Periodic al Uniunii Armenilor din România Cu siguran\[ 2002 a fost o dat[ memorabil[, anul bicentenarelor na=terii, între al\ii, a lui Victor Hugo =i a lui Alexandre Dumas tat[l, care s-a n[scut la 24 iulie 1802 la Villers-Cotterts. Autor cunoscut marelui public de azi mai ales prin numeroasele filme inspirate de operele lui, ca Cei trei mu=chetari sau Contele de Monte Cristo, el a fost c]nd =i c]nd la mare mod[ =i citit de milioane de adolescen\i pasiona\i de aventurile personajelor sale pitore=ti =i de stilul s[u deosebit de alert. Fondat în 1924 (serie nouå) Alexandre Dumas [i armenii Alexandre Dumas ]n costum de kalm]c la 1859 A încercat =i teatrul =i a ob\inut succesul foarte devreme cu piese care au c[- zut de atunci în uitare. A abordat romanul pe fond istoric, gen în care a excelat, chiar dac[ precizia istoric[ este absent[ în aceste romane =i psihologia personajelor r[m]ne rudimentar[. Intriga care amestec[ personalit[\i istorice =i personaje fictive l-a f[cut s[ fie unul din marii autori populari francezi ai secolului al XIX-lea. Om extravagant, cheltuitor peste m[sur[, îndatorat, a devenit jurnalist =i a scris povestiri de c[l[torie f[r[ prea mult succes. Dar dac[ astfel cadetul din Gasconia =i abatele Faria s]nt ast[zi cunoscu\i de toat[ lumea, cele dou[ c[r\i ale lui Alexandre Dumas-tat[l despre Rusia =i Caucazul (1858-59) (Editions François Bourin) ne intereseaz[ în mod deosebit pentru c[ ofer[ impresiile lui Dumas în leg[- tur[ cu armenii pe care i-a înt]lnit. Dumas pretinde c[ face o c[l[torie pe care nimeni n-a LA DOUĂ SĂPTĂMÎNI de Mihai STEPAN CAZAZIAN destina]ia erevan S]ntem ]n plin sezon estival. De la Erevan p]n[ la Los Angeles lumea pleac[ ]n concedii. Cei cu bani mai mul\i stau la soare prin zone exotice. Al\ii se mul\umesc cu lacul Sevan. Dar ce leg[tur[ poate fi ]ntre armenii ce se bronzeaz[ ]n Armenia cu cei din L.A.? +i unii =i al\ii se numesc armeni. Numai c[ grijile celor de la poalele Araratului nu-i prea atrag pe cona\ionalii lor din alte col\uri ale lumii s[ fac[ plaj[ pe malul Sevanului. Diferen\a aceasta, economic[, din p[cate, nu ne apropie. Prea pu\in armenii diasporei se simt lega\i de armenii de la Erevan. Este adev[rat, periodic se fac gesturi de ajutorare. Chiar =i investi\ii. Dar c]nd este vorba de propriul buzunar, ca s[ nu mai vorbim de concediul nostru, atunci nu prea ne mai g]ndim. Ce vreau s[ spun. Poate c[ diaspora ar trebui s[ ]ncurajeze mai mult concediile ]n Patria mam[. Poate a=a ne vom apropia mai mult. Exist[ unele proiecte dar ]nc[ modeste. Nu cred c[ nu te po\i sim\i bine ]n Armenia, c]teva zile, chiar dac[ ]nc[ serviciile s]nt scumpe. Dac[ noi armenii vom ]ncerca s[ ]ncuraj[m turismul ]n patria noastr[ cu siguran\[, ]n timp =i al\ii vor descoperi aceast[ \ar[ cu adev[rat biblic[. Sigur aceste op\iuni se adreseaz[ ]nc[ celor ce au bani. De=i, paradoxal, Armenia nu este Monaco! Dar poate va veni vremea c]nd =i turismul rural va p[trunde ]n Armenia iar o concuren\[ real[ va duce la sc[derea pre\urilor. +i atunci serviciile vor fi mai accesibile. Turismul poate fi un mijloc al apropierii dintre armeni. C[ tot ne pl]ngem c[ nu-i ]n\elegem, noi cei din diaspora, pe fra\ii no=tri Dar p]n[ atunci concediile s]nt pe val. Iar op\iunile fiec[ruia nu le discut[m. +i totu=i Erevanul poate fi o destina\ie. f[cut-o p]n[ acum... în =ase luni, 3.000 de leghe. Viziteaz[ mai înt]i Germania, Danemarca, Sankt Petersburg, Finlanda, Moscova, Nijn]i-Novgorod, Astrahan; traverseaz[ Caucazul, se opre=te la Derbent =i la Baku, popose=te la Tbilisi =i se întoarce în Fran- \a via Trebizonda! La Astrahan femeile armence, care nu ies niciodat[ seara, merg înf[=urate în v[- luri lungi =i albe care la asfin\it le dau aerul unor fantome. Aceste v[luri admirabil purtate, pun]nd în valoare formele pe care le deseneaz[, amintesc, v[zute de aproape, liniile elegante ale statuilor grece=ti. Asem[narea cu capodoperele antichit[\ii este dublat[ înc[ atunci c]nd, din cochet[rie, aceste spectre vii las[ s[ le fie v[zute chipurile pure =i suave, reunire a frumuse\ii grece=ti =i asiatice. A doua zi dup[ ce am ajuns la Astrahan, =eful poli\iei a venit s[ ne ia pentru a ne conduce s[ vizit[m c]teva familii de armeni =i de t[- tari... Prima familie... care ne-a fost prezentat[ era armean[. Ea era alc[tuit[ din tat[, mam[, un fiu =i trei fiice. Ace=ti oameni de treab[ cheltuiser[ ceva pentru a ne primi. L-am g[sit pe b[iat la cuptor, f[c]nd =a=lic v[ vom Pagina 3 Pagina 5 Pagina 6 Pagina 7 A.T. MAVIAN (continuare ]n pagina 8) DESPRE ARMENII DOBROGENI SITUAºIA PÅDURILOR DIN ARMENIA FRATELE BEDROSOV SERGHEI PARADJANOV ÎN ARMENIAN REVIEW Anul XIV nr. 14 (275) 16-31 iulie 2003 Vicontele Bryce [i credin]a sa }n 1916, ]n plin R[zboi Mondial, apare la Londra <Cartea Albastr[ a guvernului britanic> alc[tuit[ de c[tre Vicontele Bryce care con\inea la acea vreme m[rturii cutremur[toare despre masacrarea armenilor din Imperiul Otoman. Primit[ la ]nceput cu suspiciune, =i chiar considerat[ drept propagand[ de r[zboi folosit[ ]mpotriva du=manilor Marii Britanii, cartea a reu=it totu=i s[ sensibilizeze opinia public[ mondial[, oblig]nd statele civilizate s[ ia m[suri pentru protejarea armenilor^ At]\i c]\i mai r[m[seser[^ Dar cine a fost Vicontele Bryce, omul c[ruia ast[zi, chiar dac[ indirect, unii dintre noi ]i dator[m existen\a noastr[? N[scut ]n 1838, absolvent al Oxfordului iar apoi licen\iat ]n =tiin\e juridice va urma o carier[ politic[. Membru al partidului liberal se va implica =i ]n diploma\ie fiind numit ambasador la Washington ]ntre 1907-1913. P]n[ la sf]r=itul vie\ii (1922) va r[m]ne credincios ideilor sale umanitare =i dorin\ei sale de a vedea creat[ o Lig[ a Na\iunilor (vis pe care a apucat s[-l vad[ materializ]ndu-se). De=i nu a c[l[torit niciodat[ ]n Imperiul Otoman, Vicontele Bryce avea mul\i prieteni Eduard ANTONIAN (continuare ]n pagina 3) DIASPORA ARMEAN{ +I MI+C{RILE MIGRATOARE Pentru armeni, secolul XX a ]nceput =i s-a ]ncheiat pe fondul unor crize care au produs valuri masive de refugia\i. Din cauza genocidului armean ]nf[ptuit de statul otoman ]ntre 1915 =i 1917, mii de supravie\uitori armeni au devenit refugia\i. Al[turi de circa 800.000 de ru=i, ace=tia au beneficiat de activitatea de ajutorare dus[ de Dr. Fridtjof Nansen, care ]n iunie 1921 a fost numit de c[tre Consiliul Societ[\ii Na\iunilor ]nalt comisar pentru refugia\ii ru=i. Armenii au avut astfel tristul privilegiu de a fi la originea regimului modern al refugia\ilor, c[p[t]nd acte de identitate <Nansen> pe care le-au utilizat =i ca pa=apoarte, ceea ce le-a permis s[ p[r[- seasc[ \ara ]n care s-au refugiat la ]nceput. }n timp ce primul val de refugia\i a avut loc ]n timpul tranzi\iei de la Imperiul Otoman spre Turcia modern[, un al doilea val de refugia\i se porne=te pe fondul conflictelor na\ionale =i teritoriale, al pogroamelor ce s-au produs ]n timpul pr[bu=irii Uniunii Sovietice =i al form[rii statelor-na\iuni ce au rezultat ]n urma acestui proces. }ntre cele dou[ crize =i valuri migratoare trebuie inserat[ o perioad[ de emigrare masiv[ din principalele comunit[\i armene din Orientul Mijlociu. 1920-1989 Popula\ia se concentreaz[ ]n Armenia sovietic[ }n perioada cuprins[ ]ntre 1920 =i 1979, tendin\a general[ o constituie cre=terea procentajului popula\iei armene=ti din Armenia sovietic[ ]n cadrul popula\iei totale armene=ti din lume. Potrivit lui Claire Mouradian, ]n 1925, 750.000 de armeni tr[iau ]n RSS Armean[, ]n timp ce ]n afara \[rii tr[- iau 1.754.000 de armeni, adic[ un raport de 30 la 70%. }n cadrul popula\iei armene=ti globale, propor\ia armenilor ce tr[iau ]n Armenia era ]n 1988 de circa 46,3%, adic[ 3.100.000 de oameni dintr-un total de 6.700.000. Concentrarea lent[ a popula\iei armene=ti ]n Armenia sovietic[ are trei cauze principale. Mai ]nt]i, armenii aveau ]n republica lor un spor natural al popula\iei foarte ridicat. Celebrul etnograf Viktor Kozlov explic[ aceast[ situa\ie prin mariaje precoce, tradi\iile preexistente de fecunditate ridicat[ =i, nu ]n ultimul r]nd, o dorin\[ de a compensa pierderile din 1915^ }ntre 1926 =i 1939, armenii au ocupat locul doi printre na\iunile sovietice ]n ceea ce prive=te nivelul sporului popula\iei (37,3%). }ntre 1939 =i 1959, popula\ia armean[ sovietic[ a crescut cu 29,4%, cel mai ridicat procent la nivel unional. (continuare ]n pagina 4)
- 2 Actualitate To\i ]mpreun[ Ce chestie! }n ultimul timp chiar nu =tiu ce am dar m[ tot ]ntreb ce se va ]nt]mpla cu comunitatea noastr[ peste c]\iva ani. Pesemne c[ v[ g]ndi\i c[ m-o fi b[tut soarele-n cap sau c[ pur =i simplu n-am ce face-n vacan\[. P[i uita\i care-i treaba. De soare nu garantez dar de avut chiar am ce face ]n vacan\[ a=a c[ nu cred c[ am luat-o razna. Cel pu\in nu ]nc[. A=adar dac[ ave\i chef s[ citi\i ce m]zg[lesc eu ]n momentul [sta e bine dac[ nu, nici o problem[, nu v[ impacienta\i c[ se g[sesc solu\ii. Spre exemplu pute\i s[ da\i pagina. Dup[ cum v[ ziceam m[ tot g]ndeam la aspectul [sta ce s-o ]nt]mpla cu M[ria Sa, Comunitatea ]n 3, 5, 7, sau chiar ]n 10 ani, cel pu\in cu cea din Bucure=ti pentru c[ despre cona\ionalii din provincie nu am informa\ii prea multe. Vorbesc din perspectiva actual[ pentru c[, s[ fim reali=ti ]n momentul [sta numai de prosperitate nu poate fi vorba dar, cum am mai zis =i cu alte ocazii nu ne r[m]ne dec]t s[ sper[m. S[ sper[m, s[ vis[m nu ne cost[ nimic. Cel pu\in nu ]nc[. Cine =tie ce s-o ]nt]mpl[ ]n viitor? Dar deocamdat[ tr[im ]n prezent a=a c[ din punctul [sta de vedere cred c[ n-avem de ce s[ ne facem griji. Oricum, s[ revenim! Dac[ ne-am g]ndi un pic =i am ]ncerca s[ privim situa\ia ]n ansamblu =i cu seriozitate s]nt convins[ c[ fiecare dintre noi ar g[si cel pu\in un lucru de care s[ fie nemul\umit dar nu asta ar fi problema pentru c[ lucruri de genul [sta se ]nt]mpl[ chiar =i atunci c]nd totul merge ca pe roate =i c]nd totul e perfect. Acum, mai mul\i factori au contribuit la actuala situa\ie nu tocmai ]n roz: biserica este ]ntr-un =antier continuu, profesorul de limb[ armean[ s-a schimbat, frecven\a elevilor este redus[, iar activit[\ile ]n cadrul comunit[\ii nu mai s]nt ca alt[ dat[. Acum c]\iva ani parc[ era altceva. Era un sentiment inexplicabil: parc[ plutea a=a ]n aer armonia, pacea, lini=tea interioar[, calmul =i ]n acela=i timp mult[ voio=ie de cum treceai pragul cur\ii Centrului armenesc. }n schimb acum parc[ totul e gri, cenu=iu, oamenii nu mai au at]ta chef de via\[, parc[ nu mai pun at]ta pasiune ]n ceea ce fac a=a cum se ]nt]mpl[ mai demult. Florile viu colorate din gr[din[ parc[ nu-\i mai z]mbesc ca s[ le po\i admira ]n toat[ splendoarea lor, biserica nu se mai impune ca un monument de arhitectur[ sfid]nd ]naltul cerului. Doar razele soarelui preling]ndu-se pe ce a mai r[mas parc[ mai destind un pic atmosfera ]nc[rcat[ din centrului nostru. Dar dac[ m[ g]ndesc mai bine, =ti\i vorba Dac[ vrei po\i!. }n lumea asta nimic nu e imposibil. A=adar, precum cauza are efect, efectul dac[ nu e favorabil poate dob]ndi solu\ii, dar asta nu depinde dec]t de noi, de c]t de mult ne dorim s[ remediem situa\ia actual[, dar cum s]nt de p[rere c[ ne dorim cu to\ii s[ dep[=im acest moment, poate c[ vom contribui ]n realizarea acestui lucru. +i m[ refer desigur la toate aspectele pe care le implic[: biserica, =coala, activit[\i =i multe altele. A=adar, s[ nu ne pierdem speran\a dar nici s[ r[m]nem cu aceasta. Tot ceea ce ne dorim s[ poat[ deveni realitate, s[ sper[m ]ntr-un viitor mai bun =i s[ con=tientiz[m faptul c[ s]ntem armeni, =i c[, ]ntr-o comunitate mic[ ca a noastr[ numai ]mpreun[ vom reu=i, fiecare d]nd ce are mai bun din el. A=adar, s[ fim uni\i =i s[ ne ]ndrept[m, to\i ]mpreun[, spre un viitor mai str[lucit! Laura URD{REANU PAPAZIAN Umor Armenesc Bush, Putin =i Kocearian c[l[toreau cu avionul. La un moment dat, pilotul anun\[ c[ are probleme la motor =i c[ avionul urmeaz[ s[ se pr[bu=easc[ peste c]teva minute. Dar nu exist[ dec]t o singur[ para=ut[. A=a c[ se ia hot[- r]rea s[ se supun[ la vot care dintre pre=edin\i se poate salva. Se voteaz[. Kocearian ]=i pune para=uta =i se arunc[ din avion. Nedumerit, Bush ]l ]ntreab[ pe Putin: Nu vi se pare ciudat? Eram trei persoane. De unde a avut Kocearian 30 de voturi? Bilunar al Uniunii Armenilor din România Redactor şef: Mihai STEPAN-CAZAZIAN Redactori: Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN Fotoreporter: Mihai GHEORGHIU Colaboratori: Arachel MUSAIAN (Constanţa) Corespondenţi din străinătate: Edvard JEAMGOCIAN (New York), Anton Lanis ŞAHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) Difuzare: Drtad BARTUMIAN Tehnoredactare: Mihai HĂŢULESCU e-mail: ziar_ararat@yahoo.com ADRESA REDACŢIEI: Str. Armenească 13, Bucureşti 2 Tel. / Fax: 314.67.83, Fax: 311.14.20 Tiparul executat la s.r.l. I.S.S.N. 1220-9678 Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. În cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le revine acestora. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de colaboratori. Lucr[ri de art[ semnate de William Saroyan Dup[ o expozi\ie care a fost deschis[ la Fresno (California) cu 97 lucr[ri de art[ abstract[ ale lui William Saroyan, o acuarel[ original[, intitulat[ <I saw you in town this morning 20 years later> (<Te-am v[zut azi diminea\[ ]n ora= dup[ 20 de ani>) =i datat[ 17 decembrie 1963, Paris, a fost trimis[ la o licita\ie a Casei <Bonhams Butterfields> din San Francisco. Amintim c[ William Saroyan (1908-1981) a scris nu numai 57 romane, a ob\inut Premiul Pulitzer =i Premiul Oscar, a fost co-autorul unui c]ntec care a cucerit premiul pentru <Cel mai bun c]ntec al anului 1951>, ci a creat =i art[ abstract[. Lucrarea amintit[ este influen\at[ de crea\ia multora dintre contemporanii s[i, cum ar fi Jackson Pollock, Juan Mirò =i Paul Klee. Lucr[rile sale abstracte exprim[ acela=i sim\ puternic al Armeni care nu mai s]nt De cur]nd a ]ncetat din via\[ cunoscutul scriitor Vahé Katcha din Fran\a, pe adev[ratul s[u nume Vahé Katchaturian, cel ce cucerise un loc binemeritat ]n lumea artelor, datorit[ romanelor sale ecranizate. N[scut ]n Siria ]n anul 1928, Katcha ]=i petrecuse copil[ria ]n Liban, iar la 17 ani se stabilise ]n Fran\a, unde studiase la Institutul de art[ cinematografic[. A fost pianist, romancier =i scenarist. Unul dintre primele sale romane <Ochi pentru ochi> (œil pour œil) a devenit filmul cu acela=i titlu din 1956, fiind regizat de André Cayatte. }n 1962, regizorul G. Seaton a realizat filmul <Capcana> (The Hook), pe un scenariu semnat de Vahé Katcha, av]ndu-l ]n rolul principal pe Kirk Douglas. }n 1965, Katcha a scris scenariul filmului <Galia> ]n regia lui Georges Lautner, ]n rolurile principale juc]nd vedete ale ecranului francez, precum Mireille Darc, Françoise Prevost, François Chaumette de la <Comedia Francez[> =.a. Un film mai obscur a fost <Cu toat[ inima> (À coeur joie) al regizorului Serge Bourgninon =i av]nd-o ca vedet[ pe Brigitte Bardot. Dar cel mai popular film dup[ un scenariu de Vahe Katcha a fost <Spargerea> (Le Casse) ]n regia compatriotului s[u Henri Verneuil ^ pe strada Sincra din centrul Atenei se afl[ Pia\a Armean[, unde este plasat[ o plac[ de marmor[, pe care se poate citi: <Cu nestr[- mutata credin\[ ]n prietenia elen[ =i armean[, pentru r[spl[tirea just[ a poporului armean>. ^ =i ]n ora=ul Camene\ Podolsk exist[ o Pia\[ Armean[. ^ ]nc[ din sec. XVI, ]n ora=ul Kazan exist[ o Pia\[ Armean[. ^ unul dintre afluen\ii r]ului Orio din Spania se nume=te Arax. ^ acela=i nume, Arax, este purtat =i de un r]u din insula Sahalin. ^ ]n Fran\a secolului XIII, unul dintre afluen\ii r]ului Rhône purta numele de Armenesc. }n prezent el a secat. formei ca =i lucrarea care i-a prilejuit ob\inerea Premiului Pulitzer <Time of Your Life>, piesa cunoscut[ ]n limba rom`n[ cu titlul <Clipe de via- \[>, gra\ie memorabilului spectacol al Teatrului <Bulandra> din anii 60. Mai amintim c[ William Saroyan a c]=tigat Premiul Oscar ]n 1951 pentru scenariul filmului <The Human Comedy> (<Comedia uman[>). Iar <Cel mai bun c]ntec al anului 1951> a fost <Come On A My House> a avut cuvintele =i muzica scrise de William Saroyan =i Ross Bagdasarian, c]ntat de Rosemary Clooney, c]ntec ce a ocupat locul I ]n 1951 vreme de opt s[pt[m]ni. Ross Bagdasarian a fost cunoscut mai t]rziu cu numele de David Seville. }n imagine: <How It Is to Be William Saroyan> (Cum este s[ fii W. S.), semnat de marele scriitor american de origine armean[. M. K. (Achot Malakian). Filmul era realizat ]n 1971 =i l-a avut ca interpret principal pe Jean- Paul Belmondo. Katcha contribuise =i la filmul <Mayrig> al aceluia=i Verneuil. Scrierile ]n limba francez[ ale regretatului autor au str[lucit prin inteligen\a dialogului =i suspensul subiectelor abordate. El a amintit mereu despre originea sa armean[. Pentru armeni era cunoscut, mai ales, cu romanul <Un pumnal ]n gr[din[> (Un poignard dans le jardin). Vahé Katcha colabora, de asemenea, ]n anii 60 la ziarele <Le Soir> al lui Dikran Tosbat =i la ŠAoc (<Zorile> ]n limba armean[) din Beirut, public]nd articole despre teatru =i film. Recent a decedat Lucy Saroyan (n. 1946), fiica celebrului scriitor american William Saroyan. Ea fost o vreme costumiera actorului Walter Matthau, cu care se rec[s[torise mama ei, Carol, dup[ desp[r\irea definitiv[ de William Saroyan. Apoi a jucat ]n c]teva filme =i ]n piese de teatru, inclusiv ]n unele scrise de ilustrul ei tat[. Revista <Fresno B> a relatat c[, ]n cimitirul <Ararat> din localitate, a fost depus[ o parte din cenu=a ei, al[turi de cea a tat[lui o jum[tate, cealalt[ jum[tate odihnind, la cererea marelui scriitor, ]n Panteonul de la Erevan. Aceea=i revist[ a amintit c[ William Saroyan a fost socotit unul dintre marii fii ai ora=ului Fresno. M. K. +tia\i c[^ +tia\i c[^ +tia\i c[^ +tia\i c[^ +tia\i c[^ ^ ]ncep]nd din anul 1513, ]n lume au ap[rut aproape o mie de calendare =i anuare armene=ti, mare parte din ele nemai p[str]ndu-se. ^ valen\a elementelor chimice a fost stabilit[ prima dat[ de c[tre Vahagn Demirgioghlian, ceea ce s-a descoperit mult mai t]rziu ]n Europa =i America. ^ ]n Muzeul de Istorie din ora=ul rusesc Riazan se p[streaz[ un obiect pre\ios descoperit ]n timpul unor s[p[turi arheologice. Este vorba despre un platou din aram[ cu inscrip\ii armene=ti, ce dateaz[ din secolele XII-XIII. N. M.
Actualitate Despre armenii Dobrogeni^ sau noi despre noi^ Ar fi multe de spus despre cartea domnului Tavitian, ar trebui scris[ o lucrare la aceast[ lucrare^ De fapt p]n[ acum, armenii dobrogeni au fost lipsi\i de o monografie a prezen\ei lor pe aceste meleaguri. Acum, gra\ie lui Simion Tavitian, beneficiem de o repara\ie istoriografic[ dar =i moral[ pentru neamul nostru. Nu are rost s[ insist[m asupra personalit[\ii autorului, dealtfel, o persoan[ binecunoscut[ ]n urbea Tomisului. Prezentul volum nu este un manual de istorie scris sec, neutru, =i nici o trecere ]n revist[ a realiz[rilor armenilor dobrogeni. Este o fr]ntur[ de via\[, un reportaj, o carte de suflet cum ar spune armenii const[n\eni, ]ntr-un spa\iu ]n care convie\uiesc at]tea minorit[\i. Revedem printre r]nduri, vechiul Küstenge, acolo unde, ]n ciuda genocidului, b[tr]nii no=tri se bucurau s[ aud[ vorbindu-se turce=te. Capitolele volumului s]nt structurate scrupulos^ Armenii la Pontul Euxin ]n care cititorul afl[ cum au ajuns armenii aici, Armenii ]n administra\ia =i statistica Dobrogei din care putem afla c[ =i noi armenii am avut o contribu\ie important[ la creearea Rom`niei Mari sau a Independen\ei Regatului. Un alt capitol este dedicat bisericilor armene din Dobrogea, descrierea activit[\ii lor precum =i o statistic[ a preo\ilor armeni ce au p[storit comunitatea. Domnul Tavitian dealtfel a reu=it s[ g[seasc[ =i o list[ complet[ a elevilor ce au absolvit liceele dobrogene din 1897 =i p]n[ ]n prezent, precum =i dasc[lii armeni care au format at]tea genera\ii de adolescen\i. Unul din absolven\ii de alt[dat[ ]=i aminte=te cu nostalgie <Din 40 de elevi, 11 erau minoritari^> precum =i alte episoade de fr[\ietate ]ntre etnii manifestate dintotdeauna ca spirit tutelar al dobrogenilor. O sec- \iune special[ a c[r\ii vorbe=te despre jertfa eroilor armeni c[zu\i pe c]mpul de onoare al Rom`niei, ]n r[zboaie. Peste 100 de armeni dobrogeni au c[zut la datorie, =i a=a cum subliniaz[ autorul <^ mul\i armeni neav]nd cet[\enia rom`n[ de\in[tori ai pa=apoartelor Nansen, nu puteau fi recruta\i =i ]nrola\i ]n armat[. Dar ei au considerat de datoria lor ca din proprie ini\iativ[ s[ cear[ s[ plece pe front^> Lista cu eroii no=tri c[zu\i ne este ]nc[ o dat[ readus[ ]n memorie de c[tre Simion Tavitian. Edificiile arhitectonice ale armenilor tomitani nu s]nt date nici ele uit[rii =i beneficiaz[ de o descriere pe m[sur[^ oare c]\i armeni const[n\eni =i-au v[zut Vicontele Bryce [i credin]a sa Casa Bohcelian, Bd Tomis Constan\a (continuare din pagina 1) importan\i, mai ales diploma\i, ]n Europa =i Statele Unite cu care ]ntre\inea o vast[ coresponden\[. Ace=tia la r]ndul lor primeau printre altele rapoarte detaliate din Orient. Astfel printr-o filier[ greu de imaginat ast[zi, apelurile dezn[d[jduite ale armenilor nu s-au pierdut ]n neant. De altfel toate Marile Puteri aveau ]n Imperiul Otoman, misiuni, =coli =i spitale cu scopul de a mai cizela pu\in Orientul. Ori se =tie c[ armenii frecventau aceste institu\ii cu dorin\a de a fi deschi=i c[tre nou, a=a cum au fost dintotdeauna. C]nd au ]nceput atrocit[\ile iar armenii formau convoaiele deport[- rii, ace=ti oameni, medici, preo\i, profesori, diploma\i occidentali nu au stat cu m]inile ]n s]n. Au oferit protec\ie armenilor, au ]ngrijit r[- ni\ii, au deschis orfelinate pentru copii, unora le-au acordat cet[\enia pe loc, dar ceea ce-i mai important au trimis acas[ rapoarte ]n care descriau ]n detaliu cum asistau la atrocit[\ile comise de armata turc[ ]mpotriva armenilor. Pe aceast[ cale Vicontele Bryce a aflat de soarta cre=tinilor din Imperiul Otoman. F[r[ a ezita s-a hot[r]t s[ ac\ioneze. }mpreun[ cu un t]n[r istoric necunoscut atunci =i care ast[zi este unul dintre marii teoreticieni ai istoriei globaliz[rii, numit Arnold J. Toynbee, Bryce a adunat toate aceste rapoarte =i le-a publicat ]ntr-un consistent volum cu ajutorul Vicontelui Grey of Fallodon pe atunci Secretar de Stat ]n Ministerul britanic al afacerilor externe. Volumul publicat a fost imediat prezentat de c[tre Vicontele Bryce ]n Camera Lorzilor, iar dup[ dou[ luni ap[rea edi\ia ]n limba francez[. Reac\iile nu au ]nt]rziat s[ apar[ iar rezultatele ast[zi se cunosc. Se pare c[ ]nsu=i pre=edintele SUA Woodrow casele na\ionalizate? Via\a cultural[ a urbei nu putea desigur, s[ lipseasc[ din volum^ personalit[\i artistice, festivaluri, concerte, vernisaje, toate erau prezente ]n Constan\a^ iar <ai no=tri> nu-=i dezmin- \eau renumele. De la ziari=ti dobrogeni, la compozitori, de la dirijori la forma\ii de muzic[ u=oar[, to\i se perind[ prin cartea lui Tavitian, =i avem viziunea altei lumi. Cel mai important capitol al c[r\ii ni se pare totu=i <Prezen\a armenilor ]n via\a economic[>^ +i ce ne e dat s[ vedem? O list[ cu to\i armenii comercian\i^ De la magna\ii Manissalian sau Frenkian p]n[ la Baron Musaian <La M[g[rdici>, zarzavaturi =i fructe ]n Pia\a Grivi\ei, de la fabrica <Ovidiu> de ceramic[ a lui Agop Damadian p]n[ la pr[v[lia lui Baron Ar=ag Mardiros <La Eftin[tate> sau co=melia fratelui str[bunicului meu Kevork Antonian <La Coloniale>^ <La Coco=>, <La Umbra Deas[>, <P]inea special[>, frizeria <Miss Rom`nia>, <La +icul Modern> sau la <Orient Palas>^ ]mi imaginez cum amabili, cu haina uneori roas[ pe la coate, cu o liot[ de copii alergau din zori ]n sear[ prin Küstenge s[ c]=tige un ban^ vorbeau frumos, mieros, uneori slugarnic ca to\i armenii mici negustori^ dar erau negustori! Ce vremuri^ Personalit[\ile armene=ti din Dobrogea beneficiaz[ de un loc aparte ]n cartea domnului Tavitian. K. Zambaccian, K. Pambuccian, Ervant Seropian =i alte somit[\i s]nt men\ionate^ Totu=i regret[m unele sc[p[ri cum ar fi Sergiu Selian (credem c[ domnia sa merita o fi=[ serioas[, dar din p[cate nu este nici m[car men\ionat doar la bibliografie!). De men\ionat c[ p[rintelui Avedis Mandalian ]i s]nt recunoscute meritele, pe bun[ dreptate, de=i nu este const[n\ean^ Harry Tavitian (inutil s[ coment[m necesitatea prezen\ei sale ]n r]ndurile comunit[\ii noastre^) =i alte personalit[\i demonstreaz[ ]nc[ o dat[ sub condeiul dlui Tavitian c[ ]nc[ exist[m^ =i nu oricum^ Doar vorbind despre domnul avocat Aram Agop, spunem tot despre armenii dobrogeni. Legendele r[- m]n oriunde s-ar afla^ Dar revenind la carte, credem c[ uneori cuvintele s]nt de prisos^ de fapt, ca o concluzie, cineva spunea, referitor la armeni, c[ khacikar-ul este de fapt transpunerea ]n piatr[ a doinei rom`ne=ti^ Mu\umim Simion Tavitian! Eduard ANTONIAN Wilson a fost influen\at de acest volum atunci c]nd ]n 1918 a trasat la propriu grani\ele Armeniei =i a cerut trecerea \[rii sub mandat american. Plan nefinalizat din p[cate. Iat[ c[, de cur]nd, volumul a fost reeditat de c[tre Institutul Komitas beneficiind de o prefa\[ semnat[ de reputatul istoric Ara Sarafian. Acesta reconfirm[ (de parc[ mai era nevoie!) autenticitatea surselor =i m[rturiilor prezente ]n volum de altfel contestate vehement de genera\ii ]ntregi de istorici turci. Totu=i volumul va r[m]ne nu numai o m[rturie de necontestat dar =i o fresc[ vie pentru genera- \iile ce vor veni. Toynbee scria c]ndva: <Genocidul comis ]n Imperiul Otoman m-a dus cu g]ndul la s]ngele Mielului =i la P[catul originar^> Eduard ANTONIAN 3 KEMALISMUL }N INVOLU IE? Mustafa, care =i-a luat apoi =i numele de Kemal, provenea dintr-un tat[ albanez (musulman) =i o mam[ macedoneanc[. Resping]nd comer\ul =i artele liberale, care erau ]n opinia lui demne doar de canaliile de evrei, greci sau armeni (v. Armstrong, Editura Vatra) el ]mbr[\i=eaz[ cariera militar[ unde, dup[ unele zvonuri are contacte cu Inteligence Service-ul. Cert este c[ dup[ ce destinul ]l a=eaz[ la c]rma Turciei el introduce o serie de reforme toate menite s[ ]ndrepte noul stat pe care ]l alc[tuise, drastic cu fa\a spre Europa. Ca atare se interzic: dreptul cutumiar musulman (shariat), =colile religioase de pe l]ng[ geamii =i moschei, imixtiunea islamului ]n treburile statului, portul fesului =i feregelei (chadra), scrierea arab[, denumirea de <otoman>, prezen\a mollahilor ]n armat[, califatul, ordinul dervi=ilor, calendarul tradi\ional etc. Se adopt[: dreptul elve\ian, ]nv[\[m]ntul laic, desp[r\irea religiei de institu\iile statale, portul <a la franga> european, alfabetul latin, calendarul gregorian, denumirea de <turc>. Rolul islamului este puternic marginalizat ]n administrarea \[rii, rol preluat ]ndeosebi de armat[, ]ntr-un cadru republican opus sultanismului. Se promova un stat eminamente turc perfect omogen. Contactele Turciei cu Europa au fost constant ]ntre\inute de guvern[- rile ce au urmat. A=a s-a reu=it s[ se ob\in[ un sfert de veac de subven\ii din partea Angliei, p]n[ ]n 1946. La asemenea v]rste odraslele se \in singure pe picioare =i trebuie s[ se autosus\in[. Acest lucru s-a ]nt]mplat, desigur nu f[r[ ajutor american, ajutor care se men\ine constant p]n[ ast[zi (dac[ nu \inem seama de scurtul intermezzo de trei ani din timpul crizei Ciprului din 1974). Urmarea fireasc[ a acestei evolu\ii a fost explozia demografic[ din Turcia =i o lesne de ]n\eles dorin\[ de continuare a propensiunii kemaliste manifestat[ de cererea de a intra ]n UE, mai cu seam[ dup[ ]ncercarea reu=it[ de p[trundere ]n NATO. Toate aceste eforturi administrative trebuiau s[ rezolve crizele economice interne prin deschiderea at]t de apropiatei dar ]nc[ inaccesibile pie\e europene. Din varii motive Turcia s-a ales ]n nesf]r=ite r]nduri cu am]n[ri =i promisiuni =i nu rareori cu repro=uri de ne- ]ndeplinire a unor cerin\e minimale de aderare. Printre argumente figurau pe primul loc ]nc[lcarea drepturilor omului (]n special problema kurd[), nivelul economic scazut =i lipsa reformelor democratice la nivelul cerin\elor UE. Cu toate c[ Turcia s-a str[duit s[-=i fac[ <temele>, pe c]t ]i permitea orgoliul fire=te, UE a r[mas ne]nduplecat[. De altfel era evident c[ ceva nu se lega ]n cererea aceaste de aderare =i Ozal a fost unul dintre primii care a recunoscut cu am[r[ciune c[ UE este un <club cre=tin>. El o spunea cu repro=, dar a fost contrazis doar cu jum[tate de gur[. Fostul pre=edinte al Fran\ei, Valery Giscard d Estaing, care la Bruxelles a clamat contra admiterii Turciei ]n UE aduc]nd un lung =ir de argumente, afirma printre altele =i faptul c[ Turcia nu poate avea =i nu are o cultur[ european[. C[l[torul care descinde pe malurile Bosforului dup[ o lung[ absen\[ constat[, cu oarecare surprindere, ]nmul\irea ]nsemnelor islamiste: mai multe femei cu v[lul musulman, printre care =i eleve, unele firme s]nt scrise =i ]n arab[, num[rul geamiilor e ]n cre=tere. Dar s[ l[s[m impresiile turistice =i s[ r[sfoim documentarea lui Huntington (ed. Antet) care analizeaz[ fenomenul ]n cunoscuta sa lucrare la pag. 209-218. Cunoscutul politolog constat[ ca fireasc[ tendin\a de polarizare a aten\iei spre republicile din jurul M[rii Caspice vorbitoare de dialecte turcice (Azerbaidjean, Uzbechistan, K]rg]zstan, Turkmenistan), pentru o \ar[ care a respins Mecca =i e respins[ de Bruxelles. Ozal vorbea de turcii <de la Adriatica =i p]n[ ]n China> (on revient toujour NN), relu]nd-ul pe Enver. A=a se face c[ ]ncep]nd cu anii 1991-92 Turcia a lansat un evantai de activit[\i destinate a cre=te influen\a sa ]n aceste regiuni: ]mprumuturi pe termen lung, =i cu dob]nzi sc[zute ]n valoare de 1,5 miliarde de dolari, ajutoare nerambursabile ]n valoare de 79 milioane dolari, televiziune prin satelit (eliminarea canalului rusesc), comunica\ii telefonice, servicii aeriene, mii de burse ]n Turcia pentru studen\i, =i ofi\eri azeri, au fost trimi=i ]nv[\[tori ]n noile republici pentru a preda limba turc[, =i aproape 2000 de societ[\i mixte au ]nceput s[ func\ioneze. Dup[ 1993 acest val a sc[zut, ca urmare a resurselor limitate ale Turciei. In acest context islamul a g[sit un teren propice pentru a se resuscita. Dup[ <unele relat[ri> ]n 1993 <b[rbile ]n stil islamic =i femeile cu voal au proliferat ]n Turcia, moscheele atrag mari mul\imi unele libr[rii s]nt inundate de ziare, reviste, casete, compact-discuri =i benzi video ce glorific[ istoria, preceptele =i modul de via\[ islamice =i exalt[ rolul Imperiului Otoman ]n p[strarea valorilor profetului Mahomed.> Nu mai pu\in de 290 de edituri =i tipografii, 300 de publica\ii, incluz]nd patru cotidiene, c[teva sute de sta\ii de radio f[r[ licen\[, =i aproape 30 de canale de televiziune, lipsite de asemenea de licen\[, toate acestea propagau ideologia islamic[. }n anii 80-90 guvernul turc, presupus a fi laic, urm[rind scopuri electorale, a men\inut un Oficiu pentru Afacerile Religioase, av]nd un buget mai mare dec]t cel a unor ministere, ce finan\a construirea moscheelor, solicita instruc\iune religioas[ ]n toate =colile publice =i ]nzestra financiar toate =colile islamice, care =i-au m[rit de cinci ori num[rul ]n anii 80, cuprinz]nd aproape 15% copii de v]rst[ =colar[ dintre care mul\i intrau ]n administra\ie. Guvernul a admis ca fetele s[ poarte la =coal[ tradi\ionala e=arf[ musulman[, 70 de ani dup[ ce Kemal interzisese fesul. Politica turc[ a fost =i ea influen\at[ de rena=terea islamului. Elitele =i armata puternic orientate laic, au cedat treptat tendin\elor populare =i au ]nceput s[ fac[ concesii islamismului ]n cre=tere. Politica extern[ a ]nregistrat =i ea aceea=i influen\[. Ralierea Turciei de partea coali\iei anti-saddam nu a dat roadele scontate: gr[birea ader[rii la UE. Nici apropierea cu Israelul nu a fost urmat[ de rezultatele a=teptate. Dar ]n anii 80 Turcia ]=i extindea rela\iile cu \[rile arabe =i cu alte \[ri musulmane, iar ]n anii 90 a promovat activ interesele musulmane prin acordarea unui sprijin semnificativ musulmanilor bosniaci =i Azerbageanului. Se poate emite p[rerea c[ Turcia este pe calea de a-=i schimba direc\ia sa fundamental[ istoric[ =i nu e pu\in probabil c[ vom asista la p[r[sirea treptat[ a multora din conceptele kemaliste. }ntr-adev[r, care va fi op\iunea final[ a acestei \[ri care ]nregistreaz[ nemul\umirea de a nu putea fi primit[ ]n UE, a nu avea suficiente resurse pentru a juca un rol de lider ]n lumea turcic[ din Asia Central[ =i care se vede confruntat[ cu obliga\ia de a da un r[spuns tendin\elor de cre=tere a islamului? Bol=evismul ]n Rusia nu a rezistat mai mult de trei sferturi de secol. S[ fie =i kemalismul ]n pragul extinc\iei sale? Dac[ da, atunci este imperios necesar s[ sond[m viitorul pentru a putea r[spunde la ]ntrebarea: ce fel de Turcie va fi cea care va p[r[si kemalismul? Una laic[ sau una fundamentalist[? +i aceasta nu este singura alternativ[. R[spunsurile la numeroasele ]ntreb[ri ce pot apare cu acest prilej intr[ ]n sfera de interes a numeroase \[ri, printre care =i a noastr[. NOR BERD
4 Analizå DIASPORA ARMEAN{ +I MI+C{RILE MIGRATOARE (continuare din pagina 1) A doua cauz[ a concentr[rii popula\iei: repatrierea a 89.750 de armeni din diaspor[ ]ntre anii 1946 =i 1949, a 42.286 ]ntre 1921 =i 1936, =i a 31.920 ]ntre 1962 =i 1982. }n fine, a existat un echilibru global pozitiv a mi=c[rilor migratoare armene=ti ]ntre RSS Armean[ =i celelalte republici sovietice. Acest echilibru este estimat la aproximativ 210.000 de persoane ]ntre anii 1950 =i 1982. 1950-1990 Comunit[\ile din Orientul Mijlociu se ]mpu\ineaz[ P]n[ ]n 1939, grosul diasporei, constituit[ din armeni originari nu din Armenia sovietic[, era concentrat[ ]n Orientul Mijlociu (Irak, Siria, Liban =i Egipt), ]n sud-estul Europei (Grecia, Rom`nia, Bulgaria) =i ]n Cipru. Dup[ 1945, evenimentele politice din aceast[ regiune, ca r[zboiul civil din Grecia, instaurarea regimurilor comuniste ]n Rom`nia =i Bulgaria, na=terea regimurilor na\ionaliste arabe, loviturile de stat militare din Orientul Mijlociu, criza cipriot[, r[zboiul civil izbucnit ]n 1975 ]n Liban, Copii ai unei =coli armene din Belgia precum =i crearea republicii islamice ]n Iran, au generat un nou val de emigrare care a dus la occidentalizarea diasporei. Astfel, Fran\a =i Statele Unite au devenit principalele centre ale diasporei armene, cu o popula\ie estimat[ la 400.000 ]n Fran\a =i 800.000 ]n America. Concentrarea cresc]nd[ a acestei diaspore ]n Occident ]nseamn[ ]n primul r]nd c[s[torii mixte ]n s]nul comunit[\ii, grade de asimilare crescute, niveluri foarte ridicate de urbanizare =i adoptarea unor tipuri comportamentale mai juridicora\ionale. }ncep]nd cu 1991, numeroase plec[ri din Armenia Potrivit Raportului Programului Na\iunilor Unite pentru Dezvoltare asupra dezvolt[rii umane ]n Armenia pe anul 1996, ]ntre 1991 =i 1996 Armenia a pierdut 667.000 de locuitori, adic[ 18% din popula\ia sa armean[. Nivelul educa\ional ridicat al emigran\ilor este deosebit de izbitor, ]ntruc]t 50% dintre ace=tia au diplome universitare sau tehnice. De atunci emigrarea continu[ =i, potrivit unei estim[ri prudente, circa un milion de armeni =i-au p[r[sit \ara ]ntre 1991 =i 2002. Este limpede c[ ]n acest stadiu popula\ia Armeniei nu poate dep[=i 2.300.000 de locuitori, chiar =i ]n ipoteza c[ o treime din refugia\ii armeni din Azerbaidjan, adic[ 100.000 de oameni, s-au instalat ]n mod definitiv ]n Armenia. Pe scurt, popula\ia armeneasc[ din republica Armenia ]n 2002 reprezint[ circa 33% din popula\ia armean[ din ]ntreaga lume *). Pentru moment, chiar dac[ aceast[ situa\ie este excep\ional[, probabil c[ nu se va schimba ]n mod radical. Va fi nevoie de un miracol economic ]n urm[torii zece ani pentru ca cea mai mare parte a emigran\ilor s[ revin[ ]n Armenia. }n plus, nivelul global al fecundit[\ii, care sc[dea sistematic ]ncep]nd cu sf]r=itul anilor 50, s-a pr[bu=it dup[ 1990. O femeie armean[ d[dea na=tere ]n medie la 4,7 copii ]n 1959, 2,3 ]n 1980, 1,45 ]n 1997 =i 1,2 ]n 1999. Pe termen lung, un nivel al fecundit[\ii de 2,1 este considerat ca fiind necesar pentru refacerea unei popula\ii. Pe parcursul deceniului care s-a ]ncheiat ]n 1998, nivelul natalit[\ii a sc[zut cu 53%, iar sporul natural al popula\iei cu 73%. Popula\ia, care ]n deceniile precedente era constituit[ ]n majoritate din tineri, va ]mb[tr]ni rapid ]ncep]nd cu al doilea deceniu al acestui secol. Procesul a ]nceput deja, dar efectele lui se vor sim\i peste zece ani. R[sp]ndirea popula\iei armene=ti ]n jurul Armeniei }n Uniunea Sovietic[, diaspora armean[ se concentra p]n[ ]n 1990 ]n Azerbaidjan, Gruzia, iar ]ntr-o mai mic[ m[sur[ ]n Cecenia =i Caucazul de Nord. Conflictele na\ionale =i teritoriale din aceast[ regiune, =i ]n special conflictul din Karabagh, au declan=at o masiv[ criz[ a refugia\ilor armeni. Conflictul gruzino-abhaz, ]nceput ]n august 1992, a determinat str[mutarea popula\iei armene din Abhazia, adic[ 76.524 de oameni, din care majoritatea se refugiaz[ ]n Rusia, ]n special la Krasnodar. Dup[ instaurarea ]n mai 1994 a armisti\iului ]n conflictul armeano-azer, circa 43.000 de refugia\i au revenit din Armenia ]n Karabagh. O super diaspor[ ruso-armean[ Declinul economic al Armeniei de dup[ 1991 =i diversele crize regionale au antrenat o masiv[ emigrare a armenilor c[tre Rusia. Aceste dou[ procese reunite au determinat o deplasare a concentr[rii diasporei armene din fosta Uniune Sovietic[ din Caucaz ]nspre Rusia propriu-zis[. }n 1999 ]n Rusia se aflau peste 1.500.000 de Articolul-studiu semnat de Stephan H. Astourian atinge un subiect sensibil pentru armeni, =i anume con=tiin\a de na\iune dezr[d[cinat[ a armenilor =i obsesia depopul[rii Armeniei mai ales dup[ ob\inerea independen\ei ]n 1991. Autorul surprinde bine =i prezint[ un tablou destul de complet al remodel[rilor la care a fost supus[ diaspora armean[ dup[ 1915, anul care a declan=at formarea diasporei a=a cum am cunoscut-o p]n[ ]n 1991. Totu=i, estimarea num[rul armenilor din lume =i propor\ia demografic[ patriediaspor[ nu \ine cont de ultimul recens[m]nt din Armenia, care a stabilit c[ popula\ia \[rii dep[=e=te cu pu\in 3 milioane de oameni, ceea ce arat[ c[ emigra\ia de dup[ 1991 a costat Armenia circa 700.000 de oameni, num[r mult mai realist fa\[ de dublul avansat de estim[rile <independente> anterioare. }n acela=i timp, \in]nd cont de faptul c[ p]n[ =i estim[rile cele mai <prudente> cu privire la efectivele diasporei avanseaz[ oricum date umflate (de exemplu, pentru Rom`nia circa 5-10.000 de armeni, ]n situa\ia ]n care ultimul recens[m]nt a ]nregistrat mai pu\in de 1.800 de suflete!; ]n paralel, ]n ceea ce prive=te num[rul armenilor din Rusia, care ast[zi g[zduie=te ]ntradev[r cea mai numeroas[ comunitate armean[ din dispor[, estim[rile pornesc de la 1,5 milioane potrivit surselor mai rezervate =i, de ce nu, mai realiste =i ajung la peste 2,5 milioane dac[ ar fi s[ d[m crezare conducerii Uniunii Armenilor din Rusia, 2 milioane dintre ace=tia venind, se spune, din Caucaz dup[ 1991!), probabil c[ totalul de 4,53 milioane de armeni din diaspora avansat de autorul articolului ar trebui redus cu o treime, ob\in]ndu-se un num[r de circa 3 milioane. A=adar, propor\ia demografic[ Armenia/(totalul armenilor ]n lume) care se bazeaz[ at]t pe datele recentului recens[m]nt din Armenia, c]t =i pe luarea ]n considerare a adev[ratei amplori a asimil[rii din dispor[ ar s[ri de la circa 33% (avansat[ ]n articol) la circa 50%. Vartan Martaian armeni, aceast[ popula\ie fiind estimat[ ast[zi la 2 milioane sau chiar mai mult. <Cernofobia> din sudul Rusiei }ncep]nd cu 1988, provinciile ruse=ti Krasnodar =i Stavropol au atras sute de mii de refugia\i =i emigran\i armeni. Cre=terea comunit[\ii armene ]n anii 90, al[turi de cre=terea celorlalte comunit[\i de refugia\i, a modificat radical echilibrul etnic =i demografic din aceste dou[ regiuni. Stereotipurile au c]=tigat teren, la fel ca =i <cernofobia> (<fobia fa\[ de negru>), care face aluzie la temerea =i aversiunea pe care o provoac[ minorit[\ile ne-slave, cu ten mai ]nchis. }n realitate, mari segmente ale popula- \iei slave percep solidaritatea etnic[ =i leg[turile dintre noii veni\i, ]n special armeni, ca factori favorizan\i ai conspira\iei =i al spiritului de clan. Este ]ndeosebi cazul regiunii Krasnodar, a c[rei popula\ie slav[ ]n general nu este ]nclinat[ c[tre spiritul ini\iativei particulare, ]n timp ce armenii nou sosi\i au o lung[ tradi\ie de mobilitate social[ =i mari aptitudini ]n domeniul afacerilor. }n acest context, ru=ii ]i percep ca pe ni=te <speculan\i> care se ocup[ cu activit[\i <ilegale>. O nou[ diaspor[ ]n Occident Emigra\ia t]rzie din Armenia sovietic[ =i postsovietic[, ]n special c[tre Statele Unite, a antrenat deseori formarea unor comunit[\i compacte =i ghetoizate, ]nstr[inate de restul comunit[\ii armene. Este cazul ]n special al marii regiuni a Los Angelesului sau al locurilor precum Hollywood-ul. Putem distinge dou[ valuri de imigrare. }ncep]nd cu anii 70 =i p]n[ ]n a doua jum[tate a anilor 80, cea mai mare parte a armenilor care au emigrat din Armenia sovietic[ sau din restul Uniunii Sovietice, erau cei sau urma=ii celor care se ]ntorseser[ ]n Armenia sovietic[ ]n 1946-47. Confrunta\i cu prejudec[\ile armenilor din Armenia sovietic[, av]nd de ]nfruntat o discriminare =i ni=te rigori ale regimului sovietic pe care nu le b[nuiau, ace=ti imigran\i au resim\it un ad]nc dezgust fa\[ de majoritatea locuitorilor \[rii lor. Ca =i cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, la ]ntoarcerea ]n Occident ei au fost nevoi\i s[ fac[ fa\[ comentariilor condescendente ale membrilor diasporei armene cu privire la lipsa lor de patriotism, deoarece ]=i <abandonaser[> patria. Ori, pentru ei no\iunea de hayrenik (patrie) nu este un loc imaginar =i romantic din Imperiul otoman. Este ]nainte de toate Armenia sovietic[ ce are, cel pu\in pentru ei, mai pu\ine atrac\ii. }n consecin\[, au ap[rut stereotipuri cu privire la hayastan\i (armenii din Armenia): se spune c[ s]nt lene=i, intrigan\i, c[ nu au o etic[ a muncii etc. Pe scurt, opusul percep- \iei pe care o au armenii fa\[ de ei ]n- =i=i: muncitori trudnici =i oameni ambi\io=i. A=adar, armenii care nu s]nt din Armenia sovietic[ vor s[-=i disocieze armenitatea de cea a hayastan\i-ilor. Al doilea val al emigra\iei armene sovietice sau postsovietice c[tre Statele Unite, care a ]nceput ]n anii 90, are caracteristici distincte. Pe de o parte, acesta este mult mai pu\in important dec]t valul precedent. De cealalt[ parte, o parte din ace=ti noi emigran\i s]nt armeni din Azerbaidjan, din Rusia sau din alte p[r\i ale Caucazului. Stephan H. ASTOURIAN (UGAB Magazine nr. 13) *) O estimare prudent[ a popula\iei armene=ti din lume ]n 2002 avansa un total de 6,6-7 milioane de oameni: Canada 100.000, Statele Unite 800.000, America Central[ =i de Sud 200.000, Fran\a circa 350.000, Europa occidental[ f[r[ Fran\a 150.000, Europa de est 100.000, Rusia circa 2.000.000, Gruzia circa 320.000, Asia Central[ 30.000, Asia 30.000, Australia 60.000, Iran 100.000, Siria 80.000, Liban 110.000, alte \[ri din Orientul Mijlociu 85.000, Africa 15.000. Astfel, rezult[ un num[r de 4.530.000 de armeni care tr[iesc ]n diaspor[. Dac[ acestora le ad[ug[m armenii din Armenia, vom avea un total de 6.811.000 de oameni, armenii din republic[ reprezent]nd circa 33% din num[rul total al armenilor din lume.
Armenia DOSARUL NAGHDALIAN PE ROL La Erevan a ]nceput procesul legat de asasinarea directorului televiziunii publice, Tigran Naghdalian (vezi Ararat nr. 1/2003). Interesul deosebit st]rnit de proces se datoreaz[ nu numai popularit[\ii victimei Tigran Naghdalian fiind unul dintre cei mai aprecia\i jurnali=ti armeni, bucur]nduse de recunoa=tere nu numai intern[, dar =i interna\ional[, dar =i numelor celor treisprezece acuza\i. cel mai notoriu dintre a- ce=tia este Armen Sarksian, fratele lui Vazghen =i Aram Sarksian, a c[rui arestare a provocat furie ]n familia Sarksian =i ]n tab[ra opozi\iei, punerea sub acuzare a lui Armen Sarksian fiind interpretat[ drept o r[zbunare pus[ la cale de pre=edintele Robert Kocearian. S[ reamintim c[ dup[ asasinarea primului ministru Vazghen Sarksian ]n atacul terorist din parlament din 27 octombrie 1999, unul dintre cei doi fra\i Sarksian r[ma=i ]n via\[, Aram, i-a sucedat lui Vazghen ]n func\ia de premier, devenind repede unul dintre cei mai ]nver- =una\i du=mani ai pre=edintelui Kocearian pe care ]l acuz[ c[ a instigat la asasinarea lui Vazghen Sarksian. Urma=i ai celor mor\i ]n atentat, Aram Sarksian =i Stepan Demirgian s-au constituit ]n nucleul dur al opozi\iei antipreziden\iale, ]ncerc]nd prin orice mijloace at]t intrigile de stat, c]nd Aram Sarksian era prim-ministru, c]t =i mi=c[rile de strad[, dup[ alegerile preziden\iale din februarie trecut s[-l ]nl[ture de la putere pe Robert Kocearian. Iat[ de ce arestarea unuia din cei trei fra\i Sarksian, Armen, care p]n[ la arestarea sa a ocupat func\ia de pre=edinte al consiliului Dilidjan. Rezerva\ie natural[ Vegeta\ia forestier[ din Armenia s-a format ]n perioada neogen. Ca rezultat al schimb[- rilor climatice, compozi\ia speciilor forestiere, arealul r[sp]ndirii lor =i nivelul general al cuverturii forestiere al \[rii s-au schimbat. Dup[ prof. P. Khurshudian, care a sintetizat diferitele date =tiin\ifice, ]n primul mileniu d.ch., 35-40% din suprafa\a \[rii era acoperit de p[duri. }n ultimii trei ani, datorit[ efectelor negative cauzate de climat =i de activit[\ile umane, p[durile ]=i reduseser[ suprafe\ele, iar din unele areale au disp[rut complet, fiind substituite de vegeta\ia subalpin[, de step[ =i de silvostep[. Conform ultimelor date, p[durile din Armenia anului 1993 acopereau 334,1 mii de hectare, 11,2% din teritoriul total. Ele s]nt distribuite inegal, 62% ]n regiunile Tavush =i Lori, 36% ]n regiunea Siunik, iar 2% ]n: Vayots Dzor, Armavir, Kotayk, Ghegharkunik, Aragatzotn, Shirak. Din cele 200 de specii de arbori =i arbu=ti, ce cresc ]n p[durile Armeniei, principalele s]nt: fagul, stejarul =i carpenul, care ocup[ 81,3%; dintre speciile arboricole subdominante pinul 5,3%, iar frasinul, ar\arul, Dilidjan. Lacul Limpede de conducere al fabricii de conserve din Ararat, iar ]nainte de 1994 a participat la luptele din Karabagh =i de la frontierele Armeniei, a accentuat ]nver=unarea antipreziden\ial[ a opozi\iei al c[rei sentiment de victimizare a crescut. A=a c[ o astfel de r[zbunare politic[ orchestrat[ de pre=edintele Kocearian, cum este procesul Naghdalian, merita o prezen\[ masiv[, cel pu\in la prima =edin\[ de judecat[, a liderilor opozi\iei. Astfel, ]n sala plin[ p]n[ la refuz a tribunalului s-a aflat toat[ crema taberei antipreziden\iale: contracandidatul preziden\ial Stepan Demirgian la r]ndul lui, fiu al lui Karen Demirgian, asasinat tot ]n atentatul din 27 octombrie 1999, Aram Sarksian fratele defunctului Vazghen =i al ]nvinuitului Armen Sarksian, figuri de frunte ale opozi\iei ca Raffi Hovhannisian, Aram Sarksian altul dec]t fratele lui Vazghen, lider al Partidului Democrat, +avar= Kocearian, Ar=ak Sadoian, parlamentari, reprezentan\i ai Partidului <Republica> condus de Aram Sarksian, fratele lui Vazghen =i Armen =i, nu ]n ultimul r]nd mama fra\ilor Sarksian, Greta Sarksian, care dup[ arestarea lui Armen l-a conjurat ]n mod public pe pre=edintele Kocearian s[-l elibereze pe fiul ei, care n-ar fi altceva dec]t o victim[ inocent[ a unei r[zbun[ri politice. Ca o <picanterie> politic[, s[ spunem c[, ]n stilul s[u caracteristic de agitator =i prost demagog, Aram Sarksian le-a spus jurnali=tilor c[ fratele s[u Armen a fost arestat probabil din cauza asem[n[rii sale cu Vazghen care, dup[ asasinarea sa, face obiectul unui adev[rat cult al eroismului. ulmul, teiul, plopul tremur[tor =i ienup[rul 13,4%. Fagul iubitor de umezeal[, tolerant la umbr[, av]nd cerin\e ridicate fa\[ de sol, este r[sp]ndit ]n zonele NE, pe pantele nordice muntoase umede cu sol profund. Stejarul este larg r[sp]ndit ]n toate zonele forestiere ale \[rii, ]n principal pantele sudice uscate cu soluri slabe. Dintre mamiferele ce populeaz[ codrii Armeniei cit[m: ursul brun, lupul, r]sul, mistre\ul, cerbul, veveri\a persan[, iepurele, p]r=ii, ariciul, porcul spinos =.a. Printre p[s[ri pot fi z[rite: mierla, sturzul, cioc[nitoarea mare, cucul, pi\igoiul mare, sticletele, florintele, cinteza, botgrosul, gai\a. Dup[ independen\a Armeniei (1991-2001), p[durile au suferit pierderi continuu ]nsemnate datorit[ crizei economice =i de energie, c]nd aproape 7 milioane m 3 au fost t[ia\i legal sau ilegal la peste 10 mii de ha. T[ierile, ce au atins p[durile de protec\ie de-a lungul drumurilor =i din preajma a=ez[rilor, au afectat biodiversitatea natural[ =i fondul genetic. }n ultimii ani, ca rezultat al ]nc[lzirii climatului =i t[ierilor artificiale au ap[rut mul\i factori d[un[tori printre care un loc deloc neglijabil ]l au: insectele, bolile virale, roz[toarele, p[scutul turmelor ]n p[duri =i cre=terea num[rului de incendii. Pericolul incediilor forestiere s-a amplificat ]n ultima vreme =i aceasta amenin\[ permanent ]n special acolo unde d[un[- torii au provocat uscarea multor arbori =i arbu=ti. P]n[ ]n prezent s-au identificat 1.400 de insecte v[t[m[toare fondului forestier, printre care cei mai ]nsemna\i s]nt fluturii: Ocneria dispar, Malaco lachey, Erannis defoliaria, Euproctis chrysorrhoea, Tortrix viridana, Aporia crataegi etc, g]ndacii: Melasoma populi, Galerucella luteola, Curculio glandium etc. Atacurile insectelor, ce produc defolierea p[durilor =i stagnarea cre=terii acestora, au afectat ]n 5 Procesul legat de asasinarea lui Tigran Naghdalian poate reprezenta o =ans[ pentru autorit[\i, care ]nc[ nu au reu=it s[ fac[ lumin[ ]n nici unul din destul de multele cazuri de asasinate cu iz politic sau mafiot, cel mai notoriu caz fiind cel al cumplitului atac terorist din 27 octombrie 1999 din Adunarea Na\ional[, care s-a ]nfundat ]ntr-un interminabil =i obositor proces. Incapacitatea autorit[\ilor de a finaliza anchetele ]n cazul acestor asasinate =i a-i da ]n vileag pe asasini =i pe cei care i-au tocmit, a st]rnit o justificat[ ne]ncredere a publicului fa\[ de puterea politic[ =i personal fa\[ de pre=edintele Robert Kocearian, care a fost deseori acuzat de lips[ de interes ]n elucidarea cazurilor sau chiar de complicitate cu asasinii. Dar iat[ c[, parc[ dintr-un joc al ironiei, procesul Naghdalian ]l implic[ pe fratele unuia dintre cei mai ]nver=una\i lideri ai opozi\iei, ceea ce va face ca eventuala <elucidare> s[ se transforme ]n <r[zbunare>. +i parc[ tot dintr-o ironie, procesul Naghdalian se desf[=oar[ tot acolo unde se \ine =i interminabilul proces <27 octombrie>, ]n care Sarksienii joac[ rolul de acuzatori =i nu de acuza\i. S[ amintim, ]n ]ncheiere, c[ tandemul Sarksian Demirgian l-a acuzat tot pe pre=edintele Robert Kocearian de asasinarea lui Tigran Naghdalian, care ar fi fost eliminat tocmai ca s[ nu poat[ depune m[rturie =i a arunca o lumin[ acuzatoare asupra pre=edintelui ]n procesul <27 octombrie>. Vartan MARTAIAN Situa\ia p[durilor din Armenia Kapan. Cr]ng de platani Dilidjan. M[n[stirea Haghar\in ultimii 20 de ani aproape 25.000 ha. }n \ar[ s-au ]nregistrat 200 de tipuri de boli virale ale fondului forestier. Dintre roz[toarele d[un[toare cele mai comune p[durilor s]nt: Apodermus silvaticus, Microtus socialis, M. aqrvalis, Arvicola terrestris =i iepurele. M[suri urgente se impun pentru ]mbun[- t[\irea protec\iei =i p[str[- rii p[durilor, ca =i pentru regenerarea arborilor distru=i. Dintre acestea cele mai importante s]nt: ]nregistrarea p[durilor, organizarea monitoriz[rii (controlul permanent) a- cestora, ]mbun[t[\irea bazei tehnico-materiale ale serviciului de protec\ie a p[durilor, combaterea reproducerii ]n mas[ a d[un[torilor. De asemenea, s]nt necesare: organizarea serviciilor forestiere, amplificarea m[surilor de replantare, includerea unor specii arboricole =i arbustive valoroase, altele dec]t cele obi=nuite, supravegherea regener[rii silvice naturale. Dr. Simona CONDUR{ EANU
6 Restituiri Serial Ararat Fratele Bedrosov CONSULATUL DE LA BATUMI Introducere Pe c]nd m[ str[duiam s[ g[sesc forma potrivit[ pentru a împ[rt[=i cititorului povestirea ce urmeaz[, mi-a revenit în minte un fragment din romanul R[zboi =i pace. Pasajul are oarecare importan\[ în structura scrierii tolstoiene =i, mai ales, ocup[ un loc însemnat în preocup[rile mele recente. În contextul motivului literar la care fac aluzie, Pierre Bezuhov, personaj principal din panoplia eroilor lui Lev Tolstoi, î=i schimb[ complet traiectoria existen\ei, anume ajunge s[ împ[rt[=easc[ soarta genera- \iei lui, afund]ndu-se în mocirla r[zboiului purtat de cotropitorii patriei sale. Marele latifundiar r[t[ce=te prin Moscova incendiat[, asum]ndu-=i misiunea de a smulge rugului citadin un copila= uitat de maica sa în casa p[r[sit[ prad[ fl[c[rilor. C[ut]nd p[rin\ii feti\ei, pentru a le-o restitui, privirile i se oprir[ asupra unei familii de gruzini sau armeni, compus[ dintr-un b[rbat foarte b[tr]n, frumos, cu chip oriental, îmbr[cat într-o =ub[ îmbl[nit[ nou[, descheiat[, =i cu cizme noi, dintr-o b[tr]n[ de acela=i tip =i o femeie t]n[r[... (în rom`ne=te de Ion Frunzetti =i N. Parocescu. Bucure=ti, Editura Univers, 1971, vol.iii, edi\ia a IV-a, p.441). Cu prilejul lecturii f[cute din nou, m-a izbit prezen\a în aceea=i propozi\ie at]t a neamului georgienilor, c]t =i a celui armenesc, oarecum suprapu=i datorit[ ezit[rii romancierului. Pesemne aici se ascunde asocia\ia ce mi-a oprit aten\ia asupra paginii rom`ne=ti, deoarece în destinul familiei armene ce m[ str[duiesc s[-l recompun într-o nara\iune coerent[, dup[ cum m[rturiseam, al[turi de membrii ei de gradul 1 =i 2 se deseneaz[ =i un profil gruzin al unei rude mai pu\in directe dar nu lipsit[ de valoare. A=a cum am men\ionat-o, în relatarea lui Lev Tolstoi este vorba despre o simpl[ ezitare între un neam =i cel[lalt, rezultatul lipsei de familiaritate al lui Bezuhov cu tr[- s[turile =i ve=mintele orientale. Cu prilejul specific[rii posterioare, naratorul se va fixa asupra apartenen\ei armene a grupului. Referindu-se la t]n[r[, scriitorul o descrie dup[ cum urmeaz[. Femeia aceasta foarte t]n[r[, cu spr]ncene negre arcuite, cu fa\a lung[ neobi=nuit de delicat[ =i de rumen[ la ten, f[r[ nici o expresie, i se p[ru lui Pierre un model de frumuse\e oriental[. Printre bulendrele r[v[=ite, în îmbulzeala din pia\[, femeia aceasta, cu z[bunul ei bogat de atlaz =i cu o broboad[ de un violet viu prins[ pe cre=tet, te f[cea s[ te g]nde=ti la o ginga=[ floare de ser[ aruncat[ în z[pad[. +edea pe ni=te boccele pu\in mai în urma b[tr]nei =i se uita în p[m]nt cu ochii ei mari, negri, neclinti\i =i prelungi, umbri\i de gene mari. Se vedea c[ era con=tient[ de frumuse\ea ei =i c[ se temea pentru ea (p.441-442). Boierul r[t[citor are o prim[ reac\ie la vederea sa; sim\ul estetic îi este sensibilizat de prezen\a feminin[, dac[ nu cumva este vorba despre o tres[rire a masculinit[\ii lui timide. E important[ aluzia la b[rb[\ia sa pentru c[, dimpreun[ cu cele ce urmeaz[, ea ne preg[te=te pentru receptarea reac\iei celor dou[ mostre soldate=ti cu care vom avea de-a face cur]nd. Pierre fu atras de chipul acesta =i, cu toat[ graba lui, trec]nd de-a lungul ulucilor, se uit[ de c]teva ori la ea. Ajuns la cap[tul gardului, cum tot nu-i g[sea pe cei de care avea nevoie, Pierre se opri =i începu s[ priveasc[ în jurul s[u (p. 442). Aristocratul intr[ în dialog cu sinistra\ii din jur, interes]ndu-se de cei c[rora le apar- \inea plodul din bra\ele sale. Cur]nd aten\ia îi este re\inut[ de altceva. Se uita la familia de orientali =i la cei doi solda\i francezi care se opriser[ l]ng[ armeni (este vorba despre osta=ii lui Napoleon, n.n.). Unul din solda\i, un omule\ m[runt =i sprinten, era îmbr[cat cu o manta sinilie încins[ pe la mijloc cu o fr]nghie. Era descul\ =i pe cap avea o bonet[. Cel[lalt, care-i atrase mai cu deosebire lui Pierre aten\ia, era un lungan de=irat, blond =i adus de spate, cu o expresie idioat[ pe chip =i cu mi=c[rile t[r[g[nate. Era îmbr[cat cu o manta de dimie, pantaloni sinilii =i botfori mari, rup\i, în picioare. Francezul cel m[run\el =i descul\, cu manta sinilie, se apropie de armeni, le spuse ceva =i se repezi la picioarele b[tr]nului. Acesta începu s[-=i scoat[ pe loc, gr[bit, cizmele. Cel[lalt, cu mantaua de dimie, se apropiase de frumoasa armeanc[ =i, t[cut, sta nemi=cat în fa\a ei, cu m]inile în buzunare, privind-o \int[ (p. 442-443). Persecu\ia se declan=[ f[r[ mult[ z[- bav[. Pierre de la bun început simpatiz]nd cu caucazienii pierdu\i în Moscova sufocat[ de fum =i pornit într-un r[zboi personal împotriva cotropitorilor adu=i de Bonaparte, înregistr[ stupefiat cele desf[=urate sub ochii s[i; nu era numai o înc[lcare a bunelor moravuri franceze admirate p]n[ mai deun[zi, ci constituia o dovad[ a unei s[lb[ticii nea=teptate desl[n\uite împotriva unor nevinova\i. F[r[ a p[r[si din priviri col\ul unde se desf[=ura scena, Pierre se desc[rc[ de povara \]ncei, l[s]nd-o în grija unei necunoscute de pe strad[, pentru a se putea ocupa de nedreptatea ce se s[v]r=ea în preajm[. B[tr]nul r[m[sese descul\. Francezul cel m[runt îi smulsese a doua cizm[ =i le lovea acum una de alta. B[tr]nul, pl]ng]nd cu sughi\uri, spunea ceva, dar Pierre nu v[zu dec]t în treac[t lucrul acesta; toat[ aten\ia lui era îndreptat[ asupra fran\uzului cu manta, care, cu mersul lui rar =i leg[nat, se apropiase în vremea asta de femeia cea t]n[r[ =i, sco\]nd m]inile din buzunar, o apucase de g]t (p. 443). Pentru contemporanul nostru, desp[r\it de mai pu\in de o sut[ de ani de genocidul desl[n\uit împotriva armenilor în Turcia, brutalit[\ile pomenite de Tolstoi nu s]nt inedite. Dimpotriv[, par un ecou a ceea ce el cunoa=te din jafurile înso\ite de violen\e, violuri =i crime, s[v]r=ite cu prilejul evenimentelor ru=inoase pentru specia uman[ la care ne referim. Cu at]t mai mult cu c]t popoarele occidentale au fost martorii t[- cu\i al acelor purt[ri odioase (a=a cum mai t]rziu urmau s[ fie martorii indiferen\i ai crimelor lui Stalin împotriva umanit[\ii =i ale acoli\ilor s[i din a=a-numitele democra- \ii populare =i \[ri pseudo-socialiste!). Mai mult, unul dintre aceste popoare apusene cel german, printr-unii dintre emisarii s[i, se specializa, cu prilejul m]n[rii armenilor cre=tini în pustie, în tehnica distribuirii =tiin\ifice a mor\ii în mas[ în s]nul unei colectivit[\i minoritare. Dac[ înt]mplarea din nara\iunea lui Tolstoi este contrabalansat[ c]t de c]t de faptul c[ nu de mult timp parlamentul francez a biciuit atitudinea de atunci a guvernului Turciei împotriva armenilor denumind-o cu numele-i potrivit: genocid, aceast[ nou[ trezire a con=tiin- \ei europene s-ar cuveni s[ fie luat[ mai în serios de c[tre democra\iile lumii; ea se cade s[-=i g[seac[ locul în manualele =colare, în comemor[rile publice, în calendarele doliilor Organiza\iei Na\iunilor Unite, pentru ca s[ nu ri=te omenirea repetarea unor atari atrocit[\i. Dar s[ nu mai ad[st[m at]ta =i s[ continu[m a cerceta urmarea faptelor de la care am pornit. Frumoasa armeanc[ st[tea tot a=a nemi=cat[, cu genele lungi plecate, ca =i cum n-ar fi v[zut =i nici n-ar fi sim\it ce-i f[cea soldatul. P]n[ s[ parcurg[ Pierre cei c]\iva pa=i care-l desp[r\eau de francezi, t]lharul de lungan izbutise s[ smulg[ de la g]tul armencii salba pe care o purta =i t]n[ra femeie duse m]na la g]t =i \ip[ ascu\it (ibidem). Nu voi da seama de interven\ia r[zboinic[ a lui Bezuhov, pentru evitarea unui eventual viol al armencei, care interven\ie l-a condus în pu=c[rie, ci m[ voi mul\umi s[ repet pentru dumneavoastr[, dragi cititori, exclama\ia mea uluit[ în fa\a fragmentului recitit: Oare neamul urma=ilor lui Haig nu a avut parte pe p[m]nt dec]t de ur[, invidie =i dispre\? Bunurile sale au fost întotdeauna nesocotite =i însu=ite de al\ii? Nu a existat nici o tentativ[ de a li se face dreptate vreodat[? G]ndul m[ conducea, f[r[ s[ vreau la armenii despre care inten- \ionam s[ scriu, ei repet]nd istoria acestor nedrept[\i peste zecile de ani, sub obl[duirea aceleia=i Moscove, redus[ la scrum de v]lv[t[ile aprinse de c[tre al\i st[p]ni, de data aceasta de în=i=i sovieticii locuitori ai ei de drept. Preambul Povestea aceasta o p]ndesc de c]\iva ani. Pe naratoare o cunosc demult: Vera, prietena Lenei, un suflet drag familiei noastre. Deoarece i-am aflat biografia prin mijlocirea celei din urm[, urm[rind hazardul timpului nostru liber =i al asocia\iilor determinate de conversa\ii înt]mpl[toare, nu am pus pre\ pe elementele ei dec]t ca degaj]nd un pitoresc ce afecta, în primul r]nd, imagina\ia aceleia care ne-o comunica. Nu era un argument suficient de conving[tor pentru a m[ hot[rî s[ provoc eu însumi o relatare care, dac[ nu venea de la sine, dintr-o nevoie l[untric[ de spovedanie, nu ar fi avut mare pre\, r[m]n]nd pe deasupra tr[irilor autentice, într-o zon[ superficial[, lipsit[ de gravitatea zguduitoare a m[rturisirilor ce \]=nesc din ad]ncuri, strig[te menite s[ sf]=ie cerurile în str[dania de a smulge în\elegerea =i mila puterilor mute din în[l\imi. Mai mult, pentru a m[ împ[rt[=i dintr-o atare eliberare a z[gazurilor, s-ar fi cuvenit s[ fiu eu însumi cineva foarte apropiat de Vera, a=a cum îi era amica noastr[ comun[, Lena; ceea ce nu izbutisem s[ devin. Dar, dup[ cum se petrec lucrurile adesea, s[m]n\a referirilor la via\a ei încol\ise în t[cerea memoriei mele involuntare, acolo unde fusese relegat[ de con=tientizarea permanent[ a amintirilor necesare activit[- \ilor zilnice. Încol\ise f[r[ avertisment. Planta infinitesimal[ ascuns[ în sub\irea ei coaj[ compus[ din convorbiri eterogene îmi p[trunsese în carne =i, f[r[ veste, cre=tea în mine, din corp str[in preschimb]ndu-se în materia mea îns[=i. Se dezvolta, departe de lumina con=tiin\ei, ocrotit[ de chiar trupul meu, m[ umplea pe din[untru, î=i f[cea loc printre celule, \esuturi =i vene, î=i crea o ambian\[ necesar[ dezvolt[rii proprii, se hr[nea din sucurile preg[tite în vederea nutririi mele =i, pentru a nu m[ dep[rta prea tare de realitate pe calea metaforei, devenea povestea mea, povestea mea r[mas[ înc[ necunoscut[ mie, povestea ce mi se impunea ca scriitor, povestea de care începeam s[ am nevoie ca de o gur[ de aer proasp[t. Cititorul constat[ c[, în loc de a m[ afla în cursul istorisirii pove=tii Verei, în care scop m-am a=ezat în fa\a laptop-ului ast[zi, m[ înec în povestea pove=tii acesteia. Pentru c[ exist[ =i o poveste a pove=tii, poveste ce pare =i ea fascinant[ =i merit]nd aten\ie, deoarece este îns[=i povestea îmbog[\irii noastre, a tuturora, cu pove=ti str[- ine, deci e povestea umaniz[rii noastre, a fiec[ruia. Nu m-a= fi încurcat într-o re\ea narativ[ at]t de înc]lcit[, cu pove=ti între\esute de pove=ti ale pove=tilor, într-un labirint aproape inexplicabil, dac[ nu mi-ar fi atras aten\ia, de cum s-a av]ntat Vera în rememorat, c[ se proiecta pe sine îns[=i în diversele împrejur[ri =i locuri unde fratele ei îi narase un fragment sau altul din existen- \a lui devenit[ odioas[ datorit[ stalinismului. Deci, de la ea citire m-am av]ntat =i eu în nararea modului cum am aflat povestea ei =i a celor dragi ei. Adapt]ndu-m[ formulei adoptate de scriitorii clasici de a spune o poveste, s-ar cuveni s[ epurez din firul nara\iunii în curs de desf[=urare orice corp str[in de ea. Îns[, acest mod de a povesti s[r[ce=te realitatea. Iar dac[ istorisirea oral[ dep[nat[ de un om care nu are preten\ia c[ ascult[ de ni=te legi ale povestirii, general acceptate de teoria literar[, dac[ acea istorisire încalc[ cu at]ta dezinvoltur[ exemplul clasicilor, m[ întreb dac[ nu este cazul s[ îl iau pe povestitorul ei pild[ =i model, în str[dania mea de a m[ înscrie într-un cod narativ sau altul, de a-l lua ca model pe el izvorul viu al imit[- rilor mele pe h]rtie. Adic[, pe Vera. Mihai R{DULESCU (continuare ]n num[rul viitor)
Culturå Serghei Paradjanov în Armenian Review O schi\[ bio-filmografic[ Marele cineast de na\ionalitate armean[ Sergei Iosifovici Paradjanov de la a c[rui moarte s-au împlinit, zilele acestea, 13 ani s-a n[scut în capitala Georgiei, la Tbilisi, pe 9 ianuarie 1924. Dup[ studii întrerupte la Institutul de Transport Feroviar din localitate, cursuri muzicale la Conservatorul de Stat =i cursuri de dans la Oper[ se mut[ la Institutul Unional de Film din Moscova. În capitala sovietic[ este arestat pentru cîteva luni sub acuza\ia de homosexualitate. Filmul s[u de diplom[ este scurt-metrajul O poveste moldoveneasc[, avînd la baz[ poemul Andrie= de Emilian Bucov... În 1954, Andrie= devine realizat la Studioul din Kiev primul s[u film de autor. Urmeaz[ crea\ii precum Rapsodia ucrainean[, Umbrele str[mo=ilor uita\i, capodopera Culoarea rodiei (realizat[ în Armenia) sau scenariile Confesiune =i Intermezzo, ultimul interzis, la început, de c[tre autorit[\ile sovietice. Al[turi de filme, Paradjanov a realizat =i un mare num[r de colaje =i desene stranii, halucinatorii, apropiate ca =i opera sa cinematografic[, de altfel de arta suprarealist[. Arestat din nou în 1977, va fi eliberat în urma interven\iei personale a lui Louis Aragon la pre- =edintele sovietic Leonid Ilici Brejnev. A doua jum[tate a anilor 80 marcheaz[ un nou reviriment al crea\iei sale. În 1985 realizeaz[ Arabescuri pe o tem[ de Pirosmani, iar în 1986 Legenda fort[re\ei Suram, urmat de Comorile de pe Muntele Ararat (despre comorile Ecimiadzinului), David din Sasun =i A=ik Kerib. În urma presiunilor la care este supus de c[tre na\ionali=tii georgieni, este nevoit s[-=i întrerup[ munca la filmul Pasiunea lui +u- =anik. Bolnav incurabil de cancer, Paradjanov se afl[ în schimb în culmea gloriei atît pe plan interna\ional cît =i intern (în cursul anului 1989 prime=te simultan titlul de Artist al Poporului în URSS =i Armenia). Moare în noaptea de 20 spre 21 iulie 1990 la Erevan. În 1991se deschide în capitala Armeniei Muzeul Serghei Paradjanov. De o intensitate =i complexitate mitico-simbolic[ pu\in obi=nuit[, filmografia sa cu tematic[ transcaucazian[, puternic legat[ de tradi\iile, dar =i de fr[mîn[rile contemporane din zon[, l-a impus definitiv drept unul dintre cei mai importan\i cinea=ti din spa\iul Uniunii Sovietice al[turi de Andrei Tarkovski. Un dosar eveniment Volumul 47, nr. 3-4 =i volumul 48, num[rul 1-2 (2001-2002) al prestigioasei publica\ii academice Armenian Review din Statele Unite ale Americii sînt dedicate în întregime uneia dintre figurile de primplan ale artei cinematografice armene =i mondiale din ultimele decenii Serghei Paradjanov, cel care, prin filmele sale explozive, a redimensionat spiritualitatea caucazian[ =i, în particular, cea armean[ pe coordonatele universalit[\ii. Despre importan\a =i rolul amintitei reviste în limba englez[ în cunoa=terea istoriei =i culturii armene în lume aproape c[ nu mai e cazul s[ amintim. De-a lungul anilor, Armenian Review s-a impus deopotriv[ prin seriozitatea irepro=abil[ a trat[rii temelor =i prin =tiin\a alegerii lor în conformitate cu un profil spiritual reprezentativ. Cu privire la prezentul dosar, nota editorului Haig O=agan vorbe=te despre o premier[ în domeniu =i totodat[ despre inten\iile de a deschide aria de interes a revistei =i c[tre alte zone decît cele privind rela\iile interna\ionale sau literatura For the first time, the Armenian Review has devoted an entire issue to Armenian film study, collecting in one volume indispensable analyses and reference materials on Armenian filmmaker Sergei Paradjanov. (...). The second change with this issue is its focus on a single individual. There have been a number of distinctly important Armenian worthy of the kind of detailed scholarly attention devoted to Paradjanov in this volume. In addition to Review issues examining key events or places in Armenian history, I hope to add issues analyzing and discussing significant persons as well. This volume is the first in that line and certainly, Sergei Paradjanov is a remarcable subject to begin this series with. Nu credem c[ exager[m cu nimic dimpotriv[ spunînd c[ ini\iativa de fa\[ constituie un eveniment cultural ce se cere a fi consemnat ca atare. Coordonatorul dosarului care semneaz[ =i o concis[ Introducere este un tîn[r, competent =i entuziast specialist în materie, James Steffen, doctorand la Graduate Institute of Liberal Arts at Emory University. În prezent, acesta elaboreaz[ o dizerta\ie despre Paradjanov =i despre rela\ia dintre estetic =i politica na\ionalit[\ilor în fosta Uniune Sovietic[. Acela=i James Steffen semneaz[ dou[ ample eseuri despre filmografia lui Paradjanov =i cenzura comunist-sovietic[ From Sayat-Nova to The Color of Pomegranates notes on the production and censorship of Paradjanov films =i Appendix selected documents from the Goskino production and censorship files on The Color of Pomegranates. Ceilal\i colaboratori ai revistei sînt antropologul Levon Hm. Abrahamian, jurnalistul de televiziune Giorgi Gvakharia, lector la Institutul de Stat de Teatru =i Film din Tbilisi, =i istoricul de art[ =i cinema Cora Tsereteli. Primul semneaz[ un eseu despre poetica cinematografic[ a lui Paradjanov (Toward a Poetics of Paradjanov s Cinema), iar al doilea un eseu despre viziunea ecumenic[ a marelui cineast (Sergei Paradjanov s Ecumenical Vision). Vom reveni ceva mai încolo pe larg asupra lor. În Introducere, Steffen precizeaz[ c[ dosarul de fa\[ nu este destinat numai speciali=tilor în cinematografia sovietic[ sau în domeniul studiilor Armene, ci tuturor celor dornici s[ afle mai multe despre aceast[ mare personalitate a filmului mondial. O deschidere mai mult decît binevenit[. Dosarul realizat de echipa de la Armenian Review nu exceleaz[ numai prin seriozitatea =i penetran\a comentariilor eseistice ci =i prin consisten\a sa documentar[. Sumarul debuteaz[ cu o cronologie bio-filmografic[ a lui Paradjanov, urmat[ de textul speech-ului \inut de c[tre acesta pe 1 decembrie 1971 la Minsk în fa\a Tineretului +tiin\ific =i Creator din Bielorusia pe marginea filmului Culoarea rodiei (traducerea în limba englez[ este realizat[ de Nora Seligman Favorov =i Elana Pick, iar notele deosebit de minu\ioase =i introducerea sînt semnate de James Steffen). Sec\iunea documentar[ continu[ cu excep- \ionalul scenariu al filmului Pasiunea lui +u=anik (bazat pe str[vechea cronic[ omonim[ a georgianului Iacob Tsurtaveli), înso\it de ilustra\ii-colaje ale aceluia=i Paradjanov. Editarea textului, notele =i comentariile apar\in Corei Tsereteli. Urmeaz[ pe post de Appendix vezi mai sus o selec\ie de documente din arhivele sovietice despre Culoarea rodiei, o m[rturie dramatic[ a luptei cu cenzura. Selec\ia =i distribu\ia acestor coresponden\e =i lupte de uzur[ ale cineastului cu birocra\ia oficial[ este realizat[ cum spuneam de James Steffen. Nimic nu lipse=te din recuzita comunist[, de la etichetele acuzatoare privind caracterul mistico-religios pîn[ la acuzele de na\ionalism, de=i, pe de alt[ parte, avem de-a face =i cu evalu[ri deosebit de atente uneori elogioase ale calit[\ilor respectivului scenariu, avizat, în cele din urm[, favorabil. În finalul acestui dublu volum al Armenian Review este publicat un amplu capitol cuprinzînd filmografia =i bibliografia/receptarea critic[ a lui Paradjanov, de la cronologia =i datele tehnice ale tuturor produc\iilor sale cinematografice (inclusiv filmele bazate pe scenariile sale sau cele realizate în calitate de asistent) pîn[ la documente biografice, m[rturii, articole personale, interviuri acordate, articole despre filmele lui Paradjanov, scrieri cu caracter critic sau biografic despre el, prezen\e în reviste etc. (Sergei Paradjanov Filmography and Bibliography). Ecumenism =i generozitate artistic[ 7 Un interes special prezint[, în cadrul publica\iei, cele dou[ texte de exegez[ a operei filmografice, în spe\[ eseul lui Levon Hm. Abrahamian despre poetica cinematografic[ a lui Paradjanov =i, respectiv, cel al lui Giorgi Gvakharia despre viziunea ecumenic[ a acestuia. C[utînd s[ reconstituie viziunea de ansamblu a cineastului, textul lui Abrahamian exploreaz[ sagace complexitatea codurilor cinematografice utilizate de Paradjanov, de la simbolismul culorilor (cel mai la îndemîn[ exemplu în acest sens fiind Culoarea rodiei, unde =ocant =i blasfemiator fa\[ de sovietismul interna\ionalist de atunci apar dintru început culorile drapelului na\ional armean). Înc[ mai complexe sînt ritualurile integrate în film, adaug[, întemeiat, autorul, urm[rind modul în acela=i timp subtil =i plin de simplitate prin care etnograficul este incorporat în textura filmelor (Culoarea rodiei, Umbrele str[mo=ilor uita\i), cu precizarea c[ uneori ritualurile nu sînt preluate ca atare ci inventate artistic, cu p[strarea tuturor aparen\elor autenticit[\ii =i crearea iluziei verosimilit[\ii. Nu întîmpl[tor, Abrahamian î=i începe textul printr-un paralelism între Paradjanov =i bardul din secolul optsprezece Sayat Nova, care a scris în fiecare dintre cele trei limbi literare ale Transcaucaziei. Pornind de la teme asem[n[toare, cei doi le trateaz[ într-un mod foarte diferit unul, prin permanente abateri de la model, cel[lalt prin fidelitate fa\[ de acesta. Universul lui Paradjanov este, în mod esen\ial, vizionar =i poetic în acest punct, al explor[rii imaginilor arhetipale =i al jocurilor de oglinzi ce le instituie, analiza specialistului în antropologie vizual[ care este Abrahamian devine mai mult decît conving[toare. La fel de subtile sînt analizele conexiunilor =i afinit[\ilor de adîncime cu al\i mon=tri sacri ai ecranului precum Tarkovski sau Pasolini, ale coresponden\elor cu filmografia iranian[ =i ucrainean[ contemporan[, identificarea conexiunilor la distan\[ =i discutarea constantei fascina\ii a cineastului fa\[ de posibilit[\ile de metamorfoz[, cu discutarea în acest sens inclusiv a fotografiilor =i colajelor acestuia (în parantez[ fie spus, cele dou[ fotografii care încadreaz[ acest dosar Paradjanov îl prezint[ pe artist în dou[ ipostaze/ deghiz[ri baroce, ironice =i simbolice). Transfigurarea poetic[ a tradi\iei, a mitologiei locale dar =i a elementului autobiografic în imagini de o modernitate compozi\ional[ autentic[, pluralismul limbajelor artistice ale acestui fragil Turn Babel numit Transcaucazia, ilustreaz[ numai o parte a temelor pe care Abrahamian le urm[re=te în cadrul acestui eseu de o complexitate, altminteri, dificil rezumabil[. De dimensiuni ceva mai mici, eseul criticului de film gruzin Giorgi Gvakharia prelunge=te ideile eseului înainte-men\ionat în sensul unei mai ap[sate eviden\ieri a ecumenicit[\ii viziunii lui Paradjanov. Autorul porne=te de la modelul georgian cronica lui Tsurtaveli, text hagiografic clasic ce st[ la baza crea\iei cvasi-omonime a regizorului, Pasiunea lui +u=anik, f[r[ a evita îns[ nici punerea în discu\ie a modului regretabil în care, în anii 80, rena=terea sentimentului na\ional în Georgia =i redescoperirea propriei istorii/culturi aveau loc, adeseori, sub form[ de slogane. Se ajunsese pîn[ acolo încît filmele lui Paradjanov erau percepute în ochii na\ional-bol=evicilor gruzini drept diversioniste prin introducerea unor motive armene =i islamice în arta georgian[. Pe parcursul eseului s[u, Gvakharia examineaz[ modul sincretic =i sintetic în care fuzioneaz[, în opera lui Paradjanov, arta armean[ cu tradi\ia sirian[, elemente ale cre=tinismului bizantin cu ornamentalismul decorativ persan =.a.m.d. În fiecare pelicul[ a lui Paradjanov întîlnim o coexisten\[ a Cre=tinismului cu P[gînismul, noteaz[ undeva criticul, al c[rui articol se încheie, simbolic, cu un comentariu pe marginea ultimului =i celui mai optimist film al lui Paradjanov, A=ik Kerib, realizat paradoxal sau nu sub presiunea mor\ii apropiate =i pe fundalul tragic al r[zboiului din Nagorno-Karabagh. Poate c[ acesta este =i mesajul profund reconciliator =i umanist al estetismului s[u poetic. În r[sp[r cu conflictele =i tragediile, frumuse\ea are menirea de a transfigura, de a uni, de a reg[si, dincolo de orice frontiere, resursele de generozitate interioar[ ale oamenilor. Florian F. BAICULESCU
8 Literaturå Alexandre Dumas [i armenii (continuare din pagina 1) spune imediat ce este acela un =a=lic -, în timp ce fetele =i mama acoperiser[ o mas[ întreag[ cu dulce\uri de toate felurile =i struguri de trei sau patru soiuri... în ceea ce prive=te dulce\urile, m[ îndoiesc c[ exist[ vreun alt popor în lume care s[ le fac[ mai bine dec]t armenii... Dulcea\[ de dovleac (iertare, tu=[ Suzanne!): se albesc buc[\ile de dovleac în ap[ de var timp de trei zile; apoi timp de alte =ase zile s]nt l[sate la muiat în ap[ rece care trebuie schimbat[ de dou[ ori pe zi; s]nt pudrate cu zah[r; se coc în cuptor cu miere =i se a=eaz[ în borcane. Dumas d[ astfel re\etele dulce\urilor de trandafir, de ridichi negre, de sparanghel (în armene=te laceri, spune el)... =i a =a=licului. C]teva r]nduri mai jos, poveste=te cele trei acte principale ale vie\ii la armeni, na=terea, c[s[toria =i moartea. Na=terea C]nd se na=te un copil =i bucuria e întotdeauna mai mare c]nd se na=te un b[iat dec]t atunci c]nd se na=te o fat[ i se face o mare petrecere, în jurul patului l[uzei adun]ndu-se rudele, prietenii, mai ales femeile. A doua zi preotul vine în cas[ =i binecuv]nteaz[ copilul cu ap[ sfin\it[. Dup[ o lun[ sau dou[, tat[l iese s[ caute un b[iat t]n[r, a c[rui figur[ îi place, =i chiar f[r[ s[ îl cunoasc[, îl roag[ s[ îl urmeze în cas[. Necunoscutul, care ghice=te scopul invita\iei, nu refuz[ niciodat[. T]n[rul ia copilul în bra\e =i îl duce la biseric[, înso\it de toate rudele =i prietenii care se g[sesc în cas[. La biseric[ copilul este sp[lat în ap[ c[ldu\[, preotul îi pune pe frunte ulei de m[sline, r[suce=te un fir ro=u cu un fir alb, =i le trece în jurul g]tului ca pe ni=te m[rgele =i le lipe=te cu o bucat[ de cear[ de lum]nare pe care imprim[ un sigiliu care las[ urm[ de cruce. Copilul p[- streaz[ acest =nur p]n[ c]nd se rupe din pricina uzurii sau din înt]mplare... Na=ul aduce înapoi copilul =i îl strecoar[ în patul mamei care din ziua aceea se poate ridica. Iar toat[ sticl[- ria =i toate por\elanurile de care s-au servit la mas[ s]nt sparte. }n prima zi a anului de dup[ na=terea copilului, na=ul trimite cadouri mamei dup[ c]t îl \ine punga. Kuban =i Terk, în nord, Cyrus =i Arax, în sud, constituie limitele istmului caucazian... P[storul Caucaz, p[sc]ndu-=i turmele pe muntele Nifat, care separ[ Armenia de Asiria =i de la poalele c[ruia, dup[ Strabon, izvor[=te Tigrul, a f[cut impruden\a de a vrea s[-l treac[ în fug[. Saturn l-a ucis cu o coas[ iar Jupiter, pentru a p[stra amintirea acestui omor, a dat numele victimei întregului lan\ caucazian... s]nt r]ndurile cu care începe a doua carte, Caucazul. Am ajuns la Kislar pe 8 noiembrie 1858, la ora dou[ dup[-amiaza. Era primul ora= pe care îl înt]lneam dup[ Astrahan...; armenii fac aici vinul =i rachiul. }n general în Caucaz =i în provinciile care depind de Caucaz, armenii fac totul. Fiecare popor are specialitatea sa. Persanul vinde m[t[- suri, lesghinul vinde stofe, t[tarul vinde arme; armeanul n-are o specialitate anume, el vinde tot ce se poate vinde =i chiar ce nu se poate vinde. }n general, reputa\ia armeanului nu e prea bun[. Gurmand celebru =i buc[tar, Dumas nu se poate opri s[ nu dea pentru a doua oar[ re\eta =a=licului, pe care îl face el însu=i de data asta. Impresiile sale în leg[tura cu Kislar: Kislar este în rest, pentru un artist, un ora= de un pitoresc minunat. Era pentru prima oar[ c]nd a- mestecul costumelor ne-a lovit privirile: armeni, t[tari, kalm]ci, nogai, evrei se îmbulzeau pe str[zi, fiecare purt]ndu-=i costumul na\ional integral. Mai departe, descrie Ghiumri =i viile sale magnifice, marele lan\ caucazian =i Baku unde avem temei s[ credem c[ un z[c[m]nt imens de petrol trece pe sub Marea Caspic[ =i se întinde p]n[ în \inutul turcomanilor. Popula\ia sa: Baku este alc[tuit mai ales din persani, armeni =i t[tari... Armeanul este cam c]t persanul de înalt; dar se îngra=[, ceea ce persanului nu i se înt]mpl[ niciodat[. El are, asemeni persanului, tr[s[turi admirabil de regulate: ochi magnifici, o privire pe care nu o g[se=ti la al\ii =i care cuprinde în acela=i timp, ca cele trei fulgere împletite, reflec\ia, gravitatea =i triste\ea sau supunerea, poate =i una =i alta. El a p[strat obiceiurile Patriarhilor... tat[l este st[p]nul absolut al casei. Dumas aseam[n[ în continuare na- \iunea armean[ cu cea evreiasc[ prin amintiri istorice care urc[ p]n[ la începutul lumii. }n Armenia se g[sea Paradisul terestru; în Armenia î=i aveau izvoarele cele patru r]uri ale începuturilor care udau P[m]ntul; =i La Amsterdam a avut loc cea de-a 46-a edi\ie a concursului anual Word Press Photo. Eric Grigorian a primit premiul I pentru fotografia sa alb-negru ce reprezint[ un b[iat ]n lacrimi \in]nd ]n bra\e pantalonii tat[lui s[u mort ]n urma cutremurului care a avut loc ]n Iran ]n vara anului 2002. }n acea zi de 23 iunie 2002 un seism cu magnitudinea de 6 grade a lovit satul +angureh situat ]n nord-estul Iranului omor]nd 5oo de persoane. Solda\ii s[pau deja mormintele c]nd fotograful Eric Grigorian a surprins tragicul moment. N[scut la Teheran, Grigorian tr[ie=te ]n prezent ]n SUA lucr]nd pentru agen\ia Polaris Images din New York. Premiul pentru aceast[ fotografie a fost ]n valoare de 10.000 euro. Expozi\ie în sf]r=it Noe, patronul b[utorilor din toate \[rile, a plantat pe muntele cel mai înalt al Armeniei vi\a de vie =i a încercat puterea vinului. }n capitolul consacrat udiucilor: un trib din Caucaz... vin de nu se =tie unde, vorbesc o limb[ pe care nimeni nu o în\elege =i care n-are nici o asem[nare cu vreo alt[ limb[. Moise Khoressatzi (ortografia îi apar\ine lui Dumas) în a sa Istorie a Georgiei vorbe=te despre uiduci dar nu le =tie originea... un istoric armean, Tchamtchiantz, îi citeaz[ în Istoria Armeniei, edi\ia vene\ian[. De altfel Dumas nu specific[ deloc c[ Khorena\i este =i el armean. Un udi, profesor de =coal[, îi r[spunde lui Dumas asupra originii sale: descinde dintr-un nepot de-al lui Noe, r[mas în Armenia dup[ Potop =i limba pe care o vorbe=te, necunoscut[ celor de acum tocmai din cauza vechimii ei, era probabil cea a Patriarhilor. El se numea Sorghi-Bejanof. Mai multe capitole de la sf]r=itul c[r\ii s]nt consacrate la Tiflis (Tbilisi n.tr.) ho\ilor armeni pe care tocmai îi sp]nzuraser[. Erau armeni: lucru ie=it din comun! Armenii, cu caracterul lor umil =i bl]nd, s]nt adesea ho\i, uneori tri=ori, dar foarte rar uciga=i. Principalul caravanserai din Tiflis a fost construit de un armean care a pl[tit numai pe teren optzeci de mii de franci... vederea acestui caravanserai era un spectacol curios. Prin toate por\ile lui intrau conduc]nd c[mile, cai =i m[gari trimi=i ai tuturor na\iunilor din Orient =i din nordul Europei: turci, armeni, persani, arabi, hindu=i, chinezi, kalm]ci, turkmeni, t[tari, cerchezi, georgieni, mingrelieni, siberieni =i Dumnezeu mai =tie ce! Invitat s[ r[m]n[ de Cr[ciun la Tiflis, c[l[toria lui Dumas este înt]rziat[ =i compromite trecerea prin Erevan =i vizita pe care credeam ca am s-o fac la Muntele Ararat... una sau dou[ zile de ninsoare au f[cut c[- l[toria imposibil[ din cauza defileului Dilegent =i a drumurilor proaste de la Alexandropol. * Un fel de reporter din secolul al XIX-lea, Alexandre Dumas =i-a ar[tat prin aceste dou[ c[r\i curiozitatea pentru \inuturi despre care nu =tia nimic =i a dovedit în\elegerea obiceiurilor foarte diferite pe care le-a înt]lnit. Cu toate c[ impreciziile =i gre=elile s]nt flagrante, nu putem dec]t s[-l omagiem pe romancierul care a vrut s[ î=i l[rgeasc[ cunoa=terea lumii =i care a vorbit despre armeni, desigur, uneori cu multe contradic\ii, dar care i-a ar[tat ca fiind me=teri activi, comercian\i, care se în\elegeau bine cu diferitele popula\ii. A.T. MAVIAN Traducere din limba francez[ dup[ revista Achkhar, Paris Radu Cristescu =i Oana-Valentina Suciu pe scurt pe scurt pe scurt pe scurt pe scurt pe scurt pe scurt Eric Grigorian a ob\inut premiul World Press Photo 2002 }ntre 28 iunie =i 5 octombrie la Muzeul Picasso din Paris (Palatul Grimaldi) este deschis[ expozi\ia Mardiros Sarian unde s]nt expuse pentru prima dat[ lucr[ri realizate de pictor ]nainte de revolu\ia din 1917. Contemporan cu Picasso, pictorul armean a realizat de-a lungul vie\ii peste 4.000 de lucr[ri. Ambasador UNESCO Pre=edintelui Uniunii Armenilor din Rusia, Ara Abrahamian, i-a fost oferit la recomandarea ONU un pa=aport diplomatic special ce-i confer[ titlul de ambasador al p[cii, pentru apropierea dialogului dintre civiliza\ii. Este posibil ca acest titlu s[ reprezint[ primul pas spre ob\inerea postului de ambasador al Rusiei sau al Armeniei, pe l]ng[ UNESCO de c[tre Ara Abrahamian. Num[r sporit de exponate Dup[ impresionantele lucr[ri de reconstruc\ie =i modernizare suportate de Funda\ia Lincy a miliardarului american Kirk Kerkorian, Galeria Na\ional[ de Pictur[ a Armeniei va putea expune cu 20% mai multe lucr[ri de art[. Lucr[rile de repara\ie includ instalarea unui nou sistem de iluminare care s[ pun[ ]n eviden\[ toate nuan\ele picturilor. Vor fi expuse cca. 24.000 obiecte de art[. Anul acesta crea\ii ale picturilor armeni au fost expuse ]n Iran, iar o expozi\ie cu numeroase lucr[ri ale lui Martiros Sarian (cunoscute ]n Bucure=ti din vara anului 1965) s-a deschis la Muzeul <Picasso> din Paris (vezi =tirea al[turat[). Alte expozi\ii se vor deschide la Barcelona =i ]n alte ora=e europene. +tiri preluate din presa armean[