Microsoft Word - TURISM CULTURAL ID AN II TURISM

Transcriere

1 CAMELIA TEODORESCU TURISM CULTURAL Curs pentru studentii de la formele de invatamant ID si IFR anul II 1

2 TEMA 1 ÎNłELEGEREA CONCEPTELELOR DE CULTURĂ ŞI CIVILIZAłIE IE 1.1. Definirea conceptelor de cultură şi civilizańie 1.2. Studii şi cercetări în domeniul culturii şi civilizańiei cu rol în precizarea definirii celor două concepte 1.3. ImportanŃa cunoaşterii şi includerii studiului culturii proprii unui teritoriu în studiile geografice 1.4. Cultura şi formele de comunitate umană Obiective: - Întelegerea definirii conceptelor de cultură şi civilizańie ; - Întelegerea importanńei cunoaşterii şi includerii studiului culturii ce aparńine unui teritoriu în studiile geografice; -Întelegerea particularităńilor culturii comunităńilor umane; -Stabilirea nońiunii de cultură şi formele de comunitate umană Definirea conceptelor de cultură şi civilizańie Există multe definińii date conceptelor de cultură şi civilizańie în decursul timpului. Unii autori pun semnul de egalitate între cei doi termeni, socotindu-le două nońiuni identice, iar alńii consideră că există mari diferenńe între ele. De cele mai multe ori se eludează perspectiva raporturilor dintre cultură şi civilizańie, faptul că nu există o dihotomie, o opozińie între cele două domenii, ci o interrelańie, o legătură strânsă între ele. Pentru studenńii eografi este necesară înńelegerea celor doi termeni, aceia de cultură şi de civilizańie. Plecând de la aceşti doi termeni, ei pot face corelańiile corecte dintre valorile reale existente într-un spańiu geografic şi posibilităńile de valorificare turistică a acestora. Valorificarea turistică se poate baza în acest fel pe realităńile culturale ale unei societăńi. Cu trecerea timpului, se înregistrează fenomenul de InterrelaŃia dintre cultură şi civilizańie 2

3 întrepătrundere a elementelor culturale ale popoarelor. Rolul fiecărui specialist este de a avea capacitatea de a prezenta valorile autentice, autohtone ale fiecărui spańiu geografic şi, elementele care au suferit modificari prin fenomenul de aculturare. Tocmai de aceea insist pe înńelegerea celor doi termeni, dând astfel posibilitatea studentului geograf şi apoi a specialistului în turism să pună în valoare elementele patrimoniului cultural, celor înteresańi. Întreaga evoluńie istorică a omenirii dezvăluie interrelańia dintre cultură şi civilizańie, comunicarea dintre acestea urmărind realizarea idealului şi demnităńii omului, a vieńii, a comunităńii umane. NoŃiunile de cultură şi civilizańie nu pot fi definite categoric, ca şi când am defini un obiect. În ştiinńele umaniste cuvintele îşi modifică sensul în funcńie de perspective istorico-filosofică în care sunt folosite, de împrejurările social-politice pe care le exprimă, ele urmând gândirea celui care le animă, le însufleńeşte. De cele mai multe ori în literatura de specialitate termenii de cultură şi civilizańie se confundă. Pentru civilizańie germanii întrebuinńau termenul de kultur, iar francezii indică apoi cultura prin cuvântul civilization. Ei folosesc deseori expresiile de civilizańie spirituală şi de cultură materială. DicŃionarul enciclopedic Quillet (1938) defineşte conceptul de civilizańie ca sinonim cultură. Au fost date mai multe definińii ale conceptelor de cultură şi civilizańie (C. Kluckhohn şi A.L. Kroeber înregistrează peste 180) care n-au făcut altceva decât au mărit şi mai mult confuzia. O. Drâmbă defineşte în lucrarea sa Istoria culturii şi civilizańiei cei doi termeni. CivilizaŃie înseamnă totalitatea mijloacelor cu ajutorul cărora omul se adaptează mediului (fizic şi social), reuşind să-l supună şi să-l transforme, să-l organizeze şi să-l integreze. Tot ceea ce aparńine orizontului satisfacerii materiale, confortului şi securităńii înseamnă civilizańie 1. El consideră astfel ca domenii de interes şi punere în valoare a elementelor de civilizańie, tot ceea ce Ńine de alimentańie, locuinńă, îmbrăcăminte, construcńii, mijloace de comunicańie, activităńi economice, organizarea socială, militară şi juridică, precum şi educańia şi învăńământul în măsura în care răspund exigenńelor vieńii practice. E. Morin afirmă că civilizańia este ceea ce a putut fi dobândit şi transmis de la o societate la alta 2. F. Braunstein afirmă faptul că astăzi se admit două sensuri pentru termenul de civilizańie. CivilizaŃia constituie starea unui grup uman, evoluat, şlefuit, civilizat. Al doilea, mai larg, desemnează procedee sale tehnice, credinńele, activităńile intelectuale, artistice, formele de organizare politică şi socială ale unui popor 3. Intrebuintarea termenilor de kultur şi civilization Definirea termenului de civilizatie de către Ovidiu Drâmbă Definirea termenului de civilizatie de către E. Morin Definirea termenului de civilizatie de către F. Braunstein Cuvântul civilizańie pare să se fi născut în FranŃa la mijlocul secolului al XVIII-lea. El apare pentru prima dată în 1756 în scrierile Naşterea cuvântului 1 Ovidiu Drîmbă, Istoria culturiişi civilizańiei, Editura Vestala, vol. I, Bucureşti, 1998, pag. 6 2 E. Morin, Penser l Europe, pag.37 3 Florence Braunstein, Istoria civilizańiilor de la origini până în secolul al VII-lea d.hr., Editura Lider, Seria Cultură Generală, Bucureşti, pag. 8. 3

4 marchizului de Mirabeau, tatăl faimosului tribun, în L Ami des Hommes ou Traité de la population 4. Acest cuvânt a cunoscut o utilizare foarte mare în Anglia şi Germania, dar şi în FranŃa. Aceasta era dovada că el răspundea unei necesităńi. Acesta a fost derivate din verbul civilizer, care exista la sfârşitul secolului al XVI-lea, dar cu două sensuri diferite: unul Ńinea de jargonul juridic (civilizer, adică a trece un proces din domeniul criminalistic în cel civil), iar celalalt însemna acńiunea de a-i civiliza pe sălbatici sau pe bădărani. Latina cunoştea deja antinomia civilis-silvaticus, dar, de atunci, termenul civil s-a încărcat cu alte câteva semnificańii şi e posibil ca neologismul civilize să-şi fi păstrat înrudirea cu civil şi cite. Substantivul derivat din verb, civilization, asemenea multor termeni francezi cu această terminańie, avea în acelaşi timp un sens activ (acńiunea de a civiliza) şi un sens pasiv (starea unei societăńi). civilizańie în secolul al XVIII-lea Rolul activ şi pasiv al termenului civilization 1.2. Studii şi cercetări în domeniul culturii şi civilizańiei cu rol în precizarea definirii celor două concepte În prezent, sunt numeroşi cei care continuă să întrebuinńeze cuvântul civilizańie pentru a denumi o societate, oricât de redusă sau arhaică ar fi ea, numai cu condińia să prezinte o incontestabilă omogenitate şi să se distingă suficient de alt grup uman. Se poate vorbi în acest sens de civilizańia triburilor pueblo sau de civilizańia indienilor jivaro, cu tot atât de mare importanńă ca de civilizańia elenă sau chineză. Primul sens, civilizańia înńeleasă ca istorie a unei culturi superioare, apare cu mult mai devreme, deoarece marchizul de Mirabeau folosise cuvântul în acest sens. Dar, la începutul secolului următor, Wilhelm von Humboldt întrebuinńa termenul de civilizańie 5, pentru a desemna acel ansamblu de trăsături caracteristice pe care le prezintă o societate umană: limbă, instituńii, obiceiuri, credinńe, moduri de gândire. DefiniŃia pe care o dă civilizańiei în introducerea la eseul lui asupra limbii kawi din Java este deja foarte apropiată de cea a etnologilor contemporani 6. Humboldt care a dat termenului civilizańie sensul etnologic şi se pare să fie inińiatorul nuanńei de sens, care urma să se accentueze din ce în ce mai mult la autorii germani, între cultură şi civilizańie. Cuvântul cultură era străvechi. Metafora cultură a spiritului (cultura mensis) fusese deja utilizată de autorii latini. Ea a fost reluată în perioada Renaşterii în acelaşi sens de îmbogăńire a spiritului şi în cercurile de filosofi francezi ai secolului al XVIII-lea. Cuvântul urma să fie folosit pentru prima dată în sens pasiv, în realitate ca un sinonim al neologismului civilizańie. De aici, el urma să fie folosit în Germania, unde a avut din ce în ce mai mult tendinńa să se diferenńieze de civilizańie în sens activ. Acest din urmă termen desemna mai mult achizińiile materiale ale unei societăńi, pe când cultura ar fi Rolul lui Wilhelm von Humboldt în introducerea şi utilizarea termenului de civilizańie Cultura mensis 4 Confirmarea a fost adusă de un grup de cercetători de a Sorbona École de Hautes Études, în N. Djuvara, Civilizatii si tipare istorice, un studiu comparat al civilizatiilor, Editura Humanitas, Bucuresti, 2004, pag W. von Humboldt Civilizatia este umanizarea popoarelor în interiorul instituńiilor lor exterioare, al moravurilor şi în sentimental interior care se raportează la ele. 4

5 ansamblul creańiilor sale spirituale. Cuvântul cultură este folosit din Antichitate, în accepńiunea de astăzi. Spre deosebire de istoricii francezi, autorii germani au acordat întâietate culturii în fańa civilizańiei. Istoricul şi filosoful german O. Spengler opune cultura civilizańiei. Pentru el, civilizańia reprezintă moartea unei culturi. CivilizaŃiile spune Spengler sunt stadiile cele mai superficiale şi mai artificiale pe care le poate atinge o comunitate umană superioară. Ele reprezintă un sfârşit; ele urmează devenirea ca devenit, ca existent, urmează viańa ca moarte, evoluńia ca încremenire Ele reprezintă un soroc irevocabil, dar la care se ajunge dintr-o profundă necesitate 7. După Spengler fiecare cultură are un ciclu vital de o mie de ani pe care nu-l poate depăşi deoarece atât au durat şi marile culturi: babiloniană, indiană, greco-romană. NoŃiunea de cultură o găsim în tot atâtea surse, cu sensuri asemănătoare, care reuşesc, într-o oarecare măsură, să se detaşeze uşor de termenul de civilizańie, lăsând însă posibilitatea asemănării şi confuziei. Cultura include în sfera ei de atitudine, actele şi operele limitate ca geneză, intenńie, motivare şi finalitate la domeniul spiritului şi al intelectului 8. În acest sens, în raport cu natura şi societatea, omul urmăreşte stabilirea unor relańii de comunicare şi regăsire. În felul acesta, sferei culturii îi aparńin: obiceiurile, tradińiile, credinńele şi practicile religioase, operele de ştiinńă şi artă, ornamentele, arhitectura, sculptura, pictura şi artele decorative. Marlaux definea cultura ca fiind acel moment în care umanul se desprinde de biologic. Cultura se naşte prin dialogul activ al omului cu natura, iar în raportul omnatură, omul apare ca o fiinńă socială. Culturalul se prezintă ca o ipoteză majoră a socialului şi umanului 9. Angela Banciu defineşte cultura ca fiind totalitatea valorilor spirituale create de omenire în decursul practicii social-istorice şi care reprezintă procesele realizate în cunoaşterea naturii, societăńii şi a devenirii însăşi a fiinńei umane 10. Marele sociolog român Dimitrie Gusti oferă trei accepńii ideii de cultură: 1. cultură obiectivă prin care se înńelege un sistem de bunuri culturale ce formează stilul unei epoci (dat de creańiile literar-artistice, descoperirile ştiińifice, de aparińia unui cult religios); 2. cultură instituńională in care se include statul, biserica, şcoala, armata, organizańiile economice, ştiinńifice, artistice; 3. cultură personală ce semnifică atitudinea personală fańă de opera de cultură, raportul viu dintre persoane şi valoarea culturală 11. Fiecare cultură reprezintă expresia unei anumite societăńi, iar studierea atitudinilor şi comportamentelor individuale se face pe fundalul unei culturi specifice. O. Spengler şi ipoteza sa despre cultură şi civilizańie DefiniŃia culturii Definirea culturii de către Marlaux Definirea culturii de către Angela Banciu Dimitrie Gusti şi rolul sau în analiza cuturii Cultura reprezintă expresia unei societăńi 1.3. ImportanŃa cunoaşterii şi includerii studiului culturii proprii unui teritoriu în studiile geografice 7 Oswald Spengler, Declinul Occidentului, vol. I, Editura Beladi, Craiova, 1966, pag O. Drîmbă, Istoria culturii şi civilizańiei, vol. I., Editura Vestala, 2003, pag 7. 9 Alexandru Tănase, Cultura şi civilizańia, Editura politică, Bucureşti, 1977, pag Angela Banciu, Cultură şi civilizańie, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003, pag Dimitrie Gusti, Pagini alese, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1965, pag

6 Cultura, ca fenomen al vieńii sociale, impune nu numai analize sociologice care să o releve ca domeniu distinct al realităńii sociale, dar şi ca extindere filosofică a naturii sale. Nu se poate face abstracńie de filosofie şi sociologie în cadrul acestui studiu. Este mult mai uşor de înńeles conceptul de cultură şi culturalitate prin intermediul acestor două ştiinńe. Rolul culturii în ansamblul vieńii sociale este deosebit de mare în condińiile în care factorul cultural este într-o permanentă relańie şi interdependenńă cu factorul economic. Transformarea valorilor culturale în bunuri culturale şi raportarea lor la baza economică şi la tipul de relańii socio-economice pe care se dezvoltă, nu pot fi analizate decât într-o perspectivă socio-axiologică. Lumea valorilor, sistemele de valori, judecăńile de evaluare, criteriul şi idealul valoric, scara de valori a unei societăńi şi a unui regim sunt categorii axiologice, care permit nu numai analize ale dinamicii culturii, dar şi clasificări ale valorilor culturale de tip specific: economice, politice, morale, estetice, juridice, istorice. Filosofia culturii urmăreşte descoperirea legilor care guvernează în mod determinist dinamica culturii. Sociologia culturii, plecând de la cultură ca domeniu al unor fapte, fenomene şi procese sociale se ocupă de socio-dinamica ei, de determinismul ei social, de corelańiile dintre cultură şi celelalte domenii ale realităńii sociale. Sociologia culturii studiază procesul de recunoaştere a culturii în sistemul social global. Cultura nańională reprezintă ansamblul valorilor materiale şi spirituale ale unei societăńi, ajunse pe un anumit prag al dezvoltării istorice. Pe lângă faptul că fiecare nańiune îşi are cultura sa, specificul ei diferă de la o treaptă de evoluńie la alta, în funcńie de sistemul de valori pe care îl produce şi îl adoptă. Trebuie de fiecare dată Ńinut cont de raportul cultură-personalitate, în special atunci când se face referire la o societate şi la evoluńia ei. Una din caracteristicile fundamentale şi universale ale omului este capacitatea sa de adaptare la condińiile sociale şi culturale în interiorul cărora creşte şi se dezvoltă, precum şi forńa de a acńiona în maniere foarte diverse, în funcńie de mediul social şi cultural în care trăieşte 12. Arta este o formă de manifestare a culturii, care trebuie să se exprime prin operele de artă şi literatură. Între acestea, un rol esenńial îl au artele plastice, artele decorative, artele muzicale şi creańiile literare. Prin ele şi trăirile unor categorii demografice, izvorâte din realităńile sociale şi nańionale, îşi exprimă reacńiile atitudinale de acceptare sau de respingere a unora dintre aceste realităńi. Cultura nu poate fi înńeleasă decât ca element al ansamblului vieńii sociale. Ea reprezintă o rezultantă a schimbului realizat între procesele vieńii sociale, intercondińionarea lor reciprocă (de acumulare, cunoaştere, reflectare, creańie şi valorizare). De cele mai multe ori trebuie să Ńinem cont de cele trei topuri de relańii: om-natură, om-om şi om-valoare, însă o definire a bogatului conńinut al culturii nu trebuie să se reducă la câteva Rolul culturii în ansamblul vieńii sociale Definirea culturii nańionale Raportul cultură - personalitate ÎnŃelegerea relańiilor: om-natură, om-om şi om-valoare 12 Otto Klineberg, Psyhologie sociale, PUF, Paris, 1967, pag

7 relańii, ea trebuie să cuprindă analize asupra tuturor relańiilor în care cultura apare ca termen de raportare, spre a determina acel prag al cunoaşterii Cultura şi formele de comunitate umană Cultura nu poate fi analizată decât în strânsă corelańie cu forma de comunitate de care este indisolubil legată. Reflectând specificul fiecărei epoci, cultura îmbracă, în procesul său istoric de dezvoltare, forme specifice, corespunzătoare tipurilor de comunitate umană. Fiecărui tip de comunitate umană îi este propriu un anumit tip de cultură. Astfel, studiul aspectelor sociologice şi istorice ale culturii din orânduirea primitivă nu poate fi realizat decât în raport cu forma de comunitate gentilico-tribală, cu structurile şi relańiile sale specifice. Acest specific se referă la tipul de cultură, în optica şi în criteriile de valorificare a creańiei umane din acel timp. Tot aşa, istoria culturii din orice fel de orânduire nu poate face abstracńie de tipul de comunitate umană specifică ei. Cultura reflectă, în ultimă instanńă, caracteristicile comunităńii umane în care se constituie şi pe care o reproduce. EvoluŃia culturii este determinată atât de gradul de dezvoltare a comunităńii umane cât şi de conńinutul lor calitativ deosebit în diferite etape de dezvoltare. Cultura nańională apare odată cu nańiunea şi reprezintă ansamblul valorilor materiale şi spirituale ajunse la un sistem unitar de apreciere care îndeplineşte funcńiile sociale generale ale unei nańiuni. Specificul nańional al unei culturi exprimă efortul unei nańiuni în direcńia dezvoltării mediului cultural specific ei, posibilităńile ei creatoare, ansamblul caracteristicilor proprii ale structurii economico-sociale şi ale modului ei de expresie. Prin specificul ei nańional, cultura unui popor participă la cultura lumii. Sinteza culturilor nańionale face posibilă existenńa culturii universale, care cuprinde valorile valabile general-umane. Unitatea culturii universale se exprimă prin diversitatea culturilor nańionale. Asimilarea culturilor nańionale, cu specificul lor, în cultura universală, duce la realizarea unui tablou variat al culturii lumii, în care ies în relief individualitatea nańiunilor şi, deopotrivă, trăsăturile generale ale culturii, ca întreg. Tipuri caracteristice de cultură Cultura reflectă caracteristicile comunităńii umane Cultura nańională apare odată cu nańiunea ConŃinutul specificului nańional al unei culturi Asimilarea culturilor nańionale, cu specificul lor, în cultura universală Cultura universală exprimă un sistem complex de elemente, format dintr-o diversitate de fapte de cultură nańională, care s-au universalizat prin originalitate şi prin noutate. Procesul de universalizare a unor valori nańionale se produce în momentul în care ele răspund unor trebuinńe general umane şi sunt transmise de la o nańiune la alta printr-un sistem mutual de difuzare. El se realizează printr-un program de cooperare şi colaborare culturală universală. Acest proces de universalizare a valorilor nańionale, prin selecńie critică, îşi are temelia în procesul continuităńii-discontinuităńii culturale şi Procesul de 7

8 se realizează prin criteriile de recunoaştere socială a sistemelor culturii şi a valorilor. Procesul de selecńie critică a valorilor culturale presupune înńelegerea unui alt raport, aşa cum este cel dintre cultură şi personalitate. Dacă relańia dintre cultură şi natură vizează şi evoluńia istorică a culturii, raportul dintre cultură şi personalitate pune în lumină structuri socio-culturale legate de comportamentul şi personalitatea umană. Efectul modelator al culturii asupra personalităńii umane se poate realiza numai în măsura în care cultura îşi are izvorul în realităńi sociale concrete. RelaŃia activă pe care omul o întreńine cu cultura este pusă în evidenńă prin faptul că el alege din totalul culturii existente, în mod reactiv, sau din proprie inińiativă, anumite elemente, care sunt apoi incluse în propriul său raport cultural. Mai mult, elementele de cultură preluate suferă apoi unele modificări, pentru a putea fi asimilate structurii culturale personale. Aceste caracteristici sunt constitutive profilului cultural al omului, al acelui om total de care vorbea N. Bălcescu, atunci când se referea la personalitatea omnidimensională a unor vremuri noi. Plecându-se de la aceste nońiuni de bază şi de la definińiile date termenului de cultură, studentul geograf parcurge pas cu pas elementele culturale ce urmează a fi valorificate turistic. Legătura unui teritoriu geografic şi al particularităńilor culturale ale unei grupări demografice este foarte importantă. Prin schema teoretică de cuprindere a turismului cultural se poate oferi o prezentare a elementelor de cultură dintr-un anumit teritoriu. Acest lucru nu impune o tratare şablonată în funcńie de o anumită schemă ci, obligă mai mult la punerea în valoare a unor elemente care se regăsesc la un moment dat. universalizare a valorilor nańionale Efectul modelator al culturii asupra personalităńii umane TURISMUL CULTURAL COMPONENTE 8

9 ERROR: syntaxerror OFFENDING COMMAND: --nostringval-- STACK: -mark- /sfnts