Noua generańie de produse şi servicii de bibliotecă: Biblioteca 2.0 Tatiana Oprescu - Biblioteca UniversităŃii din Piteşti, tatianadriana@yahoo.com Abstract Biblioteca 2.0 este un model nou, pentru serviciile de bibliotecă. Acest concept este axat pe schimbarea orientării atenńiei bibliotecarilor asupra utilizatorilor. Acest model încurajează schimbarea constantă, bazată pe roluri şi are în vedere stimularea participării utilizatorilor la crearea serviciilor pe care le doresc, indiferent de modul de furnizare, care poate să fie atât virtual, cât şi la sediul punctelor de servicii care aparńin bibliotecii. Noua generańie de produse şi servicii de bibliotecă, Biblioteca 2.0 desemnează un model de modernizare a serviciilor oferite de bibliotecă, iar bibliotecile care au ca obiect de activitate tocmai informańia, trebuie să-şi propună să utilizeze instrumentele şi mijloacele de informare puse la îndemâna de Internet şi de noile tehnologii. 1. Introducere În ultimele decade, bibliotecile, centrele de resurse de învăńare şi de servicii informatice în general, şi-au câştigat dreptul de a juca un rol important în societate. Acestea, alături de organizańiile care administrează informańiile, au fost nevoite să asimileze schimbările tehnologice necesare pentru a se adapta la aceste provocări. Astfel, ele au făcut importante investińii în tehnologie, pentru a-şi actualiza infrastructura, precum şi în pregătirea personalului. PrezenŃa online curentă a serviciilor informatice este importantă şi într-o continuă evoluńie, asemenea Internetului însăşi. Web-ul curent, care include web-ul tradińional şi aşa-numitul web 2.0 sau web-ul social, se bazează din ce în ce mai mult pe implicarea activă a utilizatorului său. Utilizatorii nu mai sunt simpli consumatori ai conńinuturilor şi serviciilor, ci au devenit o parte activă în dezvoltarea sa prin producerea şi distribuirea diferitelor tipuri de conńinuturi. Serviciile informatice au un rol cheie în noua etapă a web-ului, această şansă neputând fi ratată. Totuşi trebuie să avem în vedere că acest fapt include provocări dincolo de tehnologie, din moment ce implică o schimbare în atitudinea bibliotecilor. Pe lângă implementarea uneltelor şi serviciilor de web 2.0, implică, totodată, un studiu şi un plan, din moment ce nu toate instrumentele sunt aplicabile în toate unităńile şi pentru toate tipurile de utilizatori. Blog-urile, siteurile tip Wiki şi reńelele sociale sunt câteva dintre posibilităńile de integrare a acestor tipuri de servicii în biblioteci şi în alte centre de informare şi documentare. Următoarea secńiune prezintă web 2.0 şi tehnologiile utilizate, enumerând câteva din cele mai de succes servicii pentru utilizatori. Apoi mă voi concentra asupra bibliotecilor 2.0, unde voi descrie aspectele lor definitorii studiind noile orientări în serviciile de bibliotecă care implică web 2.0. Concluzionând, voi cita competenńele şi calităńile bibliotecarului 2.0 dar şi câteva puncte slabe cu care bibliotecile se confruntă în folosirea tehnologiei 2.0. 2. Web 2.0 Web 2.0 poate fi rezumat ca fiind evoluńia naturală a web-ului, având-şi bazele în dezvoltarea serviciilor care se concentrează pe utilizator şi pe participarea activă a acestuia. Nu este vorba despre un web paralel sau alternativ; este vorba despre noi funcńii ce permit o mai mare interactivitate şi conexiune între utilizatori [0].
134 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş Termenul web 2.0 a fost elaborat de Dale Dougherty şi Craig Cline în 2004 când au întocmit un studiu despre internet şi au confirmat asta după căderea companiilor de genul dot.com, cele care au supravieńuit au oferit noi servicii bazate pe aplicańii care au creat pagini dinamice şi interacńiune cu utilizatorul. În web 2.0 se porneşte de la ideea, că tońi oamenii învańă unii de la alńii şi astfel cunoaşterea se produce în timpul întâlnirilor, conversańiilor şi dialogului. Scopul în Web 2.0 este de a promova creativitatea, a facilita schimbul de informańii, colaborarea şi participarea tuturor utilizatorilor. Câteva caracteristici definitorii ale Web 2.0: Web-ul ca o platformă - multe servicii nu mai folosesc aplicańii închise, oferindu-le acum online astfel încât ele să poată fi utilizate din orice locańie. Web-ul ca o expresie a inteligenńei colective - utilizatorii editează şi publică conńinuturi legate de alńi utilizatori, creând o reńea interconectată. Web-ul ca o arhitectură participativă - web-ul nu depinde de organizańii mari pentru a avea informańii, ci de utilizatori comuni. Un exemplu clar este Wikipedia, competitoare directă a unei alte enciclopedii prestigioase, Britanica Online. Web-ul ca un sistem descentralizat - pentru a face loc majorităńii de utilizatori care folosesc servicii şi website-uri specifice. Administrarea informańiei în mod colaborativ permite unei persoane să acceseze nu doar informańiile ce au un impact uriaş, dar şi pe cele care au o audienńă mai scăzută. Unele dintre cele mai reprezentative şi cele mai de succes produse şi servicii 2.0: Amazon (http://www.amazon.com/) Delicious (http://delicious.com/) Facebook (http://www.facebook.com/) Flickr (http://www.flickr.com/) YouTube (http://es.youtube.com/) Wikipedia (http://es.wikipedia.org/) 3. Bibliotecile 2.0 În acelaşi fel în care a apărut conceptul de web 2.0, conceptul de bibliotecă 2.0 a fost creat pentru a ilustra ideea participării şi interacńiunii dintre utilizatori şi bibliotecari [0, 0]. Termenul bibliotecă 2.0 a fost creat în 2005 de către Michael Casey pe blog-ul său LibraryCrunch (http://www.librarycrunch.com). Utilizăm acest termen, bibliotecă 2.0, nu numai pentru a ne referi la biblioteci aşa cum le cunoaştem noi, ci într-un sens mult mai extins care include toate tipurile de centre de resurse de învăńare şi toate serviciile de informare şi documentare, în general. Blog-ul lui Casey, împreună cu Tame the web al lui Michael Stephens (http://tametheweb.com) şi TechSource al ALA - American Library Association - (www.techsource.ala.org), sunt trei surse de informańie pentru a vedea cum acest concept alături de curente noi sunt dezvoltate. Termenul a fost folosit pentru început în bibliotecile publice anglo-saxone, deşi mai apoi s-au răspândit cu rapiditate în tot sectorul academic [0] şi la nivel internańional. Bibliotecile 2.0 prespun schimbări la diferite niveluri, în tehnologie, procesele şi atitudinile de a reduce barierele pe care utilizatorii le înfruntă atunci când accesează informańia. Ideea reprezintă o schimbare semnificativă în modul în care serviciile de bibliotecă sunt administrate, unde concepte precum uilizabilitatea, interoperabilitatea şi flexibilitatea sistemului bibliotecii sunt fundamentale. Filozofia 2.0 este o mare oportunitate pentru biblioteci de a fi mai aproape de utilizatorii săi, cunoscându-le intersele şi nevoile, şi oferindu-le ceea ce-şi doresc în cel mai bun mod posibil. Aspectele cheie ale bibliotecii 2.0 sunt definite de următoarele puncte: un design centrat pe utilizator;
ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, edińia a VIII-a, 2010 135 un tipar de căutare ce permite accesul mai multor utilizatori; conńinuturile provin din diferite surse, iar integrarea lor trebuie facilitată; încercarea de a folosi inteligenńa colectivă; de regulă, se cere integrarea mai multor programe de software; utilizarea aplicańiilor web 2.0 este comună; utilizarea programelor de software gratuit este comună. 4. Noi orientări ale serviciilor de bibliotecă Dezvoltarea bibliotecilor şi evoluńia permanentă a aplicańiilor web oferă oportunitatea de a reproiecta serviciile oferite de biblioteci cu scopul de a-şi îmbunătăńi calitatea şi de a încuraja participarea utilizatorilor [0]. Centrul non-profit Online Computer Library Center (OCLC) a publicat un raport despre realităńile web-ului şi implicańiile sale asupra bibliotecilor [0]. Mai jos sunt evidenńiate câteva servicii şi modalităńi de implementare a curentului web 2.0 în biblioteci. OPAC 2.0 (Online Public Access Catalog 2.0) Dintre toate serviciile oferite de bibliotecă, catalogul este aplicańia care generează cei mai mulńi vizitatori ai site-ului, şi posibil cea care implică cele mai mari investińii de timp şi bani. OPAC 2.0 încearcă să profite de avantajul potenńialului utilizatorilor de a se îmbogăńi prin participarea lor, şi astfel de a spori valoarea catalogului. Diferitele funcńii ale unui catalog 2.0 pot fi grupate astfel: Arhitectura informańiei - aceasta permite mult mai mult decât tradińionala informańie, de regulă inclusă în cataloage, cu copertă, index şi rezumat. Include, totodată, organizarea informańiei, pe fańete şi pe grupuri. Personalizarea - fiecare utilizator îşi poate personaliza modul de vizualizare a OPAC-ului: organizarea registrelor în fişiere şi atribuirea taggurilor, configurarea căutările pe care le efectuează regulat şi posibilitatea înregistrării în RSS - Really Simple Syndication - pentru a primi ştiri despre subiectul de interes. InteracŃiunea între utilizatori - permite crearea grupurilor de utilizatori cu interese similare, permińând diferite niveluri de relańionare între ei prin stabilirea unor nivele de confidenńialitate. Interoperabilitatea şi sindicarea conńinuturilor - permite conectarea la servicii externe, de exemplu, baze de date cu referinńe bibliografice, librării online etc. Există şi opńiunea predefinirii canalelor RSS pentru diseminarea informańiei utilizatorului: ştiri, subiecte, autori etc. Analizarea modului de utilizare a informańiei - acest sistem poate recomanda utilizatorului şi alte cărńi ce l-ar putea interesa, cărńi găsite în căutări similare de alńi utilizatori şi astfel împrumuta informańia. Trebuie notat şi faptul că li se poate verifica popularitatea prin abilitatea sistemului de a verifica dacă respectivele surse au fost marcate ca favorite, dacă au fost împrumutate sau descărcate des de alńi utilizatori. ReŃelele sociale Utilizarea reńelelor sociale a înregistrat un succes în creştere în acest ultim an. Ele pot fi clasificate folosind diferite criterii în funcńie de audienńa de care se bucură sau de scop. Datorită numărului uriaş de reńele de socializare, bibliotecile aleg doar una singură, unde îńi creează şi actualizează constant un profil. Trendul actual în rândul bibliotecilor universitare este alegerea reńelei Facebook [0], în vreme ce bibliotecile publice folosesc MySpace. Modurile în care bibliotecile pot folosi reńelele de socializare sunt numeroase: integrarea canalelor RSS în paginile lor de internet; includerea mesageriei instant în paginile de internet, utile în oferirea serviciilor de referinńe online;
136 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş recomandarea şi sublinierea cărńile pe paginile de internet; facilitarea actualizării informańiilor folosind FMBL - Facebook MarkupLanguage ; facilitarea organizării de evenimente: anunńarea activităńilor, contacte de participare etc. Platformele sociale pot fi folosite de către bibliotecă ca mecanisme atât intern, cât şi extern. Ideea este ca biblioteca să fie acolo unde sunt utilizatorii şi potenńialii ei utilizatori. Blog-urile Folosirea blog-urilor în biblioteci este extensibilă şi poate fi limitată numai de tipul de bibliotecă şi de nivelul de interes al utilizatorilor. Extensia poate însemna: extinderea activităńilor de bibliotecă; implicarea utilizatorilor prin crearea comunităńilor cu interese comune; oferirea de resurse şi informańii pentru utilizatori; permiterea utilizatorilor să facă schimb de idei, opinii şi informańii. Biblioteca poate crea pe site-ul său sau pe platforme publice diverse blog-uri, prin al căror intermediu să medieze accesul la informańie şi să implice utilizatorii în aprecierea acestor oferte. Wiki Platforma Wiki permite bibliotecarilor să creeze, împreună cu utilizatorii, diverse resurse noi de informańie, precum Wikipedia sau Wikisource. Câteva potenńiale utilizări ale platformei Wiki în biblioteci: creează spańii colaborative, în care utilizatorii generează şi actualizează informańii; promovează dezvoltarea profesională, prin crearea de forumuri pentru schimburi de idei din anumite domenii de activitate; devine un spańiu intern de comunicare, pentru diseminarea informańiei la nivelul personalului bibliotecii; administrează conńinutul web al bibliotecii, chiar dacă acesta nu este cel mai eficient şi mai eficace mediu; înregistrează activităńile întreprinse. RSS Câteva potenńiale utilizări ale RSS: oferă o selecńie a serviciilor de RSS legate de subiectele de interes ale utilizatorilor; implementează RSS pentru OPAC, cu scopul de a vizualiza automat ultimele cărńi adăugate în catalog; reprezintă un instrument de popularizare a activităńilor; diseminează conńinuturilor noilor publicańii periodice care ajung în bibliotecă. Marcajele sociale Succesul softurilor sociale poate fi transferat bibliotecilor, prin diferite formate: simplificarea listelor bibliografice de distribuńie, utilizatorii putând să le descrie folosind cunoştinńele de specialitate; elaborarea de servicii de legătură cu diferite domenii specifice de cunoaştere; împărńirea resurselor cu alńi utilizatori care le folosesc pentru cercetare; promovarea participării şi a interactivităńii între utilizatori. 5. CompetenŃe şi calităńi pentru Bibliotecarul 2.0: Manifestul Bibliotecarului 2.0 postat pe blogul personal al lui Laura Cohen, reflectă cele mai importante competenńe şi calităńi pentru bibliotecarul 2.0 [0]. - voi recunoaşte că universul culturii informańionale se schimbă rapid şi că bibliotecile trebuie să răspundă pozitiv la aceste schimbări pentru a furniza utilizatorilor resursele şi serviciile de care au nevoie; - mă voi documenta privind cultura informańională a utilizatorilor şi voi căuta mijloace de a integra ceea ce am învăńat în serviciile bibliotecii;
ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, edińia a VIII-a, 2010 137 - nu voi fi defensiv în ceea ce priveşte biblioteca mea, ci voi examina cu claritate situańia sa şi voi face o evaluare onestă privind ceea ce poate fi realizat; - voi deveni un participant activ al evoluńiei bibliotecii mele; - voi recunoaşte că bibliotecile se schimbă lent şi voi lucra cu colegii mei pentru a accelera reactivitatea noastră la schimbare; - voi avea curajul să propun noi servicii şi noi căi de a furniza servicii, chiar dacă unii dintre colegii mei vor opune rezistenńă; - mă voi bucura de entuziasmul şi partea nostimă aduse de o schimbare pozitivă şi voi transmite aceasta colegilor şi utilizatorilor; - voi renunńa la practicile anterioare dacă există o manieră mai bună de a face acelaşi lucru, chiar dacă acele practici au fost bune la timpul lor; - voi avea o abordare experimentală a schimbării, fiind tolerant fańă de greşeli; - nu mă voi aştepta ca lucrurile să fie perfecte de dinainte de a le lansa, şi le voi modifica în funcńie de răspunsul primit de la utilizatori; - nu mă voi teme de Google sau de serviciile sale şi voi încerca mai curând să profit de aceste servicii în beneficiul utilizatorilor furnizând totodată excelente servicii de bibliotecă de care utilizatorii au nevoie; - voi evita să cer utilizatorilor să vadă lucrurile în maniera în care le văd bibliotecarii, mai curând voi organiza serviciile mele în aşa fel încât să reflecte aşteptările şi preferinńele utilizatorilor; - voi accepta să merg acolo unde sunt utilizatorii, atât online cât şi în spańii fizice, pentru a-mi exersa profesia; - voi crea site-uri web deschise care permit utilizatorilor să colaboreze cu bibliotecarii pentru a crea conńinut, cu scopul de a îmbogăńi experienńa lor formativă şi de a furniza asistenńă celor ca şi ei; - voi milita pentru un catalog deschis care propune funcńionalităńi personalizate şi interactive pe care utilizatorii le aşteaptă într-un mediu documentar online. - voi încuraja conducerea bibliotecii să utilizeze blogul; - voi confirma, prin acńiunile mele, rolul profesional vital şi pertinent al bibliotecarilor în orice tip de cultură informańională care evoluează. Pe blogul său David Lee King, a postat o listă de competenńe şi abilităńi pentru bibliotecarul 2.0 [0]: - să scrie şi să editeze un post pe un blog; - să adauge fotografii şi videoclipuri pentru un post de blog; - să încorporeze un widget pe bloguri sau să la posteze pe paginile personale din reńele sociale (cum ar fi MySpace); - să fie familiarizat cu reńelele sociale (Facebook, MySpace, Twitter, etc.); - să creeze, încarce, editeze şi să redacteze fotografii, videoclipuri, podcast-uri, şi screencasturi; - să utilizeze IM (Instant messaging) în diferite forme; - să utilizeze şi să explice RSS; - să expedieze şi citească mesaje SMS; - să modifice un avatar; - să utilizeze diferite console de jocuri; - să fie familiarizat cu noi dispozitive (telefon mobil, MP3 player, etc.); - să deńină competenńe de bază pentru editarea în formatul HTML; - să aibă capacitatea de a învăńa bazele unui nou servicii sau instrumente digitale în termen de 15 minute şi să fie în măsură să-le evalueze.
138 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş 6. Punctele slabe ale Bibliotecii 2.0 [0]: DependenŃă excesivă de resursele externe - multe aplicańii folosite pentru dezvoltarea instrumentelor 2.0 cu servicii online sunt inińial gratuite, dar sunt supuse riscului de a deveni taxabile sau de a deveni publicitare în viitor. Posibilitatea ca serviciile 2.0 să moară din cauza propriului succes, din moment ce ele pot necesita o infrastructură inaccesibilă - se poate întâmpla şi opusul, moartea serviciului din lipsa utilizatorilor, din moment ce astfel de servicii au nevoie de utilizatori pentru a furniza informańie. Prea multă importanńă acordată participării utilizatorilor - poate părea o afirmańie nepotrivită, dar un catalog bazat pe contribuńiile utilizatorilor poate fi incomplet sau/şi incoerent, din moment ce principiul inteligenńei colective are sens numai cu o participare sporită a utilizatorilor, dar în momentul actual este foarte limitat, posibil chiar să ofere o viziune părtinitoare a realităńii. Trebuie totodată să înńelegem că opńiunea de a permite utilizatorilor să adauge comentarii în registrele bibliografice trebuie moderată pentru a se evita abuzurile. PuŃine opńiuni de restabilire a informańiilor - majoritatea serviciilor (blog-uri, marcaje sociale, arhive) se bazează pe folosirea sistemelor de management de tipul bazelor de date relańionate (MySql şi PHP pentru prezentarea paginilor dinamice), care nu ajută la recuperarea informańiilor. De exemplu, majoritatea blog-urilor, datorită designului lor, penalizează sever informańiile învechite, în timp ce oferă câteva opńiuni precise de căutare. Aplicarea unora dintre criteriile de utilizabilitate şi accesibilitate poate ridica probleme pentru utilizatori, atunci când accesează informańiile. 7. Concluzii În concluzie, scopul acestui articol este acela de a genera o reflectare la schimbările pe care web 2.0 le-a adus găsirii de informańii pe internet şi, totodată, în biblioteci. Aşa cum s-a mai spus, în ultimii ani, cea mai mare inovańie în termenii găsirii informańiei online fańă de metodele anterioare a fost folosirea taggurilor (ajută la definirea cuvintelor cheie primare de pe o pagină web). Spre deosebire de descrierea sistemelor de control, în care un expert (un profesionist din bibliotecă sau un profesionist în informańii) atribuie un cuvânt-cheie documentelor, în sistemele 2.0 autorul documentului îndeplineşte această sarcină (oricine încarcă o poză pe Flickr, un videoclip, pe Youtube, sau reńetele favorite pe Delicious). Succesul taggurilor, între utilizatorii sistemelor 2.0, derivă din simplitatea şi spontaneitatea taggurilor, dar şi din interesul utilizatorilor de a împărtăşi informańii cu alńi utilizatori cu interese similare. Să reńinem, însă, că slăbiciunea utilizării unui limbaj necontrolat duce, adeseori, la goluri în găsirea informańiilor. Bibliotecile, spre deosebire de alte sisteme informańionale, se bucură de abilitatea de a implementa ambele sisteme simultan. Astfel că, în timp ce o persoană atribuie metadate cu un limbaj controlat, oferind documentelor o structură, utilizatorii participă adăugându-şi propriile tagguri (la aceste documente, comentarii şi opinii), voturi, repere ca favorite etc., făcând, astfel, din metainformańie o valoare adăugată care nu putea fi oferită înainte. Bibliografie [1] Abram, Stephen (2006). Web 2.0, library 2.0, librarian 2.0: preparing for the 2.0 world. Vol. 2, nr. 1. <http://www.imakenews.com/sirsi/e_article000505688.cfm> [Accesat 16.08.10] [2] Casey, Michael E.; Savastinuk, Laura C. (2006). Library 2.0: Service for the next-generation library. In: Library Journal. Vol. 131, nr. 14, pp. 40-42. <http://www.libraryjournal.com/article/ca6365200.html> [Accesat 12.08.10]. [3] Castillo, Jesús V. (2007). La integración de la filosofía Web 2.0 en el entorno de los OPACS bibliotecarios. Luces y sombras. In: Calsi II
ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, edińia a VIII-a, 2010 139 <http://www.calsi.org/2007/wp-content/uploads/2007/11/jesus_castillo.pdf>[accesat 12.08.10]. [4] Cohen, Laura. A Librarian's 2.0 Manifesto. <http://liblogs.albany.edu/library20/2006/11/a_librarians_20_manifesto.html> [Accesat 16.08.10] [5] Erich, Agnes (2007). Library 2.0 Un nou model de serviciu de bibliotecă. În: Studii de biblioteconomie şi ştiinńa informării. Nr. 11, p. 121. <http://www.lisr.ro/11-erich.pdf> [Accesat 16.08.10] [6] Foo, Schubert. Library 2.0, Libraries and Library School. <http://www.las.org.sg/pa_sfjn.pdf > [Accesat 12.08.10] [7] Habib, Michael C. (2006). Toward academic library 2.0: Development and application of a library 2.0 methodology. <http://hdl.handle.net/1901/356> [Accesat 12.08.10]. [8] King, David Lee (2007). Basic Competencies of a 2.0 Librarian. <http://www.davidleeking.com/2007/07/05/basic-competencies-of-a-20-librarian/> [Accesat 12.08.10]. [9] Margaix, Dídac (2008). Las bibliotecas universitarias y Facebook: cómo y por qué estar presentes. In: El Profesional de la Información, vol. 17, nr. 6, pp. 589-601. <http://www.elprofesionaldelainformacion.com/contenidos/2008/noviembre/02.html> [Accesat 12.08.10]. [10] Miller, Paul (2005). Web 2.0: Building a new library. In: Ariadne, vol. 45. <http://www.ariadne.ac.uk/issue45/miller/intro.html> [Accesat 12.08.10]. [11] Online Computer Library Center - OCLC (2007). Sharing, Privacy and Trust in Our Networked World. <http://www.oclc.org/reports/pdfs/sharing.pdf> [Accesat 12.08.10]. [12] O'Reilly, Tim (2005). What Is Web 2.0: Design Patterns and Business Models for the next Generation of Software. <http://www.oreillynet.com/pub/a/oreilly/tim/news/2005/09/30/what-is-web-20.html> [Accesat 12.08.10] [13] Stephens, M. (2007). Tools from Web 2.0 & Libraries: Best Practices for Social Software. In: Library Technology Reports, vol. 43, nr. 5. <http://www.accessmylibrary.com/coms2/summary_0286-33252266_itm> [Accesat 12.08.10]. [14] Usero, José Angel Martínez; Sousa, Isabel (2007) Strategies to integrate new Library 2.0 concepts and related technologies into LIS education and practice. In: Librarian@2010, Lisbon 19th September. < http://www.apbad.pt/librarian@2010/librarian@2010.htm > [Accesat 12.08.10].