1. *Care din următoarele extensii le poate obține un fișier creat în Microsoft Word? a..doc b..pdf c..txt d..xls e..mdp f..docx 2. *Care din următoarele reguli nu se recomandă la culegerea unui text în Microsoft Word: a. Tastarea unui spațiu dupa un semn de punctuație; b. Tastarea unui spațiu inaintea unui semn de punctuație; c. Tasarea de spații la începutul rândurilor; d. Tasarea unui singur spațiu e. Culegerea unui text în limba română fără diacritice. 3. *Dacă într-un document Word se dorește înserarea automată a cuprinsului, este necesar să... a. marcăm paragrafele ce vor apărea în cuprins b. stabilim locul unde va fi plasat cuprinsul în document c. stabilim citările din cuprins 4. *într-o sesiune Word, în vederea înserării automate a bibliografiei este necesar să.. a. stabilim stilul de afișare a citărilor b. Înserăm citările în text c. să marcăm citările ce vor apărea în bibliografie d. să stabilim locul în document unde dorim să apară bibliografia 5. *Un fișier cu extensia pdf poate fi vizualizat pe platforma Microsoft Windows doar cu aplicatia: a. Microsoft Word b. Adobe Reader c. Adobe Acrobat 6. Care dintre următoarele proprietăți nu corespunde formatului unui paragraf... a.... Alignment; b.... Font style; c.... Indentation Left; d.... Line Spacing e.... Spacing After. 7. Care dintre următoarele variante constituie optiune de aliniere atât orizontală cât și verticală în cadrul aplicatiei Microsoft Word 95, 97, 2000 sau 2002 (XP)... a.... Bottom; b.... Justify; c.... Left; d.... Right; e.... Top. 8. Ce este antetul (Header)și subsolul (Footer) într-un document Microsoft Word? a. Sunt informatii ce apar in marginile de sus și de jos ale fiecărei pagini dintr-un document. b. Sunt informații ce se adaugă la începutul și sfârșitul unui document c. Sunt informații ce apar în cuprinsul unui document 9. Cum realizați contopirea mai multor celule într-un tabel în Microsoft Word? a. Prin operația de copiere b. Prin apelarea opțiunii Merge Cells c. Prin apelarea opțiunii Split Cells d. Prin operația de ștergere 10. Cum realizati divizarea unei celule într-un tabel în Microsoft Word? a. Prin operația de copiere b. Prin apelarea opțiunii Merge Cells c. Prin apelarea opțiunii Split Cells 1
d. Prin operația de ștergere 11. Dacă într-un document Word s-a ales inserarea unei Footnote, aceasta va apărea a. În subsolul documentului b. În subsolul secțiunii c. În subsolul paginii d. în antetul paginii 12. Fișierele utilizatorilor au extensii implicite, condiționate de aplicațiile cu care au fost create. În cadrul următoarelor exemplificări, una dintre corespondente nu reflectă extensia implicită: a. Microsoft Word -.doc; b. Microsoft Excel -.xlt; c. Microsoft Paint -.bmp; d. Microsoft PowerPoint -.ppt e. Microsoft Notepad -.txt. 13. Formatul A4, orientat Portrait, corespunde următoarelor dimensiuni (Width x Height) exprimate în centrimetri: a. 21.59 x 27.97 b. 21.59 x 35.56 c. 21 x 29.7 d. 14.8 x 21 14. Intr-un document Word, elementele unei liste numerotate sau a unei liste cu marcatori sunt: a. paragrafe b. secțiuni c. obiecte 15. În momentul înserării unui obiect în Microsoft Word, acesta este înserat: a. Ca un paragraf în linie cu textul b. Înconjurat de text c. În spatele textului d. In fața textului 16. În sistemele de operare Windows..., pentru copierea ferestrei active ca imagine grafică în Clipboard, se apasă: a. Alt+Space; b. Alt+Tab; c. Ctrl+Insert; d. Print screen. 17. Într-o sesiune Microsoft Word, deschiderea unui fișier document (prin File, Open sau Ctrl + O sau click pe butonul Open din bara de instrumente Standard) reprezintă: a.... o copiere în memoria internă; b.... o mutare din memoria internă în memoria externă; c.... o copiere în Clipboard; d.... o copiere din Clipboard în memoria externă. 18. Într-o sesiune Microsoft Word, salvarea initială (prin File, Save As sau Ctrl + S sau File, Save sau apăsând tasta functională F12) fără a închide documentul respectiv, reprezintă: a.... o copiere în memoria internă; b.... o mutare din memoria internă în memoria externă; c.... o copiere în Clipboard; d.... o copiere din memoria interna în memoria externă. 19. Într-o sesiune Word, alegerea fontului este un atribut la nivelul... a.... font-urilor; b.... unei casete de text; c.... unei pagini; d.... unui paragraf. 20. *într-o sesiune Word, cu documentul activ numit Test, ultimele acțiuni ale utilizatorului au fost: Ctrl+S (Save), Ctrl+A (Select All) și Enter. Care dintre următoarele solutii anulează efectul ultimei actiuni a.... Edit apoi Undo 2
b.... Ctrl+Z; c.... Click pe butonul Undo; d.... Alt+F4 și apoi N. 21. Într-o sesiune Word, în timpul editării continutului documentului curent, tasta Enter semnifică... a.... începutul unei secțiuni; b.... începutul unui paragraf; c.... sfârsitul unei secțiuni; d.... transmiterea unei comenzi. 22. Într-o sesiune Word, orientarea paginii este un atribut la nivelul... a.... font-urilor; b.... unei casete de text; c.... unei pagini; d.... unui paragraf. 23. Într-o sesiune Word, spațierea paragrafelor (Spacing) este un atribut la nivelul... a.... font-urilor; b.... unei casete de text; c.... unei pagini; d.... unui paragraf. 24. Într-o sesiune Word, spatierea rândurilor (Line spacing) este un atribut la nivelul... a.... font-urilor; b.... unei casete de text; c.... unei pagini; d.... unui paragraf. 25. Într-o sesiune Word, stabilirea dimensiunii paginii este un atribut la nivelul... a.... font-urilor; b.... unei casete de text; c.... unei pagini; d.... unui paragraf. 26. Un documet Word a fost salvat in formatul pdf. Ce înseamnă acest lucru? a. Fisierul poate fi citit doar cu versiuni inferioare ale aplicației Microsoft Word celei cu care a fost creat b. Fisierul poate fi citit doar cu versiuni superiaore ale aplicației Microsoft Word celei cu care a fost creat c. Fișierul păstrează macheta și aspectul documentului intacte astfel încât acesta arată exact cum a fost realizat și poate fi tipărit corect oriunde și pe orice imprimantă 27. *Selectati nivelurile de tehnoredactare a unui text cu aplicaía Word. a. La nivel de pagina b. La nivel de paragraf c. La nivel de cuvânt d. La nivel de caracter e. La nivel de document 28. *Care sunt tipurile de date cu care lucrează programul Excel a. etichete b. programe c. valori d. formule e. paragrafe 29. *în Excel, într-o formula de calcul operanzii pot fi: a. simboluri matematice b. constante c. referințe la celule d. funcții 30. Introducerea unei formule într-o celula a foii de calcul în Excel este precedată de: a. f(x) b. = 3
c. $ 31. În Excel celula A1 contine valoarea -123. Ce va afișa Excel în celula A2 dacă în această celulă s-a introdus următoarea formulă: =IF(A1>;0;Plus;Minus) a. Minus b. -123 c. Plus 32. în Excel în urma unui calcul a fost afișat următorul rezultat: 1,2345E-07. Cum cititi aceasta valoare? a. 0.00000012345 b. 1234567890.1 c. 0.12345678901 d. 0.0000012345 e. Eroare de calcul 33. În Excel, copierea unei formule în foaia de calcul se face: a. relativ la poziția ei în foaia de calcul b. absolut la poziția ei în foaia de calcul c. subiectiv la poziția ei în foaia de calcul 34. În Excel, într-o formula de calcul, simbolul utilizat pentru operația de înmulțire este: a.. (punct) b. *(asterisc) c. x(ics) 35. Pentru a fixa poziția unei coloane sau linii într-o referință se utiliozează caracterul a. & b. % c. $ d. @ e. # 36. Un fișier Excel are: a. foi de calcul b. celule c. linii și coloane 37. Ce face "Wrap Text"? (In EXCEL) a. Transforma un numar in Text. b. Reduce dimensiunea textului pentru a încăpea în celula în care este introdus. c. Crește înălțimea celulei astfel încât să încapă textul din celula. d. Crește lățimea celulei astfel încât să încapă textul. e. Nu știu. 38. Dacă transformăm 100% din procentaj in număr, care va fi rezultatul? (în EXCEL) a. 100 b. 10000 c. 1 d. 0 e. Nu știu. 39. Care din opțiunile de mai jos te poate ajuta sa identifici valorile duplicate de pe o coloana. a. Text to columns. b. Data validation. c. Remove duplicates. d. Conditional formatting. e. Nu știu. 40. Ce rol are simbolul $ din urmatoarea formula: f(x)=a1/$b$1? a. Nu are nici un rol. b. Blocheaza B1 astfel incât nu se va modifică atunci când copiem formula. 4
c. Trasformă B1 in număr, chiar dacă este text. d. Formatează rezultatul ca și "currency". e. Nu știu. 41. *Care este modul corect de a scrie suma a 3 celule (A1, A2 si A3)? ( în EXCEL) a. =SUM(A1, A2, A3) b. =SUM(A1:A2:A3) c. =SUM(A1; A2; A3) d. Nu știu. 42. Ce funcție mă poate ajuta să fac suma numerelor pozitive pe o coloana? a. IF b. SUM c. SUMIF d. POZ e. Nu știu. 43. Ce funcție mă poate ajuta să unesc conținutul a 2 celule? a. FIND b. CONCATENATE c. SUBSTITUTE d. REPLACE e. Nu știu. 44. Care e rezultatul următoarei formule: =month(today())-1 a. Eroare b. 0 c. Numarul lunii anterioare. d. Numarul lunii urmatoare e. Nu știu. 45. Cate serii de date putem avea intr-un grafic de tip "Pie"? a. 1 b. 2 c. 10 d. Număr nelimitat. e. Nu știu. 46. *Cum definiti o variabilă? a. Variabilele sunt proprietăți sau caracteristici ale unor evenimente sau obiecte sau persoane care poate lua valori diferite b. Variabilele sunt proprietăți care își asumă doar o valoare. c. Variabilele sunt valori sau atribute ce descriu o persoană sau un obiect. 47. O caracteristică care se schimbă de la individ la individ sau la același individ în timp sau ca răspuns la condițile de mediu, de boală de medicatie, etc, se numeste a. variabilă b. constantă c. eșantion d. populație 48. O cantitate care își asumă o singură valoare este a. variabilă b. constantă c. eșantion d. populație 49. *Populatiile statistice sunt: a. Mulțimi de elemente pe care se realizează un studiu statistic b. Populația statistică reprezintă mulțimea elementelor de aceeași natură care au una sau mai multe însușiri esențiale comune proprii elementelor cât și populației privită ca un tot unitar. c. Totalitatea unităților de informație care constituie obiectivul de interes al unei investigații. 5
50. Cele 2 părti ale statisticii sunt: a. Statistica descriptivă și statistica inferențială b. Populația și eșantionul c. prelevare de probe și scalarea probelor d. media aritmetică și mediana 51. Cu ce se ocupă statistica descriptivă: a. Descrierea sintetică a informației cuprinse într-un set de date. b. Tehnici și proceduri folosite pentru a face generalizări despre caracteristicile unei populații pe baza informațiilor culese de la un eșantion extras din populație. c. Extinderea proprietăților determinate pe un eșantion la întreaga populație 52. Eșantioanele statistice sunt: a. Elementele component ale unei populații b. Unitătile de informatie selecționate pentru a fi efectiv studiate. c. Elementele care formează efectivul, volumul unei populații d. Unități de măsură a variabilelor statistice 53. Care din următoarele exemple NU reprezintă o variabilă: a. Valoarea normală a numărului de trombocite sangvine b. Numărul intervențiilor chirurgicale pe zi ale unui spital c. Numărul de consultații ale unui ambulatoriu de specialitate d. Valoarea normală a numărului de hematii e. Numărul de zile din luna august 54. *Care din următoarele afirmatii sunt adevărate? a. Variabilele pot fi clasificate în variabile cantitative și variabile calitative b. Variabilele calitative pot fi variabile continue. c. Variabilele cantitative pot fi variabile discrete. 55. *Caracteristicile calitative se măsoară pe scala: a. nominală b. ordinală c. interval 56. *Care din următoarele variabile este nominală: a. Genul(F = feminin; M =masculin) b. Fumat(Da/Nu) c. Scala Likert (acord puternic, acord, dezacord, dezacord total) d. Alăptare (Da/Nu) e. Hepatita cronică tip C (1 =Nu; 2 =Da) 57. *Care din următoarele variabile sunt variabile calitative: a. Înălțimea măsurată în centimetrii b. greutatea măsurată în kg c. numărul de zile lucrătoare dintr-o lună d. numărul de zile însorite e. culoarea părului f. sexul g. valoarea medie a temperaturii 58. *Care din următoarele variabile sunt variabile continuă: a. Înălțimea în cm a pacientilor dintr-un salon b. numărul de etaje ale unei clădiri c. greutatea în kilograme ale unui vitel d. valoarea tensiunii arteriale sistolice e. pulsul inimii 59. *Care din următoarele variabile sunt variabile discrete: a. numărul pacientilor dintr-un salon b. numărul de etaje ale unei clădiri 6
c. greutatea în kilograme ale unui vitel d. valoarea tensiunii arteriale sistolice e. pulsul inimii 60. Care din următoarele răspunsuri reprezintă o variabilă discretă? a. Cățelul are lungimea de 45.2 cm. b. Cățelul are înălțimea de 22,3 cm. c. Cățelul are 5,4 kg. d. Cățelul are 30 de dinți. 61. Care din următoarele răspunsuri reprezintă o variabilă cantitativă? a. Cățelul are părul alb și negru. b. Cățelul are 2 ani c. Cățelul are părul lung. d. Cățelul are talia înaltă. 62. Identificati scala de măsurare pentru grosimea stratului de grăsime măsurat în mm. a. Nominal b. Ordinal c. Interval d. Raport 63. Identificati scala de măsurare pentru temperatura măsurată în grade Celsius a. Nominal b. Ordinal c. Interval d. Raport 64. Identificati scala de măsurare pentru următoarele categorii de haine: pantaloni, camasi, ciorapi, jachte. a. Nominal b. Ordinal c. Interval d. Raport 65. Identificati scala de măsurare pentru următoarele gradele militare: capitan, maior, colonel, general. a. Nominal b. Ordinal c. Interval d. Raport 66. Pe ce scală de măsurare se exprimă culoarea ochilor? a. nominală b. ordinală c. interval d. raport 67. O fermă are un efectiv de 120 de animale. Dintre acesștia 36 sunt bolnave. Ponderea animalelor bolnave în fermă este de : a. 30% b. 70% c. 36% 68. Indicatorii eșantionului sunt numiti: a. parametri b. statistici c. variabile d. constante 69. Indicatorii populației sunt numiti a. parametri b. statistici c. variabile d. constante 7
70. Poate fi calculată media pentru o serie de observatii de natură calitativă măsurată pe o scală nominală? a. Da b. Nu c. Nu sunt date suficiente pentru a putea răspunde. 71. Un nutriționist verifică efectul unei rețete pe un eșantion de 100 de porci selectați dintr-o fermă. Se cântăresc greutatea înainte și după administrarea probiotică. Nivelul mediu de porci din fermă este: a. parametru b. statistica c. P0pulatie d. variabila e. data f. esantion 72. Un nutriționist verifică efectul unei rețete pe un eșantion de 100 de porci selectați dintr-o fermă. Se cântăresc greutatea înainte și după administrarea probiotică. Porcii din fermă reprezintă: a. parametru b. statistica c. P0pulatie d. variabila e. data f. esantion 73. Un nutritionist verifică efectul unei rețete pe o probă de 100 de porci selectate dintr-o fermă. Se cântăresc greutatea înainte și după administrarea probiotică. Greutatea cântărită în acest experiment reprezintă: a. parametru b. statistica c. P0pulatie d. variabila e. data f. esantion 74. Un nutriționist verifică efectul unei rețete pe un eșantion de 100 de porci selectați dintr-o fermă. Se cântăresc greutatea înainte și după administrarea probiotică. Greutatea porcilor din fermă este: a. parametru b. statistica c. P0pulatie d. variabila e. data f. esantion 75. Un nutritionist verifică efectul unei rețete pe un eșantion de 100 de porci selectați dintr-o fermă. Cântăriți greutatea înainte și după administrarea probiotică. Porcii supuși experimentului reprezintă: a. parametru b. statistica c. P0pulatie d. variabila e. data f. esantion 76. Un nutriționist verifică efectul unei rețete pe un eșantion de 100 de porci selectați dintr-o fermă. Se cântăresc greutatea înainte și după administrarea probiotică. Greutatea medie a porcilor supuși experimentului este: a. parametru b. statistica c. P0pulatie d. variabila e. data f. esantion 8
77. Variabila care este răspunsul subiectului (subiectilor) observat și înregistrat de către experimentator este a. variabila dependentă b. variabila independentă c. variabila continuă d. variabila discretă 78. Variabila pe care o manipulează cercetătorul, care este definită explicit, măsurată sau măsurabilă este a. variabila dependentă b. variabila independentă c. variabila continuă d. variabila discretă 79. Care din următoarele NU SUNT obiective ale statisticii descriptive: a. observarea b. organizarea c. sintetizarea d. descrierea datelor e. analiza datelor 80. Care din următoarele tipuri de grafice este utilizat pentru reprezentarea grafică a frecventelor absolute: a. Graficul de tip linie b. Graficul de tip coloană c. Graficul boxplot d. Graficul pie 81. Care din următoarele tipuri de grafice este utilizat pentru reprezentarea grafică a frecventelor cumulate: a. Graficul linie b. Graficul coloană c. Graficul boxplot d. Graficul scaterplot 82. Care din următoarele tipuri de grafice este utilizat pentru reprezentarea grafică a frecventelor relative: a. Graficul de tip bară b. Graficul de tip linie c. Graficul de tip coloană d. Graficul scaterplot e. Graficul plăcintă 83. Care din următoarele valori apar pe un grafic BoxPlot a. Valoarea cea mai mică - prima quartilă - mediana - a treia quartilă - valoarea cea mai mare - valori aberante. b. Valoarea cea mai mică - prima quartilă - media - a teia quartilă - valoarea cea mai mare c. Valoarea cea mai mică - prima quartilă - modulul - a teia quartilă - valoarea cea mai mare - valori aberante. d. Nici una dintre aceste valori 84. Când se recomandă impărtirea pe clase a datelor observate? a. Atunci când datele observate sunt de natură calitativă măsurate pe scală nominală. b. Dacă numărul intrărilor în tabela de frecvente este mai mare ca 10 c. Atunci când există valori observate nule. 85. Ce este repartitia de frecvență? a. Este o evidentă care arată cât de des fiecare valoare (sau un set de valori) a variabilei în cauză apare în experimentul în cauză. b. Este un tabel ce conține observațiile făcute asupra unui eșantion c. Este un tabel ce conține tendința observațiilor făcute în urma unui experiment 86. Diagramă radială arată timpul petrecut în fiecare zi de către Andrei. Care este unghiul sectorului de cerc reprezentat în diagrama PIE alăturată pentru Sport. a. 14 b. 25.7 c. 50.4 d. 52 9
87. Graficul alăturat prezintă modul în care populatia de papagali, pe o insulă a scăzut pe parcursul perioadei de zece ani 2001-2010. Măsurătorile au fost luate la începutul fiecărui an. Care a fost declinul total al populatiei papagal peste acel moment? a. 14 b. 42 c. 46 d. 60 88. Graficul alăturat arată modul de transport a unor studenti la școală. Câti studenti contine eșantionul studiat? a. 20 b. 21 c. 22 d. 23 89. Histograma este un grafic ce reprezintă : a. Frecvențele absolute ale unui tabel de frecvență b. Fiecare valoare în parte dintr-o serie de valori c. Indicatorii tendinței centrale a seriei 90. Seria de valori ce conține talia a 1132 de indivizi, are ca minim talia de 1,44m iar ca maxim, talia de 2,06m. Dorind să efectuăm o histogramă cu cel puțin 12 bare (deoarece numărul de indivizi este mare), vom lua lungimea claselor : a. Din 2 cm în 2 cm b. Din 5 cm în 5 cm c. Din 10 cm în 10 cm d. Din 1 cm în 1 cm 91. *Următoarele valori reperezintă ziua de incubare în urma unui posibil contact etiologic până la manifestarea unei boli infectioase: 7, 3, 5, 9, 8, 10, 6, 8, 4, 5, 3, 7, 6, 5, 4, 8, 8, 7, 10, 10, 3, 3, 5, 6, 7. Care dintre aceste valori corespunde unei frecvente relative egale cu 0,16 a. 3 b. 5 c. 10 d. 8 e. 7 92. Seria statistică a zilelor de incubatie pentru o boală infecto-contagioasă este următoarea: 7, 3, 5, 9, 10, 6, 8, 4, 5, 3, 7, 6, 5, 4, 8, 8, 7, 10, 10, 3, 3, 5, 6, 7, și 8. Procentul de pacienti cu mai putin de 8 zile de incubatie este: a. 68% b. 52% c. 84% d. 88% 93. Seria statistică a zilelor de incubatie pentru o patologie infecto-contagioasă este7, 3, 5, 9, 10, 6, 8, 4, 5, 3, 7, 6, 5, 4, 8, 8, 7, 10, 10, 3, 3, 5, 6, 7, și 8. Frecventa absolută cumulată crescător egală cu 6 corespunde la: a. 2 zile b. 3 zile c. 4 zile d. 6 zile e. 7 zile 94. Următoarele dare reprezintă vârsta primului episod de infarct miocardic pentru un eșantion de sex masculin: 39, 50, 26, 45, 71, 51, 33, 40, 40, 51, 66 și 63. Volumul acestui eșantion este: a. 66 b. 39 c. 11 d. 12 e. Nu se poate aprecia pe baza datelor puse la dispoziție 95. Următoarele valori reperezintă ziua de incubare în urma unui posibil contact etiologic până la manifestarea unei boli infectioase: 7, 3, 5, 9, 10, 6, 8, 4, 5, 3, 7, 6, 5, 4, 8,8, 7, 10, 10, 3, 3, 5, 6, 7, 8. Care din aceste valori corespunde unei frecvente absolute cumulate egală cu 10. a. 7 b. 5 10
c. 10 d. 8 e. Nu poate fi determinată cu aceste informații 96. Următoarele valori reperezintă ziua de incubare în urma unui posibil contact etiologic până la manifestarea unei boli infectioase: 7, 3, 5, 9, 10, 6, 8, 4, 5, 3, 7, 6, 5, 4, 8,8, 7, 10, 10, 3, 3, 5, 6, 7, 8. Care dintre aceste valori corespunde unei frecvente relative cumulate egală cu 0,68 a. 7 b. 5 c. 10 d. 8 e. Nu poate fi determinată cu aceste informații 97. Valorile hemoglobinei la 250 de pacienți sunt cuprinse între un minim de 7,9 și un maxim de 15,95. Dacă dorim să avem în jur de 9 clase și deci, 9 bare, vom lua lungimea claselor : a. Din 2 în 2 b. Din 3 în 3 c. Din 1 în 1 d. Din 0,5 în 0,5 98. Valorile unui test diagnostic aplicatla un eșantion de 15 pacienti spitalizati în intervalului Ianuarie - Martie 2019 în Timisoara sunt: 4, 7, 7, 9, 10, 11, 13, 15, 15, 15, 17, 17, 19, 19, și 20. După calcularea mediei, medianei și a modulului s-a identificat o eroare, una din valorile de 15 este egală de fapt cu 17. Următoarele măsuri ale centralitătii se vor modifica dacă data eronată este înlocuită cu valoarea reală: a. Doar media aritmetică b. Modulul c. Doar mediana si modulul d. Media și modulul e. media modulul și mediana 99. Dispersia unei serii de valori numerice este un indicator al: a. Tendinței centrale a valorilor seriei b. împrăștierii valorilor seriei c. Plaja de valori între care sunt cuprinse valorile seriei 100. * Care din următoarele afirmații este adevărată: Media unei serii de valori numerice este: a. Suma valorilor împărțită la numărul lor b. Mai mare decât valoarea minimă din serie c. Mai mică decât valoarea maximă din serie d. Un indicator al tendinței centrale a valorilor seriei. 101. *Care din următorii indicatori fac parte din categoria indicatorilor tendintei centrale? a. Amplitudinea b. Asimetria c. Boltirea d. Coeficientul de variație e. Deviația standard f. Media g. Mediana h. Modulul sau valoarea dominantă i. Varianța 102. *Care din următorii indicatori sunt indicatori ai formei distributiei? a. Amplitudinea b. Asimetria c. Boltirea d. Coeficientul de variație e. Deviatia standard f. Media g. Mediana h. Modulul sau valoarea dominata i. Varianța 11
103. *Care din următorii indicatori sunt indicatori ai variabilitătii? a. Amplitudinea b. Asimetria c. Boltirea d. Coeficientul de variație e. Deviatia standard f. Media g. Mediana h. Modulul sau valoarea dominata i. Varianța 104. *Forma unei distributii statistice poate fi apreciată cu ajutorul indicatorilor de : a. asimetrie b. boltire c. intensiate 105. 25% din vacile unei ferme dau 8 l lapte la o mulsoare. Aceasta reprezintă: a. quartila unu b. mediana c. quartila trei 106. Ce sunt indicatori ai formei distributiei? a. Valori tipice, reprezentative, ce descriu distribuția în întregul ei. b. Valori care descriu caracteristica de împrăștiere a distribuției. c. Valori care se referă la forma curbei de reprezentare grafică a distribuției prin comparație cu o curbă normală. 107. Ce sunt indicatori ai variabilitătii? a. Valori tipice, reprezentative, ce descriu distribuția în întregul ei. b. Valori care descriu caracteristica de împrăștiere a distribuției. c. Valori care se referă la forma curbei de reprezentare grafică a distribuției prin comparație cu o curbă normală. 108. Ce sunt indicatorii tendintei centrale? a. Valori tipice - reprezentative - ce descriu distribuția în întregul ei. b. Valori care descriu caracteristica de împrăștiere a distribuției. c. Valori care se referă la forma curbei de reprezentare grafică a distribuției prin comparație cu o curbă normală. 109. Coeficientuil de variatie poate lua valori între: a. [0; 100%] b. [0; 3] c. [-0,3; 0,3] 110. Coeficientul de variatie se calculează după relatia: a. b. c. 111. Daca se adună o constantă la fiecare valoare a unei distribuții,ce se întâmpla cu media distribuției? a. crește cu acea valoare b. scade cu acea valoare c. rămâne neschimbată 112. Dacă deviatia standard a unei distribuții este 4, care este varianta? a. 1 b. 4 c. 16 12
d. 20 113. Dacă media unei serii de valori este 10 și deviatia standard este 4, atunci coeficientul de variație este: a. 40% b. 20% c. 80% d. 10% 114. Dacă o serie de valori are în componență 21 de numere, atunci, pentru aflarea medianei, se ordonează valorile crescător și se ia: a. Valoarea a 11-a din șirul ordonat b. Media între valorile a 10 și a 11-a c. Media între valorile a 11 și a 12-a d. Valoarea a 10-a din șirul seriei de valori ordonat 115. Dacă o serie de valori are în componență 24 de numere, atunci, pentru aflarea medianei, se ordonează valorile crescător și se ia: a. Valoarea a 12-a din șirul ordonat b. Media între valorile a 11-a și a 12-a c. Media între valorile a 12-a și a 13-a d. Valoarea a 13-a din șirul seriei de valori ordonat 116. Dacă toate valorile unei distribuții sunt împărțite la o constantă, ce se întâmpla cu abaterea standard a distribuției? a. este multiplicată cu acea valoare b. este divizată cu acea valoare c. rămâne neschimbată 117. Indicatorii de asimetrie dau informatii asupra modului de repartizare a frecventelor de o parte și de alta a: a. valorii centrale a unei serii b. valorii varianței c. valorii coeficientului de variație 118. Indicatorii de boltire exprimă: a. modul de repartizare a fecvențelor de o parte sau alta a valorii minime a unei serii b. măsura aglomerării frecvențelor în zona centrală pe lângă medie c. măsura alungirii curbei frecvențelor spre plus infinit 119. In notatiile utilizate în statistica descriptivă, sigma ( ) se folosește pentru a desemna: a. Deviația standard a eșantionului b. Deviația standard a populației c. Varianța eșantionului d. Varianța populației 120. Media unei serii de valori numerice are următoarele proprietăți: a. Este egală cu cea mai mică valoare din serie b. Dacă schimbăm o valoare din serie mărind-o media se schimbă mărindu-se. c. Dacă schimbăm o valoare din serie, mărind-o, media se schimbă, micșorându-se d. Dacă ștergem o valoare din serie, media rămâne nemodificată 121. Media unei serii de valori numerice este un indicator al: a. Tendinței centrale a valorilor seriei b. împrăștierii valorilor seriei c. Plaja de valori între care sunt cuprinse valorile seriei d. Media nu este indicator statistic 122. Mediana seriei statistice formată din valorile 20, 40, 30, 20, 30, 20, 30, 20, 20, 10 este: a. 20 b. 24 c. 25 d. 34 123. Mediana reprezintă: a. valoarea caracteristicii purtată de majoritatea unităților populației 13
b. valoarea caracteristicii cel mai frecvent observate într.o distribuție c. valoarea caracteristicii care împarte seria statistică ordonată în două părți egale 124. Modul reprezintă: a. valoarea caracteristicii purtată de majoritatea unităților populației b. valoarea caracteristicii cel mai frecvent observate într-o distribuție c. valoarea caracteristicii care împarte volumul colectivității în două părți egale 125. Modulul seriei statistice formată din valorile 20, 40, 30, 20, 30, 20, 30, 20, 20, 10 este: a. 10 b. 20 c. 30 d. 40 e. -20.3 126. Parametrul statistic cel mai potrivit pentru tendinta centrală a datelor cantitative este: a. Modulul b. Mediana c. Media aritmetică d. Seria statistică e. Deviația standard 127. Pentru următorul set de date:2, 3, 3, 4, 6, 7, 8, 8, 8, 9, 10, 12 media aritmetică este: a. 7.05 b. 8 c. 6.67 128. Quantilele sunt mărimi de pozitie care împart colectivitatea în: a. n-1 părți egale b. 4 părți egale c. 5 părți egale d. N părți egale 129. Rolul indicatorilor tendintei centrale ai unei distriobutii statistice este de a: a. sintetiza datele b. calcula mărimile relative c. aprecia gradul de dispersie al colectivității 130. Seria statistică reprezentată de volumul cardiac măsurat cu ajutorul ecografului are coeficientul de variatie egal cu 0.10. Seria statistică este: a. relativ omogenă - media este suficient de reprezentativă b. omogenă - media este reprezentativă c. heterogenă - media are o reprezentativitate redusă d. relativ heterogenă, media este reprezentativă 131. Varianta se calculează după relatia: a. b. c. 132. *Care din următoarele definiții con siderați că este cea care definește noțiunea de experiment: a. Procedeu de cercetare în știință constând în provocarea intenționată a unor fenomene pentru a le studia în anumite condiții b. este o activitate a cărui rezultat este întâmplător 14
c. rezultatul unei probe 133. Care din următoarele afirmatii sunt corecte? a. Probabilitatea înseamnă frecvența relativă a apariției unui eveniment. b. Probabilitatea înseamnă frecvența de apariție unui eveniment. c. Probabilitatea înseamnă frecvența de apariției cumulată a unui eveniment. 134. Câte elemente are spațuiul de evenimente în cazul experimentului de determinare a grupei sanguine? a. 2 b. 4 c. 6 135. Probabilitatea unui eveniment poate lua valori în intervalul: a. [-1;1] b. [0;1] c. (0;1) 136. *Mărimea intervalului de încredere al unui parametru crește o dată cu: a. reducerea volumui eșantionului b. creșterea nivelului de încredere c. reducerea dispersiei 137. *Mărimea intervalului de încredere al unui parametru scade o dată cu scăderea: a. volumui eșantionului b. nivelului de încredere c. dispersia populației 1 38. Verificarea normalitătii unei distributii se poate realiza pe cale grafică folosind: a. testul hi 2 b. dreapta Henry c. histograma 139. Cât de mare trebuie să fie un eșantion pentru a putea fi considerat suficient de mare? a. Orice eșantion având cel puțin 30 de valori este considerat eșantion mare. b. Orice eșantion având cel mult 30 de valori este considerat eșantion mare. c. Orice eșantion având cel puțin 10 de valori este considerat eșantion mare. 140. *Curba lui Gauss este o curbă care este: a. Simetrică față de medie b. Simetrică față de axa verticală c. Are un maxim în dreptul mediei d. Tinde asimptotic de la 0 spre plus infinit și spre minus infinit 141. *în ce privește curba Gauss este adevărat că: a. în intervalul [m ± s] se află aproximativ 68% din indivizii populației b. în intervalul [m ± 2s] se află aproximativ 95% din indivizii populației c. în intervalul [m ± 3s] se află aproximativ 99% din indivizii populației d. în intervalul [m ± 2s] se află aproximativ 90% din indivizii populației 142. Ce este estimarea punctuală? a. valoare care aproximează un parametru fără a se cunoaște precizia (respectiv marja de eroare) a aproximării. b. este o valoare care ne arată cât de precis este estimată media populației de către media eșantionului c. este o valoare care ne arată cât de mult ar fluctua media dacă am calcula-o pentru eșantioane diferite 143. Ce este estimarea interval? a. Estimare interval este atunci când se stabilește un interval [e± n] care cu o probabilitate dată p să includă valoarea adevărată a parametrului estimat n. b. este o valoare care ne arată cât de precis este estimată media populației de către media eșantionului c. valoare care aproximează un parametru, fără a se cunoaște precizia (respectiv, marja de eroare) a aproximării. 144. Eroarea standard a mediei este 15
a. Întotdeauna mai mică decât abaterea standard a populației. b. Întotdeauna mai mare decât abaterea standard a populației. c. Întotdeauna egală cu abaterea standard a populației. 145. *Eroarea standard a mediei crește odată cu a. scăderea volumului eșantionului b. creșterea volumului eșantionului c. creșterea deviației standard a eșantionului 146. Ce este intervalul de încredere? a. este un interval construit pe baza datelor observate în așa fel încât valoarea adevărată a parametrului apartine intervalului cu o anumita probabilitate. b. Intervalul de incredere este un șir de valori al unui estimator calculat astfel încât să includă valorile adevărate ale variabilei. c. este o valoare care ne arată cât de precis este estimată media populației de către media eșantionului 147. Ce este nivelul de încredere? a. este probabilitatea ca un interval de încredere al unui parametru să conțină valoarea adevărată a parametrului. b. este o valoare care ne arată cât de precis este estimată media populației de către media eșantionului c. este un interval construit pe baza datelor observate astfel încât valoarea adevărată a parametrului aparține acestui interval cu o anumită probabilitate. 148. Ce este marja de eroare? a. Reprezintă valoarea ce se adună și se scade din valoarea medie în vederea determinării intervalul de încredere b. este o valoare care ne arată cât de precis este estimată media populației de către media eșantionului c. este probabilitatea ca un interval de încredere al unui parametru să conțină valoarea adevărată a parametrului. 149. *Care din următoarele elemente NU sunt necesare pentru calculul intervalului de încredre. a. media b. eroarea standard a mediei c. z critic d. mediana e. modului 150. Pe un eșantion de 64 probe identice, un laborator a dat media concentrației compusului activ de 18mg/100ml, iar deviația standard a valorilor din seria de 64 rezultate a fost de 2mg/100ml. Din tabele, valoarea lui t pentru nivelul de încredere de 95% și 63 grade de libertate este 2. Intervalul de încredere al mediei este în acest caz: a. [17.5 18.5] b. [17 18] c. [16.5 19.5] d. [17.5 19.5] 151. Dacă dintr-o populație extragem în mod repetat eșantioane foarte mari și la fiecare eșantion calculăm media, mediile astfel obținute vor fi: a. Distribuite apropiat de o distribuție Gauss b. Distribuite foarte diferit de o distribuție Gauss c. Distribuție Gauss 152. Cu probabilitatea de 95% intervalul de încredere pentru procentul de grasime în lapte al unui lot selecționat de 1000 de vaci din rasa bălțată românească este [3,12 ; 3,89]. Aceasta înseamnă că: a. Media procentului de grăsime în lapte al populației vacilor din rasa Bălațată românească este aproape sigur în acest interval b. Media de eșantionare este aproape sigur în acest interval c. Media procentului de grăsime în lapte al populației vacilor din rasa Bălațată românească este sigur în acest interval 153. *Regiunea de respingere a unei ipoteze este intervalul dintr-o distributie de probabilitate a unei statistici considerate în care: a. se respinge ipoteza nulă b. se acceptă ipoteza nulă c. se acceptă ipoteza alternativă 154. Regiunea de acceptare a unei ipoteze este intervalul dintr-o distributie de probabilitate a unei statistici considerate în care: a. se respinge ipoteza nulă b. se acceptă ipoteza nulă 16
c. se acceptă ipoteza alternativă 155. Într-un test bilateral, în legătură cu un parametru q, ipotezele care pot fi formulate sunt: a. b. c. 156. *Conditia de normalitate este cerută în aplicarea: a. testelor parametrice b. testelor neparametrice c. analiza regresiei 157. Pentru testarea egalitătii a două medii se folosește a. testul hi 2 b. testul t Student c. testul Fischer 158. în testarea ipotezelor cu privire la media unei distributii, în cazul eșantioanelor de VOLUM MARE, când sigma este cunoscut, statistica test se calculează după relatia: a. b. c. 159. în testarea ipotezelor cu privire la media unei distributii, în cazul eșantioanelor de VOLUM MARE, când SIGMA NU ESTE CUNOSCUT, statistica test se calculează după relatia: a. b. c. 160. În testarea ipotezelor cu privire la media unei distributii, în cazul eșantioanelor de VOLUM MIC, când sigma nu este cunoscut, statistica test se calculează după relatia: a. b. c. 161. *La verificarea ipotezelor statistice, stabilirea semnificatiei testului se poate face: a. pe baza valorii lui p b. pe baza valorii calculate a statisticii folosind efectiv datele din esantion (ales aleator). c. Aprecierea valorilor observate 162. în cazul testelor statistice, ipoteza nulă este respinsă dacă probabilitatea p de semnificatie a testului este: 17
a. < 0.05 b. >0.05 c. >0.1 163. în cazul testelor statistice, ipoteza nulă este acceptată dacă probabilitatea p de semnificatie a testului este: a. < 0.05 b. >0.05 c. >0.1 164. În cazul în care decizia testului se face pe baza valorii calculate, ipoteza nulă se respinge și se consideră că sunt diferente semnificative, dacă: a. valoarea calculată pentru testul statistic este în zona respinsă b. valoarea calculată pentru testul statistic este în zona acceptată c. valoarea calculată nu se găsește pe distribuția normală 165. Verificarea ipotezelor statistice se face: a. Cu ajutorul testelor statistice b. Cu ajutorulu intervalelor de încredere c. Cu ajutorul repartiției de frecvență 166. *în verificarea ipotezelor statistice se emit următoarele ipoteze: a. Ipoteza nulă b. Ipoteza alternativă c. Ipoteza adevărată d. Ipoteza falsă e. Ipoteza circumspectă 167. Dacă în urma efectuării unui test Student de comparare a mediilor, obținem p=0,78656, atunci: a. Se acceptă H0 b. Se respinge H0 c. Nu putem decide 168. Dacă în urma efectuării unui test Student de comparare a mediilor, obținem p=0,0256, atunci: a. Se respinge H0 b. Se acceptă H0 c. Nu putem decide 169. Dacă în urma efectuării unui test Student de comparare a mediilor, obținem p=0,0000000000000001, atunci: a. Se respinge H0 b. Nu se respinge H0 c. Nu putem decide 170. Dacă efectuăm testul t al lui Student, măsurători pereche: a. Loturile pot fi diferite ca volum b. Loturile trebuie să fie egale ca volum c. Loturile trebuie să aibă aceeași medie d. Sunt necesare 3 loturi 171. Rezultatul p al unui test statistic se interpretează astfel: a. Se respinge ipoteza de nul dacă p<0.05 b. Se respinge ipoteza de nul dacă p>0.05 172. Analiza de regresie este o metodă care permite: a. studierea și măsurarea relației care există între două sau mai multe variabile b. descoperirea legii realtive la forma legăturii dintre variabile c. măsurarea intensității legăturii dintre variabile 173. Într-o corelatie, variabila independentă este: a. variabila care explică variația altei variabile b. variabila estimată Y c. variabila care sintetizează toți factorii care influențează variabila Y 18
174. Într-o corelatie, variabila dependentă este: a. variabila care explică variația altei variabile b. variabila estimată Y c. variabila care sintetizează toți factorii care influențează variabila Y 175. Coeficientul de corelatie Person poate lua valori între: a. [-3, +3] b. [0,1] c. [-1;1] 176. Pentru testarea semnificatiei coeficientului Pearson se folosește: a. Testul Student b. Testul Fischer c. Testul hi2 177. Coeficientul de corelație calculat pentru doi parametri măsurați la 429 de pacienți este 0,829. Aceasta înseamnă că: a. cei doi parametri nu sunt corelați b. cei doi parametri sunt slab corelați c. cei doi parametri sunt puternic corelați d. Sunt prea puţine cazuri şi nu avem încredere în valoarea coeficientului 178. Coeficientul de corelație calculat pentru doi parametri măsurați la 429 de pacienți este -0,925. Aceasta înseamnă că: a. cei doi parametri nu sunt corelați b. cei doi parametri sunt anticorelați c. cei doi parametri sunt slab corelați d. Sunt prea puţine cazuri şi nu avem încredere în valoarea coeficientului 179. Coeficientul de corelație calculat pentru doi parametri măsurați la 12 de pacienți este 0,889. Aceasta înseamnă că: a. Cei doi parametri nu sunt corelați b. Cei doi parametri sunt slab corelați c. Cei doi parametri sunt corelați d. Sunt prea puţine cazuri şi nu avem încredere în valoarea coeficientului 180. Coeficientul de corelație calculat pentru doi parametri măsurați la 12 de pacienți este -0,889. Aceasta înseamnă că: a. Cei doi parametri nu sunt corelați b. Cei doi parametri sunt anticorelați c. Cei doi parametri sunt corelați d. Sunt prea puţine cazuri şi nu avem încredere în valoarea coeficientului 181. O dreaptă de regresie ne oferă: a. relație aproximativă între valorile a doi parametri b. relație exactă între valorile a doi parametri a. Traseul liniei frânte a poligonului frecvențelor 182. O dreaptă de regresie se calculează: a. Folosind mediile de eșantionare b. Folosind mediile și deviațiile standard c. Folosind metoda celor mai mari pătrate d. Folosind metoda celor mai mici pătrate. 183. În ecuația unei drepte de regresie, valorile care o determină sunt: a. Panta (slope) și ordonata la origine (intercept) b. Media și deviația standard c. Mediile de eșantionare d. Doar panta (slope) e. Doar ordonata la origine 184. Care este eroarea standard a mediei pentru urmatoarele date (s=2,52): (Daca raspunsul este cu zecimale, scrieti primele doua zecimale! ) 12, 9, 7, 4, 5, 6, 9, 5, 7 a. 7.52 b. 0.84 19
c. 01.25 d. 0.75 185. Pentru o variabila statistica, numarul de apartii a unei valori in raport cu totalul valorilor reprezinta: a. frecventa absoluta b. frecventa cumulata c. frecventa relativa d. frecventa necumulata 186. Daca deviatia standard a unei distributii statistice este 9, cat este varianta? a. 3 b. 27 c. 18 d. 81 187. Existenta unei relatii pozitive perfecte intre doua variabile ne este ilustrata printr-un coeficient de corelatie de: a. -1 b. 0 c. 1 d. 10 188. Pentru a verifica daca mediile obtinute de doua loturi experimentale (n1=21, n2=24) pentru hemoglobina din sânge difera semnificativ, utilizam: a. testul t pentru esantioane independente b. testul z pentru esantioane independente c. testul t pentru esantioane dependente d. testul z pentru esantioane dependente 190. Operatia prin care facem extrapolarea concluziilor de la esantion la populatie se numeste: a. esantionare b. inferenta statistica c. deductie statistica d. experimentare 191. Care este valoarea modala pentru urmatoarele date: 12, 8, 7, 4, 5, 6? a. 6 sau 7 b. 6.05 c. nu exista in acest caz d. poate fi oricare din valorile date 192. In cazul variabilelor masurate prin scale nominale, care indicator al tendintei centrale calculam? a. media b. mediana c. modul (valoarea dominantă) d. media patratica 193. Pe ce tip de scala se exprima urmatoarea variabila: inaltimea la crupa? a. nominala b. ordinala c. interval d. raport 194. Numarul animalelor dintr-o ferma reprezinta o variabila cantitativa: a. continua b. calitativa c. discreta d. categoriala 195. Variabilele discrete sunt cele care: a. pot lua numai valori intregi b. pot lua orice valoare intr-un interval dat 20
196. Completati spatiul punctat cu varianta corecta.prezentarea seriilor statistice (tabela de frecvență) se face sub forma inșiruirii, a unor perechi de numere, în care primul element reprezintă caracteristica, iar al doilea, intotdeauna numerică, de apariție a caracteristicii respective. a. varianta b. frecventa c. variabila d. varianta 197. Amplitudinea de variatie se calculeaza cu ajutorul formulei: a. A = Xmax + Xmin b. A=X-Y c. A = Xmin - Xmax d. = Xmax - Xmin 198. Frecventa absolută cumulată crescator a ultimei valori distincte din seria statistică este intotdeauna egala cu: a. numarul de unitati din seria statistică; b. 1 sau 100% c. frecventa absoluta a ultimei valor distincte din seria statistică. 199. Semnul coeficientului de regresie(r) arata: a. directia legaturii b. intensitatea legaturii 200. * Prezentarea datelor statistice se face sub forma de: a. tabele statistice b. tabele de frecvente c. reprezentari grafice d. grupari statistice 201. *Coeficientul de variație mai mare de 50 % arată: a. media nu este reprezentativa b. variatie foarte mare c. media este reprezentativa 202. *Media aritmetica: a. este cea mai utilizata forma de medie; b. se foloseste cand fenomenul cercetat are variatii aproximativ constante ; c. se foloseste cand fenomenul creste in progresie geometrica. 203. Coeficientul de corelatie dintre două variabile cantitative (r= - 0,97). Ce legatura exista intre ele? a. Inversa - slaba b. Inversa - foarte puternica c. Directa - foarte slaba d. directa, puternica e. Directa - slaba 204. Se cunoaste dispersia ( 2 =121 u.m.). Să se calculeze abaterea standard. a. 9 u.m. b. 25 u.m. c. 35 u.m. d. 12 u.m. e. 11 u.m. 205. *Pentru o serie statistică se cunoaște: media aritmetică= 20 (u.m.) și deviația standard (14 (u.m.) Sa se calculeze coeficientul de variatie CV (%) si sa se interpreteze rezultatul. a. 70% b. 40% c. 55% d. media nereprezentativa, variatie mare; e. media strict reprezentativa, variatie mica; f. media reprezentativa, variatie mare. 21
206. Intr-o serie statistică observată ce conține variabile cantitative continue, valoarea modală (modulul) este: a. valoarea pozitivă cea mai mare b. valoarea negativă dar maximă în valoare absolută c. valoarea pozitivă sau negativă cu cea mai mare frecvență de apariție d. valoarea care maximizează dispersia e. valoarea care înregistrează cea mai mare abatere absolută față de medie 207. Indicatorii de dispersie (sau de împrăștiere) sunt: a. amplitudineda media dispersia b. mediana abaterea standard dispersia c. mediana aplitudinea media d. abaterea standard dispersia coeficientul de variație. 208. Indicatorii statistici pentru tendința centrală a valorilor unei serii de valori sunt: a. Media dispersia mediana b. media abaterea standard modul c. media dispersia excentricitatea d. Media mediana modulul. 209. Când NU se cunoaște varianta populatiei, limita inferioară a intervalului de încerdere pentru estimarea mediei unei populatii, în cazul eșantioanelor de volum n<120, este: a b c 210. Când SE cunoaște varianta populatiei, limita inferioară a intervalului de încerdere pentru estimarea mediei unei populatii, în cazul eșantioanelor de volum n>120, este: a 22
b c 211. Media aritmetică a numărului total de dinti cariati, căzuti și lipsă a unui eșantion de copii a fost de 1,75 cu o deviatie standard egală cu 1,71 (n=122). Intervalul de încredere de 95% asociat mediei este (Z? = 1,96): a. 0.3034 b. 1.4466-2.0534 c. 0.0400-3.4600 d. Nu se poate calcula pe baza datelor puse la dispoziție 212. Calculati media pentru urmatoarea serie statistica: a. 5,42 b. 7,64 c. 7,5 d. 4,16 213. Histograma este un grafic ce reprezintă: a. Frecvenţele absolute ale unui tabel de frecvenţă b. Fiecare valoare în parte dintr-o serie de valori. c. Indicatorii tendinţei centrale a seriei. 214. *O histogramă reprezintă informaţia dintr-o serie de valori : a. Fără pierdere de informaţie. b. Cu pierdere de informaţie. c. Se pierde cu atât mai multă informaţie cu cât sunt mai puţine clase. d. Se pierde cu atât mai multă informaţie cu cât clasele au lungimi mai mari. 215. Intervalul de încredere pentru media calculată pe o serie de valori are interpretarea: a. Adevărata medie, cea care se aproximează, este aproape sigur în intervalul de încredere. b. Media de eşantionare, este aproape sigur în intervalul de încredere. c. Adevărata mediană, cea care se aproximează, este aproape sigur în intervalul de încredere. d. Este un interval în care de află aproape toate valorile din seria de valori. 216. *Pentru a găsi o aproximare a mediei de greutate la studenţii de la FMV, doi studenţi aleg câte un eşantion extras aleator de 40 şi respectiv 60 de subiecţi, şi calculează media de greutate, fiecare la eşantionul său. în acest caz: a. Media pe lotul de 40 de subiecţi va fi sigur mai paroape de realitate. b. Media pe lotul de 60 de subiecţi va fi sigur mai paroape de realitate. c. Media pe lotul de 60 de subiecţi va fi probabil mai paroape de realitate. d. Oricare din cele două medii obţinute poate fi mai aproape de realitate. 217. Media calculată pe un eşantion de 100 de subiecţi este totdeauna mai apropiată de media reală decât cea calculată pe un eşantion de 60 de subiecţi, deoarece: a. Eşantion mai mare, înseamnă totdeauna o precizie mai bună. b. Eşantion mai mic, înseamnă totdeauna o precizie mai slabă. c. Media pe eşantionul de 100, este mai probabil să fie mai apropiată de media reală. 218. Intervalul de încredere de 99% are ca diferenţe faţă de cel de 95%, următoarele: a. Intervalul de 99% este mai larg decât cel de 95%. b. Intervalul de 95% este mai larg decât cel de 99%. 23
c. Intervalul de 99% şi cel de 95% sunt la fel de largi. d. Nu putem şti dinainte care din cele două intervale este mai larg. 219. Dacă în urma efectuării unui test Student de comparare a mediilor, obţinem p=0,78656, atunci: a. Nu se respinge H0. b. Se acceptă H1 c. Se respinge H0. d. Nu putem decide. 220. *Respingerea ipotezei de nul când efectuăm un test de comparare a mediilor înseamnă: a. Cele două medii de eşantionare diferă semnificativ. b. Cele două medii ale populaţiilor din care provin loturile diferă. c. Cele două medii de eşantionare nu diferă semnificativ. d. Cele două medii ale populaţiilor din care provin loturile nu diferă. 221. Dispersia (varianța) unei serii de valori numerice are printre dezavantaje: a. Se măsoară cu unitatea de măsură a valorilor seriei, ridicată la pătrat. b. Indică şi tendinţa centrală a valorilor seriei. c. Nu se poate calcula cu exactitate. 222. Abaterea standard (deviația standard) unei serii de valori numerice are printre avantaje: a. Se măsoară cu unitatea de măsură a valorilor seriei. b. Indică şi tendinţa centrală a valorilor seriei. c. Nu se poate calcula dacă dispersia este negativă. 223. Mediana unei serii de valori numerice este: a. Egală cu media b. Un grafic c. Un număr d. Un tabel de frecvenţă 224. Stadiul evolutiv al unei maladii maligne este indicat să fie înregistrat prin simbolurile 0, I, II, III, IV, adică scala folosită este: a. Alfanumerică b. Numerică c. Ordinală d. Nominală 225. Grupa sanguină este o caracteristică ce trebuie înregistrată: a. Alfanumeric b. Numeric c. Ordinal d. Nominal 226. *Curba lui Gauss este o curbă care este: a. Simetrică faţă de medie b. Simetrică faţă de axa verticală c. Are un maxim în dreptul mediei d. Tinde asimptotic la 0 spre plus infinit şi spre minus infinit 227. *În ce priveşte curba Gauss este adevărat că: a. în intervalul [m -s,m + s] se află aproximativ 68% din indivizii populaţiei b. în intervalul [m - 2s,m + 2s] se află aproximativ 95% din indivizii populaţiei c. în intervalul [m - 3s,m + 3s] se află aproximativ 99% din indivizii populaţiei d. în intervalul [m -2s,m + 2s] se află aproximativ 90% din indivizii populaţiei 228. În urma efectuării unui experiment s-au obținut pentru următorii indicatori valorile: Media: 73.8 Deviația standard: 6.3 Mediana: 71 25th percentile: 61 75th percentile: 86 24