BULETINUL COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ DIN SENATUL ROMÂNIEI Martie 2011 I. Activitate legislativă II. Activitate diplomatică III. Relaţii internaţionale IV. Audieri parlamentare V. Relaţii publice
I. Activitate legislativă Şedinţa din 1 martie 2011, orele 10.30, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator Viorel Badea - vicepreşedinte, dl senator Cătălin Mardare - secretar, dl senator Raymond Luca, dl. senator Marian Rasaliu, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Romeo Nicoară, membri ai Comisiei. Agenda legislativă L 100/2011 Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Membrii Comisiei au avizat negativ prezenta propunere legislativă. L 104/2011 Propunere legislativă de modificare a articolului 270)² din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Membrii Comisiei au hotărât să se transmită o adresă la Secretariatul General trimiterea propunerii legislative la Comisia competentă. L 105/2011 Propunere legislativă de abrogare a articolului 270)¹ din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Membrii Comisiei au hotărât să se transmită o adresă la Secretariatul General trimiterea propunerii legislative la Comisia competentă. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe (2)
Memorandum privind vizita oficială în Austria a domnului senator Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului (20-22 martie 2011). Memorandum privind participarea domnului senator Teodor Viorel Meleşcanu, membru al Comisiei pentru apărare şi securitate a AP NATO, precum şi a doamnei Luminiţa Cercel, consilier în cadrul DRPE/DOPI, la al 76-lea Seminar Rose-Roth, cu tema Caucazul într-un cadru global: Perspective georgiene şi mize internaţionale (Tbilisi, Georgia, 23-25 martie 2011). Memorandum privind vizita oficială în România a delegaţiei Comisiei pentru economie, agricultură şi transporturi a Senatului Republicii Cehe, la invitaţia domnului senator Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senatul României (21-24 martie 2011). Memorandum privind organizarea în România a reuniunii Comisiei generale pentru probleme economice a Iniţiativei Central-Europene- Dimensiunea Parlamentară (9-10 iunie 2011). Memorandum privind participarea la reuniunea interparlamentară EUFORES cu tema Evaluarea rezultatelor planurilor naţionale de acţiune pentru energie regenerabilă (Bruxelles, 15 martie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul, cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară. Memorandum privind participarea la conferinţa interparlamentară Investiţiile în economia reală-un set de instrumente pentru creştere, inovaţie (3)
şi coeziune şi la conferinţa comisiei interparlamentare pentru coordonare economică Semestrul european (Bruxelles, 14-15 martie 2011). * Şedinţa din 3 martie 2011, orele 10.30, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator Viorel Badea-vicepreşedinte, dl senator Cătălin Mardare - secretar, dl senator Raymond Luca, dl. senator Marian Rasaliu, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Romeo Nicoară, membri ai Comisiei. Agenda legislativă L 221/2011 Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind participarea României în calitate de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru pentru Construcţii Navale din cadrul OCDE, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Paris, la 6 septembrie 2007, respectiv 6 iulie 2009. Membrii Comisiei au avizat favorabil prezentul proiect de lege. L 222/2011 Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2010. Membrii Comisiei au avizat favorabil prezentul proiect de lege. L 223/2011 Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Nigeria privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Abuja la 26 iulie 2010 şi la Bucureşti la 27 august 2010. Membrii Comisiei au avizat favorabil prezentul proiect de lege. L 224/2011 Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2011 pentru modificarea art.3 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2005 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre (4)
România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005, pentru finanţarea Proiectului de restructurare a transporturilor. Membrii Comisiei au avizat favorabil prezentul proiect de lege. L 225/2011 Proiect de lege privind ratificarea Actelor Finale ale Conferinţei Mondiale pentru Radiocomunicaţii (WRC-07) din cadrul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT), semnate la Geneva la 16 noiembrie 2007. Membrii Comisiei au avizat favorabil prezentul proiect de lege. L 226/2011 Proiect de lege pentru ratificarea Protocolului între România şi Bosnia şi Herţegovina, semnat la Sarajevo la 18 iunie 2010, privind amendamentele la Acordul între România şi Bosnia şi Herţegovina privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Sarajevo, la 20 februarie 2001. Membrii Comisiei au avizat favorabil prezentul proiect de lege. L 227/2011 Proiect de lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional, semnat la Bucureşti la 27 septembrie 2010, la Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, semnat la Montevideo la 23 noiembrie 1990. Membrii Comisiei au avizat favorabil prezentul proiect de lege. * Şedinţa din 8 martie 2011, orele 11.30, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Ovidius Mărcuţianu-vicepreşedinte, dl senator Cătălin Mardare - secretar, dl senator Raymond Luca, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Romeo Nicoară, membri ai Comisiei. Agenda legislativă (5)
L 102/2011 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.2 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată. Primă lectură. L 185/2011 Proiect de lege pentru ratificarea Protocolului de amendare între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel, semnat la Bucureşti la 12 august 2010, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Ierusalim la 3 august 1998. Membrii Comisiei au avizat favorabil prezentul proiect de lege. L 188/2011 Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe. Membrii Comisiei au avizat negativ prezentul proiect de lege. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la reuniunea Comisiei generale pentru probleme politice şi afaceri interne a Iniţiativei Central-Europene-Dimensiunea Parlamentară (Roma, 7 aprilie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul, cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară. Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la reuniunea Comisiei culturale, de învăţământ şi socială a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (Erevan, Armenia, 30-31 martie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul, cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară. (6)
Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la seminarul de lucru privind rolul parlamentelor în controlul armelor convenţionale, dezarmare şi neproliferarea armelor de distrugere în masă (Geneva, Elveţia, 30 martie-1 aprilie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul, cu recomandarea ca deplasarea să se facă exclusiv în componenţă parlamentară. Memorandum privind participarea d-rei Izabela Chencian, consultant parlamentar în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, la Seminarul privind activităţile Consiliului Europei şi ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la migraţie, integrare socială şi drepturile omului (Strasbourg, Franţa, 28-29 martie 2011). Memorandum privind vizita în România a unei delegaţii a Comisiei comune pentru controlul Acordului Schengen, activităţile Interpol şi emigraţiei din cadrul Parlamentului Republicii Italiene. Memorandum privind deplasarea domnului senator Viorel Badea în circumscripţia electorală nr.43, colegiul uninominal nr.1, Europa, în Italia, în perioada 18-21 martie 2011. Memorandum privind participarea domnului senator Mihai Niţă, membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului, la Seminarul cu tema Instituţii pentru apărarea drepturilor omului, 17-18 martie 2011 Memorandum privind primirea Secretariatului Parlamentului European pentru Burma, 16-18 martie 2011. (7)
Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la Forumul UE- Republica Moldova,(Chişinău, 29-31 martie 2011). Memorandum privind vizita oficială în Republica Federală Germania a delegaţiei parlamentare conduse de către domnul Mircea Geoană, preşedintele Senatului (16-18 martie 2011). Memorandum privind participarea domnului senator György Frunda, membru al Delegaţiei Parlamentului României la APCE, la reuniunea Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Paris, 25 martie 2011). * Şedinţa din 17 martie 2011, orele 11.30, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator Ovidius Mărcuţianu - vicepreşedinte, dl. senator Cătălin Mardaresecretar, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Romeo Nicoară, membri ai Comisiei. Agenda legislativă L 102/2011 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.2 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată. Membrii Comisiei au acordat, în unanimitate, vot favorabil la raportul propunerii legislative. (8)
L 237/2011 Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind transporturile rutiere internaţionale de persoane şi mărfuri, semnat la Bucureşti la 12 iulie 2010. Membrii Comisiei au avizat favorabil prezentul proiect de lege. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe Memorandum privind organizarea vizitei oficiale în România a delegaţiei Consiliului Shura al Regatului Arabiei Saudite, conduse de domnul Abdallah bin Ibrahim Al Sheikh, preşedintele consiliului, în perioada 28 martie -1 aprilie 2011. Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul Memorandum privind participarea domnului senator Raymond Luca, membru al Comisiei pentru politică externă a Senatului, la ceremonia inaugurării Consulatului General al României la Vancouver (26 martie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la Misiunea de observare a alegerilor prezidenţiale din Republica Kazahstan (3 aprilie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul Memorandum privind vizita domnului Adrian Fetescu, director general al Aparatul Parlamentului Republicii Moldova (24 26 martie 2011). Memorandum privind realizarea vizitei de lucru la Bruxelles a domnului Mircea Geoană, preşedintele Senatului, cât şi a doamnei Ana Cătăuţă, consilier la Cabinetul preşedintelui Senatului (24-25 martie 2011). (9)
* Şedinţa din 23 martie 2011, orele 13.00, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator Ovidius Mărcuţianu - vicepreşedinte, dl. senator Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Romeo Nicoară, membri ai Comisiei. Agenda legislativă L 248/2011 Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2011 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înţelegere (al treilea addendum la Memorandumul de înţelegere) între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti, la 12 ianuarie 2011 şi la Bruxelles, la 19 ianuarie 2011, la Memorandumul de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009 şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi Bruxelles la 23 iunie 2009, şi a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Naţională a României, în calitate de agent al Împrumutatului, şi Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 şi la Bucureşti la 18 iunie 2009. Membrii Comisiei au avizat negativ prezentul proiect de lege. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe Memorandum privind participarea doamnei Rusu Ioana, corespondent adjunct ECPRD, la Întâlnirea corespondenţilor şi corespondenţilor adjuncţi ai Centrului European de Cercetare şi Documentare Parlamentară (ECPRD) (Moscova, 26-28 mai 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul (10)
Memorandum privind participarea doamnei Mihaela Bărbieru, Corespondentul IPEX din partea Senatului României la Întâlnirea membrilor Board-ului IMPEX (Berlin, 28 martie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul Memorandum privind participarea domnului senator Grosu Corneliu, secretar al Comisiei pentru sănătate publică, la conferinţa Preşedinţilor Comisiilor pentru sănătate din parlamentele naționale ale statelor membre UE (14-15 aprilie 2011, Budapesta). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României, condusă de domnul Mircea Geoană, preşedintele Senatului, la Conferinţa Preşedinţilor Parlamentelor din statele membre UE (Bruxelles, 4-5 aprilie 2011). Memorandum privind participarea domnului senator Daea Petre, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, la Conferinţa Preşedinţilor Comisiilor pentru Agricultură (Budapesta, 31 martie-1 aprilie 2011). Memorandum privind participarea domnului senator Constantin Dumitru şi a doamnei consilier Raluca Popescu la reuniunea Comisiei politice şi juridice a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN) (Chișinău, 12-13 aprilie 2011). Memorandum privind vizita oficială în Ungaria a delegaţiei Comisiei pentru politică externă a Senatului României (5 aprilie 2011). (11)
* Şedinţa din 29 martie 2011, orele 09.30, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator Ovidius Mărcuţianu - vicepreședinte, dl. senator Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Romeo Nicoară, membri ai Comisiei. Agenda legislativă L 249/2011 Proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. Raportor: dl senator Augustin Humelnicu L 250/2011 Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Raportor: dl senator Radu Mardare Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la dezbaterea interparlamentară dintre Comisiile pentru Buget asupra Strategiei de finanţare Europa 2020, în cadrul Semestrului European (Bruxelles, 13 aprilie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul Memorandum privind participarea domnului senator Liviu Titus Paşca şi a doamnei consilier Ramona Corbu la reuniunile Comisiei Economice a ONU pentru Europa din cadrul Programului privind Eficienţa Energetică 21 (Geneva, 18-21 aprilie 2011) (12)
Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul, sub rezerva confirmării existenţei disponibilităţii resurselor financiare de către Secretariatul General al Senatului pentru doamna consilier. Memorandum privind vizita oficială în Republica Federală Germania a delegaţiei Grupului parlamentar de prietenie România-Germania din cadrul Senatului României (8-12 mai 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul Memorandum privind vizita oficială în Republica Polonă a delegaţiei parlamentare conduse de către domnul Mircea Geoană, preşedintele Senatului (13-15 aprilie 2011). Memorandum privind primirea delegaţiei Comisiei pentru politică externă a Adunării Naţionale Populare a Republicii Populare Chineze (31 martie 2011, ora 11:00) Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la cea de-a doua parte a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 11-15 aprilie 2011), cât şi a domnului senator Sorin Constantin Lazăr la Reuniunea parlamentarilor de referinţă pentru combaterea violenţei sexuale asupra copiilor (Strasbourg,13 aprilie 2011). (13)
II. Activitate diplomatică În perioada 1-4 martie a.c., la invitaţia preşedintelui Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, o delegaţie a Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia efectuează o vizită oficială în România. Delegaţia parlamentară este condusă de Murat Mercan, preşedintele Comisiei pentru politică externă şi are în componenţă pe Mehmet Çerçi, Abdülkadir Emin Onen, Suat Kınıklıoğlu, Canan Aritman, Süleyman Turan Çirkin, membri ai comisiei, precum şi pe Aydin Evirgen şi Murat Ugur Dal, consilieri diplomatici. Obiectivul vizitei îl constituie întărirea relaţiilor bilaterale, inclusiv în plan parlamentar şi susţinerea eforturilor Turciei în vederea aderării la Uniunea Europeană. Miercuri, 2 martie 2011, membrii Comisiei pentru politică externă din Senat s-au întâlnit la Salonul Alb cu omologii turci. La întrevedere a participat şi E.S. doamna Ayşe Sinirlioğlu, Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti. În cadrul discuţiilor, Titus Corlăţean a solicitat sprijinul autorităţilor turce pentru convocarea Comitetului Nabucco la nivel de miniştri de resort. De asemenea, senatorul român a reiterat interesul ţării noastre pentru finalizarea şi interconectarea cablului submarin pentru transportul energiei electrice între Constanţa şi Istanbul. La rândul său, Murat Mercan a solicitat sprijinul României pentru intensificarea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană şi accelerarea procesului de deschidere a unor noi capitole de negociere. Totodată, preşedintele Comisiei parlamentare de la Ankara a subliniat interesul părţii turce pentru identificarea unei soluţii de relaxare a regimului de vize necesare cetăţenilor turci care călătoresc în Romania. Titus Corlăţean a confirmat sprijinul României atât pentru intensificarea procesului de negocieri de aderare precum şi pentru găsirea unei soluţii europene care să permită accesul facil al cetăţenilor turci în spaţiul Uniunii Europene. Oficialii au avut un schimb de vederi cu privire la evenimentele din Orientul Mijlociu şi spaţiul arab. (14)
Programul vizitei oficiale în România mai cuprinde întâlniri cu conducerea Senatului, Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului României, iar la nivel guvernamental cu ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi. *** Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, s-a întâlnit joi, 17 martie a.c., la cabinetul său, cu Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, E.S. Dl. Liu Zengwen. Au fost trecute în revistă actualele evoluţii politice, sociale şi economice din cele două ţări, cei doi oficiali evaluând stadiul relaţiilor bilaterale. În acest context, a fost confirmată, de principiu, realizarea unei întâlniri oficiale la nivelul Comisiilor pentru politică externă din Parlamentul chinez şi respectiv Senatul României, în prima jumătate a (15)
acestui an, care să permită abordarea proiectelor de interes reciproc în planul relaţiilor bilaterale cât şi multilateral. Totodată, a fost analizată situaţia dramatică din Japonia, generată de efectele cutremurelor şi a valului tsunami, în primul rând din punct de vedere al securităţii nucleare şi a impactului generat asupra strategiei utilizării paşnice a energiei nucleare. * Vineri, 18 martie 2011, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, domnul Titus Corlăţean, l-a primit în audienţă pe ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti, domnul Oszkar Fuzes. Cei doi oficiali au efectuat un schimb de vederi pe marginea situaţiei intervenite în contextul declaraţiilor formulate în ultima perioadă de timp de o serie de înalţi oficiali din Ungaria. S-a căzut de acord, în acest context, asupra necesităţii privilegierii în perioada următoare, pe calea dialogului politic, a proiectelor, priorităţilor şi intereselor comune ale celor două ţări în cadrul unei relaţii bilaterale de cooperare şi parteneriat, fundamentate pe respectul reciproc şi principiul bunei vecinătăţi. În consecinţă, a fost agreată de principiu oportunitatea realizării unei întâlniri oficiale între Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României şi omologul său din Parlamentul Ungariei. * Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, a primit marţi, 29 martie a.c., în vizită de prezentare, pe Ambasadorul Republicii Arabe Egipt în România, doamna Sanaa Esmail Atallah Esmail. În cadrul întâlnirii au fost trecute în revistă relaţiile bilaterale dintre cele două state, oficialii reiterând caracterul tradiţional de prietenie al acestora, precum şi dorinţa consolidării lor simultan cu procesele democratice din Egipt. (16)
Au fost discutate evoluţiile din Orientul Mijlociu, cu specială privire la situaţia din Egipt, inclusiv procesul de amendare a Constituţiei şi organizarea viitoarelor alegeri legislative, cel mai probabil în cursul lunii septembrie. S-a stabilit realizarea unei întâlniri oficiale pe linie interparlamentară după desfăşurarea procesului electoral în Egipt. III. Relaţii internaţionale Senatorul Titus Corlăţean, în calitate de membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), participă marţi, 8 martie a.c., la Paris, la şedinţa sub-comisiei pentru Orientul Mijlociu din cadrul Comisiei pentru afaceri politice a APCE. Pe ordinea de zi a reuniunii figurează situaţia din Orientul Mijlociu şi spaţiul arab, în special Egipt, precum şi aspecte referitoare la accesul la resursele de apă din Israel şi teritoriile palestiniene. La întâlnire participă şi Ambasadorul Egiptului în Franţa, care va prezenta ultimele evoluţii de la Cairo. * În perioada 20-22 martie a.c, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, senatorul Titus Corlăţean, efectuează o vizită oficială în Austria. (17)
Programul vizitei include întrevederi în plan parlamentar cu preşedintele Consiliului Federal austriac, Gottfried Kneifel, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Consiliului Federal, Gunther Koberl, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Consiliului Naţional, Josef Cap precum şi cu preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Austria- România, Peter Wittmann. De asemenea, Titus Corlăţean se va întâlni cu Andreas Schieder, secretar de stat al Ministerului Federal de Finanţe, cu ambasadorul Helmuth Freudenchuss, consilier pe probleme de politică externă al Preşedintelui federal, cu Jurgen Meidl, consilier de politică externă al Cancelarului federal şi cu August Reschreiter, profesor de drept internaţional, şeful Institutului de Drept European şi Internaţional din cadrul Universităţii din Viena. Discuţiile vor viza stadiul relaţiilor bilaterale dintre România şi Austria şi teme europene de actualitate. Totodată, oficialii vor avea un schimb de opinii despre situaţia din Libia. * În perioada 21-22 martie a.c, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, senatorul Titus Corlăţean, a efectuat o vizită oficială în Austria. Programul vizitei a inclus întrevederi în plan parlamentar cu preşedintele Consiliului Federal austriac, Gottfried Kneifel, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Consiliului Federal, Gunther Koberl, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Consiliului Naţional, Josef Cap precum şi cu preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Austria- România, Peter Wittmann. Senatorul român a fost primit de preşedintele Bundesrat-ului austriac şi a acordat un interviu publicaţiei Die presse. De asemenea, Titus Corlăţean s-a întâlnit cu Andreas Schieder, secretar de stat al Ministerului Federal de Finanţe, cu ambasadorul Helmuth Freudenchuss, consilier pe probleme de politică externă al Preşedintelui federal al Austriei, cu Judith Gebetsroithner, consiliera pe afaceri europene al Cancelarului federal şi cu August Reschreiter, profesor de drept (18)
internaţional, şeful Institutului de Drept European şi Internaţional din cadrul Universităţii din Viena. În cadrul întâlnirilor oficiale au fost abordate aspecte ale relaţiilor bilaterale politice, economice, culturale, precum şi o serie de subiecte de pe agenda europeană şi evoluţiile din nordul Africii şi Orientul Mijlociu. În contactele cu oficialii austrieci a fost salutată lansarea iniţiativei comune româno-austriacă privind Strategia Dunării la Consiliul European prevăzut în iunie a.c. sub preşedinţia maghiară a UE. Totodată, s-a căzut de acord asupra necesităţii unei strânse coordonări pentru implementarea cu succes a diferitelor domenii sectoriale de cooperare prevăzute în cadrul strategiei menţionate, între altele, coordonarea în comun româno-austriacă a domeniului Navigaţie. Titus Corlăţean a abordat subiectul aderării României la spaţiul Schengen în cursului anului 2011 şi a salutat sprijinul acordat până în prezent de Austria pentru atingerea acestui obiectiv. Partea austriacă a confirmat menţinerea poziţiei şi sprijinul politic pe care îl vor acorda în continuare României pentru atingerea obiectivului menţionat în cursului acestui an. A fost pusă în evidenţă necesitatea accelerării realizării coridorului energetic Nabucco şi valoare strategică a acestui obiectiv. Discuţiile evidenţiat o abordare similară a celor două părţi. În discuţiile avute a fost abordată, de asemenea, tematica continuării procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest, şi pe această temă înregistrându-se o similitudine a poziţiilor exprimate. Senatorul român a prezentat poziţia statului nostru cu privire la necesitatea continuării promovării Parteneriatului Estic al UE, inclusiv cu alocarea resurselor bugetare corespunzătoare, şi a subliniat în special demersurile europene ale guvernului Alianţei pentru Integrare Europeană din Republica Moldova, pentru care a solicitat acordarea în continuare a sprijinului politic al Guvernului şi Parlamentului austriac. În acest context, s-a apreciat că evoluţiile din Africa de Nord conduc în mod obiectiv la o redirecţionare a interesului politic şi, în perspectivă, a unor resurse bugetare ale UE, ceea ce este justificat. S-a căzut de acord asupra necesităţii a nu genera dezechilibre în raporturile şi implicarea politică a UE în vecinătatea sudică şi respectiv cea estică. (19)
Părţile şi-au exprimat interesul pentru continuarea contactelor politice româno-austrice la nivel parlamentar, atât la nivelul conducerii celor două Parlamente cât şi la nivelul conducerii comisiilor permanente de specialitate şi a grupului de prietenie parlamentar. * Vineri, 25 martie a.c., Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, s-a întâlnit cu Adrian Fetescu, directorul general al Aparatului Parlamentului Republicii Moldova, aflat în vizită oficială la Bucureşti, la invitaţia secretarului general al Senatului României. La întâlnire au participat secretarul general al Senatului, Ion Moraru, Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă şi Şeful Departamentului Relaţii Parlamentare Externe, Margareta Ionescu. În cadrul discuţiilor, au fost abordate subiecte legate de importanţa colaborării la nivelul Secretariatelor Generale ale celor două Parlamente, fiind discutate modalităţile concrete de derulare a programului de asistenţă pe care Senatul României îl va acorda Parlamentului Republicii Moldova, la nivelul structurilor legislative şi tehnico-administrative. Urmare vizitei Comisiei pentru politică externă la Chişinău şi a protocolului de colaborare semnat anul trecut, se trece la implementarea tehnica a acordului semnat între cele două legislative. Cu această ocazie a fost semnat Protocolul de cooperare între Secretariatul General al Senatului României şi Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova, urmând ca, în cursul lunii aprilie 2011, o delegaţie a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova să vină la Bucureşti pentru stabilirea strategiei de asistenţă dintre Parlamentele României şi Republicii Moldova. În perioada următoare urmează să se pună în practică înfiinţarea unei comisii parlamentare comune pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. * Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean participă miercuri, 30 martie a.c., la Chişinău, la Forumul UE - (20)
Republica Moldova, organizat de Institutul pentru Studii Estice din Varşovia şi Asociaţia pentru Politică Externă din Chişinău, sub înaltul patronaj al premierilor Republicii Moldova, Vlad Filat, şi Poloniei, Donald Tusk. Senatorul român este vorbitor principal în cadrul panelului de discuţii Construcţia unei bune vecinătăţi europene. Cooperarea regională ca dimensiune europeană a solidarităţii, alături de ministrul de externe moldovean, Iurie Leancă. La acest panel vor mai avea intervenţii ministrul afacerilor externe din Estonia, Urmas Paet, vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru resurse naturale şi ecologie din Duma de Stat, Viacheslav Illarionov, vicepreşedintele Comisiei parlamentare de securitate naţională şi apărare din Parlamentul ucrainean, Serhii Grynevetskiy, precum şi alţi parlamentari din statele membre UE, membri ai Comisiilor de politică externă şi apărare. În marja forumului, Titus Corlăţean va avea o serie de întrevederi bilaterale. La acest eveniment vor participa şi şeful Misiunii OSCE de la Chişinău, foşti şefi de stat din Republica Moldova, România şi Polonia, reprezentanţi ai mediului neguvernamental, academic şi economic. IV. Audieri parlamentare Audierea ministrului de externe Teodor Baconschi în cadrul Comisiei pentru politică externă din Senatul României, 17 martie 2011, Salonul Alb, Senatul României Domnul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României a deschis şedinţa de audiere a ministrului afacerilor externe, domnul Teodor Baconschi, cu o scurtă prezentare a temei supuse dezbaterii şi anume mesajele oficialilor ungari transmise în preajma zilei de 15 martie, Ziua maghiarilor de pretutindeni, pe teritoriul României, urmând ca în partea a doua să se dezbată şi una din temele propuse de ministrul de externe, legată de situaţia din Orientul Mijlociu. (21)
Avem tot interesul consolidării unei relaţii de parteneriat si cooperare cu Ungaria. Dar această relaţie pentru care noi am fost extreme de active, de altfel, trebuie să se bazeze pe respect reciproc şi pe principiul relaţiilor de bună vecinătate şi pe evitarea acestui tip de retorică, care nu face decât să genereze probleme. Nu cred că această retorică este corespunzătoare unei ţări care asumă preşedinţia Uniunii Europene. Am fi aşteptat un alt gen de atitudine pe relaţie bilaterală româno-ungară, care este extrem de importantă pentru stabilitatea în Europa Centrală, a spus domnul Titus Corlăţean adresându-i ministrului de externe întrebări legate de acţiunile pe care intenţionează să le întreprindă, dacă va solicita explicaţii din partea autorităţilor ungare. Totodată, domnia sa a solicitat sprijinul Ministerului Afacerilor Externe pentru perfectarea rapidă a unei întâlniri între Comisiile de politică externă din Parlamentele român şi ungar. Teodor Baconschi, ministrul afacerilor externe, a arătat în intervenţia domniei sale, că împărtăşeşte nevoia abordării oricărei chestiuni în relaţia româno - maghiară cu moderaţie şi fără puseuri artificiale de naţionalism. În materie de reacţie instituţională, după apariţia în presă a conţinutului acestui mesaj transmis de premierul maghiar, cu prilejul zilei de 15 martie, au fost chemaţi la MAE reprezentanţii ambasadei ungare fiind convocat şi ambasadorul, care a prezentat o copie după mesajul scris transmis de Viktor Orban, precum şi o traducere a ambasadei. În nici un stat din lume MAE nu comentează polemic presa şi nu reacţionează la articole de presă. Comparând textul cu antet, asumat în numele cabinetului premierului maghiar cu ce a apărut în presă, rezultă că în presă i-au fost atribuite o serie de adăugiri. L-am rugat pe ambasadorul ungar, ca ambasada nu doar să dea publicităţii scrisoarea propriu-zisă şi traducerea, ci, şi să se delimiteze oficial de toate aceste adăugiri care i-au fost atribuite premierului maghiar, a spus Teodor Baconschi. Ministrul este de părere că orice derapaj care încalcă Constituţia României, poziţia oficială a statului român în materie de integritate teritorială, de suveranitate, de antirevizionism, de păstrarea frontierelor în interiorul Europei, orice astfel de derapaj în raport cu poziţia oficială a României trebuie sancţionat. În cazul dat, mesajul premierului Orban nu făcea nici o referire de natură iredentistă, revizionistă, nu vorbea de autonomie, de Ardeal, Transilvania, ş.a.m.d.. Referindu-se la dezbaterea din Parlamentul României generată de aceste declaraţii ale oficialilor maghiari făcute pe teritoriul statului român cu (22)
ocazia Zilei maghiarilor, ministrul român de externe a spus că asistând la această inflamare de aparent patriotism a apreciat mai degrabă poziţia acelor foşti prim-miniştri ai României care s-au exprimat cu moderaţie şi înţelepciune, evocând ce s-a construit în aceşti douăzeci de ani de tranziţie de la sistemul comunist la democraţia europeană. Ministrul de externe s-a arătat un apărător al acestui patrimoniu comun, se pare că am reuşit la scară regională să reproducem succesul reconcilierii istorice dintre Franţa şi Germania, nimeni nu neagă că în trecut a existat o adversitate constantă între România şi Ungaria, nimeni nu are dreptul să nege că prin eforturi politice bilaterale contante timp de 20 de ani am reuşit să ne regăsim în două organizaţii politice majore în care conlucrăm excelent atât în UE cât şi în NATO şi să reuşim să transmitem un nou model civic şi de convieţuire interetnică, apreciat ca atare şi la Bruxelles şi la Consiliul Europei şi în oricare for internaţional. În finalul expunerii domniei sale, domnul Baconschi şi-a exprimat speranţa că şi o asemenea întâlnire interparlamentară ar putea să calmeze atmosfera şi să clarifice tot ce este de clarificat astfel încât buna noastră relaţie bilaterală să nu sufere. Domnul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă a arătat că şi noi suntem adepţii fără discuţie ai unei relaţii bazate pe construcţie, pe parteneriat, pe o relaţie pozitivă, bazată pe respect reciproc şi bună vecinătate. În ultimele luni această relaţie a apărut mai degrabă dezechilibrată, referirea la precedentele celor care au fost prim miniştri este corectă, o relaţie moderată bazată pe cooperare şi parteneriat în condiţiile în care şi din cealaltă parte a existat o moderaţie. Atunci când au existat excese, partea română a ştiut să găsească modalităţile europene de a le stopa, pentru că atunci existau alţi prim-miniştri, problema care a apărut este ca urmare a unui şir de declaraţii politice la înalt nivel de la Budapesta, în ultimele luni, la care nu a existat reacţie la nivelul Preşedinţiei şi Guvernului de la Bucureşti, în ultima perioadă. Şi nu, pentru că, şi vicepremierul Ungariei declara că se speră la ţara visată de Sfântul Ştefan acum o mie de ani, şi ştim foarte bine ce înseamnă acest lucru, nu doar pentru faptul ca s-a făcut referire în permanenţă la interesul şi sprijinul Ungariei pentru autonomii teritoriale pe criterii etnice în România, nu doar pentru că primim note verbale oficiale de la ambasada Ungariei aşa cum a fost cea din 2009, acolo unde s-a vorbit de autoguvernarea Harghitei pe care Preşedintele Ungariei urma să o viziteze, o chestiune inacceptabilă potrivit (23)
Constituţiei româneşti, dar faptul că o lege în Parlamentul Ungariei, conţine elemente privind simbolistica Trianonului, conţine elemente descalificante din punct de vedere al respectului faţă de România, respectiv obiectivul de obţinere a drepturilor colective şi a autodeterminării, faptul că Republica Ungară şi nu România ar fi responsabilă pentru soarta comunităţilor din afara graniţelor, toate acestea necesită o reacţie instituţională, o poziţie oficială din partea autorităţilor române. În intervenţia sa domnul senator Georgică Severin (PSD) a relevat că presa a reprodus ceea ce au spus reprezentanţii oficialilor maghiari, există înregistrări, din punctul nostru de vedere reacţia parlamentarilor a fost firească şi patriotică, scuza că mesajul lui Viktor Orban a fost altul, ce s-a comunicat în mod public de reprezentanţii oficiali ai statului maghiar acela este mesajul din punctul nostru de vedre. Întrebarea ar fi dacă a existat şi o informare din partea Serviciilor şi dacă ea corespunde cu ceea ce s-a întâmplat pe scenă. Dincolo de aceste declaraţii ale domnului Viktor Orban, avem afirmaţii foarte grave pe care până acum nu le-a contestat nimeni: declaraţiile domnului Semjen Zsolt, vicepremierul Ungariei, declaraţiile domnului Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului maghiar. Un lucru care nu se ia deloc în calcul, prin modificarea constituţională maghiară pe bază de sondaj, titulatura statului maghiar se va modifica din Republica maghiară în naţiunea maghiară, ceea ce duce la o problemă constituţională, în sensul în care se extinde la toţi maghiarii dincolo de frontierele statului maghiar şi aici aşteptăm o reacţie a autorităţilor române. În răspunsul său, domnul Teodor Baconschi şi-a exprimat convingerea că instituţional, prin convocarea mai întâi a numărului doi din ambasadă, urmată de convocarea a doua zi a ambasadorului ungar la MAE, împreună cu notificarea a ceea ce se aşteaptă de la partea maghiară, s-a procedat aşa cum un stat procedează în astfel de situaţii; când un stat cere delimitări şi clarificări pe nişte declaraţii politice din partea altui stat. Ministrul de externe a arătat că a primit de la Servicii înregistrările manifestaţiilor din 15 martie şi într-adevăr doamna Erzsebet Ajtay, soţia ambasadorului maghiar, după ce a citit mesajul premierul a spus: şi acum aş vrea să adaug şi eu câteva cuvinte din inimă. Delimitarea de titular a fost foarte limpede. Sigur o soţie de ambasador care se duce în public şi după ce citeşte un mesaj mai glosează nu este un lucru în regulă, (24)
solicitându-le colegilor maghiari o reacţie, ce au de gând, poate că trimit pe altcineva mai responsabil, doamna nu are statut diplomatic dar vorbea acolo în numele ambasadei. Important este să urmărim procesul de elaborare a unor modificări constituţionale, să fim extrem de atenţi la procesul ca atare şi la tot ce propune FIDESZ în această nouă Constituţie şi va trebui să avem o reacţie rapidă, că vorbim de Consiliul Europei sau de Comisia de la Veneţia sau orice alt instrument prin care să facem o evaluare, a spus mai departe ministrul de externe român. Dacă acolo apare ceva în neconcordanţă cu practica şi normele europene evident vom reacţiona. FIDESZ după 8 ani de opoziţie are o majoritate care i-a dat aripi şi a început să bată din nou monedă pe unitatea maghiarimii. Dacă ar trebui să vorbim de Regatul Sf Stefan ar trebui să se simtă şi Croaţia destul de prost, pentru că mergea până la Coasta dalmatică. Şi cu Slovacia au nişte tensiuni, deci există tendinţa de a exagera, şi vă garantez cu toată responsabilitatea dacă e vorba de o nouă politică şi nu de nişte derapaje atunci vom strica relaţiile cu ei, vom fi obligaţi să întoarcem foaia. Până una alta, am început într-o baie de sânge la Tg Mureş în 90, s-a făcut un progres enorm în amenajarea juridică şi politică, diplomatică, interetnică şi culturală într-o nouă relaţie. Această nouă relaţie a slujit României, Ungaria, duşmanul ereditar, a devenit în mod paradoxal culoarul nostru spre vest şi cel mai stabil şi fiabil vecin. Dacă ar fi să facem nişte comparaţii cu ce au făcut şi n-au făcut alţi vecini constatăm că parteneriatul româno-ungar este un element de bază pentru ancorarea noastră, pentru stabilitatea în regiune şi pentru buna noastră reputaţie. În intervenţia sa domnul senator Marian Rasaliu (PDL) a apreciat sprijinul Ungariei faţă de proiectele noastre de politică externă şi faptul că nu este bine să inflamăm lucrurile, dar în tonul acestei bune înţelegeri dintre ţările noastre cred că ar fi bine ca aceşti oameni care au venit, şi-au făcut timp să vină într-o vizită privată de ziua maghiarilor, să vină pe baza unei invitaţii oficiale să ne putem da explicaţii reciproce sau să mergem noi dacă ei nu-şi fac timp. (25)
Şi domnul senator Ovidius Mărcuţianu (UNPR), vicepreşedinte al Comsiei, a arătat că încă din anii 90 în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş există o epurare etnică a românilor, mulţi români au fost nevoiţi să plece din zonă pentru ca procentul ungurilor să fie mai mare. La nivel diplomatic Ungaria declară că are intenţii foarte bune, dar prin reprezentanţi atacă muşcătura buldogului, astfel încât ajută comunitatea maghiară să formeze un ţinut autonom, de genul celor din Franţa, Germania, Spania, Italia, etc. Demersul nostru ar trebui făcut la Comisia Europeană direct pentru că acolo vom avea sprijinul ţărilor mari care se confruntă şi ele cu astfel de probleme. În răspunsul dat domnul Teodor Baconschi a arătat că nu la Comisia Europeană, noi avem destule mijloace prin care putem acţiona, noi putem să le spunem ce avem de spus şi ei să-şi asume riscul de a degrada această construcţie. Trebuie să ne delimităm în spirit european, comun, de toate aceste patologii care pot pune în pericol democraţia din orice stat european. Trebuie să fim europeni împreună, să avem un dialog pe valori comune. Există critici extrem de acerbe pe problema cetăţeniei, pe problema legii presei, în momentul în care apare tentaţia extremismului ea trebuie sancţionată. Propunerea domniei sale este un dialog politic vom continua să dăm acest semnal de abordare constructivă. Dacă ne uităm la contextul UE de astăzi, este de neimaginat să se ajungă la conflicte armate între sate membre, membre NATO, sunt inflamaţii retorice electoraliste, pentru a mai culege nişte voturi. Vă propun această monitorizare lucidă, strictă pe un ton moderat. Dacă declaraţia de ieri era adoptată în plenul reunit al Camerelor era o situaţie incendiară. Să nu ne grăbim, ştiind că voi culege nişte aplauze să aruncăm în aer această construcţie de 20 de ani. Intervenind în continuarea dezbaterilor domnul Preşedinte Titus Corlăţean a arătat că regulile trebuie respectate, urmate, pentru că acest tip de declaraţii generează consecinţe. Să ne uităm instituţional cu mare atenţie la aceste evoluţii. A existat mereu o dificultate legată de modul în care FIDESZ şi-a promovat politica în plan intern şi extern, modul în care astfel de lucruri au devenit contencioase şi modul în care a folosit existenţa comunităţii maghiare din interiorul şi din afara graniţelor în scopuri electorale. Este în mod necesar firească o atitudine publică din partea (26)
instituţiilor. Sunt foarte multe gesturi care nu sunt urmate de reacţii instituţionale, avem senzaţia că autoritatea instituţiilor româneşti în a gestiona acest gen de subiect scade. Sunt multe lucruri care se întâmplă şi în Covasna şi în Harghita, sentimentul românilor este de abandon, faptul că au fost daţi afară de unde lucrau, etc., lucrurile astea s-au acumulat, este nevoie de o reacţie chiar şi politic ca declaraţie, este nevoie de o poziţie a statului român. Pe de altă parte, am făcut această analiză foarte serioasă la nivelul comisiei pentru politică externă, pe legea cetăţeniei, şi cea de la Budapesta şi comparaţia cu legea românească, regret că la nivelul conducerii instituţiilor începând cu Preşedinţia se acceptă confuzia că există similitudine între cele două legi. Nu există această similitudine, legea ungară acordă cetăţenia pe baza unui principiu preponderent etnic. Este o procedură extrem de laxă, de flexibilă, care permite acordarea cetăţeniei în masă, colectiv, nu pe procedură individuală. Şi se face referire acolo la principiul aşa numitei reparaţii istorice. Tratatul de la Trianon articolul 63 a spus foarte clar că e o opţiune liberă a celor care proveneau din fostul imperiu, de a alege o cetăţenie sau alta, au ales-o liber, nu e o reparaţie istorică, nu este o chestiune care să permită acordarea cetăţeniei pe criterii etnice care oricum nu este acceptată în Uniunea Europeană. Avem câteva elemente de analiză în Rezoluţia Comisiei pentru politică externă din iunie 2010, pe care v-am prezentat-o şi ţinem foarte mult la Parlament să fie făcută această distincţie. Ce facem noi cu legea cetăţeniei române, inclusiv cu cei din R Moldova, este altceva, este vorba de principiul jus sanguinis care este altceva decât criteriul etnic. Noi la nivel parlamentar nu am avut confirmat interesul din partea Budapestei, în ultimele luni, la nivelul Comisiilor pentru a avea această întâlnire. Ne dorim acest dialog tocmai pentru a clarifica anumite aspecte. Solicitarea era de sprijin pe canal diplomatic pentru a accelera anumite discuţii care sunt în curs. Aşteptăm aceste demersuri prin canalele guvernamentale. Dacă vor mai exista astfel de derapaje, aşteptăm o reacţie politică publică din (27)
partea Guvernului, a concluzionat preşedintele Comisiei pentru politică externă. La cel de-al doilea subiect aflat în dezbatere, respectiv revoluţiile din Orientul Mijlociu, ministrul de externe Teodor Baconschi a făcut o expunere a situaţiei arătând că există tentaţia de a lua la pachet toată lumea arabă în condiţiile în care de la stat la stat, fiecare ţară are o anumită particularitate. Boom-ul demografic continuă, tineretul a avut acces la şcoală dar nu şi pe piaţa muncii. Această elită fără prerogative care nu are încă atribute socio-profesionale, nu e recunoscută. Aceşti oameni au comparat, aşa cum făceam noi după căderea Zidului Berlinului, cum trăiesc bogaţii, cum se trăieşte în lumea liberă. Ei vor democraţie, dar nu au un program, nu au o elită, nu au leadership recunoscut, nu cred că vor ajunge să schimbe complet puterea. Ceea ce am perceput în UE este o nouă dezbatere despre raportul între valori şi interese, pentru că în numele stabilităţii UE a legitimat uneori zeci de ani toţi aceşti dictatori pe care acum îi condamnă. A apărut o conştiinţă vinovată, un sentiment al dublei măsuri, care ne-a fragilizat politica faţă de Magreb. Dna. Ashton vrea un fel de Plan Marshall care nu se ştie dacă va fi finanţat. Domnia sa crede că s-ar putea face un transfer de expertiză românească în materie de tranziţie democratică şi ne-ar creşte şi profilul în UE, ar trebui să ne gândim mai repede şi mai proactiv la ce soluţii am propune pentru dialog cu clasa politică, cu societatea civilă pentru institution building, pentru standarde. Resentimentul străzii arabe s-a accentuat şi atunci noi avem o ocazie să ne relansăm pe vechiul rezervor de simpatie cu România. Aici am putea să legăm ajutorul pentru consolidare democratică cu oferte concrete. Propunerea ministrului de externe Teodor Baconschi este ca în Comisiile de politică externă să reflectăm asupra schimbărilor rapide din lumea arabă, MAE stă la dispoziţie cu o sinteză periodică care să definească nişele de oportunitate care apar. Este loc de mai multă democraţie în aceste societăţi şi în aceste condiţii şi dialogul mediteranean şi dialogul nord-sud o să se îmbunătăţească. În încheierea audierii, preşedintele Comisiei pentru politică externă, domnul senator Titus Corlăţean a arătat că şi la nivelul Parlamentului există (28)
această preocupare faţă de posibila dezechilibrare între dimensiunea sudică şi estică la nivel european. Domnia sa şi-a manifestat interesul în numele întregii Comisii de a relansa şi pe canal parlamentar dialogul cu această zonă şi de a sprijini o prezenţă românească în regiune. V. Relaţii publice Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, a participat miercuri, 9 martie a.c., în calitate de vorbitor principal, la sesiunea plenară ''Economic and investment climate and trade promotion in the GCC countries, Romania and South- East Europe'', din cadrul forumului economic ''Consiliul de Cooperare al Golfului - Oportunităţi de afaceri în Europa Centrală şi de Sud-Est'', organizat de Forum Invest. În intervenţia sa, senatorul român a confirmat sprijinul Parlamentului de la Bucureşti pentru dezvoltarea proiectelor economice comune şi a investiţiilor ţărilor din zona Golfului în România. Alături de Titus Corlăţean, au mai luat cuvântul în sesiunea plenară menţionată ministrul de externe Teodor Baconschi, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, ministrul industriilor şi comerţului din Kuwait, Ahmad Rashed Al-Hauron, secretarul de stat pentru economie din Oman, Dr. Sheik Abdul Malik bin Abdullah Al Hinai. Textul intervenţiei preşedintelui Comisiei pentru politică externă este anexat. I am honoured to address our distinguished guests representing the Government and business community in the Gulf countries, as well as the representatives of the different European and Romanian institutions and business environment present here at the first South East Europe - Gulf Cooperation Council Forum. The event we are attending today belongs to a larger concept that spans for several years, and I was pleased to see the high level of political commitment on both sides - Romanian and Gulf countries, to engage in this (29)