, 6/8, 9/8, ceea ce înseamnă că numărul de timpi (ătăi) de tactare pentru o notă, va fi egal cu numărul de optimi ale notei respective 207 Măsurile ternare (mai ales cele pe optimi) necesită mai multă atenţie la tactare decât cele inare Coloana verterală a unei linii melodice este structura ritmică de care se ataşează sunete de diferite înălţimi IC - 290 6 8 6 8 1 1 208 2 2 Studiază din IC 85, 191, 225S+A 1 1 2 2 U U
8 6 8 6 209 Atenţie! Piesele scrise în măsuri ternare pe optimi nu pot fi interpretate niciodată folosind pătrimea la tactare IC - 329 8 6 8 6 În măsurile inare accentul este nativ, implementarea lui presupunând un minimum de resurse 210 În cazul celor ternare se poate spune că accentul este instail, alunecos, volatil chiar, necesitând un mai mare consum de resurse, (atenţie, concentrare) şi folosirea unui contrast mai mare între notele cu accent şi celelalte 211 Studiază din IC 319, 597, 61S+A Fără suordonare între sunete nu există coerenţă muzicală (sustanţă, curgere, echiliru, fluenţă) În muzică, accentul (integrat într-un model melodico-ritmic) dă sens discursului muzical, creând ordine
IC - 219 3 3 212 U U IC - 127 8 6 8 6 213 B A C D Muzical, măsura "A" este identică cu măsura "B", (iar "C" cu "D") dar totuşi, mâna stângă este scrisă diferit A doua variantă este mai corect scrisă, dar uneori se întâlneşte prima, deoarece este mai practică 21 Studiază din IC 2, 65, 725S+A
Tonalitatea "Re Maor" 215 IC - 238 216 IC - 362 217 IC - 358 6 6 218 Studiază din IC 00, 563, 727S+A n
Tonalitatea "Si emol Maor" 219 n IC - 77, 15, 515 2 220 n 2 IC - 59 221 IC - 238 n 222 Studiază din IC 77, 78, 526S+A n n
223 Fine DC al Fine IC - 299 22 IC - 715 8 6 8 6 225 Studiază din IC 1S, A, T, B
226 8 6 8 6 227 228 Studiază din IC 228S, A, T, B
Pătrimea cu punct U - na, Do - uă U-na, Do-uă 229 U-na, Do-uă 230 n Dacă este nevoie, pătrimea cu punct poate fi descompusă, cântând în loc, trei optimi pe sunetul respectiv În felul acesta durata ei poate fi mai uşor şi mai precis măsurată acum la început 231 N Pentru la o tactare corectă şi sigură a pătrimii cu punct, se poate executa iniţial doar mâna dreaptă, după care se încearcă împreună cu mâna stângă Fine DC al Fine 232 Studiază din IC 119, 131, 328S+A
6 6 233 IC - 671 23 235 1 2 IC - 382 236 Studiază din IC 36, 81, 91S+A
237 IC - 112 238 IC - 66 239 Studiază din IC 7, 9, 63S+A
3 3 20 21 22 Studiază din IC, 82, 269S+A
IC - 253 6 8 23 6 8 8 6 8 6 2 Studiază din IC 7, 103, 712S+A
3 3 25 n IC - 103 26 3 3 27 Studiază din IC 117, 207, 637S+A
8 6 8 6 28 29 IC - 300 250 Studiază din IC 130, 160, 21S+A
251 IC - 131 252 IC - 130 253 Studiază din IC 1, 9, 273S+A n
25 IC - 360, 59 255 IC - 335 256 Studiază din IC 10, 277, 559S+A
257 IC - 69 6 6 258 n IC - 9 259 Studiază din IC 116, 66, 580S+A n
260 n n IC - 387 8 9 8 9 261 IC - 382 262 Studiază din IC 298, 01, 09S+A
263 26 265 266 Studiază din IC 27, 398, 70S+A
IC - 273 267 IC - 119, 08 268 IC - 191 8 6 8 6 269 Studiază din IC 268, 386, 8S+A
270 3 3 271 n n n 272 Studiază din IC 66, 230, 566S+A
273 IC - 391 8 6 8 6 B1 A C1 B 27 C Atunci când se cântă la pian o partitură scrisă pentru cor mixt, (precum cele din IC) sunt deseori situaţii, când mai ales la mâna stângă, apar intervale mai mari de o octavă, ce nu pot fi executate de cei mai mulţi 275 A2 B2 Studiază din IC 17, 292, 68S+A A1 Variate de rezolvare a acestei proleme: 1 Urcarea asului cu o octavă mai sus pe porţiunea respectivă 2 Nota mai înaltă de la mâna stângă se execută cu mâna dreaptă, stânga executând o singură notă C2 Măsurile A, B, C, pot primi variantele de rezolvare A1, B1, C1 sau, A2, B2, C2 Varianta cu numărul 2 respectă fidel partitura, dar de cele mai multe ori nu poate fi aplicată Varianta 1 este cel mai des folosită
276 IC - 16 3 3 277 IC - 108 3 278 Studiază din IC 27, 35, 593S+A 3
279 IC - 88 280 IC - 10, 37 281 Studiază din IC 220, 318, 33S+A
282 3 3 283 2 2 28 Studiază din IC 356, 357, 395S+A
3 3 285 IC - 31 3 286 3 IC - 62 287 Studiază din IC 130, 517, 528S+A n
288 289 IC - 03 290 Studiază din IC 65, 167, 582S+A U U
291 3 3 292 3 293 Studiază din IC 3, 620, 706S+A 3
8 6 8 6 29 1 2 IC - 559 295 n 296 Studiază din IC 129, 39, 58S+A
297 n n 3 3 298 Studiază din IC 8, 151, 219T+B (T+B=Tenor+Bas)
3 3 299 IC - 159 3 300 3 IC - 168 301 Studiază din IC 278, 623S+A n n n
302 n n IC - 331 303 IC - 356 30 Studiază din IC 119, 238, 23T+B
IC - 21 305 n n IC - 81, 25 306 IC - 7 307 Studiază din IC 1, 715S+A n
308 IC - 131 309 IC - 130 310 Studiază din IC 29, 250, 563T+B n
IC - 86 311 IC - 53 312 IC - 332 313 Studiază din IC 136, 713S+A
Trioletul 3 n 31 3 3 Trioletul este o diviziune excepţională care presupune excutarea de trei note egale ca durată, într-o unitate de timp, în care în mod normal se execută doar două note egale n 3 315 IC - 103 316 Studiază din IC 10, 58S+A
317 N 3 3 318 Studiază din IC 299, 3, 00T+B N
IC - 23, 267 3 3 319 IC - 711 320 Studiază din IC 503, 596, 707S+A
IC - 2 8 6 321 8 6 n IC - 38 322 IC - 88 323 Studiază din IC 26, 319, 382T+B
8 6 32 8 6 3 3 325 Studiază din IC 270, 89, 96S+A
326 IC - 623 327 Studiază din IC 391, 28S+A
IC - 29 328 329 Studiază din IC 1, 130T+B
Şaisprezecimea 330 2 2 331 332 Studiază din IC 06, 71S+A U Fine U n DC al Fine
3 3 333 A-1 B-1 C-1 D-1 A-2 B-2 C-2 D-2 33 Studiază din IC 13, 36S+A Formulele ritmice compuse din optimi şi şaisprezecimi, pot fi cântate iniţial descompuse, pentru ca apoi acolo unde este nevoie să fie cumulate A-1, B-1, C-1, D-1, vor fi cântate descompuse în şaisprezecimi, iar A-2, B-2, C-2, D-2, vor fi cântate ca valori cumulate pentru a oţine totalul dorit
IC - 80 335 U U IC - 503 336 337 U U U U Studiază din IC 392, 83, 91S+A
IC - 393 3 3 IC - 332 338 339 IC - 77 15, 515 30 Studiază din IC 189, 65, 726S+A n
3 3 31 n 3 3 1 2 32 Studiază din IC 0, 5S+A n n 1 2
IC - 60 3 3 33 IC - 29 3 IC - 238 35 Studiază din IC 3S+A+T+B n n
36 37 IC - 25 38 Studiază din IC 219S+A+T+B
39 IC - 131 350 IC - 130 351 Studiază din IC 382S+A+T+B
3 3 352 n n n n n IC - 9 353 n IC - 10, 37 35 Studiază din IC 29S+A+T+B
355 IC - 168 356 n n n IC - 03 357 Studiază din IC 119S+A+T+B U U
3 3 3 n 358 3 3 3 n 3 3 n 359 n 3 3 n 3 n Studiază din IC 250S+A+T+B n Fine n n n n nn n n DC al Fine
3 3 n n n n 360 ( ) 361 Studiază din IC 26S+A+T+B
n n 362 n n n n n n 363 Studiază din IC 319S+A+T+B
3 1 2 3 5 1 5 36 5 3 3 1 2 5 3 2 1 3 2 5 2 2 5 3 3 5 3 3 3 5 5 5 3 1 2 1 5 3 2 1 5 1 3 3 2 3 5 n 3 3 3 2 1 5 3 n 3 5 3 2 1 2 1 2 5 5 1 2 3 5 1
8 3 3 3 8 5 3 1 1 3 365 3 5 1 2 5 2 1 2 1 3 3 3 3 5 3 5 1 2 2 1 2 2 5 n 1 3 1 3 5 2 1 5 3 3 2 3 1 3 1 1 3 1 3 5 3 3 5 3 2 1 2 5 2 1 1 5 3 1 5 3 3 1 2 1 3 3 5
3 3 366 1 2 n
2 367 2 r r n n
3 3 5 2 n 1 5 2 1 2 368 5 1 2 n 1 2 2 n 1 2 1 2 n 2 3 n 5 1 3 2 n n n
369
3 3 * * 370 * simile n n n n n Cântările de mai os sunt printre cele mai simple din IC Cei care vor să cânte după armonizarea din IC este ine să înceapă cu acestea: 3, 219, 382, 29, 119, 250, 26, 319, 00, 671, 131, 6, 67, 70, 23, 299