INVITAŢIE LA DEZBATERE Redenumirea Oficiului de brevete (Între OPI, INPI-RO, sau OSIM plus RO-IPO) ing. Petre OHAN La 2 aprilie 2007 unul dintre cele

Transcriere

1 Redenumirea Oficiului de brevete (Între OPI, INPI-RO, sau OSIM plus RO-IPO) ing. Petre OHAN La 2 aprilie 2007 unul dintre cele mai vechi oficii de brevete din Europa, cel britanic - The Patent Office 1, şi-a schimbat denumirea în Intellectual Property Office (adoptând acronimul UK IPO) şi logo-ul - o coroană regală stilizată, în locul binecunoscutei embleme inspirată din blazonul armatei regale britanice, care conţinea motto-urile: Dumnezeu şi dreptul meu (care sună chiar mai bine în limba română şi este foarte adecvat DPI) şi Ruşine celui ce rău gândeşte, ambele în limba franceză 2. Această emblemă a fost tipărită pe milioane de documente de brevet. Emblema Oficiului Britanic mai fusese, între timp, actualizată prin renunţarea la heraldică şi menţionarea explicită a domeniilor de competenţă - brevete, mărci, design, copyright: Astfel de schimbări au multiple implicaţii, fie şi dacă ar fi să avem în vedere numai modificarea antetului, dar punând în balanţă necesităţile ce reclamă schimbarea şi eforturile ce trebuie făcute, trebuie luată decizia optimă. Recentul rebranding al Oficiului Britanic a fost pregătit pe parcursul a circa doi ani, în cadrul unor analize profunde şi obiective ale cerinţelor şi implicaţiilor, inclusiv în urma unui raport guvernamental care 1 The Patent Office a fost înfiinţat în 1852, având iniţial competenţă pe brevete de invenţie; în 1875 a primit competenţe şi pe design, iar în 1876 şi pe mărci. 2 Dieu et mon droit, motto-ul monarhilor britanici; Honi soit qui mal y pense, motto-ul Ordinului Jartierei, în traducere liberă Ruşine celui ce se gândeşte la prostii. Revista Română de Proprietate Industrială P nr. 5 *

2 RRPI * - TRIBUNA SISTEMULUI PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE a arătat că vechea denumire nu mai corespundea tuturor atribuţiilor instituţiei (mărci, design, copyright) şi ar fi putut astfel crea confuzii partenerilor. Cu câţiva * ani mai devreme, la , un alt oficiu de brevete cu tradiţie în Europa - Oficiul German 3, şi-a schimbat denumirea din Oficiul German de Brevete (Deutsches Patentamt - DPA) în Oficiul German de Brevete şi Mărci (Deutsches Patent und Markenamt - DPMA), cu o motivare aemănătoare: denumirea trebuia să reflecte principalele atribuţii ale oficiului, zona mărcilor având o pondere importantă, în creştere, în activitatea oficiului. DPMA a adoptat şi o nouă emblemă: Şi Oficiul de Armonizare a Pieţei Interne, nu demult înfiinţat, trece, în opinia mea, printr-un proces de rebranding. Iniţial oficiul de la Alicante a fost denumit the Office of Harmonization for the Internal Market, iar în prezent utilizează o denumire mult mai clară şi mai adecvată competenţelor sale: the Trade Marks and Designs Registration Office of the EU, deşi păstrează în continuare sigla OHIM, pentru limba engleză, şi emblema iniţială. Între timp au fost inventate tehnologii de rebranding dinamic folosite, de exemplu, pentru operarea avioanelor 4, de către mai multe companii, şi/sau în diferite scopuri. Brandingul şi rebrandigul au ajuns şi pe la noi, iar RRPI a reflectat în câteva articole aceste practici de marketing bazate şi pe inovarea în domeniul mărcilor. În cadrul economiei de piaţă, multe firme îşi schimbă, în anumite circumstanţe, numele comercial şi emblema. Acum vreo câţiva ani o mare companie de aparatură electrocasnică şi electronică şi-a schimbat brandul ca urmare a unei noi strategii de business. Chiar din 1990 cele mai multe firme româneşti şi-au schimbat, odată cu regimul politic, denumirea din întreprinderi de stat în societăţi comerciale, au adoptat sigle şi embleme noi. Unele firme, după ce şi-au schimbat denumirea, au dispărut de tot, dar aceasta este altă poveste, mult mai complexă şi complicată, care nu ţine de domeniul ingineriilor tehnologice, ci de alte inginerii. Foarte puţine organizaţii şi-au păstrat denumirea de dinainte de Printre acestea şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci - OSIM. Oficiul nostru poartă această denumire din 1969, în urma Decretului (nr. 542, din ) privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice. Anterior Oficiul, în stadiile sale 3 Kaiserliches Patentamt a fost înfiinţat în 1877, iar din 1949 poartă denumirea de Deutsches Patentamt. 4 A se vedea documentul de brevet PCT WO 2005/089467, publicat la Revista Română de Proprietate Industrială P nr. 5 * 2009

3 evolutive, de la birou alcătuit din trei salariaţi până la forma actuală de organizare, a purtat diferite denumiri 5 : - Biroul Brevetelor de Invenţie; numit mai apoi Biroul Brevetelor şi Mărcilor de fabrică, în perioada ; - Oficiul Proprietăţii Industriale, cu sigla OPI (denumire promovată de directorul de atunci al Oficiului - Raphael RACOVITZĂ), în perioada ; această denumire a mai fost folosită şi sub forma Oficiul Naţional al Proprietăţii Industriale (care ar conduce la sigla ONPI); - Direcţia de Invenţii (şi Inovaţii), în perioadele şi ; - Oficiul de Invenţii, în perioada ; - Direcţia de Invenţii din cadrul Oficiului de Stat pentru Standarde şi Invenţii, care avea sigla OSSI, în perioada ; - Oficiul de Stat pentru Invenţii, cu sigla OSI, în perioada Din 1998 OSIM a adoptat o nouă emblemă, în două variante înregistrate ca mărci, cea de-a doua fiind mai des utilizată: Sub această emblemă OSIM a aniversat, în 2006, Centenarul adoptării primei legi de brevete şi a înfiinţării Biroului Brevetelor de Invenţie - nucleul care a evoluat până la actualul oficiu, aşa cum arătam mai sus. Este oare momentul unei schimbări a denumirii instituţiei şi, eventual, al adoptării unei noi embleme? Aceasta este întrebarea pe care aş dori să o adresez celor interesaţi. Actuala denumire prezintă mai multe inconveniente, semnalate cu diverse ocazii: sintagme precum oficiul de stat, oficiul pentru invenţii sunt expresii din ce în ce mai rar folosite în denumirea agenţiilor guvernamentale de proprietate industrială/intelectuală din Europa. În locul lor sunt preferate expresii precum oficiul/institutul naţional sau oficiul/institutul român, respectiv, oficiul de brevete sau oficiul de proprietate industrială. Expresia oficiu pentru invenţii este criticabilă pentru inexactitate semantică: OSIM nu este locul unde se creează invenţiile, ci instituţia unde se asigură protecţia invenţiilor prin brevet. În momentul de faţă, pe plan internaţional, dacă avem în vedere exemplul marilor oficii şi al celorlalte oficii din Europa, distingem următoarele tendinţe în privinţa denumirii: - oficiu de brevete (grupa PO) se foloseşte în: Japonia (JPO), Austria (ATPO 6 ), Ungaria (HPO), 5 A se consulta: Alexei Bădărău, Petru Ciontu, Nicolae Mihăilescu, Din Istoria Protecţiei Proprietăţii Industriale în România, Editura OSIM, Siglă neoficială, folosită de practicieni. Revista Română de Proprietate Industrială P nr. 5 *

4 RRPI * - TRIBUNA SISTEMULUI PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE Polonia (PPO), Australia (APO), şi, date fiind atribuţiile, se foloseşte de Oficiul European de Brevete (EPO), de Organizaţia Brevetului EuroAsiatic (EAPO) şi de Oficiul de Brevete din R. P. China 7 ; - oficiu de * brevete şi mărci (grupa PTO) se foloseşte în: SUA (USPTO), Germania (DPMA), Italia (UIBM), Spania (OEPM), Danemarca (DKPTO), dar şi Suedia (SPRO 8 ); - oficiu de proprietate industrială/intelectuală (grupa IPO) se foloseşte în: Marea Britanie (UK- IPO, aşa cum am arătat mai sus), Canada (CIPO), Republica Coreea (KIPO), Danemarca (DK-IPO), Republica Cehă (CZ-IPO), Slovenia (SIPO 9 ); există, de asemenea, şi Oficiul Benelux de PI (BOIP 10 ). De menţionat că această denumire este cea mai apropiată de numele Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (WIPO); - institut naţional de proprietate industrială/intelectuală (grupa INPI) se foloseşte în: Franţa (INPI), Portugalia (INPI-PT), Brazilia (INPI-BR), Argentina (INPI-AR), dar şi în Mexic (IMPI 11 ). Denumirea oficiul/agenţia de stat se mai foloseşte, în prezent, în R. P. China (cu precizarea făcută mai sus, că, de fapt, se foloseşte o denumire dublă), în fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei şi în unele ţări din CSI (grupa de stat). Chiar în timpul evenimentelor din 1989 a existat propunerea ca OSIM să revină la denumirea de Oficiul Naţional (Român) al Proprietăţii Industriale. Denumirea, luată în întregime, pare a fi acceptabilă, problema este cum va suna sigla în limba română, dar şi în limba engleză. Atât ORPI, cât şi OROPI par a întâmpina destule critici sub aspect fonetic (auditiv), iar ONPI poate crea confuzii (fonetice şi vizuale) inacceptabile cu OMPI. Soluţia ar putea fi chiar vechea siglă - OPI şi, respectiv, în limba engleză, RO - IPO, în cazul în care am opta pentru grupa IPO. Poate fi luată în discuţie şi varianta Institut Naţional de Proprietate Industrială cu sigla unică, atât în română, cât şi în engleză: INPI - RO, în cazul în care am opta pentru grupa INPI şi ca un semn al tradiţionalei apropieri dintre Franţa şi România. Actuala siglă - OSIM - este şi ea la distanţă de un caracter de sigla oficiului UE de mărci şi design, varianta în limba engleză - OHIM, şi, aşa cum recunoştea chiar Preşedintele OHIM - Domnul Wubbo de Boer, este LoC 12 de o schimbare pentru a ne diferenţia mai bine. Desigur, noi deţinem un ascendent, dată fiind vechimea din 1969 a siglei noastre. Sunt şi alţii interesaţi în schimbarea siglei OSIM. Bunăoară, există o firmă din Singapore - Osim International - care în 1993 a lansat brandul OSIM şi care a încercat de câteva ori să înregistreze marca osim şi în România. În această situaţie poate fi luată în discuţie şi varianta schimbării denumirii, cu păstrarea siglei OSIM 7 Denumirea oficială, în limba engleză, este: State Intellectual Property Office (SIPO) of the Peoples Republic of China, Patent Office. Practicienii folosesc şi sigla CNPO. 8 Denumirea oficială în limba engleză este: Industrial Property Office: Swedish Patent and Registration Office (SPRO), care este, de fapt, un nume dublu. PI. 9 Acronimul oficiului sloven de proprietate intelectuală este identic cu cel al oficiului chinez de 10 A fost înfiinţat la data de şi are în competenţă înregistrarea mărcilor şi design-ului pentru ţările Benelux. 11 Mexican Institute for Industrial Property. De remarcat că acest acronim (IMPI) este la distanţă de un caracter de sigla INPI şi, mai ales, de OMPI! 12 LoC = Likelihood of confusion = risc de confuzie. 6 Revista Română de Proprietate Industrială P nr. 5 * 2009

5 ca un cuvânt inventat în 1969, o marcă arbitrară, foarte distinctivă pentru oficiul nostru. De exemplu, denumirea poate fi dublată - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci: Oficiul Proprietăţii Industriale (Romanian Industrial Property Office) - cu păstrarea siglei OSIM pentru limba română şi adoptarea siglei RO-IPO, pentru limba engleză. E drept că, în prezent, denumirea de Intellectual Property Office este utilizată de un cabinet particular care şi-a rezervat şi numele de internet ipoffice.ro. Actuala emblemă poate fi (a fost) criticată pentru că nu ar fi prea originală şi că, din punct de vedere simbolistic, are mai mult de-a face cu geometria decât cu proprietatea industrială. Un pătrat (rotit) într-un triunghi echilateral (rotit invers), înscris într-un cerc Un triunghi echilateral (cu laturile hiperbolizate) înscris într-un cerc Similar în cazul celeilalte variante: Dar în aceste embleme s-a investit destul, şi schimbarea lor presupune costuri importante. Iată motivele pentru care emblema ar putea fi totuşi păstrată. Sunt foarte multe aspecte de analizat. Vă aştept opiniile. Sau poate că nu ar trebui să dezbatem această chestiune pentru că avem altele, mult mai importante, şi oricum problema se va rezolva când va fi cazul, eventual de la sine. Cred că ar fi trebuit să scriu acest ultimul pasaj între ghilimele, să nu fi citat pe cineva şi să-i încalc drepturile! Revista Română de Proprietate Industrială P nr. 5 *