1750 î.hr. Mesopotamia antică Al 6-lea rege babilonian, Hammurabi, a creat primele legi: Codul lui Hammurabi. Astfel apar primele forme de asigurări în strânsă legatură cu dezvoltarea puterilor maritime. Babilonienii au fost primii care au legiferat şi reglementat statutul asigurărilor în celebrul Cod; se poate afirma că prima asigurare legiferată a fost cea împotriva furtului. Perioada Antică (î.hr.) și primele forme de asigurări În Rhodos, în strânsă legatură cu comerţul maritim, au fost dezvoltate asigurările de bunuri. Membrii unor comunităţi din Grecia Antică (înţeleptul legiuitor Solon) şi din Roma au iniţiat fonduri comune care erau folosite în momentul în care unul dintre membri deceda, cu scopul de a-i susţine familia. Meşteşugarii tăietori de piatră din Egiptul de Jos şi comercianţii din Antichitate utilizau fonduri de întrajutorare prin contribuţia tuturor pentru acoperirea pagubelor provocate de diverse evenimente pe perioada transportului mărfurilor. Membrii caravanelor din Babilon sau Fenicia se constituiau în asociaţii pentru a suporta împreună pagubele datorate jafurilor sau pierderile suferite de unii dintre ei în timpul transportului.
Sec. XII Asociațiile mutuale Cele mai vechi asociaţii mutuale au fost semnalate în secolul al XII-lea în Islanda, câte una la 20 de gospodării care acopereau, pe principiul reciprocităţii, daunele din pierderile de animale. Sec. XIV Primele polițe individuale de asigurări Poliţele individuale de asigurări, în forma actuală, au apărut pentru prima dată în secolul al XIV-lea în Genova, sub forma unor contracte de asigurare, care cuprindeau riscuri variate în cazul transporturilor maritime. 1435 Prima intervenție a statului pe piața asigurărilor Implicarea activă a statului în asigurări reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea pieţei de asigurări. Statul înţelege rolul enorm economic şi social al asigurărilor. 1666 Primele asigurări de locuințe Asigurările de locuinţe și-au făcut apariţia odată cu marele incendiu al Londrei din 1666 care a distrus peste 13.000 de locuinţe - economistul englez Nicholas Barbon a deschis primul birou de asigurări împotriva incediilor (The Fire Office), fiind astăzi recunoscut la nivel global drept fondatorul asigurărilor împotriva incendiilor. În teribilul eveniment au decedat 70 mii de oameni şi au fost distruse peste 13.000 de locuinţe, majoritatea fiind construite din lemn. 1688 Înființarea Lloyd, Marea Britanie Un loc aparte pe piata asigurările internaţionale l-a ocupat corporaţia engleză Lloyd, astăzi cel mai mare centru informaţional privind comerţul şi navigaţia maritimă. Corporaţia Lloyd a apărut din Casa de cafea Lloyd, avându-l ca proprietar pe Edvard Lloyd. Prima menţiune despre casa de cafea a lui Lloyd a fost semnalată în anul 1688, unde aveau loc întâlniri regulate al comercianţilor, asigurătorilor şi proprietarilor de corăbii. În anul 1696, Edvard Lloyd începe publicarea unui ziar de asigurări Lloyd News. În anul 1734 apare Lloyd List. În anul 1760 apare prima societate de clasificare din lume registrul de corăbii. În anul 1871 Uniunea asigurătorilor Lloyd a obţinut statut oficial de corporaţie a asigurătorilor prin actul Parlamentului englez.
Sec. XVII Rentele viagere În Franţa, în secolul al XVII-lea şi apoi în Olanda, Anglia şi Germania, apare o formă de asigurare constituită de sistemul de acordare a rentelor viagere, denumite tontine.sistemul era bazat pe principiul asigurărilor de viaţă, dar participanţii primeau în locul sumelor asigurate rente viagere.în capitalism, care are ca trăsătură specifică obţinerea profitului, se trece din forma de frăţie în cea comercială, transformându-se într-o activitate obişnuită de comerţ. Sec. XVII Primele societăți de asigurare Primele societăţi de asigurare au apărut la sfârşitul secolului în Anglia, Franţa, Italia, Danemarca, Suedia. 1744 în România Este fondată prima societate de asigurări - Casa de Incendiu, la Braşov. Sec. XVIII Prima lege a asigurărilor Practica asigurărilor a fost legiferată şi promovată de Benjamin Franklin, care a înfiinţat un birou de asigurări în Philadelphia, susţinând în primul rând asigurările împotriva incendiilor. Contribuția sa la piața financiară americană este recunoscută prin tipărirea chipului lui Benjamin Franklin pe bancnota de 100 $. Tot în SUA, Elizur Wright a creat mai multe întreprinderi de asigurări, a susţinut legiferarea controlului statului asupra societăţilor de asigurări, a contribuit la elaborarea unei metode de calcul corecte a rezervei de prime la asigurările de viaţă şi a unor tabele corespunzătoare, necesare în practica asigurărilor de viaţă. 1847 Apariția reasigurărilor Patria reasigurărilor este considerată Germania. Prima companie de reasigurare a fost fondată de Cologne în anul 1846, apoi a apărut Societatea de reasigurare de la Münhen. În 1885 apare Societatea rusă de reasigurare ce se ocupa cu reasigurarea riscurilor de incendii. 1871 în România A fost înfiinţată prima societate de asigurări prin Înalt Decret Domnesc - societatea de asigurări DACIA, care avea la vremea respectivă un capital social de 3 milioane de lei.
Sec. XIX Dezvoltarea pieței asigurărilor La începutul secolului al XIX-lea în lume existau 30 de societăţi de asigurări, respectiv: 14 în Anglia, 5 în SUA, 3 în Germania, 3 în Danemarca, 2 în Franţa şi câte una în Olanda, Elveţia şi Austro-Ungaria. În anul 1900 erau în jur de 1272 de societăţi de asigurare, iar în anul 1969 activau în jur de 9700 de case şi societăţi de asigurare în 71 de ţări. De la începutul secolului al XV-lea şi până în secolul al XIX-lea pe plan internaţional au fost practicate trei mari forme de asigurări: maritime, de incendiu şi de viaţă. 1897 Asigurările obligatorii În Marea Britanie, The Workmen Compensation Act a obligat angajatorii să își asigure angajații împotriva accidentelor de muncă. 1906 În România apar asigurările agricole Se înfiinţează compania AGRICOLA, specializată pe asigurările agricole, care avea rolul de a susţine dezvoltare a domeniului agrar din acea perioadă. În 1942 apare prima instituţie de stat specializată în reglementarea asigurărilor - Regia Autonomă a Asigurărilor de Stat, care practica toate tipurile de asigurări, deţinând monopolul în ceea ce privea asigurarea bunurilor de stat. Sec. XIX Globalizarea pieței asigurărilor În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au apărut uniuni de asigurare de tip cartel şi concern care erau formate din zeci de societăţi de asigurare. Au fost create şi primele societăţi internaţionale de asigurări ruseşti, austriece, suedeze. Dezvoltarea accelerată a tipurilor de asigurări comerciale au dus la apariţia de noi forme, modalităţi, variante de asigurări. Un cartel puternic a fost creat în 1874 la Berlin, având caracter internaţional (era compus din 16 societăţi de asigurare ruseşti, suedeze, austriece ş.a.). Acest cartel a ajuns în anul 1920 la o reuniune de 230 societăţi din 26 de ţări. 1934 Apar primii brokeri de asigurare În 1934, în SUA, apar primii brokeri care vând asigurări pentru mașini.
Sec. XX Asigurările auto de răspundere civilă Industria auto creată de Henry Ford în SUA a luat avânt la începutul secolului. Dar șoferii neatenți și calitatea drumurilor au fost cauza mai multor accidente. În 1930, accidentele auto au produs mai mult de 85 de oameni pe zi în SUA. Așa s-a ajuns la crearea unei asigurări auto obligatorii pentru protecția terților păgubiți. Connecticut a fost primul stat al SUA care a avut în vedere acest tip de asigurare, dar el a fost implementat prima oară în 1927 în Massachusetts. 1948 Naționalizarea din România Toate societăţile de asigurări au trecut în proprietatea statului, sub denumirea Sovrom-Asigurare. În 1952 Sovrom-Asigurare se transformă în Administraţia Asigurărilor de Stat - ADAS, singura societate de asigurări până în 1990. la finele anului 1990 ADAS se desființează și se împarte în 3 societăți: Asirom, Astra și Carom. Abia în 1990 începe să se dezvolte în România piața asigurărilor. 2010 Asigurările medicale în SUA ca sistem național În martie 2010, președintele SUA a semnat legea de reformă a sistemului de protecție a sănătății, Affordable Care Act (ACA), care are în vedere în principal reducerea numărului de persoane ne-asigurate și scăderea costurilor cu îngrijirea sănătății.