MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DEC

Transcriere

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ MODERNĂ Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/ Bucureşti

2 NOTA DE PREZENTARE Programa pentru ocuparea posturilor didactice vacante de Limba rusă din învăţământul preuniversitar este concepută astfel încât să răspundă solicitărilor determinate de noul curriculum naţional, de obiectivele specifice ale predării-învăţării limbilor moderne. Prin prezentul document se urmăreşte orientarea examenului pentru ocuparea posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar spre evaluarea competenţei pedagogice, precum şi a cunoştinţelor de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie rusă, necesare unui proces instructiv-educativ prin care elevii să atingă obiectivele curriculare. Competenţa pedagogică defineşte aici capacitatea unui profesor de a se pronunţa (descrie, analiza, compara, aprecia, conchide) la nivelul cunoaşterii actuale a fenomenului educativ asupra unei probleme din domeniul său de activitate, de a proiecta şi realiza o practică şcolară conformă cerinţelor exprimate în documentele în vigoare. Prin cunoştinţe de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie rusă se înţelege ansamblul informaţiilor achiziţionate la nivelul cursurilor universitare, redate într-o formă sintetică şi reconsiderate din perspectiva aplicabilităţii lor în activitatea didactică. Această nouă orientare în abordarea conţinutului evaluării candidaţilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante se impune cu atât mai mult în condiţiile existenţei unor programe flexibile şi a manualelor alternative, care solicită din partea profesorului un efort suplimentar pentru proiectarea unor demersuri didactice individualizate, în funcţie de particularităţile de vârstă şi de nevoile de învăţare ale colectivelor de elevi cu care lucrează. 2

3 I. COMPETENŢA PEDAGOGICĂ Competenţa pedagogică, în accepţia menţionată, reprezintă un ansamblu de competenţe subordonate, structurate ierarhic, bazate pe cunoştinţe şi experienţă; aici se pot diferenţia competenţele de manager, de consilier, de diriginte, de evaluator, de creator de materiale didactice etc. În acest ansamblu, ponderea cea mai mare o au competenţele solicitate de activitatea instructiv-educativă. Ele vor constitui unul din palierele acestei examinări. Candidatul trebuie să-şi demonstreze competenţa în următoarele domenii: 1. Analiza pedagogică a curriculumului: structură, obiective cadru/ obiective de referinţă, competenţe generale/ competenţe specifice, arii tematice, acte de vorbire, elemente de construcţie a comunicării. 2. Proiectarea instruirii: a) planificarea calendaristică, elaborarea unor secvenţe de interacţiune cu elevii pentru atingerea unui obiectiv specific, valorificarea conţinuturilor învăţării, selectarea activităţilor de învăţare şi a materialelor didactice; b) tipuri de exerciţii pentru formarea deprinderilor fundamentale; procedee de semantizare a lexicului; tipuri de exerciţii pentru dezvoltarea exprimării orale; c) modalităţi de folosire a elementelor de cultură şi civilizaţie. 3. Evaluarea progresului elevilor: evaluare iniţială, evaluare formativă, evaluare sumativă; utilizarea feedbackului pentru reglarea procesului de instruire. BIBLIOGRAFIE *** Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasa a IX-a. Vol. 1. Aria curriculară Limbă şi comunicare. Bucureşti: MEN, Consiliul Naţional pentru Curriculum, 1999, pp *** Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a III-a a VIII-a. Volumul 3. Aria curriculară Limbă şi comunicare. Bucureşti: MEN, Consiliul Naţional pentru Curriculum, 1999, pp

4 *** Curriculum Naţional. Seria Liceu. Programe şcolare. Volumul 3. Aria curriculară Limbă şi comunicare. Bucureşti: MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, 2000, pp *** Curriculum Naţional. Ghid metodologic de aplicare a programelor de Limba rusă. Primar gimnaziu. (Coord. Mihaela Singer). Bucureşti: *** Curriculum Naţional. Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu (Coord. Mihaela Singer). Bucureşti: MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, *** Evaluare. Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar. Bucureşti: Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, Consiliul Naţional pentru Curriculum, prognosis, *** Ghid de evaluare. Limbi moderne (Coord. Sorina Gramaticescu). Bucureşti: Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, Aramis, Cerchez, M. Observaţii privind strategiile didactice pentru predarea limbii materne şi a limbilor moderne. În: Abordări interculturale în teoria şi practica limbilor. Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Universitatea Petrol şi gaze din Ploieşti, Diaconu, M. Competenţele profesiei didactice. În: Gliga, L. (Coord.). Standarde profesionale pentru profesia didactică. Bucureşti: MEC, Consiliul naţional pentru pregătirea profesorilor, Marinescu, M. Formarea competenţei de comunicare principalul obiectiv în predarea limbilor străine. În: Limbile moderne în şcoală, 1986, vol.ii. Marinescu, M., Chirilă, F. Metodica predării limbii ruse. Bucureşti, Noveanu, E. Scurtă privire asupra unor fundamente teoretice şi a transpunerii lor în practica predării limbilor străine. În: Abordări interculturale în teoria şi practica limbilor. Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Universitatea Petrol şi gaze din Ploieşti, Noveanu, E., Pană, L.-I. Didactica limbilor moderne. Bucureşti: E.D.P., Stan, I. T. Obucenie russkomu jazyku. Cluj-Napoca, II. CUNOŞTINŢE DE LIMBĂ, LITERATURĂ, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE A. LIMBA RUSĂ FONETICĂ ŞI FONOLOGIE. Sistemul fonetic şi fonologic al limbii ruse. LEXICOLOGIE ŞI SEMANTICĂ. Cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemia. Sinonime, antomine, omonime. Vocabularul activ şi pasiv. Lexicul rus ca sistem deschis (fond originar şi elemente de împrumut, neologisme, arhaisme). FRAZEOLOGIE. Echivalenţe totale, echivalenţe parţiale, nonechivalenţe frazeologice ruso-române. 4

5 MORFOSINTAXĂ. Categoriile gramaticale şi lexico-gramaticale ale substantivului. Criterii de delimitare a claselor de adjective. Particularităţile formelor scurte ale adjectivelor. Gradele de comparaţie (sintetice şi analitice). Pronumele: criterii de clasificare. Clasele numeralului. Verbul: timpuri, moduri, diateze, persoane. Aspectul verbal; posibilităţi de echivalare în limba română. Verbe de mişcare unidirecţionale şi pluridirecţionale, prefixate şi neprefixate. Infinitivul, participiul şi gerunziul ca forme verbale. Clasificarea adverbului. Cuvintele auxiliare. Structura propoziţiei: monomembre şi bimembre. Exprimarea relaţiilor temporale, spaţiale, instrumentale, condiţionale, concesive, cauzale, finale, consecutive, atributive ş.a. Structura frazei. Joncţiunea în frază. Tipologia frazei. Coordonarea şi subordonarea în frază. BIBLIOGRAFIE: Russkaja grammatika, red. N.I.Shvedova, V.V. Lopatin, Moskva, *** Filologie rusă. Vol. I XIX. Bucureşti: E.U.B., Chirilă, F. Limba rusă contemporană. Sintaxa frazei.bucureşti: E.U.B., Chirilă, F. Intonacionnye konstrukcii russkogo jazyka, în Prelegeri de limba şi literatura rusă, vol. III, Bucureşti: T.U.B., Evseev, I. (Coord.). Limba rusă contemporană. Bucureşti: T.U.B., Fodor, E. Limba rusă literară contemporană (Fonetică, fonologie, formarea cuvintelor). Bucureşti: T.U.B., Fodor, E. şi Vaimberg, S. (Red.). Elemente de gramatică confruntativă a limbilor rusă şi română. Bucureşti: T.U.B., Fomina, M.I. Sovremennyj russkij jazyk. Leksikologija. Moskva, Formanovskaja, N.I. Sloznoe predlozenie v sovremennom russkom jazyke. Teorija i upraznenija. Moskva, Gheorghiu, M. Limba rusă contemporană. Morfologie. Bucureşti: T.U.B., Oiţă, I. et alii. Prelegeri de limbă şi literatură rusă destinate cursurilor de perfecţionare. Vol. I-IV, Bucureşti: T.U.B., Pedestraşu, A. Limba rusă contemporană. Sintaxa propoziţiei. Bucureşti: E.U.B., B. LITERATURĂ, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE Curente şi orientări în literatura rusă din prima jumătate a sec. al XIX-lea. Romantismul. A. S. Puşkin lirica, poemele epice (Ţiganii, Călăreţul de aramă), romanul în versuri Evgheni Oneghin. Rolul lui Puşkin în dezvoltarea limbii ruse literare şi a literaturii ruse moderne. Ecoul creaţiei puşkiniene în cultura română. 5

6 M. I. Lermontov lirica, poemul Demonul. Romanul Un erou al timpului nostru. N. V. Gogol promotor al şcolii naturale. Romanul Suflete moarte. Dramaturgia Revizorul Curente şi orientări în literatura rusă din a doua jumătate a sec.al XIX-lea.. Epoca de apogeu a romanului rus realist. F. M. Dostoievski creator al romanului psihologic, psihanalitic, polifonic: Crimă şi pedeapsă, Demonii, Fraţii Karamazov.. Rezonanţa universală a operei dostoievskiene. L.N.Tolstoi Romanul Război şi pace structură, compoziţie, gen. Romanul Anna Karenina structură, compoziţie, stil. Tipologia personajelor în romanele lui L.N. Tolstoi. Tezele filosofice fundamentale ale lui L.N.Tolstoi: teoria non-violenţei şi a autoperfecţionării. Rezonanţa universală a operei lui Tolstoi. A.P.Cehov nuvelistica: Profesorul de literatură, Casa cu mezanin, Zvăpăiata, Ionîci. Modernitatea şi dimensiunea simbolică a povestirilor. Dramaturgia lui Cehov: Pescăruşul, Unchiul Vania, Trei surori, Livada de vişini. Orientări şi curente în literatura rusă de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Simbolismul rus, concepţiile estetico-filosofice ale curentului. S. A. Esenin motivele liricii lui Esenin. Poetica lui Esenin. V. V. Maiakovski Poemele lirice Norul cu pantaloni, Omul. B.L. Pasternak Romanul lirico-filosofic Doctorul Jivago. M. A. Bulgakov nuvelistica satirică. Capodopera Maestrul şi Margareta: substratul filosofic. M. A. Şolohov Romanul Donul liniştit. Destinul individual şi destinul istoric în roman. Tendinţe şi orientări în literatura rusă contemporană. BIBLIOGRAFIE Balan, D. Russkaja poezija XX veka. Bucureşti: Cotorcea, L. În căutarea formei. Iaşi: Ed. Universităţii Al.I. Cuza, Dobre, A. Teme şi variaţiuni. Bucureşti: E.U.B., Ghijiţchi, A. Romantismul rus (Poezia). Cluj-Napoca: Dacia, Kovács, A. Istorija russkoj literatury XIX veka. Bucureşti: T.U.B., Kuleşov, V.I. Istorija russkoj literatury. X-XX vv. Moscova: Russkij jazyk, Olteanu, A. Civilizaţia rusă. Perioada veche şi modernă. Paidaea, Pop, M. Ce este literatura? Şcoala formală rusă. Antologie. Bucureşti: Univers, Şoptereanu, V. Istorija russkoj literatury konca XIX nacala XX vekov. Bucureşti: T.U.B., Şoptereanu, V. (Coord.) A.S.Puşkin în contextul cultural românesc. Bucureşti: T.U.B., Teodorescu, L. Dramaturgia lui Cehov. Bucureşti: Univers,