VLADIMIRESCU Ziar de informare a cetãþenilor comunei sãptãmânã de sãptãmânã Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 - Anul 4 - Nr. 107 E D I T O 15-21 FEBRUARIE 2009 R I A L Raport privind activitatea primarului pe anul 2008 Capitol IV. Sãnãtatea Doamnelor ºi Domnilor Consilieri, Stimaþi cetãþeni ai comunei Vladimirescu, Populaþia comunei noastre este deservitã de un numãr de opt medici de familie ºi de patru medici stomatologi. Dintre cei opt medici de familie, doi îºi desfãºoarã activitatea în cabinete private, iar ºase funcþioneazã în cabinete concesionate de la Primãrie. Medicii stomatologi îºi desfãºoarã activitatea în cabinete concesionate de cãtre primãrie (doi dintre ei), iar unul dispune de cabinet privat. În Vladimirescu îºi mai desfãºoarã activitatea un cabinet de Medicina Muncii, cabinet în a cãrui activitate este cuprinsã ºi prestãri de servicii medicale, ca ecografie, ginecologie, masaj etc. Trebuie precizat cã fiecare cabinet are ca salariat un asistent medical. Tot acest personal medical deserveºte un numãr de peste 11.000 de locuitori. În anul 2008, sãnãtatea populaþiei o putem considera drept bunã ºi aceasta prin mãsurile de prevenþie luate de cãtre toate cabinetele medicilor de familie. Nu au fost înregistrate epidemii sau boli transmisibile. Dacã au existat bolnavi a cãror boalã a fost transmisibilã, prin grija medicilor ºi a compartimentului social al primãriei, aceºtia au fost internaþi în spital pentru tratament. Nici în ºcolile noastre nu au fost înregistrate epidemii sau îmbolnãvirii în grup a elevilor. 8 pagini Tiraj: 3.500 exemplare Sãnãtate, cã-i mai bunã decât toate... Dispensarul Mândruloc Dispensarul Horia Efecte, cauze, mãsuri preconizate pentru îmbunãtãþirea situaþiei din sãnãtate. Trebuie sã recunoaºtem cã pânã în anul 2008 starea dispensarelor - în ceea ce priveºte locaþia - a fost foarte degradatã la Mândruloc ºi degradatã la Vladimirescu ºi Horia. Fãrã sã încerc o scuzã, precizez faptul cã au fost ºi motive de neîncepere a reparaþiilor mai devreme de anul 2008. 1. Una dintre cele mai serioase motive care au fãcut ca lãmurirea situaþiei juridice a dispensarelor sã fie clarã ºi fãrã echivoc a fost faptul cã douã dintre clãdiri, cele din Vladimirescu ºi Horia sã fie case preluate de cãtre Statul român de la cetãþeni de origine germanã care au pãrãsit þara. În acelaºi timp, la dispensarul din Mândruloc, situaþia juridicã era aceea consemnatã în cartea funciarã în anul 1856. Da, 1856. În aceastã situaþie a fost nevoie de acþionare în instanþã pentru clarificarea proprietãþii. Adicã cui revine proprietatea. 2. O altã cauzã - ºi piedicã totodatã - a fost legislaþia privind funcþionarea dispensarelor medicilor de familie. Fiecare ministru al sãnãtãþii - ºi au fost mãcar doi trei pe rând în fiecare guvern au scos Ordonanþa proprie de reglementare ºi reformã în ceea ce priveºte sãnãtatea. Astfel, dacã unul din miniºtrii perindaþi la putere dispunea ca dispensarele sã fie concesionate cu mari avantaje pentru medici, ceea ce nu era rãu, urmãtorul solicita sã Continuare în pagina 2 Dispensarul Vladimirescu
Raport privind activitatea primarului pe anul 2008 Urmare din pagina 1 se vândã medicilor la preþul pieþii. Din nou, un alt nou ministru solicita vinderea obligatorie a dispensarelor la preþul pieþii. Ba mai mult, cumpãrãtorul, stãpân fiind, putea deschide în respectiva locaþie ºi birt, vorba vine. În aceste condiþii, nu am investit în reparaþii capitale la dispensare, deoarece nu se ºtia dacã vor rãmâne sau nu proprietatea noastrã. 3. Cu regret trebuie sã o spun cã a existat o situaþie favorabilã în anii 2004-2005, când dispensarele puteau fi cumpãrate sau concesionate, dar o parte dintre medici au refuzat cumpãrarea în condiþiile legii, pretinzând ca teren aferent cabinetelor suprafeþe mult mai mari decît prevedea legea. ªi aºa, din nou judecãþi ºi instanþe, în faþa cãrora Domnii doctori care au acþionat primãria în instanþã au pierdut ºi timp ºi bani. Da, dar între timp s-a schimbat ministrul ºi s-a schimbat ºi Ordonanþa. ªi iar amânarea cumpãrãrii. ªi iar amânarea reparaþiilor. 4. Dar cred, doamnelor ºi domnilor Consilieri ºi stimaþi cetãþeni, cã este potrivit sã vã informez cum stãm astãzi cu dispensarele. Deci. În conformitate cu ultimele prevederi legale, cabinetele medicale trebuie vândute medicilor de familie sau celor care ocupã spaþiile cu chirie sau concesiune. Consiliile Locale pot lua hotãrârea de a nu vinde aceste spaþii, dar au niºte obligaþii în dotarea unitãþilor medicale. Preþul este preþul pieþii. Evaluarea se va face de cãtre o firmã autorizatã. Situaþia juridicã clãdirilor este urmãtoarea: la Vladimirescu se poate vinde fãrã probleme, având situaþia juridicã clarã, cabinetul de pe strada Progresului, unde funcþioneazã acum cabinetul de Medicina Muncii. Clãdirea dispensarului de pe strada ªtefan cel Mare este revendicatã în instanþã de cãtre fostul proprietar încã din anul 2008, luna iunie. În prima instanþã, aceasta a acordat câºtig de cauzã primãriei. În prezent, se judecã recursul. La Mândruloc, vânzarea se va putea face, sperãm noi, peste circa trei luni de zile, când vom investi sentinþa cu titlu executoriu. Ne-am judecat doi ani sã-l obþinem. La Horia, medicul stomatolog a solicitat cumpãrarea, iar medicul de familie nu ºi-a manifestat dorinþa de cumpãrare. Cât priveºte mãsurile pentru îmbunãtãþirea situaþiei din sãnãtate, ne propunem urmãtoarele: 1. În localitatea Horia cetãþenii ºi-au manifestat dorinþa de a se suplimenta numãrul medicilor de familie cu încã unul. Sunt de acord ºi vom face publicitate în acest sens, pentru a acorda spaþiu acelui medic care doreºte sã ºi-l amenajeze ºi sã funcþioneze în condiþiile respectãrii legislaþiei. 2. Deschiderea a încã unei farmacii în Vladimirescu, pe partea dreaptã a DN-7, undeva pe strãzile Revoluþiei sau Reformei, pentru ca deplasarea la farmacii a cetãþenilor din zonã sã fie facilã. 3. Consultarea cetãþenilor privind vânzarea cabinetelor medicale. Precizãm faptul cã odatã vândut un imobil, proprietarul îi poate da orice destinaþie doreºte. 4. Organizarea periodicã la sediul Casei de Zi pentru Vârstnici a unor acþiuni de controale medicale (tensiune, glicemie, colesterol, etc.), toate acestea fiind gratuite pentru cetãþenii comunei, indiferent de vârstã. 5. Dotarea cu o ambulanþã a comunei, pentru situaþiile de urgenþã. 6. Publicarea în ziarul local a unor sfaturi din partea medicilor, privind prevenirea unor boli. Aceasta de cãtre fiecare medic. 7. Împreunã cu administraþia publicã, medicii sã se deplaseze la magazinele cu profil alimentar sau de alimentaþie publicã. Stimaþi cetãþeni, Doamnelor ºi Domnilor Consilieri, Trebuie sã o spun deschis cã dacã mai este loc de mai bine, una dintre cauze este aceea de colaborare ºi disponibilitate pentru controale în echipã. Cred cã sãnãtatea celor pe care îi slujim ºi administraþia, dar ºi medicii o meritã. Aºa avem de câºtigat toþi. Prevenirea este primul ºi cel mai eficient tratament. Stã în puterea noastrã sã o facem. Atât cei din administraþie cât ºi medicii au jurat. ªi am convingerea cã jurãmintele nu constituie vorbe goale.. Sã fie banii vina cã se neglijeazã juruirile. Închei aici acest capitol, pânã sãptãmâna viitoare, când vã voi raporta situaþia existentã în protecþia socialã a celor care au nevoie de aceasta. Multã, multã sãnãtate, cã-i mai bunã decât toate! Al Dumneavoastrã, Criºan Ioan ACTUALITATE S-a întâmplat în ultima vreme... * A trecut iarna!? A trecut, n-a trecut, nouã ne-a lãsat de lucru. Pe unele strãzi mai mult, pe altele mai puþin. Aºa-i la ieºirea din iarnã. Avem de reparat pe strãzile asfaltate Vasile Roaitã ºi Filimon Sârbu. Este adevãrat, mai puþin decât ne aºteptam ºi mai mult decât speram. Le vom repara, stimaþi locuitori. Lucrarea mai este în garanþie * ªi tot cu strãzile. Pe unde s-a aºezat acoperirea canalului menajer, vom acoperi ºi vom tasa. Cu balast. Numai sã scadã Mureºul. Puþinticã rãbdare. * Am primit în vizitã, la audienþe, dimineaþa, o doamnã care locuieºte pe strada V. Roaitã. Mi-a sesizat douã lucruri. Aºezarea pe lângã cãminele canalizãrii a terenului. ªi încã una, murdãria din centru. Ambalajele duse de vânt ºi neadunate de producãtorii de gunoi. Magazinele, adicã. Nu toate. Astãzi dau un exemplu pozitiv: localul condus de domnul Petricã. Nu Petricã Paºca, consãteanul nostru Petricã Zdrâncã. * ªi tot cu doamna la audienþã. Am promis cã vom suplimenta coºurile colectoare de gunoi. Mã voi þine de promisiune, i-am spus. Dar numai cu coºuri de culoare roºie. Nu-i bai, numai sã fie. Are grijã soarele sã le decoloreze!? * Pe strada Filimon Sârbu, un cãmin de la apa menajerã a fost înfundat. Au venit de la Arad cei de la Compania de Apã-Canal. Ce credeþi cã au depistat în canal? Blocuri de beton de câte 40 de kile. Numai rãu intenþionat trebuie sã fi fost acel om, care, încercând sã acopere canalul, ºi-a bãtut joc de cei mulþi. * Un cunoscut, pe care îl respect foarte mult, mi-a reproºat politic pentru aspectul strãzii Progresul pe porþiunea de sãpãturi. DOMNULE: mi-aþi spus cã joc de pe un picior pe altul. Probabil aþi gândit politic. Dacã interesele comunitãþii cer sã joc, apãi joc. Sã ºtiþi cã voi juca în continuare aºa cum cer interesele comunitãþii mele. ª-ale tele tovarãºe. ªtiu ºi cãluºul, vals vienez, ardeleana, chiar ºi ceardaº. Decât sã mã prefac ºi sã spun cã joc bãtuta pe loc, aºa cum aþi fãcut dvs, pe când eraþi CINEVA- CEVA tovar㺠ºi aþi fost exclus pe motive imorale, tovarãºe. Pânã una alta, schimbaþi bãtuta cu marºul ºi mergeþi la faþa locului ºi vedeþi cam ce cãblãrai existã acolo sub pãmânt. N-aº fi vrut sã spun ce-am spus, dar vã rog nu mai înjuraþi, cã vedeþi ce poate ieºi. Ce sã-i faci, m-am supãrat de parcã nu eu am fost acela care am rugat cetãþenii sã mã voteze... * La Horia, am trimis pe strãzi autogrederul primãriei pentru nivelarea gropilor.a trecut pe toate uliþele. În general s-a vãzut ceva în urma utilajului. Mulþumiþi? Mulþi. Nemulþumiþi... destui. Nu cã n-ar fi lucrarea super, ci pentru cã lama sculei ia din grãmada personalã ºi o-mpinge în dreptul vecinului. Bine zic, dar grãmada, grãmada dumneavoastrã unde se aflã? Cum unde? În stradã. Pe marginea carosabilului. Bine, dar eu credeam cã vicele v-a trimis somaþie sã eliberaþi carosabilul, care este domeniu public. Am primit somaþia, dar n-am crezut cã cineva mai face ce zice. Cu tot respectul, vã contrazic. O sã vã convingeþi. Credeþi-mã. * Duminicã la Biserica Ortodoxã din Vladimirescu au fost mai multe parastase în memoria celor dragi familiilor lor. Pag. 2 Dumnezeu sã-odihneascã pe toþi cei pomeniþi. Unul dintre cei pomeniþi mi-a fost coleg la partid, apoi am fãcut parte împreunã din consiliul parohial ºi-apoi am mai prins vremea când îmi aducea ziarul. Venea sâmbãta pânã la garã, pentru cã acolo locuiam. Merea îmi promitea sã-mi punã pe hârtie prin câte a trecut. Cum a petrecut drumul Golgotei sale în Basarabia ºi înapoi, pânã la olteni ºi, din nou, în Ardeal. În cãruþã. Da cãruþa era BMW-ul, casa, masa familiilor de basarabeni refugiaþi din calea eliberatorilor. De multe ori, acoperiºul casei a fost cerul. Un pios omagiu, nene TRAIAN Poºtaºu. Un omagiu þie ºi tuturor basarabenilor refugiaþi din calea cizmelor cotropitoare. Condoleanþe familiei! Odihneºte-te-n pace, nea TRAIAN! * Stimaþi cititori, primesc ºi ascult tot mai multe nemulþumiri ale Dumneavoastrã, prin care îmi relataþi ºi întrebaþi de ce s-a mãrit impozitul. Vã înþeleg nemulþumirea ºi vã respect atitudinea, dar trebuie sã vã comunic faptul cã impozitele se stabilesc dupã articolele Codului Fiscal, care este lege pentru toatã România. Impozitele nu le stabileºte primarul. El poate propune un procent maxim de 20% ºi Consiliul Local aprobã. Vã rog sã urmãriþi ºtirile la TV, unde în aceste zile se anunþã o creºtere a impozitelor, creºtere pe care o va aproba Guvernul României. Este crizã ºi este bine sã o luãm în serios. Locurile de muncã se vor împuþina, salariile vor îngheþa, iar lipsa banilor înseamnã crizã. Recunosc, am fost optimist ºi mai sunt, dar trebuie sã ne chivernisim. ªi-apoi, toþi ºtim cine plãteºte nota de platã a crizelor celor mari. Acesta este poporul. Noi suntem. De aceea cresc dãrile la cei mulþi. * Tot despre impozite. O cunoscutã a venit la mine ºi mi-a spus revoltatã: D om primar, de ce plãtesc impozit, mãrit pentru cã am gaz? Gazul a fost introdus de alt primar nu de dumneata. Aºa cã Da, doamnã, numai cã Dumneavoastrã nu plãtiþi impozit la primar, oricare ar fi el. Plãtiþi impozit la bugetul comunitãþii. * Undeva, cândva, o altã doamnã, din lipsã de ocupaþie, ajutã un oier sã-ºi strecoare brânza ºi caºul. ªi mai face ºi urdã. Dulce urdã, spune doamna. Aºa o fi. Dar buba-i alta... Doamna se tot strãduieºte sã-mpace oile ºi oierul cu locuinþa la bloc. Caºul l-a strecurat, îl agaþã de geam afarã, iar zerul, zerul aduce muºte pânã ºi-n februarie. Doamne, ce-o fi oare la varã? Vecinii spun cã o fi caº ºi brânzã proaspãtã, dar ºi muºte ºi miros ºi fi-va sigur scandal. Mare scandal, zic vecinii. Cum rezolvãm problema, întreb eu. Vecinii zic: Simplu, pleacã doamna cu ciobanul la munte. La stânã. Da, zice unul scãrpinându-se în barbã, dacã la stânã este o stãpânã? * În urmã cu niºte ani, cineva de la bloc, din cartierul de pe strada Gãrii þinea vaca în pivniþã ºi gãinile la etajul unu, iar în grãdinã ºi-a plantat corcoduºi. Zicea cã pentru gãini. Personajul a plecat unde-i este locul. Departe de oraº. Cã noi oraº suntem. Cred cã a fi civilizat, nu este prea greu, pânã te înveþi un pic este totuºi. Dar dacã vecinii pun umãrul, se face. Haide, oierule, încearcã. Mai cu haz, mai cu necaz, a consemnat pentru Dumneavoastrã, primarul Ioan Criºan Pentru orice reclamaþii ºi sugestii cu privire la materialele apãrute în ziar, vã rugãm sã sunaþi DOAR LA ACEST NUMÃR: 0257-514.014
ACTUALITATE Pag. 3 Reþeta sãptãmânii... Prãjiturã cu miere de albine Ingrediente necesare: 12 linguri de lapte, 12 linguri de unturã topitã, 12 linguri de zahãr, douã ouã întregi, 12 linguri miere de albine. Mod de preparare: Se amestecã toate întrun castron ºi se pune pe foc, unde se lasã pânã când începe sã fiarbã. Atunci se o lingurã de bicarbonat ºi se mai lasã puþin. Se ia de pe foc ºi se pune fãinã, cât cuprinde (cam 600 de grame). Se fac patru foi ºi se coc pe dosul tipsiei. Crema: o jumãtate de litru de lapte se fierbe cu 10 linguri de zahãr ºi douã plicuri de zahãr vanilat, 4 linguri de fãinã, douã linguri de griº. Când s-a rãcit, se amestecã. Între douã foi se pune mai întâi un rând de cremã, apoi dulceaþã de caise ºi deasupra iarãºi cremã. Poftã bunã! ªtiaþi cã...... Dacã plantaþi copaci sau alte plante în perioadele în care luna este în creºtere (între lunã nouã ºi lunã plinã), planta se va prinde ºi se va dezvolta sãnãtos? Acelaºi lucru este valabil în cazul în care recoltaþi frunze ºi pãrþi din plante pe care le transplantaþi sau le puneþi la prins în alte recipiente. Nu mutaþi plantele de casa în noi ghivece sau pãmânt nou în perioadele cu lunã în descreºtere! De acelaºi lucru trebuie sã þineþi cont dacã vã ocupaþi de agriculturã: nu semãnaþi cand luna e în descreºtere.... Mirosul de grapefruit poate face ca o femeie de vârsta a doua sã parã cu ºase ani mai tânãrã în percepþia bãrbaþilor? Aceastã imagine deformatã nu este însã reciprocã, aroma de grapefruit neavând nici un efect asupra pãrerii femeilor despre vârsta bãrbaþilor.... Oraºul Panciu este singurul oraº din România care a dispãrut în proporþie de 99% în urma cutremurului din dimineaþa zilei de 10 noiembrie 1940? Din 371 de case ce existau, au mai rãmas doar 5 case din zid ºi cele din paiantã. Pastila de umor... - Ospãtar, în localul vostru mã simt ca acasã. - Vã place atât de mult la noi? - Da de unde! Nici acolo ºi nici aici nu mã bagã nimeni în seamã. ***** Un copil plîngea pe holul ºcolii. Învãþãtoarea îl întreabã: - De ce plîngi? - Un copil mi-a dat jos plãcinta! - Dar a fost cu intenþie? - Nu, a fost cu brânzã. ***** Un tip merge la un prieten informatician sã-i cearã bani împrumut. - Cît sã-þi dau? - 500 de dolari. - ªti ce, îþi dau 512 sã fie rotund... ***** Vine o femeie la cabinet cu nasul umflat ceva de speriat. Doctorul o întreabã: - Ce aþi pãþit? - O albinã, rãspunde femeia... - S-a pus pe nasul dvs.? - Da.. - V-a înþepat? - N-a apucat, cã soþul meu a ºi lovit-o cu lopata. Horoscop sãptãmânal Vãrsãtor (20.1 18.2): Vãrsãtorii vor trece printr-o perioadã mai încordatã în relaþia de cuplu. Deºi nu þin de obicei sã fie centrul atenþiei, acum se vor simþi cu adevãrat eclipsaþi de partener pe plan social ºi chiar vor intra într-o competiþie mutã, care nu-ºi are locul într-o relaþie de dragoste. Peºti (19.2-20.3): Peºtii vor fi tentaþi, în urmãtoarele zile, sã mai arunce o privire pe ici-colo, sã flirteze ºi sã caute confirmarea sex-appeal-ului lor la alte persoane decât partenerul de cuplu. Dacã nu sunt atenþi, îºi vor da singuri foc la valizã. Berbec (21.3 19.4): Sãptãmâna Berbecilor va fi una destul de confuzã în privinþa planurilor de viitor. Din toate pãrþile se ivesc atât oportunitãþi favorabile, cât ºi piedici. Le va fi greu sã-ºi aleagã drumul singuri, de aceea este recomandat sã asculte sfaturile celor care le vor binele. Taur (20.4 20.5): Taurii trec printr-o perioadã excelentã din punct de vedere sentimental. Vor simþi cã au gãsit, în sfârºit ceea ce cãutau, iar pentru cei cu relaþii stabile se va pune chiar problema cãsãtoriei. Gemeni (21.5 21.6): Astrele sunt iarãºi generoase în ceea ce-i priveºte pe Gemeni. Vor reuºi sã ducã la îndeplinire tot ce-ºi pun în gând în aceste zile. În dragoste, surprizele plãcute se þin lanþ ºi toate conflictele sunt lãsate în plan secund. La locul de muncã, vor da dovadã de mai multã deschidere ºi comunicativitate. Rac (22.6 22.7): Sãptãmâna Racilor va fi una plinã de contradicþii. Vor primi veºti foarte proaste, compensate de altele foarte bune, adicã un adevãrat carusel emoþional. O decepþie în dragoste va fi urmatã de întâlnirea unei persoane deosebite. Leu (23.7 22.8): Ocazii nesperate pentru Lei, mai ales în profesie. Nu vor fi nevoiþi sã caute, pentru cã le vor bate oportunitãþile la uºã. Cineva a remarcat performanþele lor ºi vrea sã le ofere o ºansã. Nu este bine, însã, sã-ºi tulbure apele la actual loc de muncã. Fecioarã (23.8 22.9): Fecioarele vor avea o perioadã extrem de încãrcatã: li se vor da o mulþime de sarcini profesionale dificile ºi li se va cere sã-ºi demonstreze capacitãþile. Dacã se achitã onorabil de aceste îndatoriri, pot spera, în curând, la o mãrire de salariu. Balanþa (23.9 22.10): Balanþele vor fi cam nemulþumite de cum decurge relaþia de cuplu. Vor fi tentate sã-ºi copleºeascã partenerul cu reproºuri, sã se plângã continuu de toate nimicurile ºi chiar sã cearã un time-out. Scorpion (23.10 21.11): Pe Scorpioni îi aºteaptã, din nefericire, o perioadã cam grea sub toate aspectele. Niºte necazuri financiare neprevãzute le vor da planurile peste cap. Banii vor fi preocuparea lor principalã în urmãtoarele zile ºi se vor vedea siliþi sã strângã cureaua. Sãgetãtor (22.11 21.12): Pentru Sãgetãtori urmeaza o perioadã cu multe provocãri pe plan profesional. Vor avea de dat teste, de susþinut interviuri sau de prezentat proiecte. În ciuda firii lor relaxate, vor trece prin emoþii care le-ar putea afecta munca, aºa cã depinde doar de ei sã ºi le controleze. Capricorn (22.12 19.1): Sãptãmâna Capricornilor debuteazã cu neliniºti pe plan financiar: datorii, facturi restante, taxe, toate acestea se vor acumula ºi le vor da impresia cã n-o s-o mai scoatã niciodatã la capãt. N-ar trebui sã fie deprimaþi din acest motiv, pentru cã vor face rost de bani în urmãtoarele zile ºi vor rezolva totul în timp util. «DUMNEAVOASTRà ÎNTREBAÞI, PRIMARUL Và RÃSPUNDE» Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specificaþia PENTRU ZIARUL VLADIMIRESCU - SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÃ, str. Revoluþiei nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902, 0257/514.014, fax: 0257/514.014. Numele ºi prenumele... Adresa... Întrebãri 1.... 2.... 3....
SPORT Un eºec cu multe învãþãminte... CS Vladimirescu 2003 - Viitorul Sânandrei 1-6 (1-5) Teren: Vladimirescu, timp bun pentru fotbal, teren foarte bun. Au marcat: Boloº (min. 28), respectiv Asoltanei (min. 10 ºi 21), ªandru (min. 13 ºi 32), Gãlan (min. 27) ºi Bogdan Cosmin (min. 52). Vladimirescu: Szabo - Pocei (min. 46 Gherasim), Crefelean (min. 46 Muºat), Nichituþ, Gyenge (min. 46 Boicu) - Boloº, Brancov (min. 46 Agud), Dinu, Savin - Ovidiu, Farcaº (min. 46 Boiþiu). Antrenor: Cristian Sculici. Sânandrei: Indreica (min. 66 Carlaonþ) - Ion Cãtãlin, Telescu, Ahrisculesei, Gãlan - Þarãlungã, Asoltanei (min. 6 Bungãu), Ionaº, Kovacs (min. 46 Bogdan Cosmin) - ªandru (min. 46 Ungureanu), Boldea. Antrenor: Mircea Aslãu. Meciul de sâmbãtã (n.r. 7 februarie 2009), jucat pe o vreme foarte bunã pentru fotbal, deºi bãtea puþin vântul, a adus faþã în faþã o echipã de Liga a IV-a (CS Vladimirescu 2003) ºi o alta de Liga a III-a (Viitorul Sânandrei), ambele echipe fiind în plinã perioadã de reacomodare cu efortul ºi de pregãtire pentru returul competiþiilor în care sunt angrenate. Meciul în sine nu a avut istoric, scorul final scutindune de prea multe comentarii, dar nu pot sã nu remarc felul în care s-au miºcat jucãtorii timiºeni. Având o medie de vâstã care nu depãºeºte 22 de ani, cei 11 jucãtori care început meciul au arãtat cã sunt o echipã în adevãratul sens al cuvântului. Deºi nu au excelat la capitolul spectacol sportiv, dar nici nu au venit la Vladimirescu sã câºtige cu orice preþ, jucãtorii antrenaþi de Mircea Aslãu s-au miºcat foarte bine ºi au reuºit ca în mai puþin de 30 de minute sã marcheze de trei ori, luând astfel un avantaj moral considerabil în disputa cu cei din Vladimirescu. Cât despre echipa gazdã, fãrã îndoialã cã incertitudinea din punct de vedere al finanþãrii - care pluteºte de ceva vreme asupra clubului - ºi-a pus amprenta pe calitatea jocului prestat de jucãtorii antrenaþi de Cristian Sculici, dar asta nu ar trebui sã fie o scuzã pentru faptul cã apãrarea a fost varzã, mai puþin portarul Szabo, care nu are nici o vinã la nici unul dintre golurile primite. ªtiu cã este greu sã te pregãteºti în condiþiile în care nu ºtii ce-þi rezervã viitorul, dar la meciul cu echipa timiºeanã s-a vãzut cã la Vladimirescu mai este ceva de muncã. ªi când mã gândesc cã returul bate la uºã, nu pot sã nu am o strângere de inimã cu privire la ºansele echipei de a evita retrogradarea, mai ales cã se anunþã un retur de foc. Problema la echipa din Vladimirescu nu este neapãrat mentalitatea jucãtorilor, ci faptul cã, din punct de vedere al jocului prestat, lipseºte acel creier de la mijlocul terenului, care sã coordoneze fazele de atac spre poarta adversã. ªi când nu ai un om care sã facã jocul de legãturã între faza de apãrare ºi cea de atac, atunci nu te poþi aºtepta sã vezi prea multe ocazii la poarta adversarului. Nu pot, însã, sã nu remarc golul marcat de Boloº, acesta vãzându-l ieºit din poartã pe Indreica ºi trimiþând mingea La meciul de sâmbãtã, au fost doar doi arbitrii, ambii activând în câte o jumãtate de teren. Pe lângã responsabilitãþile care le-au revenit, cei doi cavaleri ai fluierului ºi-au împãrþit ºi... greºelile, dar care, însã, nu au influenþat rezultatul final Singurãtate în doi... Antrenorii Cristian Sculici (dreapta) ºi Cãlin Dehelean aºteaptã începutul meciului din cercul de la centrul terenului, peste portarul oaspeþilor, marcând unul dintre cele mai frumoase goluri ale meciului. Cât despre golurile oaspeþilor, acestea au venit pe fondul unei apãrãri de-a dreptul rãsfirate, trei din golurile oaspeþilor fiind marcate de la mai puþin de 6 metri, ªandru ºi Ahrisculesei (de douã ori) ajungând în situaþia de a fi faþã în faþã doar Szabo, acesta, în ciuda experienþei, nu a avut nici o ºansã de a evita golurile. Per ansamblu, meciul a fost un test util pentru ambele echipe, dar este clar ca lumina zilei cã la Vladimirescu mai este ceva de muncã, iar timpul este atât de scurt. Întrebat despre programul de pregãtire ºi de ºansele pe care le are în seria a V-a a Ligii a III-a, antrenorul oaspeþilor, Mircea Aslãu, mi-a spus cã echipa nu are ca obiectiv promovarea, deºi la un moment dat cochetase cu poziþia de lider al seriei. Acum, echipa timiºeanã se aflã pe locul 4, beneficiazã de un lot tânãr, format mai mult din jucãtori proprii, iar în ceea ce priveºte partea materialã, echipa îºi disputã meciurile de pe teren propriu pe un stadion modern, beneficiind de sprijinul autoritãþilor locale. Urmeazã ca pânã la debutul returului, echipa sã mai efectueze un stagiu de pregãtire la Buziaº, pe durata a ºapte zile ºi deºi antrenorul mi-a spus cã pregãtirile au fost reluate destul de târziu, are avantajul de a nu juca în prima etapã, la 28 februarie, pentru cã adversara de atunci, Corvinul Hunedoara, a dispãrut din peisajul fotbalistic românesc! Claudiu Iacob Deºi la prima vedere s-ar crede cã jucãtorii au lãsat fotbalul, pentru a se închina soarelui, în realitate, ei nu fãceau altceva decât sã urmãreascã ciudata traiectorie a balonului Pag. 4 Scrisoare deschisã... Dragi consãteni, Clubul Sportiv Vladimirescu 2003, a fost înfiinþatã în anul 2003, la iniþiativa unor tineri din comunã. De-a lungul celor cinci ani, clubul a cunoscut un progres treptat pe toate planurile: - echipa de seniori a avut douã promovãri consecutive, ajungând din ultimul eºalon, pânã în primul eºalon judeþean, unde se aflã ºi în prezent; - Centrul de Copii ºi Juniori a cunoscut o creºtere cantitativã ºi calitativã, ajungând, în prezent, la 6 grupe, peste 100 de copii cuprinºi între 5-18 ani (aceºti copii participând, de altfel, la diferite turnee în þarã ºi strãinãtate, obþinând rezultate foarte bune si anume de ºase ori locul I, de ºase ori locul al II-lea ºi de trei ori locul al III-lea, dintre care cel mai important a fost turneul din Austria, câºtigat de grupa de vârstã 93); - Baza sportivã a cunoscut o modernizare importantã, refãcându-se, integral, gardul exterior, s- a amenajat o parcare în faþa stadionului, s-a construit tribuna oficialã acoperitã, s-au montat geamuri termopan ºi s-a introdus încãlzire centralã pe gaz ºi canalizare la vestiare ºi, nu în ultimul rând, se lucreazã din greu pentru ca suprafaþa de joc sã fie una dintre cele mai bune din judeþ; - nu în ultimul rând, am reuºit sã aducem lângã noi oameni de fotbal adevãraþi, precum Ionuþ Popa, care este nimeni altul decât fostul antrenor al Politehnicii Iaºi. V-am fãcut o scurtã prezentare a istoriei clubului care reprezintã comuna noastrã, pentru a vedea cã încercãm sã facem performanþã, dar doar dorinþa noastrã nu este suficientã, fiind nevoie ºi de un sprijin financiar consistent pentru ca aceºti copii sã poatã evolua spre fotbalul mare. De aceea, rugãm familiile care doresc sa ajute clubul ºi - implicit - copii noºtri, sã doneze lunar câte 5 lei, iar agenþii economici (firmele) sã încheie contracte de sponsorizare, pe perioadã de un an, fiecare cu suma cu care doreºte. Donaþia se face la domiciliul dumneavoastrã, reprezentanþii clubului (care vor avea asupra lor ecusoane cu ºtampila clubului) deplasându-se la dumneavoastrã acasã, iar în vederea încheierii contractelor de sponsorizare cu firmele, de asemenea se vor deplasa reprezentanþi ai clubului. Am ajuns la aceastã soluþie, deoarece avem foarte mare nevoie de sprijin financiar, altfel clubul poate ajunge în situaþia nedoritã de a se desfiinþa. Vã mulþumim pentru ajutor! CS Vladimirescu 2003
CULTURà - ÎNVÃÞÃMÂNT Pag. 5 Au reînceput concursurile ºcolare Este perioada în care elevii noºtri de la ªcoala Generalã Vladimirescu s-au înscris la olimpiadele ºcolare la disciplinele Limba Românã, Matematicã, Fizicã, Chimie, Religie, Educaþie Tehnologicã, precum ºi la concursurile organizate la nivel judeþean: Cel mai ingenios brad de Crãciun Ionel Teodoreanu, concursurile ºcolare organizate la nivel naþional: Cangurul matematic, Smart, Patrula Eco ºi la concursul internaþional O zi din viaþa mea la ºcoalã. Prin participarea la aceste concursuri, elevii îºi pot manifesta pasiuniile lor ºi cunoºtiinþele dobândite în ºcoalã. Primele rezultate la olimpiadele ºcolare pe discipline nu au întârziat sã aparã, astfel cã elevele Oneþ Cristina ºi Savin Loredana (eleve în clasa a VIII-a A) au obþinut menþiune la Olimpiada de Fizicã faza judeþeanã, din 17 * Elevii talentaþi din ºcoalã pot sã se exprime la postul de radio al ºcolii, citind din creaþiile ei eleva Achim Adela din clasa a VII-a B: Primãvara ºi Familia, elevele Zlãgnean Antonia ºi Berce Andreea au cântat colinde. * Elevii clasei a VI-a A, împreunã cu prof. Rus Carmen, realizeazã un pliant cu activitatea lor de Experimentatori... din ºcoalã. * Omul trãieºte în societate Niciun om nu este o insulã fiecare om este o pãrticicã din continent, au constatat elevii clasei a VIII-a B, la finele orei de consiliere, coordonaþi fiind de dirigenta prof. Daniela Tomoiagã, orã desfãºuratã la Centrul de Documentare ºi Informare din ºcoalã. * Abilitãþiile practice se dezvoltã în cadrul orelor de educaþie tehnologicã, sub îndrumarea doamnei prof. Ileana Oneþ, materializat prin lucrãri practice ºi realizarea revistei Tehno (paginã din revistã). * Sfântul Valentin este sãrbãtorit la nivelul vârstei elevilor prin scurte declaraþii de dragoste citite la Staþia Radio din ºcoalã. Elevii sunt îndrumaþi ianuarie 2009, coordonate ºi îndrumate de director adjunct prof. Rus Carmen. Cel mai ingenios brad de Crãciun din ºcoalã, realizat de Oneþ Cristina, Savin Loredana ºi Pop Larisa, îndrumate de prof. Oneþ Ileana, participant la concursul judeþean, a luat locul I. Rezultate bune au obþinut la Olimpiada de Limba Românã ºi elevii îndrumaþi de directoarea ªcolii, prof. Buftea Gabriela, ºi de prof. Iorga Dana ºi prof. Oniga Monica. Urãm succes elevilor noºtri la concursurile ce vor urma! Primii vor fi matematicienii, pe 14 februarie 2009. Director adj. prof. Carmen Rus Se întâmplã în ºcoalã... de doamnele profesoare Buftea Gabriela ºi Iorga Dana în redactarea unui mesaj, iar prof. Daniela Tomoiagã le-a pus la dispoziþie un material cu istoricul ºi obiceiurile acetei sãrbãtori în întreaga lume. Acestea sunt câteva din activitãþiile desfãºurate în ºcoala noastrã. Ne placem ce facem, aºa cã vom continua... Elevi de la ªcoala Generalã Vladimirescu în timpul activitãþii desfãºurate la Centrul de Informare ºi Documentare Prof. Tomoiagã Daniela Aºa a început... File din istoria ansamblului folcloric «Muguraºi de Primãvarã» din Vladimirescu (V) O perioadã de stagnare... Dupã spectacolul de la Moneasa, pentru Ansamblul folcloric «Muguraºi de Primãvarã» din Vladimirescu a urmat o perioadã de stagnare, în care unii membri ai ansamblului s-au retras din echipã, din diferite motive personale, iar în locul lor au venit alte persoane, la fel de pricepute ºi foarte dornice sã înveþe sã danseze mai bine. A fost o perioadã destul de lungã în care Ansamblul nu a participat la nici un spectacol, trupa fiind invitatã sã danseze doar la evenimente cum ar fi: nunþi, botezuri ºi zile onomastice. În ciuda acestui fapt, cei care fãceau parte din Ansamblu continuau sã meargã la repetiþii, chiar dacã nu atât de des cum o fãceau înainte. Dupã câteva luni, la începutul anului 2008, l-au cooptat în echipa lor pe coregraful ansamblului folcloric de la Pãuliº, domnul Macovei Ilie. Echipa a fost foarte entuziasmatã, dansatorii începând sã aibã repetiþii mai des, învãþând de fiecare datã paºi ºi figuri noi de dans popular, iar noul coregraf se strãduia sã monteze noi dansuri. Timp de douã luni, noul coregraf a montat un dans cu echipa, iar dansatorii se strãduiau sã înveþe cât mai bine paºii ºi figurile, pregãtindu-se sã aparã pentru a doua oarã pe scena pe care ºi-au fãcut debutul ºi în faþa publicului pe care l-au încântat pentru prima datã. ªi uite-aºa, încet-încet, dupã multe repetiþii ºi strãdanii din partea echipei pentru a învaþa dansul, sosi ºi ziua mult aºteptatã a spectacolului... - va urma - Diana Giurgiu Mica publicitate 106 Persoanã fizicã execut urmãtoarele: tehnoredactare contracte, lucrãri de licenþã, atestate, referate, teze de doctorat, etc (1 leu/paginã alb-negru sau 1,5 lei/paginã color), listãri, scanãri (0.5 lei/paginã alb-negru ºi 1 leu/paginã color), tel. 0257-515.184 (dupã ora 16), 0743-144.735 (între orele 10-20) 106 Vând porumb boabe, 48/100 kg, Vladimirescu, str. Mihai Eminescu nr.9, tel. 0744-986.295. 106 Vând apartament cu 1 camerã în Vladimirescu, centru, etaj 1, geam la baie, gresie, faianþã, încãlzire pe gaz, bucãtãrie mãritã, preþ negociabil. Tel. 0740-450.149. 104 Execut traduceri autorizate din englezã ºi francezã, tel. 0729-572.052. 104 Vând casã în roºu, în cartierul nou din Vladimirescu, tel. 0749-369.516. 104 Vând viþicã de 5 luni, din rasa Holsten, tel. 0257-514.700. 103 Execut lucrãri de instalaþii sanitare ºi de încãlzire, la preþuri promoþionale; tel. 0749-775.598. 103 PF Cîra-Ilea-Corina- Daniela executã montaj parchet masiv, reparat, ºlefuit ºi lãcuit; toate acestea la calitate germanã. Tel. 0744-922.472 ºi 0747-891.142. 103 Vând boiler pe lemne, din inox (80 de litri). Tel. 0257-515.172 sau 0753-020.192. 103 Absolventã a Liceului German ºi a Facultãþii de ªtiinþe Economice, meditez ºi ajut copii la teme, pânã în clasa a VIII-a, la Limba Germanã ºi la Matematicã, la domiciliul meu din Vladimirescu. Tel. 0751-043.238.
CALEIDOSCOP Pag. 6 Tãierea de rodire are drept scop normarea încãrcãturii de fructe, iar prin aceasta asigurarea unui echilibru fiziologic, respectiv o corelaþie pozitivã între creºtere ºi rodire, respectiv producþii mari (dar nu exagerate), de foarte bunã calitate, constante de la un an la altul. Supraîncãrcarea conduce la producþii mari dar de slabã calitate, coroanele pomilor se mutileazã ºi datoritã faptului cã pomii nu mai produc muguri de rod pentru anul urmãtor apare alternanþa de rodire, adicã ani fãrã producþie sau cu o producþie neglijabilã dupã ani cu producþii mari. Perioada de executare a tãierilor este februarie-martie dupã ce au trecut gerurile mari din timpul iernii ºi temperatura nu mai scade sub -3 grade Celsius. Ramurile de rod propriu-zise la mãr ºi pãr trebuie sã fie de 2-3 ori mai puþine decât cele vegetative. Pentru seminþoase (mãr, pãr, gutui, moºmon) sunt necesare 50-60 frunze pentru un fruct, iar pentru sâmburoase (prun, cais, piersic, migdal, cireº, viºin) sunt necesare 35-45 frunze la un fruct. Gradul de încãrcare la mãr, pãr ºi piersic trebuie sã fie foarte precis, exprimat în þepuºe+nuieluºe sau pur ºi simplu în muguri micºti, iar la piersic în ramuri mixte cu lungimea de 40-60 cm. La pomii tineri se urmãreºte formarea ramurilor de rod pentru a grãbi intrarea acestora pe rod. În acest sens, la toate speciile ºi soiurile, dar mai ales la cele tardive ramurile de garnisire se rãresc iar cele pãstrate se înclinã sau se arcuiesc. Nu se vor pãstra muguri de rod la vârful ºarpantelor (ramurilor groase) întrucât arcuirea acestora compromite formarea scheletului. Prin ramurã de semischelet se înþelege orice ramurã cu vârsta între 2-6 ani, cu vigoare medie ºi care nu se încadreazã în scheletul propriu-zis. Tãierea de rodire la pomii fructiferi Legumele ºi fructele sunt legate de caracterul omului care le cultivã. (Edgar Cayce) La soiurile spur de mãr ºi pãr (soiuri care rodesc pe ramuri de rod scurte) se scurteazã semischeletul garnisit cu þepuºe (ramuri cu lungimea de 5-6 cm care în vârf au un mugure mixt în formã de butoiaº) ºi se rãresc vetrele de rod (ramuri de rod scurte ºi suprapuse). La pomii cu coroane rare se pãstreazã creºterile noi care se scurteazã pentru a se garnisi cu þepuºe tinere, viitoare vetre cu putere mare de fructificare. La soiurile standard de mãr ºi pãr (soiuri care rodesc pe ramuri de rod lungi) care au coroane dese, aglomerate, se lumineazã coroana ºi se scurteazã semischeletul cu 1/3 2/3 din lungimea acestuia, în funcþie de vigoarea ºi încãrcãtura cu muguri micºti. La gutui se reduce semischeletul garnisit cu mãciulii (ramuri de 6-12 cm lungime, îngroºate spre vârf), iar dupã scurtare se rãresc mãciuliile la 10-15 cm, iar coarnele de melc (douã mãciulii bifurcate) se simplificã transformându-se în mãciulii simple. La prun ºi cais se scurteazã semischeletul tânãr la un numãr optim de buchete de mai (ramuri cu lungimea COOPERATIVA DE CONSUM «SILVANA» VLADIMIRESCU PRODUCE: Tâmplãrie PVC ºi aluminiu, din profile germane VEKA, cu utilaje de ultimã generaþie, la preþuri negociabile. TELEFON: 0764-440.683 0762-209.411 0257-514.996 de 2-7 cm care prezintã în vârf un mugure vegetativ, iar lateral muguri floriferi), iar ramurile îmbãtrânite se suprimã sau se scurteazã sever înlocuindu-se cu unele noi. Ramurile de rod lungi dacã depãºesc 40 cm se scurteazã cu 1/3-1/2 din lungimea lor. La cireº se fac puþine tãieri de rodire întrucât coroanele sunt rare, ramurile de rod au longevitate mare iar pomii nu sunt afectaþi de alternanþa de rodire. La viºin se suprimã ramurile lungi (pletele) ºi se înlocuiesc cu creºteri noi, iar semischeletul des se rãreºte. La piersic, normarea rodului se realizeazã prin suprimarea buchetelor de mai ºi a ramurilor salbe (ramurile cu lungimea de 10-30 cm ºi grosimea de 4-6 mm), deoarece ambele tipuri de ramuri nu sunt productive, iar ramurile mixte (ramurile cu lungimea de 30-70 cm ºi grosimea la bazã de 8-10 mm) se rãresc la 20-25 cm. Se pãstreazã 80-100 ramuri mixte în coroana unui pom. Tot în aceastã perioadã se efectueazã ºi tratamentele fitosanitare. Tratamentele de iarnã se executã cu Experimentaþi izolaþia termicã naturalã! ISOCELL Termoizolaþie austriacã pentru casa ta * Fãcutã sã-þi acopere podul, mansarda ºi tavanul * Suflatã cu presiune, pãtrunde peste tot, ferindu-te de frigul iernii ºi de arºiþa verii * Rezistent la foc ºi la umezealã * Celulozã tratatã ecologic, la un preþ fãrã concurenþã! Ecoizolaþia cea mai de succes în spaþiul european, «capitoneazã» imobilele vechi, noi sau cele în construcþie, din Austria, Germania, Norvegia ºi Suedia. Operaþie rapidã, curatã, fãrã deranj! ECOIZOLANT cu ISOCELL Austria îþi garanteazã cã reduce pierderea de pânã la 80% din cãldura casei, care iese prin tavan în câteva ore. Contacteazã-ne! Vladimirescu, str. Gãrii nr.63a Arad, str. Vârful cu Dor nr.5 Telefoane: 0788-164.740, 0745-214.350, 0745-214.355 soluþii în concentraþii mari, care reuºesc sã distrugã formele hibernante ale dãunãtorilor ºi ale agenþilor patogeni. Sub incidenþa acestor tratamente cad formele hibernante ale pãduchilor þestoºi, pãduchelui lânos, afide, omizi defoliatoare, acarieni ºi unele forme de rezistenþã ale ciupercilor fitopatogene. Practica pomicolã a demonstrat faptul cã tratamentele de iarnã sunt mult mai eficiente dacã se executã în luna februarie când formele hibernante îºi declanºeazã metabolismul ºi devin mai vulnerabile. În nici un caz nu se fac tratamente pe timp geros, cu vânt sau dacã se prevede cãderea de ploaie sau zãpadã. Substanþele cele mai utilizate pentru tratamentele de iarnã sunt: Oleocarbetox în concentraþie de 1,5%, Carbetox 35 CE în concentraþie de 0,8-1,0%, Polisulfurã de calciu în concentraþie de 20%. Împotriva bolilor care ierneazã pe organele pomilor se utilizeazã zeamã bordelezã în conc. de 2-2,5%, turda cupral 0,6-0,8%, zeama sulfocalcicã în concentraþie de 20%. Ing. Drd. ADRIANA LAZÃR
DIN COMUNà Cine n-are bãtrâni... Pag. 7 Mândria noastrã «O cãsnicie de duratã se bazeazã doar pe înþelegere reciprocã» * Dehelean Ioan are 60 de ani ºi a lucrat la Combinatul Chimic din Vladimirescu. * Dehelean Strãtica are 57 de ani ºi a lucrat la Fabrica Refacerea din Arad, iar acum este pensionarã. Cei doi au aniversat 32 de ani de cãsnicie, prin care au trecut doar cu ajutorul înþelegerii. Îi sfãruiesc pe tinerii cãsãtoriþi sã se înþeleagã unul cu altul ºi sã nu se cãsãtoreascã doar pentru cã unul dintre ei este bogat. Important, ne spun cei doi, este ca cei doi sã munceascã ºi sã-ºi câºtige prin propria sudoare tot ce-ºi doresc. Au doi copii cuminþi, cu care se înþeleg de minune. Cei doi soþi le doresc tuturor sã aibã copii cuminþi, aºa cum au ei. Noi le dorim multã sãnãtate ºi sã se bucure în continuare de rodul cãsniciei lor! MIKLOS ADAM (4 ani) Îi place foarte mult desenul animat Dehelean Ioan ºi Strãtica Invitaþie pentru toþi pensionarii! CENTRUL DE ZI PENTRU PERSOANELE VÂRSTNICE Vladimirescu str. Vasile Milea κi aºteaptã oaspeþii în fiecare zi, între orele 10 ºi 19. Toþi pensionarii care vor trece pragul locaþiei, se vor bucura de posibilitatea de a se relaxa, urmãrind programele TV, citind presa sau jucând diverse jocuri de societate. «Thomas ºi locomotiva» ºi sã se joace Locuri de lângã noi... Casa Tineretului Situatã în spatele Cãminului Cultural, Casa Tineretului din Vladimirescu a fost renovatã complet în perioada octombrie 2007 - iunie 2008, fiind, la ora actualã, una dintre locaþiile cele mai bine dotate pentru organizarea diferitelor evenimente. Dispunând de o capacitate de 250 de locuri, beneficiind de o instalaþie de sunet modernã ºi de alte facilitãþi necesare unei bune petreceri a momentelor de sãrbãtoare, Casa Tineretului din Vladimirescu vã aºteaptã sã vã bucuraþi de clipe minunate, alãturi de cei dragi!
MAGAZIN Pamfletul sãptãmânii... Evul Mediu... în plin secol 21! «Da... muieþi-s posmagii?» Europa Evului Mediu a fost un loc dominat de superstiþii religioase de tot felul, care n-au fãcut altceva decât sã-i închisteze de oameni în lipsã de educaþie ºi de orizont cultural. Din cartea Shogun, scrisã de James Clavell, am aflat mai multe despre Europa acelei perioade, decât în toate orele de istorie la care am avut bunãvoinþa (ºi obligaþia!) de a fi prezent. Eroul din carte, pilotul de corabie John Blacktorne, care eºuase pe þãrmurile Japoniei medievale, era uluit de curãþenia care domnea chiar ºi în cãtunele cele mai mici. Acesta era mirat cã nu vede hoarda de cerºetori ºi de câini vagabonzi, prezentã în toate oraºele creºtinãtãþii ºi era mirat sã vadã cu câtã fermitate îºi þineau japonezii ( niponii, cum le spunea el), atât casa, cât ºi grãdina. La noi, stãtea rahatul ºi mizeria pe strãzi, pânã când nu mai puteai trece nici cu cãruþa, darãmite pe jos. ªi atunci, porcii ºi incendiile îºi fãceau datoria ºi eliminau mizeria din oraºe, spunea, la un moment dat, eroul nostru. De ce aceastã incursiune în trecut, prin intermediul unei cãrþi de referinþã? Pentru cã sunt de-a dreptul sictirit de imaginea pe care mi-o oferã, în prezent, urbea din care fac parte de aproape doi ani. Nu este atâta mizerie în Horia, Mândruloc ºi Cicir, cât vãd doar în centrul localitãþii Vladimirescu. Cineva ar putea spune cã multitudinea de magazine, baruri, restaurante ºi chioºcuri de tot felul stau la baza gunoiului care se gãseºte în cantitãþi jenant de mari. Oare? Chiar eu am vãzut cu ochii mei cum persoane de diferite vârste ieºeau din magazin ºi, fãrã jenã, rupeau ambalajul unui produs ºi-l aruncau pe jos. Nu m-am obosit sã le atrag atenþia asupra gestului lor, pentru cã þin la integritatea mea corporalã, dar ce am vãzut, nu doar o singurã datã, mi-a lãsat un gust mai mult decât amar. Totuºi, ce stã la baza acestui prostesc obicei de-a arunca ambalaje de tot felul (ca sã nu mai spun de chiºtoacele de þigãri!) peste tot ºi nicãieri, cum se spune? Prostia? Poate! Lipsa de educaþie? Posibil! Intenþia? Asta-i grav! Autoritãþile locale s-au îngrijit sã existe coºuri de gunoi pe toatã lungimea strãzii Progresului, dar ºi în strãzile laterale, tocmai pentru cã, fiind zone mai circulate, oamenii trebuie sã aibã posibilitatea sã-ºi arunce surplusul de gunoi. Dar ce te faci atunci când constaþi cã acele coºuri de gunoi, nu numai cã nu (prea) sunt folosite, dar sunt luate la pumni ºi picioare ºi aruncate pe jos! Ei, asta este, deja, altceva! Probabil cã atunci când se va înfiinþa serviciul de Poliþie Comunitarã (atât de necesarã, datã fiind dimensiunea comunei!), oamenii vor conºtientiza faptul cã vom avea acea curãþenie pe care o menþinem. Dar pânã atunci ce facem? Ne comportãm precum proºtii din secolul 16, care aºteptau o minune, pentru a face ca gunoiul de pe strãzi sã disparã sau vom lua atitudine faþã de starea deplorabilã a curãþeniei din comunã? Sau chiar este nevoie sã ni se impunã cu forþa, ceea ce þine, de fapt, de cei ºase ani de acasã? Chiar atât de jos am decãzut, în ceea ce priveºte civilizaþia strãzii, încât nu ne (mai) pasã de cum aratã localitatea în care trãim? Sau, mai rãu, aºteptãm sã vinã cineva din afarã, ca sã facã ceea ce putem face fiecare dintre noi, numai sã avem (puþin) simþ civic? În cazul acesta, subtitlul cu posmagii muiaþi, din deschiderea materialului, îl meritãm cu vârf ºi îndesat! Claudiu Iacob Pag. 8 SC Three C Elements Group SRL Executã toate lucrãrile de construcþii interioare ºi exterioare, asigurã transport materiale de construcþii, marfã ºi persoane, construcþii metalice, spaþii verzi. De asemenea, mai efectuãm diverse lucrãri de tipãrire ºi tehnoredactare computerizatã. Telefoane de contact: 0753-311.471 0257-514.014 Casa Tineretului din Vladimirescu Str. ªtefan cel Mare nr. 5 Telefon: 0257-514.014 Vã stã la dispoziþie, pentru organizarea diferitelor evenimente: nunþi, botezuri, aniversãri, spectacole se aprinde din prima! Ziar de informare a cetãþenilor comunei VLADIMIRESCU sãptãmânã de sãptãmânã Sãptãmânal arãdean de opinii, dezvãluiri, pamflet ºi sport Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 Adresã poºtalã: Vladimirescu, str. Revoluþiei nr. 4, jud. Arad Telefoane: 0257-514.104, 0257-514.902, 0257-514.101. Fax: 0257-206.280 Adresã de e-mail: primariavladimirescu@arad.astral.ro REDACÞIA: Cristian Sculici - redactor ºef; Doina Grozav Ioana Tipa, Diana Giurgiu, Diana Vîrtaci, Adina Sirban, Andrei Doja - redactori. COLABORATORI: Daniela Tomoiagã ºi Cosmin Gherman. ISSN 1842 DTP: Claudiu Iacob. COORDONATOR: IOAN CRIªAN Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76 Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245 E-mail: redactia@flacara-rosie.ro Director: ROMULUS DUBÃÞ 9947 Tipãrit la LAPCOM Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGED