LP 3 OSUL MAXILAR CORPUL MAXILARULUI prezintă faţa anterioară, faţa infratemporală, faţa orbitală şi faţa nazală. În interior conţine o cavitate numită sinusul maxilar. Faţa anterioară prezintă în partea inferioară juga alveolaria (proeminenţe osoase care corespund rădăcinilor dinţilor); dintre acestea cea mai evidentă este eminenţa canină din dreptul rădăcinii caninului. Medial de această eminenţă se află foseta incisivă (unde are originea muşchiul depressor septi). În centrul feţei anterioare se observă fosa canină, la nivelul căreia îşi are originea muşchiul ridicator al unghiului gurii. La circa 5-8 mm inferior de marginea infraorbitală se află gaura infraorbitală prin care trece mănunchiul vasculonervos infraorbital. Acest orificu este localizat pe o verticală care trece printre premolarii superiori, sau pe o verticală care uneşte incizura supraorbitală cu gaura mentală. În aria situată între gaura infraorbitală şi marginea infraorbitală are originea muşchiul ridicător al buzei superioare. Marginea medială a feţei anterioare a corpului maxilarului prezintă incizura nazală care împreună cu cea din partea opusă participă la delimitarea aperturii piriforme. Extremitatea inferioară a marginii aperturii piriforme formează împreună cu cea din partea opusă spina nazală anterioară. Lateral de incizura nazală se ataşează fibre ale muşchiului nazal. Faţa infratemporală sau faţa posterioară este separată de faţa anterioară a corpului maxilarului prin creasta zigomaticoalveolară (care se termină în dreptul molarului 1 superior). Postero-inferior se află tuberozitatea maxilară pe care se ataşează fibrele muşchiului pterigoidian medial. Superior se observă şanţul nervului maxilar, iar infero-lateral orificiile alveolare (foramina alveolaria) (deschiderile a 2-3 canale alveolare) prin care pătrund vasele şi nervii alveolari postero-superiori. Pe această faţă au originea unele fibre ale muşchiului pterigoidian lateral. Osul maxilar (vedere laterală). 1. şanţul infraorbital; 2. faţa orbitală a corpului maxilarului; 3. incizura lacrimală; 4. procesul frontal al osului maxilar; 5. creasta lacrimală anterioară; 6. marginea infraorbitală; 7. gaura infraorbitală; 8. faţa anterioară a corpului maxilarului; 9. incizura nazală; 10. spina nazală anterioară; 11. foseta incisivă; 12. juga alveolaria; 13. fosa canină; 14. procesul alveolar al maxilarului; 15. creasta zigomatico-alveolară; 16. procesul zigomatic al maxilarului; 17. faţa infratemporală a corpului maxilarului; 18. foramina alveolaria; 19. tuberozitatea maxilară; 20. şanţul nervului maxilar Faţa orbitală participă la constituirea podelei orbitei. Marginea sa anterioară este marginea infraorbitală care se continuă medial pe procesului frontal al maxilarului cu creasta lacrimală anterioară. Marginea posterioară limitează inferior fisura orbitală inferioară iar în 1/3 mijlocie e incizată de originea şanţului infraorbital. Marginea medială prezintă incizura lacrimală şi se articulează cu procesul orbital al osului palatin, cu lama laterală a labirintului etmoidal şi cu osul lacrimal. La nivelul feţei orbitale se află şanţul infraorbital care se continuă anterior cu canalul infraorbital care se deschide pe faţa anterioară a corpului maxilarului prin gaura infraorbitală; şanţul şi canalul infraorbital conţin mănunchiul vasculo-nervos infraorbital. În partea anterioară a şanţului infraorbital sau uneori în canalul infraorbital se desprinde un canalicul alveolar care conţine nervul alveolar supero-mijlociu. La mijlocul canalului infraorbital se desprinde canalis sinuosus pentru nervul alveolar supero-anterior şi vasele omonime. Acest canalicul coboară lateral de canalul infraorbital, ajungând prin peretele anterior al sinusului maxilar, lateral şi apoi inferior de apertura nazală şi se deschide anterior de canalul incisiv. Lateral de incizura lacrimală se află o mică depresiune determinată de originea muşchiul oblic inferior.
Osul maxilar (vedere medială). 1. creasta etmoidală; 2. şanţul lacrimal; 3. hiatusul maxilar; 4. şanţul palatin mare; 5. torusul maxilar; 6. procesul palatin al maxilarului; 7. incizura nazală a maxilarului; 8. creasta concală; 9. procesul frontal al maxilarului Faţa nazală a corpului maxilarului participă la formarea peretelui lateral al cavităţii nazale. Ea prezintă hiatusul maxilar, un orificiu prin care se pătrunde în sinusul maxilar. Hiatusul maxilar are formă triunghiulară cu baza superior şi se prelungeşte inferior cu fisura palatină. Anterior de hiatusul maxilar se află o zonă, care prezintă şanţul lacrimal şi creasta conchală. Şanţul lacrimal este situat superior şi este limitat de două margini (anterioară şi posterioară). Acestea se articulează cu oasele lacrimal şi cornetul nazal inferior rezultând astfel canalul lacrimonazal. Creasta conchală se articulează cu marginea medială a cornetului nazal inferior. Superior de hiatusul maxilar se află semicelule maxilare completate prin articulare cu faţa inferioară a labirintului etmoidal şi cu osul lacrimal. Zona situată posterior de hiatusul maxilar este traversată vertical de şanţul palatin mare care se suprapune peste şanţul omonim de pe lama perpendiculară a osulu palatin şi constituie canalul palatin mare. Prin acesta trec vasele palatine descendente şi nervul palatin mare. De o parte şi de cealaltă a şanţului se află două zone rugoase care se articulează cu zone corespunzătoare de pe osul palatin. Postero-superior, zona rugoasă care se sudează de procesul orbital al palatinului se numeste trigon palatin. Inferior de hiatusul maxilar se află o zonă netedă care aparţine meatului nazal inferior.
PROCESELE OSULUI MAXILAR: Procesul frontal este vertical şi prezintă o faţă laterală şi o faţă medială. Faţa laterală este străbătută de creasta lacrimală anterioară pe care se inseră ligamentul palpebral medial şi fibre ale muşchiului orbicular al ochiului.creasta se continuă inferior cu marginea infraorbitală. Anterior de creastă se află o zonă netedă pe care se ataşează fibre din muşchiul orbicular al ochiului şi muşchiul ridicator al buzei superioare şi al aripii nasului. Posterior de creasta lacrimală anterioară se află o zonă concavă, care participă împreună cu cea de la nivelul osului lacrimal, la formarea fosei sacului lacrimal. Faţa medială intră în componenţa peretelui lateral al cavităţii nazale; ea prezintă creasta etmoidală care se articulează cu cornetul nazal mijlociu, inferior de care se află o proeminenţă numită agger nasi. Marginea posterioară (lacrimală) a procesului frontal se articulează cu marginea anterioară a osului lacrimal, marginea anterioară se articulează cu osul nazal şi marginea superioară se articulează cu incizura nazală a osului frontal. Procesul palatin este o lamă triunghiulară orizontală, sudată de faţa nazală a corpului maxilarului, care contribuie împreună cu cea din partea opusă la formarea 2/3 anterioare a palatului dur şi a podelei cavităţii nazale. Procesul prezintă două feţe şi trei margini: 1.Faţa inferioară este concavă şi formează 2/3 anterioare ale palatului dur, prin articulare cu procesul de partea opusă. Ea prezintă numeroase depresiuni determinate de glandele palatine, iar lateral este parcursă de un şanţ palatin, oblic antero-medial (uneori divizat în două sau trei şanţuri de către creste palatine sau spine palatine);şanţul palatin conţine nervul şi vasele palatine mari. Aproape de marginea medială prezintă o proeminenţă longitudinală numită torus palatin. Între cele două procese palatine în partea anterioară se află fosa incisivă în care se deschid cele doua canale incisive care fac legatura între palatul dur şi cavitatea nazală. Fiecare canal incisiv conţine nervul nazopalatin şi ramura terminală a arterei palatine mari. 2.Faţa superioară formează podeaua cavităţii nazale, iar în partea ei anterioară se deschide canalul incisiv. 3.Marginea laterală este sudată de faţa nazală a maxilarului. 4.Marginea posterioară este dinţată, articulându-se cu marginea anterioară a lamei orizontale a osului palatin. 5.Marginea medială se articulează cu cea din partea opusă participând la formarea suturii palatine mediane. Procesul zigomatic este un proces orientat lateral care are o formă piramidală ; el se află la intersecţia dintre feţele orbitală, anterioară şi infratemporală; se articulează cu osul zigomatic. Faţa sa anterioară prezintă în apropierea marginii infraorbitale originea muşchiului ridicător al buzei superioare.faţa superioară delimitează inferior orbita, iar faţa posterioară limitează anterior fosa infratemporală. Procesul alveolar conţine opt alveole dentare care participă împreună cu cel din partea opusă la formarea arcadei alveolo-dentare superioare. Alveolele dentare sunt separate de septuri interalveolare; la nivelul alveolelor molarilor se află septuri interradiculare. Pe faţa externă rădăcinile dinţilor ridică nişte proeminenţe numite juga alveolaria. În dreptul rădăcinilor molarilor, pe faţa laterală au originea fibre ale muşchiului buccinator, iar pe faţa medială se observă o proeminenţă longitudinală numită torusul maxilar.
MANDIBULA Mandibula-vedere laterală 1. capul mandibulei; 2. colul mandibulei; 3. incizura mandibulei; 4. procesul coronoid; 5. simfiza mentală; 6. protuberanţa mentală; 7. tuberculul mental; 8. foseta mentală; 9. gaura mentală; 10. linia oblică; 11. ramul mandibulei; 12. unghiul mandibulei; 13. corpul mandibulei; 14. tuberozitatea maseterină; Mandibula-vedere medială 1. procesul coronoid; 2. incizura mandibulei; 3. foseta pterigoidă; 4. capul mandibulei; 5. colul mandibulei; 6. creasta colului; 7. creasta pterigoidiană; 8. gaura mandibulei; 9. antilingula; 10. şanţul milohioidian; 11. unghiul mandibulei; 12. tuberozitatea pterigoidiană; 13. trigonul retromolar; 14. torusul mandibular; 15. fosa submandibulară; 16. linia oblică; 17. foseta digastrică; 18. spinele mentale inferioare; 19. spinele mentale superioare; 20. fosa sublinguală; 21. creasta buccinatorie; 22. creasta temporală; 23. lingula; 24. torusul Weisbren; 25, 26. fosa retromolară; 27. trigonul infraincizural Berg CORPUL MANDIBULEI are formă de potcoavă cu concavitatea posterioară. Corpul prezintă două feţe şi două margini. 1.Faţa externă pe care se observă următoarele elemente: a.simfiza mentală este o creastă verticală rezultată din fuziunea celor două structuri care formau mandibula primitivă. b.protuberanţa mentală este situată inferior de simfiza mentală. c.tuberculii mentali sunt două proeminenţe situate lateral de protuberanţa mentală pe care se inseră muşchiul transvers mental. d.gaura mentală prin care trece mănunchiul vasculo-nervos mental este situată pe o verticală ce trece printre premolari. Prin acest orificiu se pătrunde în canalul mental care este orientat spre postero-superolateral. e.foseta mentală este situată lateral de simfiza mentală şi la nivelul ei are originea muşchiul mental. f.linia oblică începe lateral şi superior de tuberculul mental şi se continuă cu marginea anterioară a ramului mandibulei. Pe linia oblică se ataşează fibrele muşchilor coborâtor al buzei inferioare şi muşchiul coborâtor al unghiului gurii. Superior de linia oblică în dreptul molarilor, au originea fibre inferioare ale muşchiului buccinator. g.în apropierea marginii inferioare sau pe buza externă a acesteia au inserţia fibre ale muşchiului platisma. h.juga alveolaria 2.Baza mandibulei (marginea inferioară) prezintă anterior fosa digastrică unde se inseră pântecele anterior al muşchiului digastric; în partea posterioară prezintă o incizură determinată de artera facială. 3.Partea alveolară (marginea superioară) conţine 16 alveole dentare separate prin septuri interalveolare; alveolele molarilor prezintă septuri interradiculare. 4.Faţa internă este concavă postero-inferior şi i se descriu următoarele elemente: a.linia milohioidiană are direcţie postero-superioară şi se termină pe faţa internă sau se continuă cu creasta temporală. La nivelul ei se ataşează fibre ale muşchilor milohoidian, constrictor superior al faringelui (partea milofaringiană), fibre ale rafeului pterigomandibular şi fibre retromolare ale muşchiului buccinator. b.fosa sublinguală este situată superior de linia milohioidiană; vine în raport cu glanda sublinguală. c.fosa submandibulară este situată inferior de linia milohioidiană; vine în raport cu glanda submandibulară. d.torusul mandibulei este o proeminenţă longitudinală situată în dreptul rădăcinilor ultimilor molari. e.spinele mentale sunt în număr de patru, dispuse două superior şi două inferior. Pe cele superioare are originea muşchiul genioglos, iar pe cele inferioare muşchii geniohioidieni. g.şanţul milohioidian coboară vertical pe ramul mandibulei până în partea postero-inferioară a liniei milohioidiene. Şanţul milohioidian conţine mănunchiul vasculo-nervos milohioidian. h. foseta digastrică unde se inseră pântecele anterior al muşchiului digastric.
Mandibula-vedere medială 1. capul mandibulei; 2. incizura mandibulei; 3. procesul coronoid; 4. colul mandibulei; 5. foseta pterigoidă; 6. trigonul infraincizural Berg; 7. creasta colului; 8. torusul Weisbren; 9. creasta temporală; 10. fosa retromolară; 11. gaura mandibulei; 12. lingula; 13. antilingula; 14. tuberozitatea pterigoidă; 15. unghiul mandibulei; 16. şanţul milohioidian; 17. linia milohioidiană; 18. trigonul retromolar; 19. creasta buccinatorie; 20. torusul mandibulei; 21. fosa submandibulară; 22. fosa sublinguală; 23. spinele mentale superioare; 24. spinele mentale inferioare; 25. foseta digastrică RAMURILE MANDIBULEI sunt două lame verticale care continuă partea posterioară a corpului mandibulei cu care formează un unghi de 100 de grade. Ele au o formă patrulateră cu două feţe şi patru margini. 1.Faţa laterală este parcursă oblic de o creastă care se întinde între colul mandibulei şi marginea anterioară. Alte creste osoase cu direcţie inversă ajung la tuberozitatea maseterină, proeminenţă osoasă aflată în unghiul postero-inferior al ramului. Pe faţa laterală şi pe tuberozitatea maseterină se inseră muşchiul maseter. 2.Faţa medială prezintă urmatoarele elemente anatomice: a.gaura mandibulei este situată în centrul feţei mediale. Marginea sa anterioară este proeminentă şi formează lingula (Spina lui Spix). Marginea posterioară a gaurii mandibulare este şi ea proeminentă şi formează antilingula. Prin gaura mandibulei trece mănunchiul vasculo-nervos alveolar inferior, care pătrunde în canalul mandibulei. b.lingula şi antilingula sunt două proeminenţe pe care se inseră ligamentul sfenomandibular. c.şanţul milohioidian coboară posterior de lingulă şi conţine mănunchiul vasculonervos milohioidian. d.creasta pterigoidiană este situată posterior de gaura mandibulei şi este locul de inserţie a aponevrozei interpterigoidiene. e.tuberozitatea pterigoidiană pe care se inseră muşchiul pterigoidian medial. f.creasta temporală începe aproape de vârful procesului coronoid şi coboară posterior de marginea anterioară a ramului mandibulei cu care delimitează fosa retromolară (Bunthe- Morand-Fischer). Pe creastă şi în fosa retromolară se inseră muşchiul temporal.inferior, creasta temporală se bifurcă într-o creastă laterală numita creasta buccinatorie (unde au originea fibre inferioare ale muşchiului buccinator) şi o creastă medială. Aceste creste limitează împreună cu faţa posterioară a molarului 3, trigonul retromolar (foseta retroalveolară) (Klaatsch) la nivelul căreia se inseră rafeul pterigomandibular. g.creasta colului-are originea pe colul mandibulei şi ajunge la marginea anterioară a lingulei. Între incizura mandibulei, creasta temporală şi creasta colului se află trigonul infraincizural (Berg). Vârful inferior al trigonului este uşor proeminent şi formează torusul Weisbren. 3.Marginea anterioară se continuă inferior cu linia oblică a mandibulei. 4.Marginea posterioară prezintă în apropierea extremităţii ei inferioare inserţia ligamentului stilomandibular. 5.Marginea inferioară se uneşte cu cea posterioară formând unghiul mandibulei (gonion). 6.Marginea superioară prezintă două procese procesul coronoid şi procesul condilar separate de incizura mandibulei prin care trece mănunchiul vasculo-nervos maseterin.
Procesul coronoid este situat în unghiul antero-superior al ramului mandibulei; este o lamă osoasă triunghiulară cu două feţe, două margini şi un vârf. Inserţia muşchiului temporal se face pe faţa internă, pe creasta temporală, pe marginile anterioară şi posterioară, pe vârf şi pe o zonă redusă a feţei externe în apropierea vârfului. Mandibula-vedere laterală 1. capul mandibulei; 2. procesul coronoid; 3. ramul mandibulei; 4. tuberozitatea maseterină; 5. linia oblică; 6. gaura mandibulei; 7. tuberculul mental; 8. foseta mentală; 9. simfiza mentală; 10. protuberanţa mentală; 11. incizura mandibulei; 12. corpul mandibulei Procesul condilar este situat în unghiul postero-superior al ramului şi este format din capul mandibulei şi colul mandibulei. Capul mandibulei (condilul) este acoperit de un fibrocartilaj şi se articulează cu fosa mandibulară a temporalului şi formează articulaţia temporo-mandibulară. Capul prezintă un versant anterior articular şi unul posterior nearticular. Colul mandibulei este uşor turtit antero-posterior şi prezintă medial o depresiune numită foseta pterigoidă unde se inseră muşchiul pterigoidian lateral; medial şi lateral colul prezintă tuberculii lateral şi medial pentru inserţia ligamentelor colaterale ale articulaţiei temporomandibulare.între colul mandibulei şi ligamentul sfenomandibular se formează butoniera retrocondiliană Juvara prin care trec nervul auriculotemporal, artera maxilară şi vena maxilară.