rrs 3_2008_1.indd

Transcriere

1 REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUMAR / CONTENTS 3/ UTILIZAREA METODELOR DE IERARHIZARE MULTICRITERIALĂ ÎN ANALIZA STATISTICĂ A CERERII DE MĂRFURI ŞI SERVICII DIN ROMÂNIA USING MULTICRITERIAL RANKING METHODS FOR STATISTICAL ANALYSIS ON MERCHANDISES AND SERVICES DEMAND IN ROMANIA Prof.univ.dr. Vergil VOINEAGU Prof.univ.dr. Emilia ȚIȚAN Conf.univ.dr. Simona GHIȚĂ Lect.univ.dr. Cristina BOBOC Asist.univ.drd. Daniela TODOSE Academia de Studii Economice Bucureşti 3 DECALAJE ÎN DOMENIUL CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII (C.D.I.) EVALUAREA POSIBILITĂȚILOR DE RECUPERARE* THE GAPS IN THE FIELD OF RESEARCH, DEVELOPMENT AND INNOVATION EVALUATION OF THE CATCHING-UP POSSIBILITIES* Dr. Steliana SANDU cercetător ştiințifi c, Institutul de Economie Națională Conf. univ dr. Cristian PĂUN Academia de Studii Economice Bucureşti Franziska STAYER cercetător ştiințifi c, Institutul Universitar, Viena (Austria) 26 MODIFICĂRI ÎN STRUCTURA SERVICIILOR DE PIAȚĂ ÎN ROMÂNIA CHANGES IN THE STRUCTURE OF MARKET SERVICES IN ROMANIA Conf. univ. dr. Silvia-Elena CRISTACHE Conf. univ. dr. Daniela ŞERBAN Lector univ. dr. Rodica-Manuela GOGONEA Conf. univ. dr. Cristian-Valentin HAPENCIUC Academia de Studii Economice, Bucureşti Prof. univ. dr. Ion PÂRȚACHI Academia de Studii Economice Chişinău, Republica Moldova 45 CONTURILE NAȚIONALE NEFINANCIARE ÎN ROMÂNIA NON-FINANCIAL NATIONAL ACCOUNTS IN ROMANIA Adriana CIUCHEA Silvia CARAGEA Drd. Livia DRĂGUŞIN Institutul Național de Statistică 67 IN MEMORIAM Prof. univ. dr. Gheorghe Răboacă 89 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2007

2 Revista Română de Statistică, editată de Institutul Național de Statistică, este unica publicație de specialitate din țara noastră în domeniul teoriei şi practicii statistice. Articolele publicate se adresează oamenilor de ştiință, cercetătorilor, precum şi utilizatorilor de date şi informații statistice interesați în lărgirea şi aprofundarea orizontului cunoaşterii prin asimilarea noțiunilor de specialitate, abordarea de noi lucrări şi studii de referință pe care să le aplice ulterior în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. Prin prezentarea unor lucrări ştiințifice şi de promovare a culturii statistice, necesară în economia de piață funcțională, revista se doreşte a fi un spațiu propice schimbului de idei şi, totodată, o provocare. Orice studiu sau opinie care poate contribui la dezvoltarea gradului de înțelegere a statisticii ca ştiință este binevenit. The Romanian Statistical Review, published by the National Institute of Statistics is the only specialized statistical publication in Romania.The articles published apply to the scientists, researchers, and users of data and statistical information, interested in enlarging the knowledge horizon with specialty notions, new work papers and reference studies, to apply in their own field. Through the presentation of some scientific paper works and statistical culture promotion, necessary for a functional market economy, the review wants to be a favorable space for debates and a challenge at the same time. Any study or opinion that can contribute to the development of the understanding degree of the statistics as a science is welcome. La Revue Statistique Roumaine, editée par l Institute National des Statistiques, est l unique publication de spécialité de notre pays dans le domaine de la théorie et de la pratique statistique. Les articles publiés s adressent aux scientifiques, aux chercheurs, ainsi qu aux utilisateurs de données et d informations statistiques, interesés de développer leur horizon de conaissances avec des notions de spécialité, avec de nouveaux travaux et études de référence qu on les applique ultériorement dans le domaine dans lequel ils déroulent leur activite. Par la présentation des certaines ouvrages scientifiques et de promotion de la culture statistique, nécessaire dans l économie de marché fonctionelle, la Revue se désire etre un espace propice pour l échange des idées et en meme temps, une provocation. Chacune étude et opinion qui peut contribuer a la développement du degré de compréhension de la statistique comme science est bienvenue. 2 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

3 Utilizarea metodelor de ierarhizare multicriterială în analiza statistică a cererii de mărfuri şi servicii din România Prof.univ.dr. Vergil VOINEAGU Prof.univ.dr. Emilia ȚIȚAN Conf.univ.dr. Simona GHIȚĂ Lect.univ.dr. Cristina BOBOC Asist.univ.drd. Daniela TODOSE Academia de Studii Economice Bucureşti Abstract Pentru determinarea indicatorilor ce caracterizează cerea şi oferta de mărfuri şi servicii, au fost utilizate rezultatele unei cercetări statistice organizată şi desfăşurată de către Institutul Național de Statistică ( Cercetarea statistică a bugetelor de familie ) - ce permite colectarea datelor şi informațiilor privind componența gospodăriilor, veniturile, cheltuielile şi consumul acestora şi alte aspecte ale nivelului de trai. Cererea de mărfuri şi servicii, analizată prin prisma structurii cheltuielilor de consum, în anul 2006, arată că 23,0% a fost cheltuit pentru cumpărarea de alimente şi băuturi, 21,6% pentru achiziționarea de mărfuri nealimentare şi 18,1% - pentru plata diverselor servicii. Utilizându-se o serie de metode statistice de ierarhizare multicriterială a regiunilor de dezvoltare rezultă o diferențiere a structurii cheltuielilor totale ale gospodăriilor populației. Cuvinte cheie: cerere, ofertă, mărfuri, servicii, cheltuieli de consum. *** Statistică socială Cercetarea statistică a bugetelor de familie organizată şi desfăşurată de către Institutul Național de Statistică - permite colectarea datelor şi informațiilor privind componența gospodăriilor, veniturile, cheltuielile şi consumul acestora şi alte aspecte ale nivelului de trai. Ancheta, organizată ca o cercetare trimestrială continuă pe o perioadă de 3 luni Revista Română de Statistică nr. 3 /

4 Statistică socială consecutive, pe un eşantion de 9360 gospodării, repartizate în subeşantioane lunare independente de câte 3120 gospodării permanente asigură informațiile care stau la baza analizei cererii. Există 780 centre de cercetare repartizate în toate județele țării şi în sectoarele municipiului Bucureşti (427 în mediul urban şi 353 în mediul rural). Includerea unei gospodării într-o anumită categorie socioeconomică s-a realizat pe baza statutului ocupațional principal al capului gospodăriei. În vederea caracterizării cererii de mărfuri şi a serviciilor s-au utilizat datele cu privire la structura cheltuielilor băneşti şi a consumului: Cheltuielile totale: - cheltuielile băneşti, indiferent de destinație (consum, impozite şi plăți obligatorii, cumpărări de animale şi păsări, imobile şi terenuri, alte cheltuieli de investiții etc.), inclusiv contravaloarea prestațiilor (mărfuri şi servicii) gratuite sau cu reducere de preț, evaluată la prețul de vânzare al unității ofertante; - contravaloarea consumului de mărfuri alimentare şi nealimentare din resurse proprii (producție, stoc etc.) determinată pe baza prețurilor medii lunare ale produselor respective. Cheltuielile totale de consum cuprind: - cheltuielile băneşti pentru cumpărarea mărfurilor alimentare consumate, a mărfurilor nealimentare şi pentru plata serviciilor, inclusiv contravaloarea prestațiilor (mărfuri şi servicii) gratuite sau cu reducere de preț; contravaloarea consumului de mărfuri alimentare şi nealimentare din resurse proprii. În România, o persoană a cheltuit în medie pe lună, în anul 2006 suma de 445,42 lei pentru cumpărarea de alimente şi băuturi consumate, pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, pentru plata serviciilor, pentru investiții, precum şi pentru plata impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor şi a diferitelor taxe. Din această sumă, 22,2% a fost cheltuită pentru cumpărarea de alimente şi băuturi, 21,9% pentru achiziționarea de mărfuri nealimentare şi 18,4% - pentru plata diverselor servicii. O pondere relativ ridicată (37,5%) a avut-o şi plata investițiilor, a impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor şi a altor diferite taxe(fiind inclusă, aici şi contravaloarea consumului de produse agricole din rsurse proprii). 4 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

5 Statistică socială Structura cheltuielilor totale ale gospodăriilor la nivel macroeconomic Graficul nr % 22.20% Alimente şi băuturi consumate Mărfuri nealimentare 18.40% 21.90% Plata serviciilor Alte cheltuieli Analizând cheltuielile totale ale gospodăriilor în profil teritorial, rezultă că regiunea Bucureşti-Ilfov s-a situat la limita superioară, cu o cheltuială totală de 609,91 lei/pers., în timp ce la regiunea de Sud-Vest-Oltenia s- a înregistrat un minim de 397,62 lei/pers. Regiunile de Vest, Nord-Vest şi Centru se situează peste media pe țară din punctul de vedere al cheltuielilor totale ale gospodăriilor, în timp ce în regiunile de Nord-Est, Sud-Est şi Sud- Muntenia o persoană a cheltuit în medie o sumă mai mică decât media pe țară. Cheltuielile totale ale gospodăriilor pe regiuni de dezvoltare Graficul nr lei lunar pe o pers NE SE S- SV- Muntenia Oltenia V NV C Bucurest i-ilfov Regiunea de dezvoltare Total Revista Română de Statistică nr. 3 /

6 Statistică socială Regiunea de dezvoltare Total NE SE S- Muntenia V NV C Tabelul nr. 1 SV- Oltenia Bucureşti- Ilfov Cheltuieli totale (2005) lei lunar pe o persoană Situația pe regiunile de dezvoltare din punctul de vedere al structurii cheltuielilor totale ale gospodăriilor populației a fost diferențiată. Ponderea cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri alimentare şi băuturi a atins un nivel maxim în Regiunea de Vest (24,7%), urmată de Bucureşti-Ilfov (24,4%); cea mai mică pondere a fost înregistrată în regiunea de Sud-Vest-Oltenia (20,2%). În ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor efectuate cu achiziționarea mărfurilor nealimentare (îmbrăcăminte, încălțăminte, bunuri de folosință îndelungată etc.), nivelul maxim a fost atins în Regiunea S-Muntenia: 24,1%, urmată de Bucureşti Ilfov cu 23,4%. Procentul minim al cheltuielilor s-a înregistrat în Regiunea Centru: 19,5%. În schimb, pentru plata serviciilor s-au cheltuit cel mult 23,8% din totalul cheltuielilor lunare pe o persoană (în Bucureşti Ilfov) şi cel puțin 15,7% - în Regiunea Sud-Vest-Oltenia. 6 Regiunea de dezvoltare Structura cheltuielilor totale ale gospodariilor în procente Tabelul nr. 2 Cumpărare de alimente şi băuturi consumate (%) Cumpărare Plata serviciilor de mărfuri (%) nealimentare (%) Alte cheltuieli (%) NE SE S-Muntenia SV-Oltenia V NV C Bucureşti- Ilfov Total-țară Ierarhizarea multicriterială a regiunilor de dezvoltare După o ierarhizare multicriterială a regiunilor de dezvoltare, în care criteriile au fost reprezentate de principalele categorii de cheltuieli: cumpărare de alimente şi băuturi consumate, cumpărare de mărfuri nealimentare şi plata serviciilor, s-a efectuat analiza în profil teritorial a structurii cheltuielilor totale ale gospodăriilor. Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

7 Criteriile de ierarhizare (redate în formă relativă), calculate ca mărimi parte relative de structură, sub forma intreg şi refl e ctă modul de structurare al colectivității după variabila analizată. Mărimile relative de structură au fost determinate ca greutăți specifice, potrivit relației: g x i sau: = n x i= 1 i x i (date exprimate în coeficienți) x xi g i% = n 100 (date exprimate în procente) x i= 1 i Greutățile specifice arată ponderea nivelului unei caracteristici X aferent unei unități sau grupe i (x i ) în nivelul total al caracteristicii n ( x i i= 1 însumabile. Statistică socială ). Relația este valabilă dacă valorile individuale ale variabilei X sunt Revista Română de Statistică nr. 3 /

8 Statistică socială Suma mărimilor relative de structură calculate pentru aceeaşi colectivitate este 1 (exprimate în coeficienți) sau 100 (exprimate în procente): n i= 1 x g = 1 sau g 100 x i n i= 1 i% = În cazul în care întreaga colectivitate statistică este împărțită în grupe, fi i nd centralizate nivelurile variabilei pe grupe şi pe total, greutatea specifică se poate calcula după relația: g n i x i j x j= 1 i = r n i sau: g i= 1 j= 1 n i x x i= 1 j= 1 i j i j x j= 1 i% = r n i x i j (date exprimate în coeficienți) 100 (în procente) unde: n i numărul de unități statistice dintr-o grupă i a colectivității ( i = 1, r ); x ij nivelul variabilei X pentru unitatea j din grupa i; n i x i j j= 1 reprezintă nivelul centralizat al variabilei X pentru grupa i; colectivitate. r n i x i j i= 1 j= 1 reprezintă nivelul centralizat al variabilei X pe întreaga A fost calculată structura cheltuielilor totale ale gospodariilor, pe categorii de mărfuri şi servicii. Pentru efectuarea analizei au fost utilizate două metode de ierarhizare multicriterială: Metoda rangurilor şi Metoda distanțelor relative față de performanța maximă. 8 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

9 Metoda rangurilor Statistică socială Metoda constă în atribuirea unor numere de ordine fiecărei unități administrativ teritoriale, în mod succesiv, în funcție de valoarea fiecărui indicator considerat criteriu de ierarhizare: unitatea cu performanța calitativă maximă va primi rangul 1, următoarea unitate rangul, 2, 3,, n (rangul n, egal cu numărul de unități al seriei cercetate fiind atribuit unității care înregistrează nivelul calitativ minim al fiecărei variabile). În cazul variabilelor statistice a căror stare este cu atât mai favorabilă cu cât valorile înregistrate sunt mai mari, unitatea cu valoarea cea mai mare a caracteristicii primeşte rangul 1, următoarea în ordine descrescătoare - rangul 2 etc. (ponderea cheltuielilor efectuate pentru cumpărarea de mărfuri alimentare şi băuturi, ponderea cheltuielilor efectuate pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, ponderea cheltuielilor efectuate pentru plata serviciilor). În cazul variabilelor a căror stare favorabilă corespunde unei valori minime a caracteristicii, acordarea rangurilor se poate face invers: unitatea cu valoarea minimă a caracteristicii va avea rangul 1, următoarea în ordine crescătoare rangul 2 etc. Notarea rangurilor: X { R j }, i= 1, n; 1, m; i j = reprezintă rangul acordat unității statistice i după valoarea caracteristicii X j. Unitățile statistice sunt regiunile de dezvoltare (n=8), şi X j reprezintă criteriile de ierarhizare -ponderile cheltuielilor pe categorii de mărfuri şi servicii (m= 3). Prin însumarea rangurilor atribuite unităților se obține scorul care revine fiecărei regiuni de dezvoltare i. Se calculează conform relației: m S i = R i j= 1 X j, i=1, n; Unitatea administrativ teritorială cu scorul cel mai mic ( min{ S i, i= 1, n} ) este cea mai performantă din punctul de vedere al tuturor criteriilor şi obține rangul final 1. Pe măsură ce scorul creşte, se măreşte şi rangul final, până se ajunge la rangul n, atribuit unității administrativ teritoriale care a obținut un scor maxim. Pe baza celor trei criterii şi în urma aplicării Metodei rangurilor, reiese că în regiunea Bucureşti-Ilfov (rangul 1), din totalul cheltuielilor lunare ale gospodăriilor ponderea cea mai ridicată revine achiziționării de mărfuri alimentare şi băuturi, achiziționării de mărfuri nealimentare şi serviciilor. Alte regiuni în care pentru achiziționarea acestor mărfuri şi servicii se alocă, de asemenea, o parte importantă din totalul cheltuielilor sunt Regiunea de Vest şi cea de Sud-Muntenia (rangurile 2 respectiv 3 la egalitate). În schimb, în Regiunea de Sud-Vest-Oltenia, pentru achiziționarea mărfurilor alimentare, nealimentare şi pentru plata serviciilor sunt alocate ponderi mai reduse Revista Română de Statistică nr. 3 /

10 Statistică socială din totalul cheltuielilor gospodariilor (rangul 8). Tot ponderi modeste s-au înregistrat şi în Regiunea de Nord-Est şi Nord-Vest (rangul 6,5). Metoda oferă facilitate şi rapiditate în aplicare, dar prezintă ca principal neajuns dubla nivelare a mărimii variabile a diferențelor dintre unități, prin înlocuirea lor cu o progresie aritmetică cu rația 1. Se pierde o bună parte din calitatea informației, diferitele distanțe dintre unitățile succesive fiind în mod sistematic înlocuite cu diferența 1 dintre rangurile succesive. Ierarhizarea regiunilor de dezvoltare prin Metoda rangurilor Tabelul nr. 3 Regiunea de dezvoltare Cumpărare de alimente şi băuturi consumate Ranguri pentru: Cumpărare de mărfuri nealimentare Plata serviciilor Scor Rang fi n al NE 6 5,5 7 18,5 6,5 SE ,5 S-Muntenia 5 1 5,5 11,5 3 SV-Oltenia 7, ,5 8 V NV 7,5 5,5 5,5 18,5 6,5 C ,5 Bucureşti-Ilfov Metoda distanței relative față de performanța maximă Prin aplicarea metodei respective se obține o ierarhizare mai clară a unităților administrativ teritoriale. Metoda presupune, pentru fiecare criteriu de ierarhizare X j, determinarea distanței relative a fiecărei unități față de aceea care înregistrează nivelul maxim. Distanța se exprimă prin mărimi relative de coordonare subunitare (se alege ca bază de comparare unitatea cu performanță maximă), conform relației: d X j i j x = cu i= 1, n; j = 1, m; max = i j { x, i 1, n} i X j Unde di reprezintă distanța relativă calculată pentru unitatea statistică i şi caracteristica X j, iar max { x i n} j i, = 1, este valoarea maximă a caracteristicii X j, dintre toate cele n unități statistice. Mărimile relative de coordonare ce caracterizează o aceeaşi unitate administrativ teritorială se combină prin calculul mediei lor geometrice, care exprimă distanța relativă medie la care se află unitatea administrativ teritorială respectivă față de o unitate ipotetică care se defineşte prin aceea că obține în acelaşi timp performanțe maxime la toate criteriile. 10 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

11 Statistică socială m Xj d i = m d i j= 1, i=1, n; Unde d i reprezintă distanța relativă medie pentru unitatea statistică i. În funcție de mărimea distanțelor relative medii obținute, se acordă rangurile finale (respectiv unitatea teritorială cu distanța relativă medie cea mai mare primeşte rangul 1 fiind cea mai apropiată de unitatea ipotetică, cu performanța maximă şi unitatea teritorială cu distanța relativă medie cea mai mică primeşte rangul n, fiind cea mai depărtată de unitatea cu performanța maximă. Prin raportarea distanței medii relative a fiecărei unități la distanța medie relativă a unității celei mai performante din punctul de vedere al criteriilor, se obține poziția regiunii teritoriale respective i față de unitatea cu performanța maximă: Poz % i = max d i { d, i= 1, n} 100 i Ierarhizarea regiunilor de dezvoltare prin Metoda distanțelor relative Regiunea de dezvoltare Distanțe relative pentru: Cumpărare de alimente şi băuturi consumate Cumpărare de mărfuri nealimentare Plata serviciilor Distanța medie relativă Rang fi n al Tabelul nr. 4 Poziția față de regiunea cu performanța maximă (%) NE 0,826 0,888 0,685 0, ,60 SE 0,951 0,876 0,777 0, ,72 S-Muntenia 0,891 1,000 0,702 0, ,69 SV-Oltenia 0,818 0,892 0,660 0, ,46 V 1,000 0,913 0,782 0, ,60 NV 0,818 0,888 0,702 0, ,99 C 0,939 0,809 0,874 0, ,47 Bucureşti-Ilfov 0,988 0,971 1,000 0, ,00 Aplicarea celor două metode de ierarhizare multicriterială au condus la rezultate asemănătoare. Prin metoda distanței relative față de performanța maximă rezultă că în Regiunea Bucureşti-Ilfov (rangul 1) cea mai semnificativă pondere a cheltuielilor totale este destinată achiziționării de mărfuri alimentare şi băuturi, marfurilor nealimentare şi plății serviciilor. Urmează Regiunile Centru şi Vest (rangurile 3, respectiv 2). Pe ultimul loc s-a situat (ca şi în cazul Metodei rangurilor) Regiunea de Sud-Vest-Oltenia (rangul 8), precedată de Regiunea de Nord-Est (rangul 7). Regiunea de Vest realizează 90,6% din Revista Română de Statistică nr. 3 /

12 Statistică socială performanța Regiunii Bucureşti-Ilfov, în timp ce Regiunea de Sud-Vest- Oltenia realizează doar 79,46% din performanța maximă. Analizând cheltuielile lunare de consum (medie pe o gospodărie) se remarcă faptul că tot regiunea Bucureşti-Ilfov deține valoarea maximă (cu 1078,46 lei, lunar pe o gospodărie), în timp ce în Regiunea de Sud-Vest- Oltenia se cheltuiesc pentru achiziționarea produselor de consum doar 771 lei, lunar pe o gospodărie. Cheltuieli totale de consum (lunar, pe o gospodarie) Graficul nr. 3 Analizând în dinamică situația cheltuielilor lunare de consum, ale gospodăriilor, se remarcă faptul că în perioada , la nivel macroeconomic, s-a înregistrat un trend crescător, creşterea fiind mai accentuată în Regiunea Bucureşti-Ilfov (202,583 lei în 2006 față de 2001, respective cu 40,52 lei în medie pe an). Evoluția pozitivă, a cheltuielilor lunare de consum ale gospodăriilor, mai lentă a avut loc în Regiunea de Sud- Vest-Oltenia, în care indicatorul a crescut în 2006 cu 103,994 lei față de anul 2001 şi cu 20,80 lei în medie pe an. 12 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

13 CHELTUIELI TOTALE DE CONSUM ALE GOSPODĂRIILOR (lei, lunar pe o gospodărie - prețuri comparabile 2001) Tabelul nr. 5 Regiuni de dezvoltare TOTAL 376, , , , , ,325 Nord - Est 336, , , , , ,453 Sud - Est 383, , , , , ,435 Sud - Muntenia 359, , , , , ,544 Sud - Vest Oltenia 365, , , , , ,754 Vest 366, , , , , ,675 Nord - Vest 382, , , , , ,765 Centru 393, , , , , ,347 Bucureşti - Ilfov 449, , , , , ,543 Regiunea de dezvoltare Modificarea absolută 2006 față de 2001 (lei pr. comp.) Tabelul nr. 6 Modificarea absolută medie anuală (lei pr. comp. /an) TOTAL 147,815 29,56 Nord - Est 147,203 29,44 Sud - Est 104,955 20,99 Sud - Muntenia 108,404 21,68 Sud - Vest Oltenia 103,994 20,80 Vest 181,445 36,29 Nord - Vest 155,275 31,06 Centru 153,717 30,74 Bucureşti - Ilfov 202,583 40,52 Statistică socială Concluzii Analizând structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor pe principalele categorii de mărfuri şi servicii, atât la nivel macroeconomic, cât şi pe regiuni de dezvoltare, se remarcă următoarele: - în anul 2006, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării 44,2% reprezentau cheltuielile efectuate cu achiziționarea mărfurilor agroalimentare şi a băuturilor nealcoolice. Media pe țară era surclasată de Regiunea de Sud-Vest-Oltenia (în care, pentru cumpărarea mărfurilor din această categorie erau alocate 48,7% din totalul cheltuielilor unei gospodării), precum şi de Regiunea de Vest (47,3%), de Regiunea de Nord-Est (45,8%), de Sud-Muntenia (45,8%) şi de Regiunea de Sud-Est (44,5%) - în Bucureşti, pentru achiziționarea mărfurilor agroalimentare şi a băuturilor nealcoolice s-au cheltuit 36,6% din totalul cheltuielilor (procentul Revista Română de Statistică nr. 3 /

14 Statistică socială cel mai mic), reprezentând aproape 395 lei pe lună, pe o gospodărie; - pentru cumpărarea de băuturi alcoolice şi de tutun, în Regiunea de Sud-Vest s-a cheltuit 7,9% din totalul sumelor (cel mai mare procent), iar în Regiunea de Vest cel mai mic procent: 4,8%. - pentru îmbrăcăminte şi încălțăminte, bucureştenii au cheltuit în medie pe o gospodărie 53,925 lei lunar/gospodărie, reprezentând 5% din totalul cheltuielilor (procentul minim, comparativ cu celelalte regiuni); în schimb, în Regiunea de Nord-Est şi în cea de Nord-Vest s-a cheltuit un procent mai mare (7,4%) din total (respectiv 61,15 lei lunar/gospodărie în Regiunea de Nord- Est, respectiv 67,25 lei lunar/gospodărie în Regiunea de Nord-Vest). - dintre diversele tipuri de servicii, bucureştenii plătesc un procent mai mare pentru locuință, apă, electricitate, gaze (19,1%); pentru sănătate (5,7%); pentru comunicații (6,9%); pentru recreere şi cultură (5%) şi pentru educație (1,2%); - în schimb, gospodăriile din Regiunea Centrală cheltuiesc un procent maxim pentru achiziționarea mobilierului, dotarea şi întreținerea locuinței (4,4%) şi pentru transport (7,6%). Bibliografie: - Croitoru, L., Schaffer, M., (2002): Soft Budget Constraints in Romania: Measurement, Assessment, Policy, The Romanian Centre for Economic Policies; - Dobrescu, E. (1968) : Economic growth rates, Political Publishing House, Bucharest; - Pack, H., (2000): Industrial Policy: Growth Elixir or Poison? World Bank Research, Observer, vol. 15, no. 1; - Peneder, M., (2001): Entrepreneurial Competition and Industrial Location, Edward Elgar; Porter, M. E., (1990): The Competitive Advantage of Nations, The Free Press; - Isaic-Maniu Al, Mitruț C., Voineagu V. Statistica pentru managementul afacerilor, Editura Economică, Bucureşti, 2005; - *** Methodology of short-term business statistics, Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg, ISSN , ISBN , European Communities, EUROSTAT, 2006 Edition. - *** European Comission Country Report 2003, European Comission Delegation in Romania, European Union, Bucharest, 2003, november the 5th - *** Anuarul statistic al României, Institutul Național de Statistică, 2005, 2006, Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

15 USING MULTICRITERIAL RANKING METHODS FOR STATISTICAL ANALYSIS ON MERCHANDISES AND SERVICES DEMAND IN ROMANIA PhD Univ. Professor Vergil VOINEAGU PhD Univ. Professor Emilia ȚIȚAN PhD Univ. Reader Simona GHIȚĂ PhD Univ. Lecturer Cristina BOBOC PhD Candidate Univ. Asistent Daniela TODOSE Academia de Studii Economice Bucureşti Social Statistics Abstract: The basic information for computing the quantitative statistical indicators, that characterize the demand of industrial products and services are collected by the national statistics organizations, through a series of statistical surveys (most of them periodical and partial). The source of data we used in the present paper is an statistical investigation organized by the National Institute of Statistics, Family budgets survey that allows to collect information regarding the households composition, income, expenditure, consumption and other aspects of population living standard. In 2006, in Romania, a person spent monthly 23% for purchasing the consumed food products and beverages, 21,6% - was spent for purchasing non-food goods and 18,1% - for payment of different services. There is a discrepancy between the different development regions in Romania, regarding total households expenditure composition. For this reason, in the present paper we applied statistical methods for ranking the various development regions in Romania, using the share of households expenditure on categories of products and services as ranking criteria. Key words: demand, supply, goods, services, consumption expenditure. *** The basic information for computing the quantitative statistical indicators, that characterize the demand of industrial products and services are collected by the national statistics organizations, through a series of statistical surveys (most of them periodical and selective). Such a survey is organized by the National Institute of Statistics, Family budgets survey that allows to collect information regarding the households composition, income, expenditure, consumption and other aspects of population living standard. The survey is organized as a quarterly continuous research for a period of three successive months, on a sample of 9360 permanent dwellings, distributed in monthly independent sub-samples of 3120 permanent dwellings. The survey has been carried out in 780 survey centers, distributed in all counties of the country and in Bucharest Municipality sectors (427 in urban area and 353 in rural area). A household was included in a certain socio-economic category based on Revista Română de Statistică nr. 3 /

16 Social Statistics the main occupational status of the household reference person. Households were grouped by income deciles based on total income per persons, deflated by population consumer price index with January 2005 as base. The deciles divide the household series structured ascending according to the level of monthly average income per person into 10 equal parts (deciles groups). For characterizing the demand of industrial products and services, we used the following statistical indicators: Total expenditure include: - Money expenditure, irrespective of their destination (consumption, taxes and compulsory payments, purchases of animals and poultry, real estate and lands, other investment expenditure a.s.o) including equivalent value of free or at lower prices provisions (goods and services), evaluated at selling price of offering unit); - Equivalent value of consumption of food and non-food products from own resources (production, stock a.s.o.) determined based on monthly average prices of respective products. Total consumption expenditure include: - Money expenditure for buying consumed food products, non-foods goods and for payment of services, including equivalent value of free or at lower prices provisions (goods and services). - Equivalent value of food and non-food products consumption from own resources. Yearly average consumption of food products per inhabitant expressed in physical units, represents the quantities of food products intended for human consumption regardless the consumption type (natural or processed), the supply source (food stores, free market, consumption from own resources a.s.o.) or the consumption place (individual households, restaurants, canteens, institutionalized households a.s.o.). Yearly average consumption of beverages, per inhabitant represents quantities of such products, consumed as average, per inhabitant in the reference year no matter of supply source (food stores, free market and own production of agricultural producers only for wine consumption) and of consumption place (population individual households, restaurants, canteens a.s.o.). In 2006, in Romania, a person spent monthly in average 523,35 lei, for purchasing the consumed food products and beverages, as well as non-foods products, services, investments and other taxes. 22,2% of this sum was spent for purchasing the consumed food products and beverages, 21,9% of the total sum was spent for purchasing non-food goods and 18,4% - for payment of different services (Graphic no. 1). 16 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

17 . Social Statistics Total households expenditure composition in 2006 in Romania Graphic no. 1 22% 38% Food and beverage Non-food goods Services payment 22% Other expenditure 18% Analyzing total households expenditure from Romania, in 2006, at territorial level, we conclude that in Bucharest-Ilfov Region the indicator registered its highest limit (with a total expenditure of 445,42 lei/pers., while in South-West-Oltenia Region it registered a minimum value (of 397,62 lei/pers.). Also, the Western Region, as well as the North-West and Central Region situated below the country average, but in the North-East, South-East and South-Muntenia Regions, one person spent in average a smaller amount of money than the country-average level (Graphic no. 2, table no. 1). Total households expenditure in 2006, for Romanian development regions Graphic no lei, monthly on a person NE SE S- SV- Muntenia Oltenia V NV C Bucurest i-ilfov Development region Total Revista Română de Statistică nr. 3 /

18 Social Statistics Development region Total expenditure (2005) Total North- East South- East South- Muntenia South- West- Oltenia West lei, monthly on a person North- West Central Table no. 1 Bucharest- Ilfov 445,42 409,10 403,64 415,90 397,62 465,44 470,94 442,62 609,91 There can be sensed a discrepancy between the different development regions in Romania, regarding total households expenditure composition. The share of expenditure for purchasing food products and beverage in total expenditure reached the maximum value in the Western Region (24,7%), followed by the Bucharest-Ilfov Region (24,4%); the lowest share registered in the South-West Region (20,2%). Referring to the share of expenditure for purchasing non-food products (clothes, shoes, durable goods a.s.o.) in total expenditure, the highest value registered in the South-Muntenia Region 24,1%, followed by the Bucharest-Ilfov Region: 23,4%. The minimum share of this category expenditure registered in the Central Region (19,5%). In 2006, it had been spent for services payment at most 23,8% of total monthly expenditure (per person) (in Bucharest) and at least 15,7% % (in South-West-Oltenia Region) (Graphic no. 3, table no. 2) Development region Total households expenditure composition in 2006 (%) Purchasing consumed food products and beverage Purchasing nonfood products Services payment Table no. 2 Other expenditure categories North-East 20,4 21,4 16,3 41,9 South-East 23,5 21,1 18,5 36,9 South-Muntenia 22 24,1 16,7 37,2 South-West- Oltenia 20,2 21,5 15,7 42,6 West 24, ,6 34,7 North-West 20,2 21,4 16,7 41,7 Central 23,2 19,5 20,8 36,5 Bucharest - Ilfov 24,4 23,4 23,8 28,4 Total 22,2 21,9 18,4 37,5 Analyzing dynamic behavior of monthly households consumption expenditure, we can conclude that during the period, at macroeconomic level, the statistical indicator registered an increasing trend, the increase being more significant in Bucharest-Ilfov Region (with 202,583 lei in 2006 compared to 2001, respectively with an annual average of 40,52 lei, at constant prices 2001). The evolution positive, but slowly of monthly households consumption expenditure was registered in South- West-Oltenia Region, where the indicator increased (in 2006, compared to 2001) by 103,994 lei (respectively by an annual average of 20,8 lei) (Table no. 3) 18 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

19 Social Statistics MONTHLY HOUSEHOLDS CONSUMPTION EXPENDITURE (lei on a month, on a household constant prices 2001) Table no. 3 Development region ROMÂNIA 376, , , , , ,325 North-East 336, , , , , ,453 South-East 383, , , , , ,435 South-Muntenia 359, , , , , ,544 South-West-Oltenia 365, , , , , ,754 West 366, , , , , ,675 North_West 382, , , , , ,765 Central 393, , , , , ,347 Bucharest-Ilfov 449, , , , , ,543 Revista Română de Statistică nr. 3 /

20 Social Statistics Development region Absolute difference in 2006 compared to 2001 (lei - const. prices) Table no. 4 Annual average absolute difference (lei- const. prices. /year) TOTAL 147,815 29,56 North-East 147,203 29,44 South-East 104,955 20,99 South-Muntenia 108,404 21,68 South-West-Oltenia 103,994 20,80 West 181,445 36,29 North_West 155,275 31,06 Central 153,717 30,74 Bucharest-Ilfov 202,583 40,52 Analyzing the composition of total households expenditure at territorial level, we proceed to a multicriterial hierarchy of development regions. The ranging criteria were the various expenditure categories: purchasing the consumed foodproducts and beverage, purchasing the non-food products and services payment. These ranking criteria were expressed in a relative form, as structural part (relative) indicators. They are computed in a way, illustrating the statistical whole population composition by the studied variable. They are also named as weights, and computed according to the following relation: g x i = n x i= 1 i x i (expressed in coefficients) or: x xi g i% = 100 n (expressed in per cents) x i= 1 i Weights show the share of one variables level (X) registered at a statistical unit or group of units i (x i ) in the total level of the variable ( ). This relation i= 1 can be computed only if the individual variables levels can be summed. n x i 20 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

21 The sum of all weights computed for the same statistical population equals to 1 (if they are expressed in coefficients) or 100 (if they are expressed in per cents). n i= 1 x g = 1 or g 100 x i n i= 1 i% = Social Statistics If the whole population is divided into groups of units, and it had been computed the global variables levels for each group, then the weight will be computed according to the formula: g x i n i x i j j= 1 = r n i i= 1 j= 1 x i j (expressed in coefficients) or: n i j= 1 x x g i% = 100 (expressed in per cents) r n i x where: i= 1 j= 1 i j i j n i is the number of statistical units in a group i of the population ( i = 1, r ); x ij is the variable level X for the unit j of a group i; n i x i j j= 1 r n i x i j i= 1 j= 1 is the aggregated (total) variable level X for i group; is the aggregated (total) variable level X for the whole population. In this way we computed the total households expenditure composition, on different types of products and services. In our analysis, we used a multicriterial hierarchy method: the ranking method. The ranking method The ranking method consists of associating successively order numbers to every statistical territorial unit, according to the variable value or to the statistical indicators value, registered at the respective unit. These variables represent the ranking criteria. The ranks are given as it follows: the territorial unit with the best Revista Română de Statistică nr. 3 /

22 Social Statistics performance will receive rank 1, the unit with the following performance (in an descending order) will receive rank 2, then 3, 4, n (where n is the total number of units, or the sample volume, and also represents the rank assigned to the worse performance unit). If the statistical variable tends to get higher values, then the unit with the maximum variables value gets rank 1, while the one with the minimum variables value get rank n. In our paperwork, the ranking criteria are: the share of households expenditure with purchasing food products and beverage in total households expenditure, the share of households expenditure with purchasing nonfood products in total households expenditure, the share of households expenditure with services payment in total households expenditure). If the most favorable level is represented by the lowest (minimum) variable value, then the unit with the minimum value gets the first rank,, the unit with the maximum value gets the n rank. The ranks will be noted: X { R j }, i= 1, n; j = 1, m; will represent the rank assigned to i unit, according i to the X j variable value; in our case, the territorial units consists of the development regions in Romania (n=8), and X j represents the ranking criteria shares of households expenditure, on different types of products and services (m= 3). By summing all ranks assigned to a territorial unit, according to all variables values, we get a score. The score for i development region is computed according to the relation: m S i = R i X j, i=1, n; j= 1 The territorial unit with the lowest score ( min{, i 1, n} S i = ) will be considered the most performant unit, from the ranking criteria point of view, and gets the final rank 1. As the score get higher, the final rank will get higher, too, up to the n rank, assigned to the territorial unit with a maximum score. Based on three ranking criteria (described above), and on ranking method application, we conclude that Bucharest-Ilfov is the highest situated rank 1; the following region is Western region (rank 2). The worst placed region is the South-West region (rank 8), preceded by the North-Eastern and North-Western regions: rank 6,5). The advantages of this method are a facile and a quick application, but it has a disadvantage, too: a double-leveling of the differences between the regions, by replacing them with an arithmetic progression with ratio 1. A certain amount of qualitative information is - therefore lost, the various distances between the territorial units being replaced by 1 (1 represents the distance between two successive ranks). 22 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

23 Table no. 5. Development region Development region hierarchy ranking method Purchasing consumed food products and beverage Ranks for Purchasing non-food products Services payment Social Statistics Score Final rank North-East 6 5,5 7 18,5 6,5 South-East ,5 South-Muntenia 5 1 5,5 11,5 3 South-West-Oltenia 7, ,5 8 West North_West 7,5 5,5 5,5 18,5 6,5 Central ,5 Bucharest Analyzing the households consumption expenditure composition, on different types of products and services, both at macroeconomic and regional level (development regions), for 2006 year, we conclude the following: - in Romania, in ,2% of consumption expenditure of one household represented expenditure with purchasing food-products and nonalcoholic drinks. The country average was outraged by South-West-Oltenia Region (48,7%), by West Region (47,3%), by North-East Region (45,8%), South-Muntenia Region (45,8%) and South-East Region (44,5%). - in Bucharest, 36,6% of total expenditure were spent on purchasing foodproducts and nonalcoholic drinks (the lowest share), representing almost 395 lei on a month, on a household; - in South-West-Oltenia Region there were spent 7,9% of total consumption expenditure for purchasing alcoholic drinks and tobacco (the greatest share), while in West Region the lower share: 4,8%; - Bucharest inhabitants spent in average 53,925 lei (in a month, for a household) for purchasing clothes and shoes, representing 5% of total expenditure sum (the minimum percent, compared to other regions); in North-East and in North- West Region it was spent a greater share (7,4%) of total sum (61,15 lei in a month, for a household in North-East Region, respectively 67,25 lei in a month, for a household). - Bucharest inhabitants spent a greater share of total expenditure sum on different types of services: dwelling, electricity, water, gas (19,1%); for health services (5,7%); for communications (6,9%); for recreation and culture (5%) and for education (1,2%). - Central Region inhabitants spent a maximum percent of total sum expenditure on purchasing furniture, house endowment and up keeping (4,4%) and for transportation (7,6%). Revista Română de Statistică nr. 3 /

24 Social Statistics Households consumption expenditure composition, on different types of products and services (%) Table no. 6 Development Regions Foodproducts and nonalcoholic drinks Alcoholic drinks and tobacco Clothes and shoes Furniture, house endowment and up keeping Dwelling, electricity, water, gas North-East 45,8 5,4 7,4 3,9 14,2 South-East 44,5 5,6 6,1 3,6 15,2 South 45,8 6,6 5,8 3,8 15,0 South-West 48,7 7,9 6,6 2,8 14,0 West 47,3 4,8 5,8 2,9 17,2 North_West 43,6 5,5 7,4 4,0 14,7 Central 43,0 5,6 5,6 4,4 15,9 Bucharest 36,6 5,5 5,0 4,2 19,1 Total Households consumption expenditure composition, on different types of products and services (%) Table no. 7 Development Regions Health Transportation Communications Recreation and culture Education North-East 4,2 5,5 4,1 4,2 0,9 South-East 3,8 7,3 4,7 3,8 1,0 South 4,3 6,5 4,1 4,0 0,6 South-West 2,4 5,5 4,1 3,6 0,7 West 2,6 6,0 4,8 4,1 0,6 North_West 3,4 7,2 4,9 4,3 0,9 Central 3,4 7,6 5,0 4,4 0,8 Bucharest 5,7 6,0 6,9 5,0 1,2 Total According to the European Commission, in Romania there can be noticed some progress in creating a functional market economy, but in spite of this, E.U. is reserved in Romania s capability (on medium term) to face the competition pressure and labor forces within the Union. There are several weak-points of manufacturing industry in Romania: - the dependence on forced exports ; - the absence of enforcing the technological specialization in production and exports; - the persistency of negative added value syndrome in certain industries; - insignificant influence (until now) of direct foreign investments; - slow progress in ensuring the job security, of export certification, of ISO certification. 24 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

25 For the Romanian Government, the strategic objective of the industrial policy is the increase of competitiveness and the performances of the Romanian industry within the European and world context. Romania s industrial policy will be elaborated taking into account the national interest, to the public benefit and in comply with the citizen s security. The overall objectives of the industrial policy are: - Increase of competitiveness - Increase of the role of research and development; - Promotion of a durable management of resources and environment protection; - Improvement of the professional training and labor employment These objectives can be achieved only if Romania s industrial policy observes the rules of the knowledge economy adopted at Lisbon in At the same time, we have to mention that further to EU enlargement and election of a new European Commission there has been created a new structure in charge with elaborating a new European industrial policy, in the context in which there are only two directives with compulsoriness character in the field. According to the Government, the instruments for the implementation of Romania s new industrial policy are: sector assistance, privatization and restructuring, assistance for export, supporting regional development, access to information and treating the externalities. References: Social Statistics - Croitoru, L., Schaffer, M., (2002): Soft Budget Constraints in Romania: Measurement, Assessment, Policy, The Romanian Centre for Economic Policies; - Dobrescu, E. (1968) : Economic growth rates, Political Publishing House, Bucharest; - Pack, H., (2000): Industrial Policy: Growth Elixir or Poison? World Bank Research, Observer, vol. 15, no. 1; - Peneder, M., (2001): Entrepreneurial Competition and Industrial Location, Edward Elgar; Porter, M. E., (1990): The Competitive Advantage of Nations, The Free Press; - Isaic-Maniu Al, Mitrut C., Voineagu V. Statistics for Business Management, Economic Publishing House, Bucharest, 2005; - *** Methodology of short-term business statistics, Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg, ISSN , ISBN , European Communities, EUROSTAT, 2006 Edition. - *** European Comission Country Report 2003, European Comission Delegation in Romania, European Union, Bucharest, 2003, november the 5th - *** Statistical Yearbook of Romania, National Institute of Statistics, 2005, 2006, Revista Română de Statistică nr. 3 /

26 Economie şi statistică Decalaje în domeniul Cercetării-Dezvoltării şi Inovării (C.D.I.) Evaluarea posibilităților de recuperare* Dr. Steliana SANDU cercetător ştiințific, Institutul de Economie Națională Conf. univ dr. Cristian PĂUN Academia de Studii Economice Bucureşti Franziska STAYER cercetător ştiințific, Institutul Universitar, Viena (Austria) Abstract În literatura de specialitate s-au consacrat o serie de modele şi metode de măsurare a timpului necesar pentru a recupera decalajele dintre diferite sisteme, prin determinarea ritmului de dezvoltare necesar pentru a ajunge la un anumit nivel de referință într-o perioadă determinată de timp. Aceste modele sunt cunoscute sub denumirea de modele de tip catchingup. Scopul acestui articol este să preyinte, pe baza aplicării unui astfel de model, ritmul necesar pentru recuperarea decalajelor dintre România şi UE în domeniul sistemului de cercetare-dezvoltare precum şi a factorilor care condiționează înregistrarea ritmului necesar pentru realizarea convergenței cu media UE 25. Cuvinte cheie: modele catching-up, convergență a sistemelor C.D.I., recuperare decalaje *** Modelele de tip catching-up au evoluat de-a lungul timpului, de la contribuțiile lui Veblen (1915) şi Gerschenkron (1962) [1] bazate pe ipoteza generării unei creşteri economice mult mai rapide a țărilor care aplică imitația tehnologică, la modele mult mai sofisticate. Nelson şi Phelps (1966)[2] au 26 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

27 Economie şi statistică introdus pentru prima dată ajustarea parțială în modelele de tip catchingup. Amable Bruno (1993)[3] a explicat natura specifică a convergenței şi divergenței în sfera productivității muncii cu ajutorul unui model aplicat pe un număr de 59 de țări într-o perioadă cuprinsă între anii 1960 şi Modelele lui Benhabib şi Spiegel (1994) [4] sau cel propus de Bernard şi Jones (1996) au adus noi adaptări la mecanismul de ajustare parțială a modelelor de tip catching-up. Recent, o serie de autori au adus contribuții importante la definirea şi ajustarea acestor modele. Taskin şi Zaim (1997) [5], au verificat empiric, folosind Indicele de Productivitate Malmquist, ipotezele modelelor de catching-up, pe un grup de țări cu sisteme economice avansate şi mai puțin avansate,. Peri şi Urban (2006) [6], au încercat să demonstreze impactul investițiilor străine directe asupra îmbunătățirii nivelului tehnologic în țările în curs de dezvoltare. Bentzen (2005) [7], folosind PIB-ul real / locuitor pentru cele mai importante țări din OCDE a testat ipotezele modelele de catching-up pe serii de timp şi perioade caracterizate prin diferite rate de convergență şi a găsit o convergență semnificativă a economiei americane cu țările analizate. Lackenbauer (2004) [8] a încercat să identifice factorii relevanți (infrastructură, cercetare-dezvoltare, tehnologie) pentru câteva regiuni din Ungaria în procesul de convergență şi coeziune cu UE-15.Havlik (2005) [9] a analizat specializarea industrială a țărilor nou integrate în Uniunea Europeană şi a încercat să identifice acele sectoare cu productivitate ridicată care permit o mai mare convergență cu UE-15. Sung şi Carlsson (2003) [10] au testat un model de catching-up pe cazul Coreei, în vederea identificării rolului jucat de guvern în promovarea unor politici care să favorizeze dezvoltarea tehnologică şi să asigure o convergență ridicată cu nivelul de dezvoltare al țărilor avansate. Pentru a măsura convergența între peformanța sistemului de cercetaredezvoltare-inovare din România şi cel din Uniunea Europeană (UE-15) am aplicat o formă ajustată a modelului de tip catching-up propus de Nelson şi Phelps [11] care permite estimarea numărului de ani necesari pentru a se atinge nivelul UE la anumiți indicatori relevanți pentru evaluarea performanțelor sistemului CDI precum şi a ritmului necesar pentru a se atinge acest nivel cât mai repede posibil. Indicatorii considerați relevanți pentru modelul aplicat: - Cheltuieli generale cu cercetarea dezvoltarea (GERD)(procent din PIB) - Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea furnizate de industrie (GERDI) - Ponderea cheltuielilor din GERD din exterior (GERDA) - Absolvenți în domeniul tehnologiei şi ştiinței (ABS) Revista Română de Statistică nr. 3 /

28 Economie şi statistică - Patente înregistrate la EPO (PATEPO) - Gradul de educare al tinerilor (PREG) - Exporturi de produse cu înalt nivel tehnologic (HITECHX), Datele se referă la UE 25 şi la România fi i nd preluate de la EUROSTAT pentru o perioadă cuprinsă între 1999 şi 2005 (date anuale). Datorită numărului redus de indicatori (indicatori anuali) s-a decis ca pentru estimarea ritmului de evoluție (trendul) să folosim varianta de trend liniar. În modelul selectat, notând cu R UE ritmul mediu anual de creştere pentru indicatorul I UE-25 şi cu R ROM ritmul mediu anual de creştere pentru indicatorul similar I ROM pentru România, nivelul acestor doi indicatori în anul t va fi: şi similar:. Plecând de la valoarea prezentă a indicatorului I 0 (diferită pentru România şi media UE-25) şi ritmurile de creştere estimate pentru România şi UE-25 (pe fiecare indicator şi pe un indice sintetic al inovării) s-a determinat inițial valoare lui t (în câți ani România va ajunge la media Uniunii Europene, având în vedere performanțele actuale, analizate comparativ cu cele ale țărilor UE). Valoarea lui t poate fi estimată prin egalarea celor doi indicatori din anul- t şi prin logaritmarea termenilor din ecuația: adică: Prin logaritmare se obține: adică: Unde: t timpul necesar pentru România să ajungă la media UE-25; I ROM, I UE-15 valorile curente pentru indicatorul relevant pentru sistemul de cercetare-dezvoltare şi inovare; R ROM, R UE-15 valorile pentru ritmurile medii anuale estimate pe baza unei serii temporale de date. Estimările s-au efectuat pe diferite scenarii ( optimist, realist şi pesimist) în funcție de evoluțiile posibile ale ritmurilor de creştere a indicatorilor analizați, în România şi UE-25 în perioada următoare. 28 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

29 Economie şi statistică S-a pornit de la ecuația: de unde s-a obținut: adică: Utilizând ultima formulă s-au obținut diferite valori (în funcție de scenariile legate de -t şi de ritmul de evoluție a indicatorilor pentru sistemul de cercetare-dezvoltare şi inovare din Uniunea Europeană), ale ritmului mediu anual minim pe care ar trebui să îl aibă diferiții indicatori ai C.D.I. din România, astfel încât convergența dintre cele două sisteme să devină realizabilă. Estimarea timpului necesar pentru ca România să atingă media UE-15 a Indicelui Sintetic al Inovării la nivel european SII a constituit un alt obiectiv. Evoluția SII pentru România şi UE-25 în anii Tabel 1 Summary Innovation Index UE România Sursa: Evaluarea a constat în determinarea ritmului mediu de creştere pentru indicatorii individuali aferenți României şi UE-25 (GERD, GERDI, GERDA, PATEPO, HITECHX, ABS, PREG). Datele pentru România relevă o scădere a GERD şi GERDI în perioada , urmată de o stagnare a acestui indicator. Deşi indicatorul PATEPO are un ritm de creştere pozitiv, acesta a fost puternic influențat de nivelul anului 2001, când a avut loc o creştere semnificativă a numărului de patente înregistrate de cercetătorii români la EPO. Nici dinamica pregătirii profesionale (PREG) pentru activitatea de cercetare nu a avut o dinamică încurajatoare. În mod similar s-au calculat ritmurile de creştere şi pentru UE-15 pornind de la datele inițiale. În Uniunea Europeană trei indicatori: absolvenți (ABS), GERDA şi PATEPO, au avut un ritm pozitiv de creştere în comparație cu exporturile de produse cu înalt nivel tehnologic şi ponderea cheltuilelilor de cercetare furnizate de sectorul afacerilor. Ritmul mediu anual de creştere al Indicelui Sintetic al Inovării SII este de peste şase ori mai mare în România comparativ cu media UE-25, având în vedere baza redusă de la care s-a plecat. Revista Română de Statistică nr. 3 /

30 Economie şi statistică Ritmul anual de creştere pentru Summary Innovation Index Tabel 2 -procente- Scoreboard Ritmul mediu UE Romania Au fost stabilite, pentru diferite scenarii, ritmurile de creştere, şi pe baza lor, s-a calculat timpul necesar pentru ca România să atingă media UE- 25, ținând seama de valoarea indicatorilor individuali pentru anul 2005 şi de ritmul mediu anual de creştere înregistrat de țările europene. Timpul necesar pentru a atinge media UE la indicatori relevanți ai sistemului CDI Tabel 3 în ani România (ani) Pesimist Realist Optimist GERD 25,0 19,4 17,6 GERDI 14,6 14,7 12,9 GERDA 22,6 13,2 8,5 ABS 13,2 10,6 8,9 PATEPO 38,1 31,1 25,2 PREG 3,3 2,2 2,0 HITECHX 38,3 34,8 32,0 Media 22,1 18,0 14,6 Calculul a fost efectuat şi pentru indicele inovării Summary Innovation Index. Ritmurile acestui indice, estimate pentru UE-25 şi pentru România, s- au calculat pe baza evoluției din perioada ( perioadă pentru care există date disponibile). Ritmurile de creştere pentru SII (România şi UE) Tabel 4 -procente- EIS 2006 R. maxim R. mediu Pesimist Realist Optimist UE-25 0,46 23,53 8, România 0,19 87,50 53, Pe baza ritmurilor determinate pentru diferite scenarii s-a calculat timpul necesar pentru ca România să ajungă la nivelul mediei UE Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

31 Economie şi statistică Timpul necesar ( în ani) pentru a atinge media UE-25 de către România Tabel 5 Timpul de realizare a convergenței privind Indicele Sintetic al Inovării Pesimist Realist Optimist 24,3 19,7 16,6 Determinarea ritmului de creştere minim necesar pentru ca România, pornind de la un orizont de timp rezonabil propus, de 15 ani să atingă media UE-25, a fost un alt obiectiv al cercetării. Punctul de pornire au fost valorile actuale pentru indicatorii individuali în România şi UE-25 şi ritmul mediu anual de creştere determinat pentru UE-25. Dacă România îşi propune să atingă media UE-25 într-un orizont de timp de 15 ani, ritmul mediu de creştere pentru indicatorii individuali se poziționează între 9.40% (scenariu pesimist) şi 9.61% (scenariul optimist). Cel mai puternic ritm de creştere ar trebui să aibă patentele înregistrate la EPO (peste 35% pe an) şi cheltuielile de cercetare dezvoltare şi inovare GERD şi GERDI, cu un ritm de peste 10%. În ceea ce priveşte ajungerea din urmă a UE-25 în privința SII (Scoreboard Innovation Index) într-un orizont de timp de 15 ani, se impune un ritm de creştere susținut (între 6,56% pentru scenariul pesimist şi 6,68% pentru scenariul optimist). Ritmul minim de creştere al Summary Innovation Index pentru atingerea mediei UE-25 în următorii 15 ani Tabel 6 - procente- România 2006 Pesimist Realist Optimist SII 0,19 6,56 6,62 6,68 Pentru testarea unor funcții de regresie prin care să se coreleze dinamica PIB şi a PIB/ocupat cu o serie de factori determinanți ai sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare din România, s-au utilizat următoarele funcții: Creşterea PIB în funcție de variația patentelor înregistrate la EPO (rezultat sintetic al activității de cercetare) şi de cheltuielile pentru cercetaredezvoltare-inovare furnizate de sectorul privat (GERDI): PIBreal = α i + β i GERDI+ λi PATEPO Introducând în această funcție datele existente s-au obținut următoarele rezultate pentru România şi pentru UE-15: PIB Romania real = PATEPO GERDI U E 2 5 PIB real = PATEPO GERDI Revista Română de Statistică nr. 3 /

32 Economie şi statistică Rezultă că influența cheltuielilor de cercetare-dezvoltare-inovare furnizată de sectorul privat şi a patentelor înregistrate la EPO,este mult mai puternică asupra creşterii PIB real la nivelul UE-25 decât la nivelul României (R 2 de 0,72 pentru UE-25 şi de doar 0,34 pentru România). (Relevanța statistică a funcțiilor de regresie este afectată de numărul redus de observații. O cantitate mai mare de date, o frecvență mai mare, ar putea ajusta semnificativ mai bine modelul). Se observă o relație de directă proporționalitate între dinamica celor două variabile independente (PATEPO şi GERDI) şi variabila dependentă (PIB real). S-a încercat determinarea numărului de ani necesari pentru ca România să atingă nivelul PIB real al unor țări ca Polonia şi Cehia (care au caracteristici similare României privind sistemul CDI). Timpul necesar pentru ca România să atingă nivelul PIB real din Cehia Tabel 8 România Pesimist Realist Optimist Timp (ani) Pentru a modela productivitatea muncii în funcție de factorii din sfera sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare au fost alese ca variabile cheltuielile pentru cercetare dezvoltare (GERD) şi absolvenții angajați în activitatea de cercetare (ABS) PIB / loc= φ i ABS+ ϕi GERD+ λi Aplicând modelul de regresie pe seriile de date menționate s-au obținut următoarele rezultate: Romania PIB / loc = ABS GERD U E 2 5 PIB / loc = ABS GERD Prin testarea empirică a celor două funcții de regresie a rezultat că productivitatea muncii depinde direct proporțional de absolvenții angajați în activitatea de cercetare şi de cheltuielile generale pentru cercetare-dezvoltare atât la nivelul UE-25, cât şi la nivelul României. Pe baza funcțiilor de regresie s-a determinat (luând în considerație scenariile privind ritmurile de creştere pentru GERD şi ABS) un ritm mediu anual de creştere pentru productivitatea muncii în România şi UE Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

33 Ritmurile medii anual de creştere pentru productivitatea muncii măsurată prin PIB/ocupat Tabel 9 - procente- PIB 2005 Pesimist Realist Optimist România 34,4 8,21 9,38 10,55 UE ,1 2,82 3,20 3,62 Pornind de la aceste ritmuri am determinat convergența (în ani) necesară României pentru a atinge media de productivitate a UE-25. Convergența productivității muncii din România cu cea din UE 25 prin contribuția unor factori specifici sistemului de CDI Tabel 10 Romania Pesimist Realist Optimist Timp (ani) 21,7 19,0 17,1 Estimările efectuate pe baza funcțiilor de regresie care descriu productivitatea muncii măsurată prin PIB/locuitor, România ar avea nevoie de peste 21 de ani pentru a atinge media UE-25 (scenariul pesimist) şi de 17,1 ani (scenariul optimist). Concluzii Economie şi statistică Măsurarea convergenței este o problemă de actualitate, în practică dezvoltându-se o serie de modele, mai mult sau mai puțin complexe, care să permită diferite estimări. Rezultatele obținute aplicând modele de tip catchingup pentru determinarea gradului de convergență a sistemului CDI din România cu cel din UE, a făcut posibilă formularea următoarelor concluzii: Convergența cea mai puternică există, potrivit calculelor efectuate, în privința absolvenților angajați în sistemul de cercetare şi a nivelului educațional al acestora (nu este însă suficient ca România să aibă un sistem de cercetare cu personal bine educat dacă nu este capabil să producă rezultate concludente ce pot fi valorificate ); Convergența redusă a sistemului CDI afectează direct creşterea economică şi creşterea productivității muncii; Convergența (în ani) este ceva mai mare în cazul Indicelui sintetic al inovării. Întrucât numărul de ani necesari pentru recuperarea decalajelor dintre România şi UE este destul de mare, strategiile şi politicile de dezvoltare Revista Română de Statistică nr. 3 /

34 Economie şi statistică a sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare din România trebuie să utilizeze toate instrumentele posibile pentru accelerarea ritmurilor de creştere a diferiților indicatori ai sistemului C.D.I., utilizând, mai ales, mecanisme indirecte (fiscale, capital de risc etc) de stimulare a finanțării C.D.I.de către agenții economici. NOTE * Articolul se bazează pe studiul: Repere ale convergenței sistemului C.D.I. din România cu cel din UE, elaborate în cadrul Programului CEEX Convergența economică şi rolul cunoaşterii în condițiile integrării în UE 1. Gerschenkron A, Economic Backwardness in Historical Perspective, Belknapp, Cambridge, MA. 2 Nelson R., Phelps E., Investment in Humans, Technological Diffusion and Economic Growth, America Economic Review, 61 3 Bruno A., Catch-Up and Convergence: A Model of Cumulative Growth, International Review of Applied Economics, Taylor and Francis Journals, vol. 7(1) 4 Benhabib J., Spiegel M. 1994, The Role of Human Capital in Economic Development: Evidence from Aggregate Cross Country Data, Journal of Monetary Economics, 34 5 Taskin, Fatma & Zaim, Osman, Catching-up and innovation in high- and low-income countries, Economics Letters, Elsevier, vol. 54(1), January. 6 Peri, Giovanni & Urban, Dieter, Catching-up to foreign technology? Evidence on the Veblen-Gerschenkron effect of foreign investments, Regional Science and Urban Economics, Elsevier, vol. 36(1), January. 7 Bentzen, Jan, Testing for catching-up periods in time-series convergence, Economics Letters, Elsevier, vol. 88(3), September. 8 Jorg Lackenbauer, Catching-up, Regional Disparities and EU Cohesion Policy: The Case of Hungary, Managing Global Transitions, University of Primorska, Faculty of Management Koper, vol. 2(2) 9 Peter Havlik, Central and East European Industry in an Enlarged European Union: Restructuring, Specialisation and Catching-up, Economie Internationale, CEPII research center, issue 2Q, 10 Tae Sung & Bo Carlsson, The evolution of a technological system: the case of CNC machine tools in Korea, Journal of Evolutionary Economics, Springer, vol. 13(4), October. 11 Idem 2. Bibliografie - Arrow, Kenneth J Economic Welfare and the Allocation of Resources for Invention, In Richard Nelson (ed.), The Rate and Direction of Inventive Activity. Princeton, N. J.: Princeton University Press. - Benhabib J., Spiegel M. 1994, The Role of Human Capital in Economic Development: Evidence from Aggregate Cross Country Data, Journal of Monetary Economics. - Bentzen, Jan, Testing for catching-up periods in time-series convergence, Economics Letters, Elsevier, vol. 88(3), September. - Bruno A., Catch-Up and Convergence: A Model of Cumulative Growth, 34 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

35 Economie şi statistică International Review of Applied Economics, Taylor and Francis Journals, vol. 7(1). - Gerschenkron A, Economic Backwardness in Historical Perspective, Belknapp, Cambridge, MA. - Hans Seidel, Economic Growth And Convergence, WIFO Monatsberichte (monthly reports), WIFO, vol. 68(1), January. - Jorg Lackenbauer, Catching-up, Regional Disparities and EU Cohesion Policy: The Case of Hungary, Managing Global Transitions, University of Primorska, Faculty of Management Koper, vol. 2(2). - Nelson R., Phelps E., Investment in Humans, Technological Diffusion and Economic Growth, America Economic Review. - Peri, Giovanni & Urban, Dieter, Catching-up to foreign technology? Evidence on the Veblen-Gerschenkron effect of foreign investments, Regional Science and Urban Economics, Elsevier, vol. 36(1), January. - Peter Havlik, Central and East European Industry in an Enlarged European Union: Restructuring, Specialisation and Catching-up, Economie Internationale, CEPII research center, issue 2Q. - Robert Stehrer, Dynamics of Trade Integration and Technological Convergence, Economic Systems Research, Taylor and Francis Journals, vol. 14(3) September. - Gheorghe Zaman, Steliana Sandu, European Research Area: Challenge for Romanian R/D and Innovation System, în Annamaria Inzelt, Gheorghe Zaman, Steliana Sandu ( editori): Science and technology Policy Lessons for CEE Countries, Editura Expert. - Steliana Sandu, 2002, Inovare, Competență Tehnologică şi Creştere Economică, Editura Expert - Steliana Sandu, Cristian Păun, 2007 : Aspecte actuale ale integrarii Ariei Româneşti a Cercetării în Aria Europeană a Cercetării în Daniela Zira, Andreea Clara Munteanu (editori), Fondurile Structurale şi de Coeziune ca premisă de dezvoltare a mediului de afaceri, Editura Universitară - Tae Sung & Bo Carlsson, The evolution of a technological system: the case of CNC machine tools in Korea, Journal of Evolutionary Economics, Springer, vol. 13(4), October. - Taskin, Fatma & Zaim, Osman, Catching-up and innovation in high- and low-income countries, Economics Letters, Elsevier, vol. 54(1), pages , January Revista Română de Statistică nr. 3 /

36 Economics and Statistics THE GAPS IN THE FIELD OF RESEARCH, DEVELOPMENT AND INNOVATION EVALUATION OF THE CATCHING-UP POSSIBILITIES* PhD Steliana SANDU Researcher, The Institute of National Economy PhD Cristian PĂUN PhD Univ. Reader, Academy of Economic Studies, Bucharest Franziska STAYER Researcher, Institutul Universitar Viena, Austria Abstract The economic literature comprises a number of models and methods of assessing the time necessary to reduce the gaps between different systems, by determining the required growth rate for reaching a defined reference level in a determined period of time. These are the catching-up models. The purpose of this study is to evaluate, by applying such a model, the necessary growth rate for reducing the gaps between Romania and EU in the field of research and development and to analyze the factors that could influence the necessary growth rate for achieving the convergence toward EU 25 mean level. Key words : catching-up models, convergence, R&D, innovation, reducing the gaps *** The catching up models evolved during the time, from the initial contributions of Veblen (1915) and Gerschenkron (1962) [1] based on the hypothesis of generating a higher economic growth rate in the countries that apply the technological imitation, towards more sophisticated models. Nelson and Phelps (1966) [2] introduced for the first time the partial adjustment in the catching-up models. Amable Bruno (1933) [3] explained the specific nature of the convergence and divergence in the field of labor productivity based on a model applied on 59 countries during 1960 and The models developed by Benhabib and Spiegel (1994) [4] or the models proposed by Bernard and Jones (1996) introduced new features to the partial adjustment mechanism of the catching up models. Recently, different authors had important contributions in the definition and adjustment of these models. Taskin and Zaim (1997) [5] made an empirical test of the catching up models on a specific group of developed and less developed countries based on the Malmquist Productivity Index. Peri and Urban (2006) [6], tried to demonstrate the impact of FDIs on the improvement of technological level in case of developing countries. 36 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

37 Economics and Statistics Bentzel (2005) [7], tested the catching up models hypothesis by using time series of real GDP per capita for the most important OECD countries and applied them for different periods of time with different convergence rates. He found a significant convergence between American economies with the assessed countries. Lackenbauer (2004) [8] tried to identify the relevant factors (infrastructure, research and development, technology) for few regions from Hungary in the convergence and cohesion process toward EU-15. Havlik (2005) [9] analyzed the industrial specialization of new integrated countries in EU and he tried to identify those sectors with a higher productivity level that will allow a higher convergence toward EU-15. Sung and Carlsson (2003) [10] tested a catching-up model in the case of Korea and tried to identify the role played by the government in the promoting of different policies that could improve the technological development and to ensure a higher convergence with the development level of the most advanced countries. In order to measure the convergence between the performance of Romanian R&D and Innovation System and the European one, we applied a catching-up model proposed by Nelson and Phelps [11]. We estimated, using this model, the number of necessary years for Romanian R&D and Innovation system to reach the performance of the EU in this field, taking into account some specific relevant indicators. We calculated, also, the necessary growth rate for R&D Romanian System to reach an estimated European level. The indicators selected for our analysis and calculations are the following: The general expenditure for research and development (GERD) calculated as weight in GDP; The general expenditure for research and development from industry (GERDI) calculated as weight from GERD; The general expenditure for research and development from abroad (GERDA) as weight form GERD; Graduates in the field of research and development / science (ABS); Patents registered to European Patents Office EPO (PATEPO) calculated to of inhabitants; The educational level of young people (PREG) calculated as universities graduates as weight from of inhabitants; Exports of high-tech products (HITECHX) calculated as weight in GDP. The collected data for these indicators refers to EU 25 and Romania and was obtained from EUROSTAT for a period between 1999 and 2005 (annual data). Due to the reduced number of available data (annual indicators) we decided to use for the estimation of the growth rate for these indicators a linear trend. In the model, if R UE represents the annual growth rate for the indicator I UE- 25 (for EU-25) and R ROM annual growth rate for the indicator I ROM (for Romania) the level for this indicator in the year t will be: and Starting with the present value for indicator I 0 (that is different for Romania and mean of EU-25) we determined initially the value of t- answering to the question regarding the necessary years to reach the estimated mean for European Union, Revista Română de Statistică nr. 3 /

38 Economics and Statistics comparing the current performances of Romania with other European Countries). The value of -t- is determined by equalizing the value of two indicators in the year t- and applying a logarithmic function on those terms as following: Equivalent with: By using the logarithmic function we obtained: Equivalent with: Where: t necessary years for Romania to reach the mean of EU-25 I ROM, I UE-15 current values of different indicators R ROM, R UE-15 values of average annual growth rate estimated on the basis of a time series of data. The estimations were made based upon different scenarios (optimistic, realistic and pessimistic) in correlation with possible evolution regarding growth rate for analyzed indicators in case of Romania and EU-25 in the next period of time. Another objective of our study was to determine the annual growth rate for a specific R&D indicator necessary to reach the mean of EU-25 in a period of time t. Starting with the following equation: It was obtained: Equivalent with: Using the last formula we obtained different values for the annual growth rate of R&D indicators in case of Romania as the convergence being achieved in the 38 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

39 Economics and Statistics estimated time horizon t (depending on the three scenarios for t and the estimated growth rate for European R&D and Innovation System). In this paper we also estimated the time that Romania needs to achieve the mean of EU25 Summary Innovation Index (SII). SII is a composite indicator, which provides an overview of the relative national innovation performance based on a number of available indicators. The ranking by SII could be different of ranking by absolute innovation performance. Evolution of SII for Romania and EU 25 between 2003 and 2006 Table 1 Summary Innovation Index EU Romania Source: The first step in our estimations consisted in the determination of the average growth rate for the individual indicators for Romania and EU 25 (GERD, GERDI, GERDA, PATEPO, HITECHX, ABS, PREG). The data for Romania reflects depreciation in case of GERD and GERDI in the period 2000 and 2002, follow up by a constant level of these indicators till Even PATEPO indicator had a positive growth rate, the average of this indicator was influenced by the level for 2001, when it was registered a significant increase of the number of patents registered by Romanian researchers to EPO. The indicator PREG reflecting the educational level has a negative evolution too. Similarly, we calculated the average growth rates for EU 25 based on initial data. In case of European Union three indicators (ABS, GERDA and PATEPO) had a positive growth rate comparing with the exports of high tech products (HITECHX) and the general expenditure for research and development from industry (GERDI). The average annual growth rate of Summary Innovation Index is six times higher in EU-25 than in Romania. Annual Growth Rate for Summary Innovation Index Table 2 -percentage- Scoreboard Average Rate EU Romania Source: Based on real evolution of innovation s indicators for different scenarios we estimated the annual growth rates for Romania and EU 25 and we calculated the time that Romania needs to catch-up EU, taking into consideration (for I UE-25 and I ROM ) the value of these indicators for Revista Română de Statistică nr. 3 /

40 Economics and Statistics Necessary time for catching up the mean of EU 25 for the relevant R&D Indicators Romania (years) Pessimistic Realistic Optimistic GERD 25,0 19,4 17,6 GERDI 14,6 14,7 12,9 GERDA 22,6 13,2 8,5 ABS 13,2 10,6 8,9 PATEPO 38,1 31,1 25,2 PREG 3,3 2,2 2,0 HITECHX 38,3 34,8 32,0 Media 22,1 18,0 14,6 Table 3 Years We made the same estimation for the Summary Innovation Index. The growth rates of this indicator have been estimated taking into consideration the evolution in the period We constructed different scenarios looking for the maximum and minimum value for growth rate. Estimated growth rates (different scenarios) for Romania and EU Summary Innovation Indexes Table 4 - % - SII 2006 Max. Rate Average Rate Pessimistic Realistic Optimistic EU-25 0,46 23,53 8, Romania 0,19 87,50 53, Based on the projected growth rates for SII (different scenarios) we calculated the necessary time for catching-up the mean of EU 25 (assuming those rates for Romania and EU). Necessary time to catch-up EU 25 mean for Summary Innovation Index Table 5 Scenarios Pessimistic Realistic Optimistic Time to catch up EU 25 mean 24,3 years 19,7 years 16,6 years The estimation of catching-up time for Romania, based on a reasonable time horizon of 15 years, was another objective of our research. The starting point was the current values for individual indicators (Romania and EU-25) and the determined growth rate for EU-25. If Romania intends to catch-up the mean of EU-25 in a time 40 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

41 Economics and Statistics horizon of 15 years, the average growth rate for individual indicators is positioned between 9.40% (pessimistic scenario) and 9.61% (optimistic scenario). The highest growth rate should have PATEPO indicator (above 35% per year), the GERD and GERDI with a growth rate above 10% per year. Regarding the catching-up of EU-25 referring to Scoreboard Innovation Index in a time horizon of 15 years, Romania should register a sustained growth rate (6.56% in a pessimistic scenario and 6.68% in an optimistic scenario case). Minimum Growth Rate for SII in case of Romania in order to catch-up EU-25 mean Table 6 - Percentage - Romania 2006 Pessimistic Realistic Optimistic SII 0,19 6,56% 6,62% 6,68% Subsequently, to correlate the dynamic of GDP and labor productivity with different R&D indicators for Romania, we tested few regression functions. The first regression model considered the GDP growth rate being dependent on the PATEPO (patents registered to EPO) and GERDI (general expenditure for R&D form industry): PIBreal = α i + β i GERDI+ λi PATEPO Testing the model on EU-25 and Romania we found the following impact of PATEPO and GERDI on GDP growth rate: PIB Romania real U E 2 5 PIB real = PATEPO GERDI = PATEPO GERDI The conclusion is that the influence of GERDI and EPO on real GDP growth rate (economic growth) is higher in case of EU-25 than Romania (R squared is 0.72 for EU-25 and 0.34 for Romania). It should be mentioned that a higher data frequency could significantly improve results of our calculations using this model. There is a positive influence on the GDP growth rate, in Romania and EU-25, of the dynamic for both independent variables (PATEPO and GERDI). Based on these regressions we measured the necessary years for Romania to catch-up the level of real GDP in a country with a more closed level of development - Czech Republic. Necessary time to catch-up the real GDP level of Czech Republic Table 8 Romania Pessimistic Realistic Optimistic Time 8.5 years 8.0 years 7.3 years Revista Română de Statistică nr. 3 /

42 Economics and Statistics In order to estimate the influence of some SII components on labor productivity, we selected, as relevant factors, the general expenditure for R&D activities (GERD) and the level of education (ABS): PIB / loc= φ ABS+ ϕ GERD+ λ i We obtained the following results: i Romania PIB / loc = ABS GERD i PIB / loc U E 2 5 = ABS GERD As a result of testing these two functions, we can see that the labor productivity depends directly on ABS and GERD for both EU-25 and Romania. The estimated average growth rates for labor productivity, by different scenarios, in Romania and EU-25 are in the table nr.9. Average annual growth rates of labor productivity GDP 2005 Pessimistic Realistic Optimistic Romania 34,4 8,21 9,38 10,55 EU ,1 2,82 3,20 3,62 Table 9 - % - EU-25. Based on these growth rates we calculated the convergence of Romania with Convergence of Romania wit EU-25 in terms of labor productivity Table 10 Romania Pessimist Realistic Optimistic Time 21,7 years 19,0 years 17,1 years Romania needs more than 21.7 years to catch up the labor productivity in EU-25 (pessimistic scenario) and 17.1 years (optimistic scenario). Conclusions - The highest convergence appears to be in the case of graduates in the R&D sector (ABS) but this convergence is not enough if Romania is not well prepared to produce significant results that could be applied in practice; - Low convergence of the Romanian R&D System with the European one that has a significant and direct impact on economic growth and labor productivity; - We observed a higher convergence in case of Scoreboard Innovation Index 42 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

43 Economics and Statistics than in case of the model based on individual indicators; - Because /As / the number of years needed for catching-up the EU mean is too high, the strategies and policies addressed to R&D and Innovation sector from Romania should use all the possible instruments that will ensure the improvement of the growth rates for different relevant indicators for these activities. These policies should take into consideration, especially, the indirect mechanisms (fiscal instruments, venture capital) that will stimulate the financing of R&D sector from the private sector. NOTES * This article is based on the study Reference points on the convergence of R&D and Innovation System in Romania and EU in the framework of the CEEX Project Economic Convergence and the role played by knowledge in the integration process in EU 1. Gerschenkron A, Economic Backwardness in Historical Perspective, Belknapp, Cambridge, MA. 2. Nelson R., Phelps E., Investment in Humans, Technological Diffusion and Economic Growth, America Economic Review, Bruno A., Catch-Up and Convergence: A Model of Cumulative Growth, International Review of Applied Economics, Taylor and Francis Journals, vol. 7(1) 4. Benhabib J., Spiegel M. 1994, The Role of Human Capital in Economic Development: Evidence from Aggregate Cross Country Data, Journal of Monetary Economics, Taskin, Fatma & Zaim, Osman, Catching-up and innovation in high- and low-income countries, Economics Letters, Elsevier, vol. 54(1), January. 6. Peri, Giovanni & Urban, Dieter, Catching-up to foreign technology? Evidence on the Veblen-Gerschenkron effect of foreign investments, Regional Science and Urban Economics, Elsevier, vol. 36(1), January. 7. Bentzen, Jan, Testing for catching-up periods in time-series convergence, Economics Letters, Elsevier, vol. 88(3), September. 8. Jorg Lackenbauer, Catching-up, Regional Disparities and EU Cohesion Policy: The Case of Hungary, Managing Global Transitions, University of Primorska, Faculty of Management Koper, vol. 2(2) 9. Peter Havlik, Central and East European Industry in an Enlarged European Union: Restructuring, Specialisation and Catching-up, Economie Internationale, CEPII research center, issue 2Q, 10. Tae Sung & Bo Carlsson, The evolution of a technological system: the case of CNC machine tools in Korea, Journal of Evolutionary Economics, Springer, vol. 13(4), October. 11. Idem 2. References - Arrow, Kenneth J Economic Welfare and the Allocation of Resources for Invention, In Richard Nelson (ed.), The Rate and Direction of Inventive Activity. Princeton, N. J.: Princeton University Press. - Benhabib J., Spiegel M. 1994, The Role of Human Capital in Economic Development: Evidence from Aggregate Cross Country Data, Journal of Monetary Economics, Bentzen, Jan, Testing for catching-up periods in time-series convergence, Economics Letters, Elsevier, vol. 88(3), pages , September. - Bruno A., Catch-Up and Convergence: A Model of Cumulative Growth, International Review of Applied Economics, Taylor and Francis Journals, vol. 7(1). - Gerschenkron A, Economic Backwardness in Historical Perspective, Belknapp, Cambridge, MA. Revista Română de Statistică nr. 3 /

44 Economics And Statistics - Hans Seidel, Economic Growth And Convergence, WIFO Monatsberichte (monthly reports), WIFO, vol. 68(1), January. - Jorg Lackenbauer, Catching-up, Regional Disparities and EU Cohesion Policy: The Case of Hungary, Managing Global Transitions, University of Primorska, Faculty of Management Koper, vol. 2(2). - Nelson R., Phelps E., Investment in Humans, Technological Diffusion and Economic Growth, America Economic Review. - Peri, Giovanni & Urban, Dieter, Catching-up to foreign technology? Evidence on the Veblen-Gerschenkron effect of foreign investments, Regional Science and Urban Economics, Elsevier, vol. 36(1), January. - Peter Havlik, Central and East European Industry in an Enlarged European Union: Restructuring, Specialisation and Catching-up, Economie Internationale, CEPII research center, issue 2Q - Robert Stehrer, Dynamics of Trade Integration and Technological Convergence, Economic Systems Research, Taylor and Francis Journals, vol. 14(3), September. - Gheorghe Zaman, Steliana Sandu, European Research Area: Challenge for Romanian R/D and Innovation System, în Annamaria Inzelt, Gheorghe Zaman, Steliana Sandu ( editori): Science and technology Policy Lessons for CEE Countries, Editura Expert. - Steliana Sandu, 2002, Inovare, Competență Tehnologică şi Creştere Economică, Editura Expert - Steliana Sandu, Cristian Păun, 2007 : Aspecte actuale ale integrarii Ariei Româneşti a Cercetării în Aria Europeană a Cercetării în Daniela Zira, Andreea Clara Munteanu (editori), Fondurile Structurale şi de Coeziune ca premisă de dezvoltare a mediului de afaceri, Editura Universitară - Tae Sung & Bo Carlsson, The evolution of a technological system: the case of CNC machine tools in Korea, Journal of Evolutionary Economics, Springer, vol. 13(4), October. - Taskin, Fatma & Zaim, Osman, Catching-up and innovation in high- and low-income countries, Economics Letters, Elsevier, vol. 54(1), January Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

45 Modificări în structura serviciilor de piață în România Conf. univ. dr. Silvia-Elena CRISTACHE Conf. univ. dr. Daniela ŞERBAN Lector univ. dr. Rodica-Manuela GOGONEA Conf. univ. dr. Cristian-Valentin HAPENCIUC Academia de Studii Economice, Bucureşti Prof. univ. dr. Ion PÂRȚACHI Academia de Studii Economice Chişinău, Republica Moldova Abstract Statistică Socială Una dintre mutațiile majore în economia mondială este tendința economiilor naționale către structuri macroeconomice în care predomină sectorul serviciilor. Procesul s-a accentuat în ultima perioadă în toate țările lumii, fiind mai pronunțat în țările dezvoltate în care ponderea serviciilor în Produsul Intern Brut şi în ocuparea forței de muncă active este aproximativ de 2/3, iar în cazul SUA chiar peste 70%. Sectorul serviciilor deține la scară mondială, o pondere de peste 50% din PIB şi peste 30% în ocuparea forței de muncă. Situația nu este aceeaşi în țările în curs de dezvoltare, unde ponderea serviciilor este mult mai mică, cu tendință de creştere în ultimii ani. *** Integrarea economiei româneşti pe piața europeană a condus la creşterea dependenței naționale de mărfurile şi capitalurile externe, de marile centre industriale şi financiare europene, de racordarea la sursele de mijloace de producție de capital extern, sporind dimensiunile fluxurilor de valori materiale interne şi externe. Natura, locul şi rolul serviciilor în economie s-a schimbat considerabil în condițiile unei producții moderne, influențată substanțial de efectele cercetării ştiințifice şi tehnologice. În activitatea productivă apar noi servicii, iar cele tradiționale considerate în afara sferei producției materiale se împletesc tot mai strâns cu aceasta. Prin intermediul serviciilor materiale (servicii de comercializare a bunurilor sau serviciilor de transport şi comunicații utilizate pentru producerea bunurilor cele legate de producția fi z ică) şi a celor nemateriale (care susțin serviciile productive: asigurările, operațiunile bancare, transportul de persoane) se exercită şi se remarcă rolul Revista Română de Statistică nr. 3 /

46 Statistică Socială tot mai important al serviciilor pentru afaceri. Serviciile contribuie la utilizarea tot mai eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare şi la satisfacerea nevoilor populației, a societății în ansamblu; stimulează creşterea, înnoirea şi diversificarea producerii bunurilor materiale şi asigură condiții pentru facilitarea procesului de distribuție şi consum. Ca urmare a dezvoltării serviciilor, odată cu sporirea eficienței economico-sociale a muncii şi cu folosirea mai eficientă a timpului de muncă şi a timpului liber se asigură şi condiții mai bune pentru formarea profesională, culturală şi ştiințifică a membrilor societății alături de asigurarea condițiilor de ridicare a stării de sănătate a populației. Se remarcă astfel rolul important pe care serviciile îl au în progresul economico-social şi ridicarea calității vieții. Clasificarea serviciilor în funcție de natura nevoilor socialeconomice poate fi, în opinia noastră, următoare: Servicii pentru producția şi întreținerea aparatului de producție, Servicii pentru populație sau consumul individual, Servicii cu specific sociale sau pentru nevoile generale ale societății. Evoluția şi rolul serviciilor din România este justificată şi prin creşterea înregistrată la nivelul componentelor, care includ: Servicii de piață prestate în principal pentru populație Serviciile de piață prestate pentru populație cuprind o multitudine de activități de o mare diversitate, destinate satisfacerii unei game variate de trebuințe ale oamenilor, stimulând inclusiv şi dezvoltarea personalității umane. Ele cuprind activități care sunt prestate populației, contra cost, în sistemul relațiilor de piață, adică prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare. Satisfacerea nevoilor de mare diversitate din punct de vedere al conținutului face ca în structura serviciilor de piață prestate populației să fi e incluse: transporturile, poşta şi telecomunicațiile, asigurările (care se înregistrează statistic separat) turismul şi alimentația publică, servicii de învățământ şi îngrijirea sănătății (cu plată) activitățile culturale, recreative şi sportive, repararea şi întreținerea bunurilor şi locuințelor, spălătoriile şi curățătoriile, serviciile personale (frizerie, coafură, cosmetică). Ca o consecință a evoluției de ansamblu a economiei ca urmare a mutațiilor profunde din România după 1989, dezvoltarea serviciilor înregistrează multiple modificări de structură. 46 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

47 Servicii de piață prestate în principal pentru operatori economici Prestările de servicii pentru operatorii economici cuprind: Servicii administrative, financiar-contabile şi de personal; Servicii de gestiune a producției bunurilor materiale diverse; Servicii comerciale care includ activități desfăşurate de firme specializate vizând promovarea colectivității comerciale, vânzarea şi garantarea bunurilor ce fac obiectul producției pentru piață, precum şi asigurarea producției prin mărci, brevete; Servicii logistice de comunicare şi transport asigurate prin unități de profil, având în vedere activitățile de organizare-informare, cumpărări de mărfuri, transporturi-antrepozite, gestiunea imobiliară şi mobiliară, ingineria infrastructurii; Servicii publice, prestate de firme ce includ activități legate de salubrizare, întreținerea clădirilor, protecție şi securitate. Diversitatea serviciilor destinate operatorilor economici, imposibilitatea separării acestora ca urmare a încorporării lor în proporție semnificativă în produsele finale, fac dificilă analiza şi evaluarea dimensiunilor acestor servicii. Servicii de transporturi, depozitare şi comunicații. Transporturile reprezintă una din laturile activității economice care aduce modificări importante în viața economico-socială a oricărei țări şi care se prezintă ca domeniu de activitate distinct în majoritatea țărilor lumii. Modificări structurale ale serviciilor pe forme de proprietate şi activități În perioada ,serviciile de piață sunt clasificate de către Institutul Național de Statistică pe două forme de proprietate (majoritar de stat, majoritar privată). Structura serviciilor de piață prestate pentru populație, pe forme de proprietate în anii procente- Tabelul 1 Forme de proprietate Majoritar de stat Majoritar privată Sursa: Anuarul statistic al României/ 2007 editat de INS România Statistică socială Serviciile cuprind o multitudine de activități de-o mare diversitate, destinate satisfacerii unei game variate de trebuințe ale oamenilor, stimulând Revista Română de Statistică nr. 3 /

48 Statistică socială dezvoltarea personalității umane. Serviciile cuprind activități care sunt prestate populației, contra cost, în sistemul relațiilor de piață, respectiv prin intermediul actelor de vânzare - cumpărare. Evoluția structurală a serviciilor de piață prestate populației, după forma de proprietate este prezentată în continuare, din 2001 până în 2006, majoritatea serviciilor pentru populație fiind prin intermediul proprietății private, ponderile înregistrând procente apropiate de la un an la altul. Structura serviciilor de piață prestate pentru populație pe formele de proprietate în 2001, procente Figura 1 Structura serviciilor de piață prestate pentru populație pe formele de proprietate în 2006, procente Figura 2 Ca o consecință a evoluției de ansamblu a economiei României cu mutațiile profunde după 1989, dezvoltarea serviciilor a înregistrat multiple modificări structurale evidențiate, în special după anul Detalierea serviciile prestate pentru populație au permis stabilirea unei structuri pe principalele tipuri de activități componente. Mutațiile structurale reflectă activitatea cu cea mai importantă contribuție în derularea acestor servicii şi cel mai nesemnificativ aport. Ponderile cele mai însemnate ale structurii serviciilor de piață prestate pentru populație, pe activități în anii (tabelul 2) sunt deținute de trei tipuri de activități, la nivelul anilor 1993 şi La activitatea restaurante, procentele cele mai semnificative reprezintă 26,45%, respectiv 24,11%, la categoria hoteluri şi restaurante până în 2001 se înregistrează oscilații între 23,68% 48 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

49 şi 16,45%, pentru ca, în următorii patru ani, primul loc să fie la campinguri şi alte facilități de cazare cu un minim de 18,25% şi 23,96%. În structura serviciilor de piață pentru populație, pe tipuri de activități, rezultă că, în 1993 ponderea cea mai mare o dețineau activitățile din restaurante (26.45%), urmată de cele din cafenele, baruri, cantine şi alte unități de preparare a hranei (22.98%) şi a celor din hoteluri şi restaurante (15.95%). În următorii ani, după modificările apărute, pe primul loc se situau activitățile din hoteluri şi restaurante cu 20.05% (1998), ulterior primul loc fiind ocupat de activitățile din restaurante cu 24 %. Structura serviciilor de piață prestate pentru populație, pe activități în anii Tabelul 2 Activități Hoteluri şi restaurante Alte feluri de cazare Serviciile de piață prestate pentru populație (%) Statistică socială ,59 15,26 22,51 23,04 23,68 20,05 17,25 16,45 18,5 17,69 15,78 14,4 14,03 14,00 1,04 1,69 1,53 0,86 0,51 0,61 14,42 13,98 16,4 18,52 20,78 20,37 21,96 2,00 Restaurante 26,45 24,11 16,18 16,51 16,75 16,62 11,99 15,84 12,08 13,93 13,36 12,61 12,92 19,00 Cafenele, baruri, cantine şi a1te unități de preparare 22,98 25,21 20,52 17,62 15,81 15,7 10,05 11,93 12,14 12,72 9,6 8,48 8,36 13,00 a hranei Agenții de turism şi asistență turistică 9,7 10,46 11,06 9,20 7,61 8,46 0,13 0,42 0,89 0,5 0,57 0,68 0,79 10,00 Încheierea bunurilor personale 0,12 0,08 0,13 0,08 0,26 0,15 2,09 1,39 2,16 3,32 3,65 4,04 4,43 1,00 şi gospodăreşti Activități fotografice, traduceri, 0,69 0,76 0,83 0,95 1,71 1,37 1,82 2,53 2,86 3,2 2,26 2,37 2,48 3,00 secretariat, multip1icari Producția, distribuiț ia si proiecția de 0,92 0,93 1,21 1,55 1,71 filme cinematografice 1,75 13,21 13,01 11,38 12,99 14,78 13,17 11,56 4,00 şi video Activități de radio şi televiziune 3,23 2,87 3,77 4,13 5,21 8,69 1,22 0,78 1,73 1,49 1,26 1,27 1,28 12,00 Activități de artă şi spectacole 0,69 0,59 1,6 0,69 0,77 0,68 0,34 0,48 0,38 0,44 0,43 0,45 0,47 1,00 Activități ale agențiilor de presă, bibliotecilor, muzeelor, 0,58 0,51 0,26 0,43 0,51 0,46 19,74 16,27 13,99 9,34 11,92 17,09 18,00 2,00 grădinilor botanice şi zoologice Activități sportive şi alte activități recreative 9,93 10,12 13,17 13,16 15,98 16,69 7,14 6,5 6,99 5,2 4,96 4,41 3,05 18,00 Alte activități de servicii 8,08 7,41 7,23 11,78 9,49 8,77 0,06 0,42 0,5 0,66 0,65 0,66 0,67 1,00 Sursa: Date din Anuarul Statistic/ 2007 editat de INS România Notă: Exclusiv servicii de transporturi, poştă şi telecomunicații. Revista Română de Statistică nr. 3 /

50 Statistică socială În anul 2006, a crescut semnificativ ponderea activității restaurantelor (19%) şi a cafenelelor, barurilor, cantinelor (13%) precum şi a activităților sportive şi recreative (18%), deoarece, odată cu intrarea în Uniunea Europeană populația şi-a schimbat stilul de viață şi modul de a-şi cheltui resursele financiare. Agențiile de turism şi asistență turistică au înregistrat creşteri ale ponderilor, ajungându-se la 10%, în 2006, nivelul de trai al populației şi independența de mişcare fiind îmbunătățite odată cu alinierea la standardele europene. Deschiderea spre Europa, prin orientarea activităților în direcția integrării României în Uniunea Europeană a favorizat dezvoltarea activităților: agențiilor de presă, bibliotecilor, muzeelor, grădinilor botanice şi zoologice, cu fluctuații procentuale în creştere de la un an la altul, cuprinse între 0,58% în 1993 şi 20% în 2005; ca paradox, în anul 2006, ajungând la (2%) datorită investițiilor reduse pentru aceste activități. Activitățile care vizează producția, distribuția şi proiecția de filme cinematografice şi video cu aceeaşi tendință de creştere, de la 0,92% (1993) la 15,56% (2005). În anul 2006, ponderea a scăzut, ajungând la 4%, datorită diversificării activităților şi programelor de radio-tv, ca şi prin apariția unor posturi radio-tv. Diversificarea serviciilor destinate operatorilor economici, imposibilitatea separării acestora ca urmare a încorporării lor în proporție semnificativă în produse finale, a făcut dificilă analiza şi evaluarea acestor tipuri de servicii. Structura serviciilor de piața prestate pentru operatorii economici, pe forme de proprietate, înregistrează aceleaşi modificări ca şi în cazul serviciilor de piața prestate pentru populație (Tabelul 3). Structura serviciilor de piață prestate pentru operatorii economici pe activități, în anii , procente Tabelul 3 Serviciile de piață prestate Activități pentru operatorii economici(%) Tranzacții imobiliare Închiriere maşini şi echipamente 4 2 Informatică şi activități conexe Cercetare-dezvoltare 3 3 Activități juridice, contabilitate şi revizie contabilă Arhitectură, inginerie şi alte consultații tehnice Publicitate Asanarea şi îndepărtarea gunoaielor şi salubritate 5 4 Alte servicii Sectorul privat deținea 95% din structura serviciilor de piață prestată pentru operatorii economici, cu ponderea cea mai semnificativă înregistrată în 50 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

51 Statistică socială cadrul tranzacțiilor imobiliare (18-19%), activităților juridice, de contabilitate şi audit (15-19%), şi alte servicii (15-17%), exemplu: de sănătate, de învățământ, turistice etc. Activitățile juridice, de contabilitate şi de audit au înregistrat creştere deoarece, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, rolul sectorului IMM a crescut considerabil prin obținerea de facilități care s-au materializat în eliminarea şi chiar reducerea diferitelor taxe şi impozite, crearea unor programe de împrumuturi nerambursabile sau cu dobândă redusă şi subvenționată. S-a încercat adoptarea şi armonizarea unor politici fiscale, monetare şi sociale adecvate pentru dezvoltarea şi revigorarea sectorului IMM-urilor. Creşterea ponderii activității de tranzacții imobiliare se datorează dezvoltării semnificative a construcțiilor mai ales în domeniul privat, cu deosebire la construcții rezidențiale şi de birouri. Serviciile de sănătate au cunoscut o amploare în ultimii ani prin apariția şi dezvoltarea mai ales prin investiții naționale a sistemului privat de sănătate, în paralel cu cel de stat; în învățământ, ca şi în turism, s-a diversificat oferta serviciilor particulare. Totodată, starea de sănătate este influențată de factori biologici, de mediu, comportamentali, precum şi de calitatea serviciilor de sănătate. Speranța de viață la naştere este unul dintre indicatorii importanți utilizați la evaluarea stării de sănătate a populației. Deoarece turismul are implicații majore în economia românească, măsurile de verificare, amenajare a potențialului natural pot influența pozitiv dezvoltarea acestui domeniu de activitate în contextul creşterii economice. Publicitatea a înregistrat o pondere de 13% ca urmare a creşterii şi diversificării metodelor de informare adresate populației. Structura serviciilor de piață prestate pentru operatorii economici, pe activități, în anul 2005 Figura 3 tranzacții imobiliare închiriere maşini şi echipamente 13% 5% 17% 19% 12% 15% 3% 4% 12% informatică şi activități conexe cercetare-dezvoltare activități juridice, contabilitate şi revizie contabilă arhitectură, inginerie şi alte consultații tehnice publicitate asanarea şi îndepărtarea gunoaielor şi salubritate alte servicii Revista Română de Statistică nr. 3 /

52 Statistică socială Structura serviciilor de piață prestate pentru operatorii economici, pe activități, în anul 2006 Figura 4 tranzacții imobiliare închiriere maşini şi echipamente 13% 4% 14% 15% 18% 19% 3% 2% 12% informatică şi activități conexe cercetare-dezvoltare activități juridice, contabilitate şi revizie contabilă arhitectură, inginerie şi alte consultații tehnice publicitate asanarea şi îndepărtarea gunoaielor şi salubritate alte servicii În ani , se remarcă aceeaşi tendință în direcția prestării a tot mai multe servicii pentru operatorii economici cu proprietate majoritară privată. Structura serviciilor de piață prestate pentru operatorii economici pe forme de proprietate, în anii Forma de proprietate Tabel 4 Serviciile de piață prestate pentru operatorii economici (%) Majoritară de stat 21,1 13,3 9,9 9,6 7,4 6,3 5,6 5,0 Majoritară privată 78,9 86,7 90,1 90,4 92,6 93,7 94,4 95,0 Majoritatea serviciilor pentru populație au fost prestate prin intermediul proprietății private, ponderile stabilite înregistrând valori apropiate de la un an la altul. 52 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

53 Structura serviciilor de transport, depozitare şi comunicații pe activități, în anii Tabelul 5 Activități Serviciile de transport, depozitare şi comunicații Transporturi terestre Transporturi pe apă 2 2 Transporturi aeriene 3 3 Transporturi prin conducte 3 3 Activități anexe şi auxiliare de transport Poştă şi curierat 3 2 Telecomunicații Sursa: Anuarul Statistic al României /2007 editat de INS Bucureşti Statistică socială Dezvoltarea activităților în domeniul transporturilor, ca urmare a extinderii relațiilor comerțului pe plan intern şi internațional influențând evoluția piețelor naționale şi mondiale, creşterea rolului şi importanței acestora în cadrul societății moderne. În structura serviciilor de transporturi, serviciile de transporturi terestre dețin primul loc (40-41% din total), telecomunicațiile (33%) iar activitățile anexe şi auxiliare de transport (16-17%). Pe ultimul loc se află activitatea de transport pe apă, de poştă şi curierat cu o pondere de 2%. Există argumente care pledează pentru nevoia stringentă de a dezvolta un sector de servicii eficient în țară pornind chiar de la faptul că alcătuiesc infrastructura indispensabilă funcționării oricărei economii naționale ce include transportul, telecomunicațiile, serviciile financiare etc.politica economică trebuie să aibă în vedere în cadrul redresării economiei, ca industria şi agricultura să-şi reia pozițiile dominante, exporturile româneşti să fie relansate prin recâştigarea unor piețe internaționale tradiționale, iar infrastructura, transporturile,activitatea de poştă şi telecomunicații să fie dezvoltate prin forțe proprii sau cu sprijinul organizațiilor financiare internaționale. Ultimii ani evidențiază transformările din domeniul telecomunicațiilor, prin apariția şi extinderea rapidă a telefoniei mobile, interfața ei cu telefonia fi x ă şi Internet, determinând o puternică dezvoltare şi implicit o expansiune a serviciilor cu implicații profunde asupra creşterii economice. În România, în sectorul telecomunicațiilor reforma a început din 1990 prin crearea primelor mecanisme de funcționare a pieței sectoriale şi elaborarea unor programe de restructurare şi dezvoltare pe termen mediu şi lung. În 1998 a fost liberalizată piața telecomunicațiilor, ceea ce a avut urmări pozitive în direcția dezvoltării acestora, însemnând deschidere pentru competitori. Anul următor, Agenția Națională pentru Comunicații şi Informatică a Revista Română de Statistică nr. 3 /

54 Statistică socială inițiat câteva reglementări pentru atingerea performanțelor solicitate de acquisul comunitar în domeniul telecomunicațiilor şi al tehnologiei informației. Locul deținut de telecomunicații se datorează faptului că telefonul mobil reprezintă un accesoriu indispensabil oferind populației o multitudine de posibilități de comunicare (Internet, fax, transmisii rapide de date şi roaming), cei mai mulți dintre ei fiind tentați să aleagă cea mai modernă tehnologie (de tip 3-G). Printre principalele argumente aduse în favoarea utilizării telefonului mobil evidențiem posibilitatea de a interacționa mai bine, scurtînd distanța dintre persoanele care doresc să comunica fiind, un mod eficient de a rezolva problemele şi de a interveni în situațiile urgente fără să fie necesară prezența fizică a individului şi oferă totodată posibilitatea de a realiza mai multe activități cu telefonul mobil (de la poze şi jocuri pînă la transmiterea de date). Pătrunderea informației la toate nivelurile (local şi național, până la cel internațional) reprezintă o parte integrantă a procesului globalizării care a cuprins şi serviciile de transporturi, depozitare şi telecomunicații. Nu se remarcă modificări structurale semnificative în anul 2006 comparativ cu Structura serviciilor de transport, depozitare şi comunicații pe activități, în anul 2006 Figura 5 transporturi terestre 33% 41% transporturi pe apă transporturi aeriene transporturi prin conducte 2% 16% 3% 3% 2% activități anexe şi auxiliare poştă şi curierat telecomunicații Schimbări profunde, s-au înregistrat între anii în ceea ce priveşte prestarea serviciilor pe cele două tipuri de proprietăți (majoritară de stat şi privată). Situația privatizării este prezentă şi în categoria de servicii care vizează transportul, depozitarea şi comunicațiile, prin ritmul de creştere a sectorului privat de la 41,3% în 1999, la 80% în anul Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

55 Structura serviciilor de transporturi, depozitare şi comunicații, pe forme de proprietate, în anii , în procente Tabelul 6 Forme de proprietate Serviciile de transporturi, poştă şi telecomunicații (%) Majoritară de stat 58,7 56,65 51,20 46,65 40,06 35,65 33,99 20 Majoritară private 41,3 43,35 48,80 53,35 59,94 64,35 66,01 80 Sursa: Anuarul Statistic al României/ 2007 editat de INS Bucureşti Structura serviciilor de transporturi, depozitare şi comunicații a înregistrat fl u ctuații semnificative de la un an la altul, cu tendință generală de scădere a sectorului de stat şi de extindere a sectorului privat. Sectorul de stat deținea majoritatea în 1999 (58,70% ), sectorul privat 41,35%. Creşteri considerabile ale sectorului privat au avut loc în anii 2001 şi De la 43,35% în 2000, la 48,80% în 2001 şi în 2002 la 53,35%. În anul 2003, sectorul privat ajunge la 59,94% şi sectorul de stat scade la 40,06%. Sectorul privat va înregistra o continuă creştere cu o pondere de 80% în anul 2006 aproape dublă față de În prezent proprietatea privată deține majoritatea absolută în acest domeniu, rolul proprietății de stat fiind redus. În procesul globalizării economiei se va avea în vedere rolul primordial al prezentării difuzării datelor şi informațiilor la toate nivelele (local şi național) până la cel internațional. Concluzii Statistică socială Serviciile determină practic fiecare aspect al vieții economice şi sociale şi demografice, contribuind direct şi indirect la creşterea şi asigurarea calității vieții. Dacă infrastructura va fi modernizată, factorul uman va fi pus în valoare mai mult şi va fi promovată o politică adecvată serviciilor, fundamentă pe rolul lor strategic în procesul creşterii şi dezvoltării economice. Ca urmare a faptului că sectorul de servicii a avut şi are contribuții importante în PIB, structura generală a producției în România rămâne fragilă, creşterea importanței sectorului de servicii în PIBfiind în principal o consecință a declinului volumului industrial. PIB, în România, este folosit de cinci ori mai mult pentru consum decât pentru formarea de capital. Se remarcă o tendință de creştere a ponderii serviciilor în structura PIB. Principalele modificări structurale pentru serviciile destinate operatoriilor economici este evidentă pentru activitățile privind tranzacțiile imobiliare şi activități juridice, contabile şi de audit. Referitor la serviciile de transport,depozitare şi comunicații cea mai mare modificare s-a înregistrat pentru transporturi terestre şi telecomunicații. Revista Română de Statistică nr. 3 /

56 Statistică socială BIBLIOGRAFIE - CRISTACHE, S.-E., IACOB, A. I. The Econometric Analysis of Efficency and of the Commercial Services Sales Using Stochastic Frontier Models, International Conference Tendencies of the Informational Society Development, ASEM, Chişinău, 9-10 decembrie, 2005Dep. Ed.-Poligr. al ASEM, 2005, pp 81-82, - CRISTACHE, S.-E., ŞERBAN, D. Analiza comparativă a activității de comerț în România şi țările U.E. în condițiile globalizării economiei, Revista Amfiteatru Economic nr. 17, aprilie 2005, Editura ASE Bucureşti Colegiul Universitar Economic Buzău, pg - CRISTACHE, S.-E., ŞERBAN, D. Analiza factorială a eficienței capacității de cazare în funcțiune prin metoda indicilor, Simpozionul Realizări ale turismului românesc în mileniul III, Facultatea de Comerț, Catedra de Turism Servicii, Editura ASE Bucureşti, CRISTACHE S. E., Metode statistice de calcul şi analiză a eficienței economice în comerț, Editura ASE, Bucureşti, GHIBUȚIU AGNES, Serviciile şi dezvoltarea, Editura Expert, Bucureşti, GOGONEA M. R., Metode statistice aplicate în analiza turismului rural - teză de doctorat, ASE Bucureşti, 2005; - GOGONEA, M. R., Cercetarea statistică în turismul rural, Editura Universitară, Bucureşti, HAPENCIUC C. V., Elemente de analiză şi prognoză în turism, Editura Junimea, Iaşi, IONCICĂ MARIA., STĂNCIULESCU GABRIELA, Economia turismului şi serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, IONCICĂ M., Petrescu E. C., POPESCU D., Strategii de dezvoltare a sectorului terțiar, Ed. Uranus, Bucureşti, ISAIC-MANIU A., MITRUȚ C.,VOINEAGU V., Statistică, Editura Universitară, Bucureşti, MITRUȚ, C., Metode stohastice de evaluare a efectelor schimbărilor economicosociale specifice preaderarii la uniunea europeană asupra stilurilor de viață din România, Project CNCSIS *** - Anuarul Statistic al României din anul Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

57 Social Statistics CHANGES IN THE STRUCTURE OF MARKET SERVICES IN ROMANIA PhD Univ. Reader Silvia-Elena CRISTACHE PhD Univ. Reader Daniela ŞERBAN PhD Univ. Lecturer Rodica-Manuela GOGONEA PhD Univ. Reader Cristian-Valentin HAPENCIUC Academy of Economics Studies, Bucureşti PhD Univ. Professor Ion PÂRȚACHI Academy of Economics Studies Chişinău, Republica Moldova Abstract One of the major changes of the world economy is the tendency of the national economies towards macro-economical structures in which the service sector is predominant. The process has accentuated in the last period in all the countries of the world, especially in the developed countries where the percentage of the services in Gross Domestic Product and of active labor occupancy is approximately 2/3, and in the case of USA is even 70%. At a global scale, the service sector has a percentage of over 50%of the GDP and of over 30% in labor force occupancy. The situation is not the same as far as the developing countries are concerned, where the percentage of services is much lower, having a tendency of growing in the last years. *** The integration of the Romanian economy in the European market has lead to the growth of the national dependence on the external goods and capital, on the large industrial and financial European centers, on the means of production that use external capital, increasing the flow of the internal and external material values. The nature, importance and role of the services in economy has changed considerably due to the conditions of modern production, substantially influence of the scientific and technological research. New services appear in the production activity and the traditional ones are regarded as being outside the sphere of the material production are beginning to merge more and more tightly. Thanks to material services (services of commercialization of goods and services regarding transport and communication used for the physical production of goods) and to the immaterial ones (that sustain the productive services: insurances, bank operations, the transport of persons) the importance of the use of the services for businesses is becoming more and more visible. Services contribute to the more efficient use of natural, material and financial resources for the satisfaction of the needs of the population, of the society as a whole; they stimulate growth, renewal and the diversification of production of the material goods and assure the necessary conditions for the facilitation of the distribution and consumption process. Due to the growth of services at the same time with the rise of the economical Revista Română de Statistică nr. 3 /

58 Social Statistics and social efficiency of work and with a more efficient use of free time and of work time, better conditions are offered for the professional, cultural and scientifically formation of the members of the society, together with the assurance of the conditions necessary to raise the health condition of the population. Thus, the growing role that services hold in the economical and social progress and the rising of life quality is evident. In our opinion, the classification of services regarding the nature of social and economic needs is the following: Services used for the production and maintenance of the production apparel Services for the population and individual consumption Special social services or for the general needs of the society The evolution and role of services in Romania is also explained by the growth registered at the level of the components that include: Market services offered mainly for the population: Market services offered mainly for the population, contain a variety of activities of a large diversity destined to satisfy a wide variety of the needs of the people and also stimulating the development of human personality. They contain activities that are offered for a price to the population in the system of market relationships, primarily by the acts of selling and purchasing. The satisfaction of needs diversified as far as their content is concerned, has lead to the fact that in the structure of services offered o the population on the market to be included: transportation, mail and telecommunication, insurances (that are statistically recorded separately), tourism and public alimentation, regarding education and health care, cultural, recreational and athletic activities, maintenance of goods and services, washing and cleaning, personal services (hair, and body care). As a consequence of the overall evolution of economy, due to the profound changes that have taken place in Romania after the fall of the communist regime in 1989, the development of services has had many structural changes. Market services offered mainly for the economic operators The services offering for economic operators are the following: The administrative, financial-accounting and personnel services The production management of diverse material goods services The commercial services that include the activities done by specialized companies regarding the promotion of commercial activities, selling and goods warranty which make the object of production for the market, and also the assurance of patents and brands production The logistic services of communication and transportation assured by specialized units, concerning the organizing-informing activities, buying of merchandises, transportations of antrepozits, fixed and mobile management, the infrastructure engineering The public services done by companies that include activities regarding the salubrization, building maintenance, protection and security The diversity of the services regarding the economic operators, the impossibility 58 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

59 of their separation as consequence of their significant incorporation in the final products, make difficult the analysis and the evaluation of the size of these services. Transportation, storing and communication services The transportations represent one of the sides of the economic activity that brings important modifications in the economical-social life of any country and that represents themselves as a activity domain distinct in most of the world s countries. Structure modifications of services on forms of property and activities During the market services are classified by the National Institute of Statistics on 2 forms of property (most by the state, most private). The structure of the services on the market done for the populations on property forms during Tabelul 1 Forme de proprietate Majoritar de stat Majoritar privată Data taken from the Annual Statistical Report of Romania / 2007 edited by the INS Romania The services contain many activities of a big diversity, having the purpose of satisfying a wide range of human needs by stimulating the development of human personality. The services contain activities that are done for the population versus a chargein the system of market relationships respectively through the buying-selling acts. The structural evolution of the market services offered for the population- by the property form is presented below from the year 2001 until the year of 2006, most of the services for the population were offered through private property, percentages recorded being close from one year to another. Structure of market services offerd for population by the property form in 2001 Figura 1 Social Statistics Structure of market services offerd for population by the property form in 2006 Figura 2 Revista Română de Statistică nr. 3 /

60 Social Statistics As a consequence of overall evolution of the Romanian economy with deep mutations after 1989, the services development has recorded multiple structural modifications emphasized, especially after the year The details for the services offered to the population allowed the realization of a structure on the principal types of constitutive activities. The structural mutations reflect the activity with the most important contribution in the realization of these services and the most insignificant contribution. The most important weights for services destinated to population between 1993 and 2006 (see Table 2) are stressed for three activities at the beginning of the period, Restaurants, Cofee shops and Hotels. In the next four years on the top we locate Campings. Hotels and Restaurants hold in 2006 the larger shares of and 19% respectively. Market services structure offered to the population, based on the types of activities, in the years Table 2 Activities Hotels and restaurants Other accomodation categories Market services for population per years (%) ,59 15,26 22,51 23,04 23,68 20,05 17,25 16,45 18,5 17,69 15,78 14,4 14,03 14,00 1,04 1,69 1,53 0,86 0,51 0,61 14,42 13,98 16,4 18,52 20,78 20,37 21,96 2,00 Restaurants 26,45 24,11 16,18 16,51 16,75 16,62 11,99 15,84 12,08 13,93 13,36 12,61 12,92 19,00 Cafees, bars and other food units 22,98 25,21 20,52 17,62 15,81 15,7 10,05 11,93 12,14 12,72 9,6 8,48 8,36 13,00 Tourism agencies 9,7 10,46 11,06 9,20 7,61 8,46 0,13 0,42 0,89 0,5 0,57 0,68 0,79 10,00 Personal and household loans 0,12 0,08 0,13 0,08 0,26 0,15 2,09 1,39 2,16 3,32 3,65 4,04 4,43 1,00 Photogrofic activities, translations, 0,69 0,76 0,83 0,95 1,71 1,37 1,82 2,53 2,86 3,2 2,26 2,37 2,48 3,00 copying services Movies production and 0,92 0,93 1,21 1,55 1,71 1,75 13,21 13,01 11,38 12,99 14,78 13,17 11,56 4,00 distribution Radio and broadcasting activities 3,23 2,87 3,77 4,13 5,21 8,69 1,22 0,78 1,73 1,49 1,26 1,27 1,28 12,00 Art and show biz activities 0,69 0,59 1,6 0,69 0,77 0,68 0,34 0,48 0,38 0,44 0,43 0,45 0,47 1,00 Press agencies, libraries, museums 0,58 0,51 0,26 0,43 0,51 0,46 19,74 16,27 13,99 9,34 11,92 17,09 18,00 2,00 Sport and recreation activities 9,93 10,12 13,17 13,16 15,98 16,69 7,14 6,5 6,99 5,2 4,96 4,41 3,05 18,00 Other services 8,08 7,41 7,23 11,78 9,49 8,77 0,06 0,42 0,5 0,66 0,65 0,66 0,67 1,00 Source: Data from the Annual Statistics Calendar/ 2007/ edited by INS Romania. Note: Exclusively transport services, mail and telecommunications. 60 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

61 Social Statistics In 2006 the percentage of restaurant activities grew up to 19 %, as well as cafes, bars, cafeterias ( 3%), also the sport activities and recreational (18%), because, since the integration in the European Union, the population changed their life style and their usual way of spending the financial resources. Tourism agencies and tourism assistance have registered increased records, up to 10 %, in 2006; the population level of existence and the independence of physical activity were improved due to the European standards. Orientation towards Europe, through orienting the activities towards the integration in the European Union, triggered the development of activities: media agencies, libraries, museums, green gardens, with fluctuations increasing from year to year, being between 0.58% in 1993 and 20% in 2005, as paradox, in 2006 it reached 2% due to reduced investments for these activities. The activities that relate to production, distribution and cinema and video movies projection have the same increasing tendency, from 0.92% (1993) to 15.56% (2005). In 2006, the percentage decreased, reaching 4 %, due to the radio and TV channel diversification, as well as new radio and TV channels release. The diversification of services performed for economic operators, the impossibility to separate them as a result of their incorporation in a big proportion in the final products, made the analysis and evaluation of this type of services difficult. The structure of the market services performed for the economic operators, based on the property forms, registered the same modifications as in the case of the market services performed or the population. (Table 3) Market services structure performed for the economic operators, based on activities, in Activities Market services for business (%) Real estate Equipments loans 4 2 IT and additional activities Research and Development 3 3 Law, accounting and audit Arhitecture, engineering and technical consultancy Publicity Cleaning services 5 4 Other services The private sector detained 95% of the market services structure performed for the economic activities, with the most significant percentage recorded in the real estate transactions (18-19%), juridical activities, accounting and audit (15%- 19%), and other services (15%-17%)-health, education, tourism etc. The juridical activities, accounting and audit registered an increase because, since the integration in the European Union, the role of the IMM sector increased considerable through the facilities obtained, that have been materialized in the reduction and suspension of different taxes, the creation of credit programs or with reduced and subvention interest rate. Also, a try was given to adjusting and harmonization of a part of the fiscal policies, monetary and social policies adjusted for the development and revitalization of the IMM sector. Revista Română de Statistică nr. 3 /

62 Social Statistics The increase in the percentage of real estate transaction activities is due to the significant development of constructions, especially in the private sector, it increased for the residential and office construction. Health care services have had a rise in the last years thanks to the development of the health care private and public sector due to the national investments; private services have developed also in the education and tourism sector. At the same time, health care is influenced by biological factors, medium, behavioural factors and quality of the services. The hope of life at birth is one of the most important indicators used to evaluate the health condition of the population. Because tourism has major implications in the Romanian economy, checking measures and natural potential can influence positively the development of this domain. Publicity has increased with 13% due to the rise and diversity of the different means of communication addressed to the population. The market services structure offered to economic operators, 2005 Figure 3 The market services structure offered to economic operators, 2006 Figure 4 Between , private property has followed the same tendency concerning the increasing number of service offering for economical operators (Table 4). 62 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

63 Market services structure performed for the economic operators, based on property forms, Table 4 Market services for economic operators Property forms (%) State owned 21,1 13,3 9,9 9,6 7,4 6,3 5,6 5,0 Private owned 78,9 86,7 90,1 90,4 92,6 93,7 94,4 95,0 The structural evolution of market services for economical operators is emphasized in figures 5 and 6. Starting with 1999 until 2006, the majority of the services for the population were offered through private property, the percentages being tight from one year to another. Structure of transport, deposit and communications services, Table 5 Activities Social Statistics Transport, deposit and communications services Land Transport Water transport 2 2 Air transport 3 3 Viaducts transport 3 3 Auxiliar transport activities Mail and courier 3 2 Telecomunications The development of transportations, as a result of the extension of the intern and international commerce influencing the national and world markets increasing of the role and the importance of these in the modern society. In the structure of transportation services, terrestrial transportation is the most common (40-41% from the total), telecommunication is second (33%) and other activities related to transportations are third (16-17%). The last place is occupied by water transportations, postal and courier activities (2%). There are arguments which plead for the urging need of developing a sector of services efficient in the country starting precisely from the fact that it would be the infrastructure that every economy depends on, including transportations, telecommunications, financial services etc. Economic politics have to take into consideration that for the improvement of the economy the industry and agriculture need to be dominant again, Romanian exports have to be launched again by conquering international traditional markets, and the infrastructure, transportations, postal activity and telecommunications should be developed through own forces or with the support of international financial organizations. The last years show clearly the transformations that have taken place in the domain of telecommunication that were triggered by the arrival and the rapid growth of mobile telephony, its interface with the fixed telephony and with the internet, Revista Română de Statistică nr. 3 /

64 Social Statistics thus determining a rapid development and an expansion of services with profound implications upon the economic growth. In Romania, the reform of the telecommunication system began with the 1990 when the first mechanisms for the functioning of this sectored market were created and by the implementation of restructuring and developing programs for medium and long term. The fact that in 1998 after the fall of the communist regime the telecommunication market became a free market has had positive implications towards its developing by the opening towards competition. The fallowing year, The National Agency of Communications and Informatics has initiated norms in order to meet the level of performance asked for in the acquis of the European community in the domain of telecommunication and of the technology of information. The second place hold by the telecommunications is the consequence of the fact that the mobile phone has became an indispensable accessory that offers a variety of communication possibilities (e.g. internet, fax, rapid transmission of data, roaming), many users being tempted to choose the newest technology (the 3rd generation technology). Among the main arguments in favour of the use of mobile telephony we can mention the possibility of a better interaction by shortening the relative distance between the persons wanting to communicate, the ability to serve as an efficient way of solving urgent problems without it being necessary the physical presence of the individual and at the same time the possibility of doing more with the mobile phone, from taking pictures to the transmission of data. The penetration of information at all the levels, from local to national and international represents an integrant part of the globalization process that has also affected the transportation services, depositing and telecommunications. However, significant structural changes are not evident from the year 2005 to The structure of transport, deposit and communication services, differentiated on activities in year 2006 Figure 6 Major changes were registered between 1996 and 2006 as regarding the offering of services differentiated on the two types of properties mainly of state and private. 64 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

65 The situation of the privatization is also present in the category of services that concerns the transportation, storage and communications, through the growing rhythm of the private sector from 41.3% in 1999, up to 80% in the year The structure of the transportation, mail and communication services on property forms, in the years Property form Transport, mail and communications services (%) State owned 58,7 56,65 51,20 46,65 40,06 35,65 33,99 20 Private owned 41,3 43,35 48,80 53,35 59,94 64,35 66,01 80 Source: Data from the Annual Statistical Report of Romania/ 2007 edited by INS Bucharest The structure of the transportation, storage and communication services has recorded significant fluctuations from one year to another, but, these oscillations, show general decreasing tendency of the state sector and extending of the private sector. The state sector already had the majority in 1999 (58.70%), and the private sector 41.35%. Considerable growths of the private sector have taken place during the years 2001 and 2002: From 43.35% in 2000, up to 48.80% in 2001 and in 2002 up to 53.35%. In the year 2003, the private sector gets up to 59.94% and the state sector decreases until 40.06%. The private sector will record a continuous growth with a percentage of 80% in the year 2006, almost double from In the present, the private property owns the absolute majority in this domain, the role of the state property being reduced In the process of economic globalization, it will be taken into consideration the primordial role of presenting the spreading of data and information at all the levels (local and national) until the international one. Conclusions Social Statistics Contributing directly and indirectly to the increase and assurance of the life quality, the services practically determine each aspect of the economic, social and demographic life. If the infrastructure will be modernized, the human factor will be even more put into value and it will be promoted a services adequate policy, founded on their strategic role in the process of economic growth and development. As a consequence of the fact that the services sector had and still has important contributions in the GDP, the general structure of the production in Romania still remains fragile, the rise of the importance of the services sector in the GDP being mainly a consequence of the decline of the industrial volume. GDP, in Romania, is used five times more for consuming than for capital formulation. It can be remarked the growth tendency of the percentages of services in the GDP structure. The main structural modification for the services meant to the economic operators is remarked for the activities of real estate transactions and juridical, accounting and financial activities. Regarding the transportation, storage and communication services biggest change was recorded for the terrestrial transportations and telecommunications. Revista Română de Statistică nr. 3 /

66 Social Statistics BIBLIOGRAFIE - CRISTACHE, S.-E., IACOB, A. I. The Econometric Analysis of Efficency and of the Commercial Services Sales Using Stochastic Frontier Models, International Conference Tendencies of the Informational Society Development, ASEM, Chişinău, 9-10 decembrie, 2005Dep. Ed.-Poligr. al ASEM, 2005, pp 81-82, - CRISTACHE, S.-E., ŞERBAN, D. Analiza comparativă a activității de comerț în România şi țările U.E. în condițiile globalizării economiei, Revista Amfiteatru Economic nr. 17, aprilie 2005, Editura ASE Bucureşti Colegiul Universitar Economic Buzău, pg - CRISTACHE, S.-E., ŞERBAN, D. Analiza factorială a eficienței capacității de cazare în funcțiune prin metoda indicilor, Simpozionul Realizări ale turismului românesc în mileniul III, Facultatea de Comerț, Catedra de Turism Servicii, Editura ASE Bucureşti, CRISTACHE S. E., Metode statistice de calcul şi analiză a eficienței economice în comerț, Editura ASE, Bucureşti, GHIBUȚIU AGNES, Serviciile şi dezvoltarea, Editura Expert, Bucureşti, GOGONEA M. R., Metode statistice aplicate în analiza turismului rural - teză de doctorat, ASE Bucureşti, 2005; - GOGONEA, M. R., Cercetarea statistică în turismul rural, Editura Universitară, Bucureşti, HAPENCIUC C. V., Elemente de analiză şi prognoză în turism, Editura Junimea, Iaşi, IONCICĂ MARIA., STĂNCIULESCU GABRIELA, Economia turismului şi serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, IONCICĂ M., Petrescu E. C., POPESCU D., Strategii de dezvoltare a sectorului terțiar, Ed. Uranus, Bucureşti, ISAIC-MANIU A., MITRUȚ C.,VOINEAGU V., Statistică, Editura Universitară, Bucureşti, MITRUȚ, C., Metode stohastice de evaluare a efectelor schimbarilor economicosociale specifice preaderarii la uniunea europeana asupra stilurilor de viata din Romania, Project CNCSIS *** - Anuarul Statistic al României din anul Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

67 Conturile Naționale Nefinanciare în România Adriana CIUCHEA Silvia CARAGEA Drd. Livia DRĂGUŞIN Institutul Național de Statistică Abstract Sistemul European de Conturi versiunea 1995 reprezintă un cadru statistic integrator, standardizat la nivel internațional, supus în prezent revizuirii. Metodologia de Conturi Naționale aplicată în România, descrisă pe scurt în cadrul articolului îndeplineşte cât mai extensiv cerințele europene în domeniu. Sunt avute în vedere două paliere de acțiune pentru consolidarea calității estimărilor macroeconomice: - îmbunătățirea permanentă a metodologiei naționale pentru a creşte gradul de îndeplinire a cerințelor Regulamentului SEC 95 concomitent cu realizarea revizuirilor legate de aceste îmbunătățiri pe seriile de date existente; - pregătirea condițiilor implementării în anul 2014 a SEC 95 Revizuit. Cuvinte-cheie: Conturi naționale, Sistemul European de Conturi versiunea 1995 (SEC95), estimări, surse de date. Sistemul de Conturi Naționale în România Statistică economică Pe plan internațional, Sistemul Conturilor Naționale a cunoscut dezvoltarea relativ târziu, în secolul XX, atunci când situația economică mondială cerea repere cifrice macroeconomice pe care deciziile politice să se poată baza. Metodologiile standardizate de calcul actuale (Sistemul European de Conturi versiunea 1995 SEC95 pentru UE perfect compatibil cu Sistemul Conturilor Naționale versiunea 1993 SCN93 aplicabil la nivel internațional) sunt deosebit de complexe şi cuprinzătoare, având la bază teoria macroeconomică Keynesistă, deseori contestată. De aceea, nu pot satisface toate necesitățile de informare ale utilizatorilor, anumite probleme analitice fi i nd abordate pe baza datelor SEC (exemplu: analiza şi testarea relațiilor comportamentale, măsurarea eficienței sectorului public, imposibilitatea calculului zgomotului alb etc.). Revista Română de Statistică nr. 3 /

68 Statistică economică În prezent, SCN93 precum şi SEC95 sunt supuse revizuirii pentru a aduce Conturile Naționale în concordanță cu noul mediu economic, cu progresele înregistrate de cercetarea metodologică şi cu nevoile utilizatorilor. Aceste procese vizează îmbunătățirea standardelor precum şi realizarea unui sistem mai integrat în cea mai extinsă măsură posibilă. Pentru SEC95, revizuirea este prevăzută într-un Program statistic proiect de cinci ani pe perioada Pentru Uniunea Europeană, SEC95 este un document legal (Regulamentul Consiliului nr.2223/96 din 25 iunie 1996), ceea ce impune aplicarea întocmai a metodologiei. Obligativitatea aplicării SEC95 în cadrul Uniunii Europene este întărită prin Anexa B la Regulament ce se referă la Programul de transmitere a datelor SEC95. Acesta este legat, politic, de calculul resurselor Bugetului UE (pe baza Taxei pe Valoare Adăugată, Venitului Național Brut), de Pactul de Creştere şi Stabilitate, de repartizarea Fondurilor structurale etc. Pentru dezvoltarea caracterizării unor aspecte economice importante se utilizează conturile satelit, care, pornind de la conturile naționale de bază, extind, prin teorii specifice, anumite estimări. Implementarea Conturilor Naționale în Sistemul statistic românesc a constituit o prioritate a perioadei de tranziție, strâns legată de reorganizarea şi redefinirea generală a activității statistice. În România, SEC95 se aplică din anul 1998, înainte de acest an aplicându-se versiunea SEC79. În prezent se lucrează, în paralel, atât la continuarea îmbunătățirii metodologiei aplicate în țara noastră pentru a răspunde cât mai cuprinzător normelor metodologice, cât şi la revizuirea seriilor de date corespunzătoare anilor pe baza Metodologiei SEC95. Cele două importante activități constituie baza pentru implementarea, la termen în anul 2014, în cele mai bune condiții, a metodologiei europene revizuite. În acest scop, sunt supuse analizei elementele ce fac obiectul principal al revizuirilor, astfel încât îmbunătățirile aduse să poată fi utilizate atât la revizuirea seriilor din urmă, cât şi pentru a răspunde cu succes cerințelor viitoare. Suprapunerea acestor procese poate fi folosită de România ca o ocazie şi o provocare totodată de a intensifica acțiunea de reducere a decalajelor metodologice în domeniul calculelor macroeconomice față de țările cu tradiție în construirea Conturilor Naționale. Contabilitatea Națională, atunci când se referă la acumularea fi n anciară şi nefinanciară a sectoarelor instituționale, se împarte în Contabilitatea Națională Nefinanciară şi Contabilitatea Națională Financiară. Ne vom limita în continuare la partea Nefinanciară a SEC, estimările de profil fi i nd responsabilitatea Institutului Național de Statistică din România, cele fi n anciare aflându-se în atribuția Băncii Naționale a României. 68 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

69 Statistică economică Conturile Naționale şi cadrul contabil aplicat cazul României Conturile Naționale oferă o descriere sistematică şi detaliată a economiei totale (regiune, țară, grup de țări), a componentelor sale, precum şi a relațiilor cu alte economii, acoperind o anumită perioadă de timp (an, trimestru, semestru etc.). Indiferent de întinderea spațială şi temporală a estimărilor, Conturile Naționale se calculează pe baza aceluiaşi cadru stabilit prin Regulament. O caracteristică importantă a evoluției Sistemului de Conturi Naționale, în general, rezidă în aceea că proiectul inițial de a realiza conturi pentru națiune s-a construit pe imaginea Conturilor întreprinderii, dar de o manieră mult mai ambițioasă, nu doar pentru a calcula unul sau câțiva indicatori. Aceasta a implicat stabilirea pentru agenții economici grupați pe categorii de conturi a operațiunilor şi patrimoniului lor, descrierea principalelor interrelații şi agregarea acestora la nivel de economie națională. Se pot identifica următoarele caracteristici specifice unui Sistem contabil: - utilizarea Contului, cele două părți ale echilibrului său fiind reprezentate de resurse şi utilizări, respectiv variațiile activelor şi pasivelor; - principiul dublei partide duble (intrărilor cvadruple) - orice valoare este înregistrată de două ori pentru fiecare sector instituțional. O operație va fiînregistrată în Conturile Nefinanciare ale celor două sectoare instituționale (două înregistrări) şi apoi, aceleaşi sume, în Conturile Financiare ale aceloraşi sectoare, aceeaşi sumă apărând practic înregistrată de patru ori; - utilizarea Contabilizării la costul curent: prețurile de piață sunt utilizate extensiv, vehiculându-se mai multe tipuri: prețuri de achiziție, prețuri de bază şi prețuri f.o.b. (ultimele pentru importuri şi exporturi). Specifică SEC este evaluarea în prețuri constante, prin care se elimină influența prețurilor, obținându-se variațiile reale (în volum) ale indicatorilor. - utilizarea Contabilității de angajamente, momentul înregistrării fiind reprezentat de dreptul constatat, acest fapt necesitând ajustări specifice, mai ales pentru impozite şi subvenții contabilizate inițial pe baza plății efective. Sistemul de Conturi Naționale are la bază următoarele elemente definitorii: unitățile statistice şi gruparea lor; fluxurile şi stocurile; sistemul de conturi şi agregatele; cadrul intrări-ieşiri/resurse-utilizări. O caracteristică specifică SEC95 o reprezintă utilizarea a două tipuri de unități şi a două modalități de subdivizare a economiei: - Unitățile instituționale, grupate în Sectoare instituționale, pe baza funcțiilor principale, a comportamentului şi obiectivelor: Societăți Nefinanciare; Societăți financiare; Administrații publice; Gospodăriile populației; Instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (IFSLSGP); Restul lumii. Acestea sunt utilizate pentru a descrie veniturile, cheltuielile şi fluxurile financiare, bilanțurile economiei naționale. Revista Română de Statistică nr. 3 /

70 Statistică economică - Unitățile cu activitate economică la nivel local grupate în ramuri de activitate, pe baza tipului lor de activitate locală. Ramurile de activitate sunt utilizate în vederea descrierii procesului de producție şi analizei intrăriieşiri ( input-output ). Tipul de activitate se identifică pe baza Clasificării Activităților din Economia Națională Rev.1 (CAEN, Rev.1) aplicată în România, perfect compatibilă cu NACE Rev.1.1, clasificare aplicată la nivelul Uniunii Europene. Clasificarea a suferit modificări începând cu 1 ianuarie În România, Conturile Naționale Nefinanciare se realizează în INS, pentru următoarele componente: - Conturile Naționale anuale, calculate atât în prețuri curente, cât şi în prețuri constante (prețurile anului anterior). - Conturile Naționale trimestriale, estimate atât în prețuri curente, cât şi în prețurile trimestrului corespunzător al anului anterior. Recent au fost realizate şi estimările Conturilor trimestriale în prețurile medii ale anului Conturile Rregionale, calcule realizate în prețuri curente. Estimările se finalizează pe baza unui orar corelat cu cerințele Programului de Transmitere a datelor SEC95 pentru Țările Membre, dar şi cu posibilitățile de elaborare. Procesul de estimare se realizează progresiv, în funcție de disponibilitatea surselor de date, existând versiunea provizorie, semidefinitivă şi definitivă, ultima fiind cea mai completă din punct de vedere metodologic. În faza definitivă se realizează Tabelele de sinteză prevăzute de SEC95: I. Tabelele resurse-utilizări/intrări-ieşiri pe ramurile de activitate ale economiei naționale, estimări anuale. Echilibrarea acestora se aplică la nivel de 105 ramuri de activitate, obținute pe baza clasificării CAEN Rev.1. Tabelele se elaborează atât în prețuri curente, cât şi în prețurile anului anterior. II. Tabelul conturilor economice integrate se realizează în prețuri curente la nivel anual pentru cele şase sectoare instituționale. Secvența de conturi include: conturile de operațiuni curente (acoperind producția, formarea, distribuirea şi redistribuirea venitului şi utilizarea acestuia), conturile de acumulare şi conturile de patrimoniu. Conturile sunt echilibrate numai cu ajutorul soldurilor contabile de obicei valori pozitive, dintre care enumerăm: valoarea adăugată, excedentul de exploatare, soldul veniturilor primare, venitul disponibil, economiile şi capacitatea/necesarul de finanțare, exprimate în valoare brută sau netă. Sursele de date utilizate în estimarea Conturilor Naționale sunt numeroase şi variate, fiind necesară permanenta îmbunătățire a celor existente, cât şi găsirea de noi surse de informații, care să poată fi tratate corespunzător cerințelor SEC95. Furnizorii principali sunt direcțiile de specialitate ale 70 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

71 Statistică economică Institutului Național de Statistică (INS), Ministerul Economiei şi Finanțelor (MEF), Banca Națională a României (BNR) etc. Se pot identifica următoarele tipuri de surse de date: surse statistice (anchetele statistice anuale şi infraanuale), surse administrative (raportările execuțiilor bugetare, declarațiile privind venitul global), sursele financiar-contabile (situațiile financiar-contabile ale întreprinderilor), alte surse (balanța de plăți etc.). Sursele statistice sunt în mod special utilizate pentru estimările pe ramurile de activitate, unitatea de calcul fiind ramura omogenă ce exclud activitățile secundare; pe când sursele fi n anciar-contabile sunt utilizate la calculele corespunzătoare sectoarelor instituționale, unitatea de calcul în acest caz constituind-o întreprinderea. Informațiile bugetare ale administrațiilor publice sunt folosite pentru ambele tipuri de estimări, acest sector fiind considerat pilonul sistemului. Scopul Conturilor Naționale Nefinanciare din România Scopul estimărilor realizate pe baza SEC în România se leagă în principal de nevoile de informare ale decidenților politici, ale publicului larg, dar şi de a răspunde cerințelor Oficiului European de Statistică (Eurostat) față de România ca țară membră. Cel mai vehiculat macro-indicator în România a fost şi este Produsul Intern Brut (PIB), urmat de Valoarea Adăugată Brută. Venitul Național Brut a devenit important mai ales prin prisma deschiderii economiei României față de exterior dar şi ca urmare a importanței acordate în cadrul politicilor europene. Nu trebuie uitat faptul că aceşti indicatori sunt de tipul soldurilor contabile din cadrul secvenței de Conturi Nefinanciare care se realizează an de an pentru economia României. Mai mult, cerințele pentru secvența de conturi la nivel trimestrial sunt tot mai imperative la nivelul UE, România trebuind să facă față acestei noi provocări. Abordarea exhaustivității a fost şi constituie o preocupare constantă pentru Contabilitatea Națională din România, influențând cu precădere estimările de PIB, pe mai multe componente importante. Un aspect aparte îl reprezintă economia neobservată, pentru care estimările sunt posibile doar pe anumite elemente ale sectorului formal şi informal (munca la negru, frauda TVA, bacşişuri etc.). Publicarea creşterilor în volum/reale ale PIB, la nivel anual sau trimestrial, se leagă de estimări complexe ale componentelor acestui agregat macroeconomic în prețuri constante (de bază), situație în care utilizarea şi combinarea indicilor de preț şi volum necesită o expertiză şi cunoştințe economice corespunzătoare. SEC prevede cazuri limită pentru includerea/excluderea anumitor elemente din agregatele sale, acestea fiind atent urmărite pe parcursul estimărilor. Produsul Intern Brut în prețuri curente Produsul Intern Brut (PIB), principalul agregat macroeconomic al Revista Română de Statistică nr. 3 /

72 Statistică economică Contabilității Naționale, reprezintă rezultatul final al activității de producție a unităților producătoare rezidente. Se poate calcula în forma definitivă prin trei metode (Metoda de producție, Metoda cheltuielilor şi Metoda veniturilor), obținându-se o singură aceeaşi estimare de PIB, indiferent de abordare. Metoda de producție PIB prin Metoda de producție exprimă formarea sa din perspectiva resurselor, calculându-se pe baza Valorii Adăugate Brute (VAB), în prețuri de bază, pentru toată economia, la care se adaugă elementele de valorizare (impozite nete pe produs), astfel încât să se realizeze evaluarea la prețurile curente de piață. VAB pentru activitățile de piață se calculează ca diferență dintre producție (în prețuri de bază) şi consumul intermediar aferent (în prețuri de achiziție), iar pentru activitățile de nepiață, VAB se obține direct ca sumă a elementelor sale componente (remunerarea salariaților, impozite nete pe producție şi excedentul brut de exploatare). Pe baza Metodologiei SEC95 se înregistrează următoarele tipuri de producție: producția de piață, producția pentru consumul final propriu şi producția de nepiață (furnizată gratis sau la prețuri nesemnificative din punct de vedere economic de către administrația publică sau IFSLSGP). Aceste diferențieri ale producției sunt importante pentru evaluarea, pe tipuri, a acesteia. Cadrul contabil utilizat pentru calculul PIB prin Metoda producției îl reprezintă Contul de producție, elaborat atât pe ramuri de activitate, cât şi pe sectoare instituționale. Pentru această abordare se utilizează diferite surse de date privind estimările pe sectoare instituționale (în special financiar-contabile şi administrative) şi pe ramuri de activitate (statistice, administrative). Acestea sunt reconciliate la nivel macroeconomic într-un sistem intermediar de contabilitate conturi intermediare pe baza conceptelor SEC pentru a obține aceeaşi valoare de PIB. În cadrul Metodei de producție se utilizează cele mai numeroase şi complete surse de date, oferind baza de referință pentru fundamentarea valorii PIB. Metoda cheltuielilor Această metodă descrie PIB prin prisma utilizărilor sale finale care se referă la: exporturile nete (în prețuri f.o.b), cheltuiala de consum final, formarea brută de capital evaluate la preț de achiziție. Împreună cu Metoda de producție, Metoda cheltuielilor stă la baza estimărilor de PIB, prin intermediul acesteia realizându-se cadrul de echilibrare a resurselor cu utilizările din economie. În Conturi Naționale, consumul este privit din unghiuri diferite, influențând momentul înregistrării şi evaluarea. Consumul poate fi privit din două perspective: perspectiva cheltuielii şi cea a consumului efectiv. În calculul PIB interesează proveniența cheltuielilor (cine plăteşte efectiv) pentru 72 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

73 Statistică economică a se realiza consumul final, atât cel individual (al gospodăriilor şi IFSLSGP), cât şi cel colectiv (specific administrațiilor publice). În vederea contabilizării fluxurilor, se realizează estimări privind variația de stocuri şi formarea brută de capital fix, pe baza informațiilor privind stocurile inițiale şi finale ale acestor elemente. Pentru a răspunde cerințelor de evaluare în cadrul SEC pe baza costului curent sunt necesare ajustări ce se aplică la informațiile de bază obținute din situațiile financiare şi statistice. Importurile şi exporturile sunt evaluate f.o.b. pe baza SEC, de aceea importurile c.i.f. sunt ajustate corespunzător. Aceste agregate se estimează separat pentru bunuri şi servicii. Informațiile obținute din sursele de date existente pentru bunuri de import şi export sunt satisfăcătoare, oferind posibilitatea detalierii acestora. Partea de servicii nu este suficient de bine dezvoltată, situație întâlnită nu numai în România, ci şi în majoritatea Statelor Membre UE. Metoda veniturilor Dacă metodele de calcul al PIB-ului descrise anterior se realizează încă din fazele provizorii ale estimărilor, Metoda veniturilor se poate aplica doar în faza definitivă a Conturilor Naționale, odată cu elaborarea secvenței de conturi ale sectoarelor instituționale. Această metodă are la bază componentele de VAB (remunerarea salariaților formată din salarii brute şi cotizațiile în sarcina angajatorilor, impozite nete pe producție şi excedentul brut de exploatare). Contul de exploatare, utilizat pentru calculul PIB din perspectiva veniturilor, este estimat nu numai pe ramuri omogene ci şi pe sectoare instituționale, concomitent cu finalizarea elaborării Contului de producție. Sursele de date utilizate sunt diferite pentru estimările pe sectoare instituționale (în special financiar-contabile, administrative) cât şi pe domenii de activitate (statistice, administrative), valorile fiind reconciliate prin sistemul intermediar al Contabilității Naționale, procedeu asemănător şi strâns legat cu cel derulat pentru Metoda de producție. Excedentul brut de exploatare se obține rezidual, ca sold contabil, deoarece sursele actuale de date nu permit o estimare directă. Un agregat specific SEC îl reprezintă venitul mixt, o componentă a excedentului de exploatare, care reprezintă elementul de plată pentru munca efectuată în cadrul unităților fără personalitate juridică ale gospodăriilor populației, ce nu poate fi separată de profitul întreprinderii. Adăugarea impozitelor nete pe producției pentru întregirea aceastei metode de calcul a PIB are la bază raționamente mai degrabă metodologice decât economice, realizându-se în acest fel echilibrul contabil general. Produsul Intern Brut în prețuri constante În Conturi Naționale se poate realiza descompunerea în timp a variațiilor agregatelor sale în variații de preț şi variații de volum, furnizând Revista Română de Statistică nr. 3 /

74 Statistică economică un cadru potrivit construirii unui Sistem de indici de volum (de tip Laspeyres) şi de preț (de tip Paasche) şi de a asigura coerența datelor statistice. Creşterea reală a PIB înseamnă creşterea în volum a acestuia. Importanța estimărilor de această natură a condus la o preocupare la nivel european de armonizare a datelor de preț şi volum din Conturi Naționale, prin emiterea Deciziilor Comisiei 98/715/EC şi 2002/990/EC şi elaborarea de către Eurostat în 2001 a Manualului privind măsurările de preț şi volum în Conturi Naționale. Prin documentele respective sunt definite şi clarificate metodele A (bune), B (acceptabile) şi C (puțin acceptate) pentru măsurările în preț şi volum pe produse. Gruparea pe aceste clasificări este atent urmărită în procesul de elaborare a Conturilor Naționale din România, în prezent majoritatea metodelor încadrându-se la cele de tip B. PIB în prețuri constante se estimează în cadrul Sistemului Conturilor Naționale româneşti prin două metode: Metoda de producție şi Metoda cheltuielilor. Pentru fiecare metodă se folosesc indici independenți ai componentelor iar rezultatele finale sunt supuse reconcilierii în cadrul de echilibrare (tabelele) resurse-utilizări. Indicii rezultanți se construiesc pe baza seriilor de indici şi indicatori de preț şi volum disponibili în sursele de date statistice, dintre care enumerăm: indicii prețurilor de consum, indicii prețurilor producției industriale, indicii prețurilor produselor agricole, indicii producției industriale, indicii cifrei de afaceri, indicii valorii unitare, indicii numărului mediu de salariați, indicii cursului de schimb etc. PIB în prețuri constante rezultă din elementele sale componente evaluate în prețuri constante, obținute prin deflatarea prețurilor şi/sau extrapolarea volumului. Deflatorul PIB este un indice rezultant-sintetic, obținut pe baza indicilor de preț ai elementelor sale. Venitul Național Brut Prin Regulamentul Consiliului Nr. 1287/2003 din 15 iulie 2003 privind armonizarea Venitului Național Brut (VNB) la prețuri de piață se creează bazele legale prin care acest indicator macroeconomic se calculează, cu respectarea strictă a Metodologiei SEC95. La nivelul României, a fost emis Ordinul Preşedintelui INS nr. 538/ privind Metodologia trecerii de la Produsul Intern Brut la Venitul Național Brut. VNB (la prețuri de piață) se calculează adăugând la PIB veniturile primare primite de la restul lumii de către unitățile rezidente şi scăzând veniturile primare vărsate de unitățile rezidente la exterior. Pe baza Metodologiei SEC95, VNB este identic din punct de vedere conceptual cu Produsul Național Brut, fi i nd soldul contabil al Contului de alocare a veniturilor primare din cadrul secvenței de conturi ale sectoarelor instituționale. Procesul de calcul privind tranziția de la agregatul macroeconomic PIB la cel de VNB este direct legat de estimările realizate pentru Conturile sectorului instituțional Restul lumii 74 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

75 Statistică economică pe baza, în principal, a Balanței de plăți elaborată de Banca Națională a României. În timp ce pentru calculul PIB se utilizează conceptul domestic, important mai ales din perspectiva teritoriului economic al unei țări, calculul VNB are la bază conceptul de rezidență, legat de deschiderea economiilor către Restul lumii, În particular, pentru România, VNB capătă o importanță economică şi politică deosebită odată cu aderarea la UE, necesitând numeroase investigații pentru găsirea de noi surse de date care să întregească sfera sa de cuprindere. Conturile Naționale trimestriale Conform SEC95, elaborarea Conturilor Naționale trimestriale (CNT) face parte din cadrul general al Sistemului de Conturi Naționale. CNT reprezintă un set coerent de tranzacții şi conturi, cu o periodicitate trimestrială. Principiile de realizare a Conturilor Naționale trimestriale derivă din cele de bază ale SCN 93 şi SEC95 pentru Conturile anuale, adaptate în contextul particular al conturilor trimestriale. Pentru a veni în sprijinul procesului complex de elaborare a acestei părți importante a Sistemului de Conturi Naționale, Eurostat a publicat în 1999 Manualul de Conturi Naționale trimestriale. Estimarea agregatelor principale pentru Conturile trimestriale se bazează pe datele statistice disponibile infra-anual (de la INS) precum şi pe informațiile obținute de la MEF şi BNR. Scopul major al elaborării CNT pentru România l-a reprezentat estimarea PIB trimestrial prin două metode: Metoda de producție şi Metoda cheltuielilor, obținându-se un rezultat unic pentru cele două abordări. Acoperirea şi formulele de calcul sunt aceleaşi ca şi pentru PIB anual. Estimările se fac în prețuri curente, în prețurile perioadei corespunzătoare ale anului anterior, precum şi în prețurile medii ale anului Nevoia pentru o informare pertinentă şi fiabilă la nivel european, în timp operativ, impune obligația țărilor membre de a elabora întreaga secvență de conturi ale sectoarelor instituționale la nivel trimestrial, utilizate în realizarea Conturile Europene Trimestriale. De asemenea, a devenit necesară aplicarea Metodei de ajustare sezonieră asupra seriilor de date trimestriale, precum şi realizarea estimărilor rapide ( flash ) la doar 45 de zile de la fi n alizarea trimestrului de calcul. În cadrul INS se preconizează să se obțină la finele anului 2008 îmbunătățirile prevăzute, ca rezultate ale unui proiect în derulare. Revista Română de Statistică nr. 3 /

76 Statistică economică Conturile regionale Conturile regionale reprezintă o versiune la nivel regional a Conturilor Naționale anuale şi, fără nici o excepție, ele recurg la aceleaşi concepte metodologice. Importanța lor în cadrul politicilor Comunitare se leagă, în special, de acordarea de subvenții regiunilor UE prin intermediul fondurilor structurale ale căror cheltuieli se bazează, în parte, pe datele Conturilor regionalizate ale Conturilor Naționale. Problemele conceptuale privind elaborarea Conturilor regionale în România precum şi unele aspecte privind disponibilitatea surselor de date au limitat sfera de cuprindere a acestora la regionalizarea VAB (calculându-se astfel PIB regional), a remunerării salariaților şi a formării brute de capital fi x pe ramuri de activitate şi la construirea Conturilor de alocare a veniturilor primare şi de distribuire secundară a venitului ale sectorului instituțional Gospodăriile populației Construirea Conturilor regionale înseamnă a trata fiecare regiune ca o entitate economică distinctă. Conturile regionale se realizează pentru două nivele administrative, corespunzătoare Nomenclatorului Unităților Teritoriale Statistice al UE (NUTS): NUTS 2 - reprezentând cele 8 regiuni de deyvoltare ale României şi NUTS 3 reprezentând cele 41 de județe plus Municipiul Bucureşti. Pentru regionalizarea PIB sunt folosite Metoda ascendentă, Metoda descedentă şi Metoda mixtă. Perspectivele îmbunătățirilor metodologice România şi UE Aderarea la UE a României de la 1 ianuarie 2007 nu a reprezentat o schimbare în activitatea desfăşurată pentru calculul Conturilor Naționale româneşti. Cerințele din partea Eurostat au fost îndeplinite de către România şi înainte de această dată, Regulamentul privind transmiterea datelor SEC95 fi i nd aplicabil la nivelul țărilor UE. Sistemul de Conturi Naționale românesc a fost construit de la început pe bazele metodologice internaționale atât conform SEC, cât şi SCN, fiind asimilate din mers modificările şi noile cerințe ale Eurostat. O provocare deosebită nu numai pentru România, dar şi pentru celelalte State Membre o constituie modificarea Programului de transmitere a datelor SEC95 prin Regulamentul Nr. 1392/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2007 ce modifică Regulamentul 2223/96. La finalul anului 2007 au fost transmise datele SEC către Eurostat într-un nou format şi un volum mai mare, ceea ce a necesitat un efort remarcabil din partea experților implicați. Pentru a răspunde cât mai complet cerințelor Eurostat urmează revizuirea seriei de date pe baza SEC95, proces complex, prevăzut 76 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

77 Statistică economică a se derula pe parcursul anului Revizuirea implică tratarea datelor inițial calculate pe baza Metodologiei SEC79, a cerințelor SEC95, pentru a elimina rupturile în seriile de date, indiferent că sunt Conturi anuale, trimestriale, regionale, în prețuri curente sau prețuri constante. În acest sens, sunt necesare următoarele proceduri: - centralizarea tuturor seriilor de date de Conturi Naționale ( ), în formatul original; - identificarea modificărilor dintre cele două metodologii; - identificarea agregatelor inițiale SEC79 ce suportă cel mai mare impact în procesul revizuirii şi corelațiilor dintre ele; - construirea Tabelelor de corespondență dintre tranzacțiile SEC79 şi SEC95 acolo unde este posibil; - identificarea surselor de date posibil disponibile pentru seriile supuse revizuirii, precum şi imputărilor şi ajustărilor ce trebuie realizate acolo unde nu mai există sursele inițiale de date; - inserarea coloanelor de ajustare metodologică în cadrul Tabelelor de conturi existente; - reechilibrarea Conturilor astfel modificate, a Tabelelor de sinteză pe baza regulilor contabile SEC95 pentru obținerea coerenței interne. Pe plan internațional a fost inițiată în anul 2003 actualizarea SCN93, publicarea noii metodologii, în două volume, fiind prevăzută pentru anii 2008 şi Pentru menținerea compatibilității la nivel internațional, în anul 2007 a fost demarat la nivelul UE proiectul de revizuire a SEC95, metodologie care este prevăzută să se implementeze în UE în anul 2014 ca Regulament, împreună cu noul Program de transmitere a datelor. Pentru a pregati teren favorabil acestei noi provocări, specialiştii statisticieni în Conturi Naționale trebuie să folosească timpul rămas până la momentul schimbării pentru a reduce cât mai mult decalajele între metodologia practicată şi cerințele SEC95. Aceasta se poate realiza, printre altele, printr-o corectă direcționare a proiectelor derulate în domeniul Conturilor Naționale spre zonele nevralgice din punct de vedere metodologic, dar şi printr-o colaborare coordonată şi susținută cu celelalte activități de producție statistică ale INS pentru a îmbunătăți sursele de date existente sau de a găsi altele noi, mai performante. Situația surselor de date realizate pe baza informațiilor de la întreprinderi va pune constrângeri serioase Conturilor Naționale în următorii ani, ca urmare a deciziilor Eurostat de a reduce sarcina de raportare a întreprinderilor. Este necesară o puternică coordonare şi colaborare la nivel național, între instituțiile ce dețin baze de date şi au interes în colectarea datelor de la nivelul întreprinderilor pentru prevenirea pierderilor iremediabile de informații necesare. Revista Română de Statistică nr. 3 /

78 Statistică economică Evaluarea periodică a stadiului actual al metodologiei româneşti de Conturi Naționale reprezintă un bilanț cu o încărcătură informațională esențială pentru direcționarea sistematică a activității viitoare. Acesta se realizează prin intermediul Inventarelor de surse şi metode pentru calculul VNB, exercițiu periodic obligatoriu pentru Statele Membre, impus de Eurostat. Programele de pregătire a personalului din domeniu vor contribui la întărirea capacității de înțelegere şi reacție la amplificarea calitativă şi cantitativă a cerințelor față de informațiile oferite de Conturile Naționale. Este necesară informarea permanentă a experților Conturilor Naționale asupra progreselor lucrărilor Eurostat privind revizuirea SEC95 dar şi legate de alte domenii de dezbatere. Acestea pot contribui la înțelegerea şi asumarea cerințelor internaționale şi comunitare precum şi la orientarea activităților de Contabilitate Națională spre domeniile de interes la nivel internațional. Doar prin întrunirea a două condiții fundamentale, susținute material, se poate obține un real progres în dezvoltările metodologice naționale: surse de date bune şi contabili naționali bine pregătiți profesional. Concluzie Terenul de luptă al Conturilor Naționale din România este unul internațional, cu mize majore: realizarea politicilor macroeconomice comunitare în cadrul cărora țara noastră trebuie să ofere un răspuns adecvat, corelat şi cu interesele politicilor macroeconomice naționale. Importanța estimărilor de Cntabilitate Națională trece de granița şi interesul național, reprezentând informații cu o încărcătură aparte, ce pot influența evoluția ulterioară a UE prin deciziile economice şi politice luate în consecință. Calculului agregatelor macroeconomice trebuie să i se acorde atenția cuvenită, proces susținut în special de sursele de date a căror calitate să contribuie la redarea imaginii reale şi pertinente a situației economiei româneşti. Bibliografie selectivă: - Anghelache, C. şi colaboratorii - Sistemul Conturilor Naționale, Editura Economică, Bucureşti, Ivan-Ungureanu, C. - Contabilitate Națională concepte, metodologii şi aplicații, Editura Irecson, Bucureşti, 2003 * * * - European System of Accounts ESA 1995, Eurostat, Luxembourg, 1995 * * * Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

79 NON-FINANCIAL NATIONAL ACCOUNTS IN ROMANIA Adriana CIUCHEA Silvia CARAGEA Phd. Candidate Livia DRĂGUŞIN National Institute of Statistics Abstract European System of Accounts version 1995 represents a standardized and integrating statistical framework at the European level, which is now under revision. The methodology of national accounts applied in Romania, described in short within the present study, must fulfil in wider possible extent the European requirements in the fi eld. Thus, it is necessary to bear in mind two levels of action in order to consolidate the macroeconomic estimates: - permanent improvement of the national methodology in order to increase the coverage of the requirement of the ESA95 Regulation in parallel with performing the revisions linked to these improvements on the existing data series; - preparation of the favourable conditions to implement in 2014 of the Revised ESA95. Key-words: national accounts, European System of Accounts version 1995 (ESA95), estimations, data sources. System of National Accounts in Romania Economics and Statistics The system of national accounts has known the development at international level relatively late, in 20 th century, when the world economic situation has required macroeconomic figures to stay at the basis of political decisions. Actual standardized compilation methodologies (European System of Accounts version 1995 ESA95 for UE perfect compatible with System of National Accounts version 1993 SNA93 applicable at international level) are particularly complex and comprehensive. However, they cannot satisfy all information needs of the users, because at their base stays one certain economic theory (Keynesian) often contested. Some analytical problems cannot be approached based on ESA estimations (for example: analyses and testing the behavioural relations, measuring public sector efficiency, impossibility of white noise compilation etc.). At present, SNA93 and ESA95 are under revision in order to bring national accounts in the European Union, in line with new economic environment, advances in methodological research and needs of users. These processes envisage the improvement of the standards as well as the development of a more integrated system to largest possible extent. Specifically, for ESA95 the revision is stated as a statistical program project five years lasting, during For European Union ESA95 is a legal document Council Regulation Revista Română de Statistică nr. 3 /

80 Economics and Statistics no. 2223/96 from 25 th of June 1996 meaning the compulsory application of the methodology for Member Countries. The enforcement of the ESA95 within EU is strengthened by the Annex B of the Regulation which refers to Transmission program of ESA data. This one is politically linked to the compilation of the EU budget resources (Based on VAT, GNI), to the Growth and Stability Pact, the allocation of Structural funds etc. In order to develop the characterisation of certain important economic aspects, there are used the satellite accounts which extend from the core national accounts certain estimations based on specific theories. The implementation of the national accounts within the Romanian statistical system has represented a priority for the transition period, starting with the compilation year In Romania, ESA95 is applied starting with year 1998, previously being applied the version from 1979 of ESA. At present, efforts are made in order both to carry on the improvement of the methodology for a proper answer to Eurostat requirements and to revise the data series for years based on ESA95. These two important activities represent the basis for implementation in best conditions, at date in 2014 of the revised European methodology. There are continuously taken into consideration the items under international revisions as the reached improvements to be properly used for the back-revisions and for the future requirements. The overlapping of these processes gives to Romania a good opportunity to intensify the catching-up process in the macroeconomic estimations field to the countries with tradition in national accounts estimates. National accounting refers to financial and non-financial accumulation of institutional sectors, and, from this point of view, it is split into financial accounts and non-financial accounts. In the following one will focus on the non-financial part of ESA which is the responsibility of the National Institute of Statistics of Romania, the fi n ancial accounts falling into the competence of National Bank of Romania. National accounts as accounting framework Romanian case National accounts offer a systematic and detailed description of total economy (region, country, group of countries), of its components as well as of relations with other economies, covering a certain time period (year, quarter, semester, etc.). No matter the space and time covered by the estimations, national accounts are compiled based on the same framework established by the Regulation. An important characteristic of the national accounts system evolution, in general, is that the initial project of building accounts for a country was relied on the image of the enterprises accounts, but from an ambitious manner, not only to compile one or several indicators. This fact implied to establish for economic agents grouped by categories of their transactions and patrimony accounts, detailing the main interrelations among them and their aggregation at the national economy level. Thus, there can be identified the following characteristics of an accounting system: - using of the account, the two sides of it being represented by resources and uses, irrespective changes in assets and liabilities; - the principle of double entry (quadruple entry) each value is registered twice for each institutional sector. One transaction is registered into non-financial 80 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

81 Economics and Statistics accounts of the two institutional sectors (two registrations) and, then, the same amounts, in financial accounts of the same sectors, so the same amounts is registered by four times; - using the accounting at current cost: market prices must be extensively used, in the form of several types: purchasing prices, basic prices and FOB prices for imports and exports. Specific to ESA is the evaluation in constant prices which removes the influence of prices, obtaining the real growths (volume changes) of indicators. - using the accrual accounting, the registration moment being represented by the moment when economic values is created, transformed or extinguished, or when claims and obligations arise, are transformed or are cancelled; this imposes specific adjustments for taxes and subsidies, cash accounted. The system of national accounts is based on the following items: statistical units and their grouping, flows and stocks, system of accounts and aggregates, the input-output/resources-uses framework. One specific characteristic of ESA is represented by the using of two types of units and of two ways of sub-dividing the economy: a) institutional units, grouped into the following institutional sectors, based on their principal function, of behaviour and objectives: Non-financial corporations, Financial corporations, General government, Households and Non-profit institutions serving households (NPISHs), Rest of the world. They are used in order to describe income, expenditures and financial flows, balance-sheet of the national economy. b) units with local kind of activity grouped into industries, based on their type of activity. Industries are used in order to describe the production process and the input-output analysis. The type of activity is identified based on the Classification of Activities of National Economy (CANE Rev.1) applied in Romania, perfect compatible with the classification NACE Rev.1.1 used at the EU level. This classification was changed starting with 1 st of January In Romania, non-financial national accounts are compiled by the Direction of National Accounts and Macroeconomic Synthesis division, for the following components: - Annual national accounts. They are compiled both in current prices and constant prices (in previous year prices); - Quarterly national accounts. Their estimations are made in current prices and in prices of the same quarter of the previous year. Recently there were released estimates based on the prices of year 2000; - Regional accounts. Compilations are made in current prices. All the estimations are based on a timetable correlated with the requirements of the ESA95 Transmission Programme for the Member Countries, as well as with the possibilities of elaboration. The estimation process is progressively achieved, according to data sources availability, being released the provisional version, semi-final version and final version, the last one being the most methodological exhaustive. In the final version, there are released the synthesis tables foreseen by ESA95, as following: I. Resources-uses/input-output tables by industries of national economy, annual estimates. The balancing of the table is made by 105 industries, obtained using Revista Română de Statistică nr. 3 /

82 Economics and Statistics CANE Rev.1 classification. Tables are elaborated both in current prices and in prices of the previous year. II. Integrated economic accounts table is compiled in current prices at the annual level for the six institutional sectors. The sequence of accounts consists of: current accounts (covering output, distribution and use of income), accumulation accounts and patrimony accounts (balance-sheets). The accounts are balanced using the balancing items usually positive values, as following: value added, operating surplus, balance of primary incomes, disposable income, savings and the lending/ borrowing, expressed in gross or net values. The data sources used in estimation of national accounts are numerous and various, looking constantly for improving the existing ones, for finding new sources of data which could be treated according to ESA95. The main suppliers of these sources are the special directions from National Institute of Statistics (NIS), the Ministry of Economy and Finance (MEF), National Bank of Romania (NBR), etc. There can be identified the following data sources: statistical sources (annual and infra-annual statistical surveys), administrative sources (budget executions reports, declarations on global income, etc.), fi n ancial-accounting sources (the financial statements of enterprises), other (balance of payments, etc.). The statistical sources are mostly used for the estimations by industries where the compilation unit is the homogenous branch which excludes secondary activities, and the financial-accounting sources are mostly used for the estimations by institutional sectors with the enterprise as compilation unit. The administrative data sources budget information for General government are used for both types of estimations, while this sector is considered the pillar of the system. The scope of the Romanian non-financial accounts The scope of the estimates based on ESA in Romania is linked, in special, to the information needs of policy-makers, of the wide public, but also on the data requirements of the European Office for Statistics (Eurostat) to Romania as Member State. In this context, the most used macroeconomic indicator in Romania is represented by Gross Domestic Product, followed by Gross Value Added. The indicator Gross National Income has became important in special due to the opening of the Romanian economy to rest of the world but also because of its increasing importance within the European policies. We should bear in mind the fact that these indicators are of the balancing item type from the sequence of non-financial accounts compiled each year for the Romanian economy. Moreover, the requirements for sequence of accounts compiled at the quarterly level are becoming imperative at the European level and Romania must face this new challenge. Approaching exhaustivity has represented and still represents a constant concern for national accounting of Romania, influencing in special the GDP estimates, by its important components. A special aspect is the non-observed economy, while its estimates are possible only for certain elements of formal and informal sector (black labour, VAT evasion, tips, etc.). The issue of the volume (real) growth of GDP at the annual or quarterly level is linked by the complex estimates of GDP components in constant prices. In this 82 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

83 Economics and Statistics case, the use of price and volume indices in a certain combination requires various economic expertises and knowledge. ESA provides for certain borderline cases for including/excluding of certain items from the aggregates, these aspects being carefully followed. Gross Domestic Product in current prices Gross Domestic Product (GDP), the main macroeconomic indicator of national accounting, represents the final result of the production activities of the resident producer units. It can be compiled, in the definitive form, by three approaches (production approach, expenditure approach and income approach), obtaining one (the same) estimation for GDP, no matter the applied method. Production approach GDP by production approach means its formation based on resources and it is compiled adding to the gross value added (GVA) in basic prices of the total economy the valorisation items (net taxes on products), as the evaluation to be made at the current market prices. For market activities, GVA is compiled as difference between output (in basic prices) and the corresponding intermediate consumption (at purchasing prices). For the non-market activities the GVA is directly obtained as sum of its component elements (remuneration of employees, net taxes on production, gross operating surplus). The production types registered based on ESA95 are the following: market output, output for own final consumption and the non-market output (supplied free or at economically non-significant prices by the General Government or NPISHs). These differences of the production are important for different evaluation, by types, of output. The accounting framework for GDP compilation by production approach is represented by the production account, elaborated both by industries and institutional sectors. For these estimations, different data sources are used, in special financialaccounting and administrative data sources for institutional sectors and statistical and administrative data sources for industries. They are reconciled at the macroeconomic level within an intermediary system of accounting based on ESA concepts in order to obtain the same GDP value. Due to the fact that for this approach there are used the most completed data sources, the production method is fundamental for establishing the reference value of GDP. Expenditure approach Expenditure approach describes GDP by the final expenditure side minus imports, thus meaning: net exports (at f.o.b. prices), the final consumption expenditures and gross capital formation valued at purchasing prices. Together with production approach, the expenditure approach stays at the basis of GDP estimation, by its main obtaining the balancing framework of the resources with uses of the economy. In national accounts, the consumption is viewed from different angles, thus influencing the registration moment and evaluation. Thus, consumption is seen from two perspectives: the expenditure perspective and the actual consumption perspective. Revista Română de Statistică nr. 3 /

84 Economics and Statistics For the GDP compilation, it is important the origin of expenditures (who actually pays) in order to support the final consumption which is individual (of households and NPISHs) and collective (specific to general government). In order to fulfil the requirements for a flow accounting (at current prices), the focus is on variation of stocks and gross fixed capital formation based on information regarding initial and final stocks of those items. In consequence, ESA approach needs some specific adjustments based on current costing view to the initial information obtained from financial statements and statistical sources. Imports and exports are valued f.o.b. based on ESA, so the amounts of the imports in c.i.f. prices (obtained from balance of payments) must be accordingly adjusted. These aggregates are separately estimated by goods and services. While for goods there is enough information to be used (values, indices), for services there are no proper data sources. In fact, the services part is insufficiently covered, in general, by the existing data sources, situation persisting also in other Member Countries, not only for Romania. Income approach The above described methods for GDP estimation are performed starting with the provisional version, while the income approach is compiled only in final version of national accounts, once the elaboration of sequence of accounts for institutional sectors is finished. This approach is based on the GVA components (remuneration of employees made from gross salaries and employer contributions, net taxes on production and gross operating surplus). The generation of income account used to compile GDP from income perspective, is compiled not only based on homogenous branches but also by institutional sectors, together with releasing production account. There are used different types of data sources for estimations by institutional sectors (in special financial-accounting, administrative) and by industries (statistical, administrative), and the values are reconciled by the main of intermediary system of accounting, a similar process and linked to the one used for production approach. Gross operating surplus is residual obtained, as balancing item. A specific ESA aggregate is the mixed income, a component of Gross Operating Surplus, which represents the payment part for the performed worked within households enterprises without legal personality, income that cannot be separated by the profit of the enterprise. Adding the net taxes on production to this approach is based on more methodological reasoning than economical ones, in order to obtain the accounting balancing. Gross Domestic Product in constant prices In national accounts, the decomposition of the aggregates variations into price variations and volume variations is possible. There is available a proper framework to build a system of volume (of Laspeyres type) and price (of Paasche type) indices and to assure the coherence of statistical data. Real GDP growth means its volume growth. The political importance of this 84 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

85 Economics and Statistics estimation has led to an increased interest for harmonisation at European level of the price and volume data from national accounts. This was materialized into the Commission Decision 98/715/EC and 2002/990/EC and the elaboration by Eurostat of the Handbook on price and volume measures in national accounts. These documents define and clarify the methods: A (good), B (acceptable) and C (not acceptable) for price and volume measures by products. These classifications are permanently taken into consideration during the process of national accounts elaboration in constant prices. At present, the majority of the applied methods are classified as A or B. GDP in constant prices is estimated within the system of Romanian national accounts by two approaches: production and expenditure. For each method, there are used independent indices of the GDP components, and the final results are reconciled within the resources-uses balancing (tables) framework. The resulting indices are built based on indices series and price and volume indicators available within statistical data sources, for example: Consumer price indices, Industrial production price indices, Indices of agricultural products, Industrial production indices Turnover volume indices, Unit value indices, Indices of average number of employees, Exchange rate indices etc. GDP in constant prices results from its component items, valued in constant prices obtained by deflating prices and/or extrapolating volume. GDP defl a tor is a synthetic-resultant index, obtained based on price indices of its components, so it offers a wide coverage. Gross National Income The Council Regulation no. 1287/2003 from 15 th of July 2003 on harmonisation of Gross national income (GNI) at market prices has created the legal basis for the estimation of this important macroeconomic indicator, in respect of ESA95 methodology. At the Romanian level, it was issued the Order of National Institute of Statistics president no. 538/ on the Transition Methodology from GDP to GNI. GNI (at market prices) is compiled adding to GDP the primary income received from the Rest of the world by the resident units and subtracting the primary income paid by resident units to abroad. Based on ESA95 methodology, GNI is conceptually identical to the Gross National Product, being the balancing item of the allocation of primary income account from the institutional sectors sequence of accounts. The estimation process on transition from GDP concept to GNI one is directly linked to the estimations performed for the accounts of the Rest of the world institutional sector, based mostly on the balance of payments issued by National Bank of Romania. While the GDP is based on the domestic concept which is important from the perspective of economic territory of a country, the GNI is based on the residence concept which is linked to the opening of the economies to the Rest of the world. In particular, the GNI is important for Romania with the moment of becoming Member State of European Union, thus investigations are needed in order to find new data sources to complete the coverage of this aggregate. Revista Română de Statistică nr. 3 /

86 Economics and Statistics Quarterly national accounts According to ESA95, elaboration of Quarterly national accounts (QNA) is part of the general framework of the System of national accounts. QNA represent a coherent set of operations and accounts, with a quarterly periodicity. The principles used to estimate the quarterly accounts derivates from the base ones of SNA93 and ESA95 for annual accounts, updated in the special context of quarterly accounts. In order to easy the work to these complex and specific estimates of national accounts, Eurostat has published in 1999 the Handbook on quarterly national accounts. The compilation of the main aggregates of quarterly accounts is based on statistical data sources available at infra-annual level from NIS as well as on other sources obtained from MEF and NBR. The main aim of the QNA elaboration for Romania is represented by the quarterly GDP estimation by the two approaches: production and expenditure, obtaining one single result from the two methods. The coverage and the compilation formula are the same as annual GDP. Estimations are made in current prices, in prices of the corresponding period of the previous year and in average prices of year The need for pertinent and reliable information at the European level, operatively, it imposes the obligation of the Member Countries to elaborate within 90 days after the end of the period the sequence of accounts of the institutional sectors on quarterly basis, which are further used to build the Quarterly European Accounts. Moreover, it is more necessary to apply the seasonal adjustment on the quarterly data series together with shortening period for the GDP release to 45 days ( flash estimates ) by the end of the compilation period. These new improvements are envisaged as results of a project performed within NIS during this year. Regional accounts The regional accounts represent a version of annual national accounts at regional level and they use, without exception, the same methodological concepts. Their importance within the EU policies is linked to the EU structural funds, because their allocation is based also on the regionalised data of national accounts. The conceptual problems regarding the elaboration of regional accounts in Romania as well as some aspects regarding the availability of data sources have limited the coverage to the regionalisation of GVA (used to compile regional GDP), Remuneration of employees and Gross Fixed Capital Formation by industries and the compilation of allocation of primary income account and of secondary distribution of income account for households institutional sector. Building the regional accounts means to treat each region as a distinct economic entity. The regional accounts are estimated for two administrative levels, corresponding to Nomenclature of Units for Territorial Statistics of EU (NUTS): NUTS 2 representing the eight statistical regions of Romania and NUTS 3 representing the 41 counties plus Bucharest. The methods used to regionalize GDP are the following: top-down approach, bottom-up approach and mixed approach. 86 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

87 Economics and Statistics Expectations for improvements Romania and UE The acceding of Romania into EU since 1 st of January 2007 did not represent a change for the activity developed within the Romanian national accounting. The Eurostat requirements have been fulfilled by Romania before this date, even the Regulation on the ESA95 transmission programme is compulsory for the EU Member Countries. The system of Romanian national accounts was build from the very beginning on the international methodologies (ESA and SNA), thus the changes and the renewed Eurostat requirements were assimilated. A special challenge not only for Romania but also for other Member States was the change of the ESA95 transmission programme by the means of Regulation no. 1392/2007 of the European Parliament and Council from 13 th of November 2007 which amends Regulation no. 2223/96. Thus, at the end of the year 2007, ESA data were transmitted to Eurostat in a new format, in a bigger volume, that implied a remarkable effort. In order to answer as complete as possible to the Eurostat requirements, the revision of data series based on ESA95 is needed, a complex process envisaged to be developed during year The revision implies to treat, based on ESA95, the original data compiled based on old ESA79 methodology. This will eliminate the break in the data series, no matter they are annual, quarterly or regional accounts, in current or constant prices estimates. In this sense, there are needed several procedures: - centralisation of the national accounts data based on ESA79, in the original format; - identification of the methodological changes between the two methodologies; - identification of the ESA79 aggregates which should suffer the higher impact during the revision process and maintaining the correlations among them; - building the correspondence tables between ESA79 operations and ESA95 ones, wherever possible; - identification of data sources possible available for the series under revision or the imputations and adjustments to be applied where no original data sources exist; - adding columns for methodological adjustments within the existent tables of accounts; - re-balancing the modified accounts, of the synthesis tables based on the accounting rules of ESA95 to obtain the internal coherence. The updating of SNA93 at international level was initiated in the year 2003, while the publication of the new methodology in two volumes being planned for years 2008 and As consequence of the international comparability, the revision project of the ESA95 has begun in 2007; the revised methodology together with the Transmission programme modified accordingly is foreseen to be implemented in EU as a Regulation in year In order to prepare a favourable ground to this new challenge, the national accounts statisticians must use the remained time until the moment of change to reduce at minimum the gap between the practiced methodology and the ESA95 requirements. This can be obtained, among other mains, by a correct guidance of the projects for the national accounts purposes towards the weaker methodological points, but also by a Revista Română de Statistică nr. 3 /

88 Economics and Statistics coordinated collaboration with other statistical production activities of NIS in order to improve the existing data sources and to find new ones. The situation of data sources based on enterprises information will impose real constraints to national accounts estimations in the next years, following the Eurostat decisions to reduce the reporting burden of enterprises. It is necessary a strong coordination and collaboration at national level among the institutions which hold data bases and are interested in collecting data from enterprises in order to prevent irremediable loss of information. The periodical evaluation of the actual stage of the Romanian methodology of national accounts represents a balance-sheet with an essential informational content useful for systematically manage of the future activity. This is made by the means of GNI Inventory, periodical exercise imposed by Eurostat to the Member States. The training programmes of the involved staff from the field should contribute to strengthen the capacity of understand and reaction to the qualitative and quantitative increase of requirements to the information from national accounts. Permanent information of the national accounts experts on the progresses of the Eurostat working within the ESA95 revision project as well on other debated fields is needed. is important in order to orientate the national accounts activities towards interest fields at the international level. These efforts can contribute to enhancing the Communitaire and international requirements and to direct the activities from national accounting to interest fields at international level. Two fundamental conditions, materially supported, can lead to a real progress in development of national methodology: good data sources and national accountants well trained. Conclusion The battle-field of national accounts has an international ground, with a major stake: supporting the macroeconomic policies in EU, of which our country should offer a proper answer correlated with the national macroeconomic policies. The importance of national accounts estimates is crossing the country interest and borders, representing information with heavy-importance substance, which can influence the future evolution of EU, by the economic decisions that are taken in consequence. A proper attention should be paid to the compilation of macroeconomic aggregates, process that should be relied on quality data sources which contribute to convey the faithful and pertinent view on the economical situation of Romania. Bibliography: - Anghelache, C. şi colaboratorii - Sistemul Conturilor Naționale, Editura Economică, Bucureşti, Ivan-Ungureanu, C. - Contabilitate Națională concepte, metodologii şi aplicații, Editura Irecson, Bucureşti, 2003 * * * - European System of Accounts ESA 1995, Eurostat, Luxembourg, 1995 * * * Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008

89 IN MEMORIAM Prof. univ. dr. Gheorghe Răboacă ( ) Fiu al frumoaselor meleaguri vâlcene, Gheorghe Răboacă a fost un perseverent şi neobosit cercetător şi pedagog, preocupat permanent de pregătirea profesionalştiințifică, având o contribuție remarcabilă în cercetarea ştiințifică şi în învățământ. După Şcoala medie comercială de la Râmnicu Vâlcea, unde a fost elev, viitorul profesor Gheorghe Răboacă a frecventat, la Bucureşti, ca student, între anii , cursurile Institutului de Ştiințe Economice şi Planificare (azi, Academia de Studii Economice), reuşind printr-o pregătire teoretică şi documentare riguroasă să devină un foarte bun şi cunoscut cercetător şi cadru didactic. A obținut titlul de profesor universitar, cu doctorat în, 90 ۥ ştiințele economice. Cu deosebire după reînfințarea Societății Române de Statistică în anii prof. Răboacă prin colaborările cu specialiştii Instituției Centrale de Statistică şi din direcțiile teritoriale a devenit un bun cunoscător al metodologiei indicatorilor social economici, al Sistemului publicațiilor statistice, inclusiv al Revistei Române de Statistică, editate de I.N.S., utilizând şi fundamentâdu-şi concluziile pe seriile de date din statistica oficială. Prof. dr. Gheorghe Răboacă, specialist şi cunoscător al reglementărilor privind Tehnologia Informațiilor şi Comunicațiilor, a fost unul din promotorii managementului cunoştințelor în concordanță cu legislația europeană. Menționăm două din importantele comunicări prezentate la Institutul Național de Statistică în cadrul Seminarului Ştiințific Național Octav Onicescu organizat de Societatea Română de Statistică: Noul model demografic şi implicațiile acestuia şi Impactul legislației muncii asupra performanței generale a ocupării forței de muncă. A colaborat permanent cu specialiştii Direcției Județene de Statistică Vâlcea. Lucrările şi studiile elaborate de prof. univ. dr. Gheorghe Răboacă, utile deopotrivă cadrelor didactice, studenților, precum şi numeroaselor categorii de specialişti, au intrat în patrimoniul diferitelor biblioteci, întregind fondul de carte existent, fondul de publicații în general. A publicat la o serie de importante edituri: Editura Academiei, Editura Fundației România de Mâine, Tribuna Economică, Editura RRS, la cotidianul Economistul etc. A îndeplinit funcția de decan al Facultății de Contabilitate şi Finanțe la Râmnicu Vâlcea, Universitatea Spiru Haret. Prof. univ. dr. Gheorghe Răboacă a fost laureat al Premiului pentru economie P.S. Aurelian al Academiei Române. Lucrarea sa Piața muncii şi dezvoltarea durabilă, publicată în 2003 a primit premiul Virgil Madgearu.Regretăm că a plecat dintre noi un coleg, un prieten şi un colaborator de valoare. Ec. Ioan B. Gâlceavă, ing. ec. Grigorie Grama Societatea Română de Statistică Revista Română de Statistică nr. 3 /

90 Responsabil de număr: Vladimir ALEXANDRESCU Consilier artistic: Mihai ŞURUBARU Echipa logistică: Nicolae IONESCU, Iancu UCEANU, Gheorghe VAIDA-MUNTEAN, Constantin Gabriel BUJOREANU, Iuliana MARIN, Oana BURDUŞEL, Tiberiu PREDA, Remus HORNOIU, Alin SPÂNU, Luiza NEDELCU Condiții pentru prezentarea materialelor spre publicare Lucrările ştiințifice sau tehnice, originale, se pot prezenta redacției spre publicare fie sub formă de articole, fie sub formă de scurte comunicări în limba română şi în limba engleză (traducere integrală). Precizările privind condițiile tehnice pentru predarea materialelor se află pe site-ul secțiunea Procesul de recenzare. Conditions for the articles designated for the Romanian Statistical Review The original scientific or technical works can be sent to be published either under article form or short communications in Romanian and English (complete translation). The technical conditions for the articles to be presented can be found at www. revistadestatistica.ro in the Peer review section. Cititorii din țară şi străinătate se pot abona prin S.C. Rodipet S.A cu sediul în Piața Presei Libere nr. 1, Corp B, Sector 1, Bucureşti, România tel/fax sau şi ISSN X Reproducerea articolelor fără acordul Institutului Național de Statistică - Editura Revista Română de Statistică este interzisă, iar utilizarea conținutului acestei publicații, cu titlul explicativ sau justificativ, în diferite lucrări este autorizată numai cu precizarea clară a sursei. Redacția Editurii Revista Română de Statistică precizează că punctele de vedere, datele şi informațiile cuprinse în articolele publicate aparțin autorilor şi nu angajează răspunderea Institutului Național de Statistică 90 Romanian Statistical Review nr. 3 / 2008