rrs

Transcriere

1

2 REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUPLIMENT SUMAR / CONTENTS 7/2019 MODELELE STATISTICO-ECONOMETRICE UTILIZATE ÎN ANALIZA IMPACTULUI REMITENȚELOR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ 3 STATISTICAL-ECONOMETRIC MODELS USED IN ANALYSIS OF THE IMPACT OF REMITES IN ECONOMIC DEVELOPMENT 18 Prof. Constantin ANGHELACHE PhD Prof. Radu Titus MARINESCU PhD MODEL DE ANALIZĂ DISCRIMINANTĂ PENTRU DETECTAREA RISCULUI DE FALIMENT DISCRIMINATORY ANALYSIS MODEL FOR BANKRUPTCY RISK DETECTION 43 Dana Luiza GRIGORESCU PhD Student MODELE DE FINANȚARE A INVESTIȚIILOR ÎN SĂNĂTATE 53 MODELS OF FINANCING INVESTMENTS IN HEALTH 63 Oana BÎRSAN Ph.D Student EFECTUL REMITENȚELOR ASUPRA CREŞTERII PRODUSULUI INTERN BRUT 72 THE EFFECT OF THE REMITTANCES ON GDP GROWTH 79 Olivia Georgiana NIȚĂ PhD Student MODEL DE ANALIZĂ DIAGNOSTIC A REZULTATELOR SOCIETĂȚII COMERCIALE 86 MODEL OF DIAGNOSTIC ANALYSIS OF THE COMPANY S RESULTS 100 Assoc. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD Andreea Ioana MARINESCU PhD Student ANALIZA ESTIMĂRII VALORII REMITENȚELOR 114 THE ANALYSIS OF THE REMITTANCE VALUE ESTIMATE 121 Assoc. prof. Florin Paul Costel LILEA Gabriel-Ștefan DUMBRAVĂ PhD Student Cristian OLTEANU PhD Student Alexandra PETRE (OLTEANU) PhD Student Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 / 2019

3 2 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

4 Modelele statistico-econometrice utilizate în analiza impactului remitențelor în dezvoltarea economică Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice din București / Universitatea Artifex din București Prof. univ. dr. Radu Titus MARINESCU (radu_titus_marinescu@yahoo.com) Universitatea Artifex din București Abstract Remitențele sunt acele sume obținute în afara granițelor țării de către imigranții economici în primul rând. Remitențele reprezintă un factor germen al migrației economice. Ipotezele modelelor statistico-econometrice utilizate în analiza migrației dau o imagine completă asupra gradului și complexității pe care o are migrația din fi ecare țară. De asemenea, în aceste modele care sunt descrise pe larg în articol se evidențiază și corelația care există între emigrare și remitențe. Desigur remitențele așa cum se cunoaște au un impact asupra creșterii economice din fi ecare țară, dar pentru a ajunge la concluzii clare în baza cărora să se prevadă programe naționale și internaționale în acest domeniu trebuie să utilizăm metode, modele statistico-econometrice de analiză în primul rând a migrației. Astfel este vorba despre modelul neoclasic care abordează la nivel macroeconomic esența și motivele migrației. Pe de altă parte există și un model neoclasic care ține abordarea microeconomică. Acest model reprezintă o aprofundare a modelului neoclasic macroeconomic. Condiția principală a modelului este dată de faptul că un migrant înainte de a lua decizia părăsirii propriei țări analizează în mod foarte clar costurile, veniturile, relația cost-benefi ciu cât și condițiile sociale și tehnologice pe care le va întruni în țara respectivă. În felul acesta el trage propria concluzie și își alege modelul de emigrare sau nu. Acest model neoclasic la nivel micro sau macroeconomic a fost avut în vedere și în România, când după 1990 un număr tot mai mare de persoane s-au înscris în emigrația economică, adică a acelora care au părăsit țara deoarece condițiile de viață erau insufi ciente sau minime și din analizele individuale și grupuri și-au dat seama că pot dobândi alte condiții în alte țări. Desigur aceasta are efect asupra forței de muncă din țara noastră dar și din alte țări, dar este o posibilitate a celor care au recurs la această modalitate de a părăsi teritoriul României. Putem vorbi în continuare despre noua teorie economică a migrației care pornește de la modelul economic neoclasic însă induce în ecuație, un nou element, acela că decizia de a pleca din țară nu aparține în întregime migrantului Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

5 ci este o decizie infl uențată de nivelul gospodăriilor, condițiile de viață social-economice și altele. De aici putem considera că un nivel de estimare a factorilor determinanți ai migrației reprezintă un instrument corect de a cunoaște realitățile și de a putea stabili dacă se poate face ceva sau nu pentru a putea stopa acest proces al migrației. Economiști de seamă au vorbit și au fundamentat modelul gravitațional și mai nou modelul modifi cat gravitațional care dă elemente net superioare pentru efectuarea studiului asupra migrării și efectelor acesteia. Putem analiza la nivelul Uniunii Europene că acest fenomen al migrației este stimulat de directiva însăși a acestei Comunități care prevede libera circulației a persoanelor. Mergând structurat în sus putem vorbi despre modelul capitalului uman, modelul spațial de căutare a locurilor de muncă, modelarea migrației cu date agregate, modelarea migrației cu microdate și pute majunge astfel la modele statistico-econometrice utilizate în analiza remitențelor. La nivel macroeconomic analiza remitențelor trebuie să aibă la bază volumul transferurilor periodice de la migrant către familie sau alte grupuri din țară pentru a identifi ca efi cacitatea acestor transferuri, pentru a putea studia apoi și efectul migrației asupra nivelului veniturilor populației dar și al creșterii economice. Fleming a stabilit modelul Mundell care arată consecințele pe care le are migrarea asupra remitențelor și antreprenoriatului. Spunem antreprenoriatului deoarece mulți care se reîntorc din aceasta migrare nu numai că aduc remitențe la nivel macro sasu microeconomic, dar dezvoltă afaceri, asigură creearea de noi locuri de muncă și poate constitui un fenomen benefi c. Cuvinte cheie: model statistic-econometric, remitențe, modelul gravitațional, migrație, creștere economică Clasificarea JEL: C10, F22, O15 Introducere În acest articol, autorii au avut în vedere să fundamenteze câteva modele de acest gen care pot fi utilizate în astfel de studii. În primul rând trebuie stabilite acele modele utilizate în analiza migrației și impactul acestei migrații asupra populației dintr-o țară sau dintr-o regiune. Este abordat modelul neoclasic la nivel macroeconomic, apoi modelul neoclasic ca o abordare microeconomică considerând aici și luând în calcul și noua teorie economică a migrației, că acest proces este unul favorabil dezvoltării economice, dar în același timp, poate crea dizlocări ale forței de muncă dintr-un spațiu în altul, forța de muncă, adică individul căutând condiții mai bune de muncă, condiții mai bune sociale și nu în ultimul rând, condiții mai bune financiare. Sunt analizate o serie de aspecte privind modelul gravitațional, modelul capitalului uman, modelul spațial de căutare a locurilor de muncă sau modelarea utilizată 4 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

6 în stabilirea acestora. Modelele statistico-econometrice utilizate în analiza remitențelor se utilizează în strânsă concordanță cu modelele statisticoeconometrice privind migrația și dezvoltarea economică. Articolul vorbește și despre remitențe și antreprenoriat în contextul în care, o serie de emigranți, se întorc în țările lor avand o experiență mai mare, venituri financiare superioare, angrenându-se în crearea de locuri din muncă prin investițiile pe care le fac. Remitențele reprezintă un factor important care contribuie la creșterea economică pe total. Literature review Anghelache et al (2007) reprezintă o lucrare de referință pentru domeniul macroeconomic. Anghelache, Mitruț și Voineagu (2013) au analizat indicatorii statistici care se utilizează în studiile economice. Anghelache, Niță și Badiu (2015) au efectuat un studiu privind incluziunea financiară și impactul asupra migranților români și a familiilor acestora. Anghelache, Partachi, Anghel și Niță (2017) au analizat efectul pozitiv al remitențelor asupra reducerii sărăciei. Giuliano și Ruiz-Arranz (2009) au studiat corelația dintre remitențe, dezvoltarea financiară și creșterea economică. Goschin, Popa și Roman (2010) au cercetat influența la nivel macroeconomic a remitențelor. Goschin și Roman (2012) au studiat factorii determinanții ai comportamentului emigranților români în contextul crizei economice. Haller, Butnaru și Butnaru (2018) au abordat o serie de aspecte referitoare la remitențele migranților internaționali. Jouini (2015) a studiat corelația dintre remitențe și creșterea economică. O temă similară este analizată de Niță (2015). Taylor (1992) a studiat efectele directe și indirecte ale remitențelor. O temă similară este studiată de Ustubici și Irdam (2011) care au analizat și implicațiile politice ale remitențelor. Zheng și Musteen (2018) au cercetat impactul remitențelor asupra activităților antreprenoriale. Metodologie, date, rezultate și discuții Modelele statistico-econometrice utilizate în analiza migrației Modelul neoclsic abordare macroeconomică, a fost dezvoltat inițial pentru descrierea impactului migrației internaționale în dezvoltarea economică. Ipotezele modelului au în vedere faptul că: migrația internațională este determinată de diferențele salariale dintre țara de origine și cea de destinație; se presupune că eliminarea acestor diferențe ar duce la încetarea migrației internaționale; diferențele dintre influxul de capital uman calificat și cel necalificat ar putea avea ca rezultat un model diferit de migrație; mecanismul principal prin care fluxurile internaționale de muncă sunt generate este reprezentat de piața forței de muncă, alte piețe nu au efecte la fel de Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

7 importante ca și piața forței de muncă; modul în care guvernele controlează și influențează prin reglementări piața internațională a forței de muncă, atât în țările sursă, cât și cele de destinație a migranților. Presupunând că avem două locații, o țara de origine din care migrantul pleacă și d țara de destinație, unde migrantul alege să locuiască. Valuarea actuală a migrantului atunci când alege să locuiască în țara de origine poate fi scrisă matematic astfel: unde VA- reprezintă valoarea actuală, - reprezintă utilitatea așteptată ca urmare a deciziei migrantului de a rămâne în țara de origine, T- durata vieții, iar - reprezintă rata de preferință a timpului, sugerează faptul că migrantul este indiferent dacă primește plata astăzi sau în viitor, deci o valoare pozitivă a lui indică preferința individului pentru a primi plata astăzi și nu în viitor. De la această relație se poate determina și valoarea actuală atunci când migrantul alege să locuiască în țara de destinație, d. Ecuația devine: (1) În această ecuație, elementul introdus în plus este cel al costului migrantului de a se muta din țara o în d și este reprezentat prin. Migrantul va lua decizia de a se muta dintr-o țară în alta doar dacă locația aleasă îi va maximiza utilitatea pe perioada vieții. Todaro și Harris (1970) au dezvoltat modelul economic pentru migrație internațională pornind de la modelul Todaro pentru migrația internă de la mediul rural la cel urban. Modelul intern al migrației consideră condiția de echilibru salarial între mediul rural și cel urban care se poate scrie: (3) unde și - reprezintă nivelele salariale în mediul urban, respectiv mediul rural, iar și arată venitul urban așteptat, respectiv venitul rural așteptat. Astfel, modelul Harris-Todaro prezice o primă aproximare de echilibru a ratei șomajului în mediul urban, prin relația: (2) unde (4), reprezintă numărul de locuri de muncă din mediul urban. 6 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

8 Pentru analiza migrației internaționale modelul Harris-Todaro (1970) se transformă astfel: venitul rural devine venitul pe care migrantul îl obține în țara de origine, iar venitul urban devine venitul pe care migrantul se așteapă să-l primească în țara de destinație. Ecuația matematică devine: unde și (5) - venitul așteptat în țara de origine, este o funcție care depinde de rata salariului și - venitul din această țară., reprezintă probabilitatea ca migrantul să-și găsească un loc de muncă în țara de origine. De asemenea, pentru analiza comparativă a salariului ce poate fi obținut în țara de origine față de cel din țara de destinație, se iau în considerare aceleași variabile și pentru țara de destinație și anume: - venitul așteptat în țara de destinație, care la fel depinde de rata salariului și venitul din țara de destinație și probabilitatea ca migrantul să-și găsească un loc de muncă în această țara. Ca și în cazul modelului migrației interne de la rural la urban, modelul migrației nete propus de Harris-Todaro (1970) ia în calcul și alți factori, cum ar fi: rata șomajului sau costurile migrației dintr-o țară în cealaltă. Ecuația modelului migrației nete ia forma: - Modelul neoclasic - abordare microeconomică, acest model reprezintă o aprofundare a modelului neoclasic macroeconomic. Ipoteză principală a modelului este dată de faptul că, migrantul înaite de a lua decizia de a pleca din țara natală, analizează foarte bine costurile si venitul așteptat, relația cost-beneficiu, cât și condițiile sociale și tehnologice, și doar atunci când veniturile nete așteptate sunt mai mari decât cele din țara natală alege să migreze. Acest model a fost dezvoltat de Borjas (1989, 1990) care consideră ca salariul migrantului în țara sursă ar fi ilustrat prin ecuația:, (7) În cazul țării de destinație ecuația devine:, (8) unde și - reprezintă venitul mediu pe care migrantul l-ar primi in țara natală, față de venitul mediu pe care migrantul l-ar primi dacă ar alege să plece din țara natală. și - valori aleatoare, nu sunt corelate cu veniturile medii. (6) Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

9 Borjas introduce în model și caracteristici personale ale migranților: vârsta sau nivelul de educație, caracteristici care s-au dovedit a influența migrația internațională, astfel modelul distinge între compoziția și dimensiunea efectelor migrației. Prin ecuația (9) Borjas clculează valoarea tendinței de selectivitate a migrantului: unde M - reprezintă pentru un grup de migranți și combinația de venituri (care se poate modifica doar dacă intervine o schimbare de structură a caracteristicilor sau veniturilor migranului) sau o combinație de caracteristici ale migranților. Acest termen este prezentat de Borjas ca fiind (9) (10) Considerând, în ecuația: (11) primul termen al ecuației este definit de Borjas ca fiind efectul de compoziție și măsoară pentru același eșantion de migranți efectul marginal al combinației de venituri și calități ale migrantului. Al doilea termen măsoară efectul dimensional, efectul marginal în condițiile în care venitul și calitățile migranților rămân constante, dar se schimbă eșantionul acestora. Diferențierea celor două elemente permite identificarea mai clară a influenței variabilelor. Cu acest model Borjas a obținut o serie de concluzii: - schimbarea distribuției caștigurilor din țara sursă are ca rezultat doar un efect de scală, fluxul migranților se va reduce atunci când în țara de origine se găsesc surse de venit. - creșterea sau scăderea costurilor provenite o dată cu migrația va duce la creșterea sau reducerea selectivității, Borja presupune că aceste costuri nu variază în funcție de calitățile migrantului. - o creștere sau o scădere a câștigurilor în țara sursă va scădea sau va crește media câștigurilor migranților care fac parte din eșantionul ales. Noua teorie economică a migrației, pornește de la modelul economic neoclasic, însă introduce în ecuație un nou element, acela că decizia de a pleca 8 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

10 din țara sursă nu aparține în întregime migrantului, o influență în această decizie o are familia sau gospodăria din care face parte migrantul. Astfel condiția unui salariu mai bun nu este suficientă pentru ca individul să plece din țara sursă, factori culturali, sociali, diferențele pieței de capital,a pieței asigurărilor sau creditelor față de țara de destinație influențează decizia migrantului. Acest model a fost dezvoltat de Stark (1991). - Modelul de estimare a factorilor determinanți ai migrației, modelul a fost dezvoltat de Hatton (1995) și prezintă migrația ca o investiție în capitalul uman. Relația economică are la bază conceptul întâlnit și la alte modele ce analizează migrația și anume maximizarea utilității migrantului: (12) unde,,, reprezintă veniturile și probabilitatea obținerii unui loc de muncă în țara sursă sau de destinație. Modelul ia în calcul și costul migrației. - Modelul gravitațional și modelul modificat gravitațional Economiștii Makeover, Marschak și Robinson au pus bazele acestui model. Ipoteza modelul gravitațional este aceea ca există o relație directă între migrație și populația din țăra sursă a migrației, respectiv populația țării de destinație și o relație tot directă între migrație și distanța dintre cele două țări. Modelul gravitational este descris de relația: (13) unde C este constanta, și, reprezintă populația din țara de origine, respectiv din țara de destinație, reprezintă distanța dintre cele două țări, iar și sunt estimați în mod liber și se poate testa și ipoteza egalității acestora cu 1. Modelul modificat gravitațional a apărut în anii 1960 și ia în considerare mai multe variabile pentru analiza migrației, fiind o extensie a modelului gravitațional standard. Ecuația modelului devine: (14) unde V reprezintă venitul, X include variabilele: rata șomajului, gradul de urbanizare, cheltuieli publice și/sau taxe, variabile de caracterizare a migrantului: vârstă, gen, educație sau variabile care descriu comportamentul migrantului. Aceste caracteristici se pot extrapola la nivelul populației din țara sursă a migrantului. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

11 - Modelul capitalului uman este un model economic adaugat din perspectiva de dezechilibru, în acest model se consideră că migrantul își maximizează utilitatea în funcție de două argumente: venitul și timpul liber. Migrantul va depune efort doar dacă rata marginală de substituire a timpului lui liber este egală cu rata salariului, cu alte cuvinte migrantul este dispus să muncească doar dacă salariul primit îi va acoperi și costul timpului liber. - Modelul spațial de cautarea a locurilor de muncă este o consecință a modelului de capital uman. Conceptul de bază al acestui model este acela că înainte de a pleca din țara sursă, migrantul își va căuta un loc de muncă și îți va stabili un prag salarial preferat. Doar în momentul în care în țara de destinație pe care o are în vedere găsește un salariu care să fie egal sau mai mare cu pragul stabilit se decide să migreze. - Modelarea migrației cu date agregate - analiza migrației prin utilizarea datelor agregate prezintă câteva dezavantaje: - în cadrul migrației unui individ în mai multe țări, în analiză sunt incluse doar prima și ultima locație a migrantului, locațiile intermediare sunt excluse și astfel nu toate nuanațele migrației sunt prinse în analiză; - nu se iau în calcul motivele pentru care o persoană sau grup de persoane aleg să migreze din țara de origine; - nu iau în calcul tipurile de migrație: periodică, permanentă, sezonieră sau nouă; - consecințele migrației sunt analizate la nivel regional și nu individual. - Modelarea migrației cu microdate: spre deosebire de datele agregate, datele la nivel individual prezintă următoarele avantaje: permit înțelegerea mai în detaliu a relației dintre migrație și posibilitățile de angajare; oferă estimări mai concrete asupra veniturilor provenite de la migranți; permit analiza în detaliu a corelației dintre migrație și caracteristicile individuale ale migrantului; permit analiza migrației la fiecare moment, fie că este periodică sau nu. Modelele statistico-econometrice utilizate în analiza remitențelor La nivel macroeconomic, în analiza remitențelor trebuie considerate nu doar volumul transferurilor periodice de la migrant către familia sa de acasă, ci și sumele acumulate de migrant pe întreaga perioadă petrecută în străinătate. Este important de știut dacă aceste sume economisite de migrant revin în țara de origine și dacă aici sunt folosite pentru investiții sau consum sau dacă se întorc în economia țării de destinație. Ținând cont de faptul că remitențele reprezintă un influx de capital în țara de origine pot afecta echilibrul economic al țării și variabile 10 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

12 macroeconomice ca Produsul Național Brut (PNB). Modelul Keynesian, unul dintre cele mai vechi modele macroeconomice, încearcă să cuprindă și acest impact al remitențelor asupra variabilelor economice. O formă a modelului poate fi descrisă prin ecuațiile: (15) (16) (17) (18) unde C reprezintă cheltuielile de consum privat, I - investiția internă brută, M importul de bunuri și servicii, Y venitul disponibil național care cuprinde PIB-ul și volumul remitențelor migranților, K variabilă exogenă, reprezintă investiția internă brută cumulată, G cheltuielile publice pentru consum, X exportul de bunuri și servicii, R remitențele migranților deflatate la indicele prețurilor de consum, iar t reprezintă perioada de analiză. Modelul Keynesian reprezentare grafică Figura 1 Sursa: Fondul Monetar Internațional Conform modelului Keynesian o creștere a remitențelor va avea ca rezultat creșterea veniturilor, ceea ce va determina și creșterea PIB-ului real. De asemenea, această creștere a remitențelor poate fi interpretată ca o creștere Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

13 a încasărilor la export sau ca investiție suplimentară. I - reprezintă investițiile, iar S economiile. Impactul remitențelor asupra înclinațiilor marginale către import (i) sau către economii (s) influențează echilibrul. Modelul Mundell Fleming reprezentare grafică Figura 2 Sursa: Fondul Monetar Internațional În cadrul modelului Mundell-Fleming echilibrul simultan pentru Y (venitul), i (rata reală a dobânzii), IS (piața bunurilor și serviciilor), LM (piața monetară) și BP (balanța de plăți) se realizează la intersecția și. Remitențele în cadrul acestui model pot fi văzute ca influx de bani, care ar avea ca rezultat extinderea către și creșterea venitului real, ceea ce înseamnă o disponibilitate mai mare a creditelor interne. La nivelul conturilor naționale modelul economic poate fi descris astfel: (19) remitențele sunt incluse în venitul net (NY) și transferurile curente nete (NCT), iar reprezintă de fapt balanța contului curent. Remitențele, în cadrul economiei țării de origine pot fi folosite pentru investiții, consum sau pot fi economisite. 12 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

14 În cazul în care remitențele se transformă în economii, trebuie avut în vedere faptul că aceste economii se pot păstra în afara sectorului bancar și astfel nu există implicații monetare, sau se pot schimba în monedă locală și doar atunci când sunt create depozite bancare, remitențele pot contribui la aprecierea cursului valutar. Relația (19) se poate scrie sub forma: (20) În cazul în care remitențele sunt folosite doar pentru consum, relația (18) devine: (21) Iar atunci cînd remitențete sunt investite, relația economică devine: (22) Se înregistrează o deteriorare a contului curent atunci cînd și consumul și investițiile cresc, în același timp. Remitențele și antreprenoriatul în acest context se analizează posibilitatea ca un migrant, pe termen lung, să ajungă la un echilibru în care va folosi remitențele pentru a investi în afacerea proprie. Rapoport H. și Docquier F. (2005) propun un model economic care are la bază modelul Mensard (2001) și Roy (1998) de analiză a legăturii dintre remitențe și antreprenoriat, un model în care se consideră că activitatea antreprenorială nu presupune niciun risc și că există un singur tip de firme interne. Ipotezele modelului propus sunt următoarele: migranții pot lucra în sectorul de subzistență, caz în care primesc un salariu fix, notat cu, sau pot lucra în sectorul industrial și primesc salariul stabilit pe piața muncii, notat cu w, sau aleg antreprenoriatul. În acest ultim caz se presupune că indivdul trebuie să plătească un cost inițial, mai mare decât economiile strânse de migrant până atunci, așadar acesta trebuie să apeleze la un credit. Astfel migrantul va trebui să plătească o rata a dobânzii, r; să angajeze un număr de muncitori, n; iar valoaea totală este notată cu q. Ecuația profitului depinde de toți acești indicatori și poate fi scrisă: +r) (23) Autorii modelului au determinat și pragul de avere care îi permite unui migrant accesul la antreprenoriat și în același timp care îi liniștește pe creditori în ceea ce privește respectarea obligațiilor de plată. Această condiție este dată de ecuația: (24) Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

15 unde reprezintă averea migrantului, (1+r) - suma ce trebuie rambursată, - reprezintă garanția pierdută, iar E(J) valoarea așteptată în urma unei sancțiuni juridice sau sociale. Necesar de studiat în cadrul acestui model este determinarea salariului. Astfel, în cazul unei economii închisă pentru migrație cererea de forță de muncă (CFM) este dată de: unde (25) calculează rata salariului pentru care un migrant este indiferent în a deveni antreprenor sau un muncitor salariat, iar este distribuția averii. Așadar pentru o rată mai mare, numărul de migranți antreprenori și cererea de forță de muncă ar scădea sub 0, pe când pentru o rată mai scăzută cererea de forță de muncă este proporțională cu numărul de antreprenori. Oferta de muncă (OFM) este dată de: (26) În ceea ce privește capitalul uman, aceeași autori prezintă o analiză pe două perioade, în prima perioadă indivizii câștigă un salariu minim ( ) și primesc de la migranții din generația anterioară un transfer (R), prin acest transfer li se oferă posibilitatea de a investi într-un program de educație la un cost dat. Decizia de a face această investiție în educație, notată cu e, este luată sub constrângerea de lichiditate, deoarece la sfârșitul perioadei, economiile lor nu pot fi negative. (27) În a doua perioadă, autorii modelului presupun că agentul transferă o parte din venitul obținut copilului său, valoarea acestui transfer este notată cu t. Dinamica transferurilor este descrisă prin: (28) unde la educație. 14 este rata salariului, în a doua perioadă t+1, E este revenirea Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

16 De asemenea, pentru a studia factorii determinanți ai remitențelor se poate estima funcția matematică: (29) funcție care a fost dezvoltată în urma modelelor economice propuse de Adenuga (2008), Mitrovic și Jovicic (2006), Poola și Ruiz (2005). Variabilele prezentate reprezintă: R remitențele, PIB produsul intern brut real, RS rata șomajului, PopG creșterea populației, OPN deschiderea masurată ca ponderea exporturilor și importurilor în PIB, IPC indicele prețurilor de consum, AF aprofundarea financiară, RRD rata reală a dobânzii, SVal - schimbul valutar. În estimarea modelului se folosesc variabilele logaritmate. Motivele remitențelor la nivel microeconomic Rapoport H. și Docquier F. (2005) analiza motivele altruiste care il determină pe un migrant să trimită bani familiei de acasa, autorii au dezvoltat un model care măsoară altruismul, pornind de la modelul lui Stark (1995). Gradul de altruism este măsurat prin i poate fi migrantul sau gospodăria. Astfel utilitatea migrantului este descrisă de autorii modelului prin relația: (30) U reprezintă utilitatea, V - sunt veniturile gospodăriei înainte de remitențe, C consumul, iar R reprezintă volumul remitențelor trimise de migrantul - m către gospodăria g, iar F măsoara feiricirea migrantului derivată din consumul propriu ( ). se calculează prin formula Remiterile optime se pot calcula prin: cu,,. (31) (32) Așadar atunci când venitul și gradul de altruism ale migrantului cresc, se înregistrează o creștere a volumului remitențelor, dar acestea nu cresc atunci când venitul gospodăriei crește. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

17 Alte modele economice care studiază relația dintre volumul remitențelor și gradul de altruim al migrantului au în vederea și testarea unor ipoteze de genul: migranții cu venituri mai mari remit volume mai mari, gospodăriile cu venituri mici primesc mai des remitențe, volumul remitențelor crește atunci când relația migrantului și a membrilor gospodăriei este mai strânsă și scade atunci când alți membri din aceeași gospodărie migrază în alte țări. Concluzii Din studiul efectuat autorii au căutat să desprindă o serie de concluzii. Prima ar fi aceea că migrația este efect al deciziei individuale sau de grup de a părăsi un spațiu geografic dim motive economico-financiare și sociale urmărind desigur să meargă în acele spații geografice care asigură o gamă de condiții net superioare. A doua concluzie este aceea că procesul migrației este studiat de foarte mult timp, context în care s-au fundamentat modele de abordare micro sau macroeconomică, utilizabile și în condițiile actuale pentru a efectua un studiu complet asupra migrației. Migrația nu poate fi despărțită de remitențe deoarece acele persoane care lucrează în alt spațiu decât în cel de unde au emigrat, creează venituri suplimentare care în proporție ridicată le aduce pentru familie, grupul social din care face parte în țara din care a plecat. Sunt menționate o serie de modele cum este cel gravitațional, cel modificat gravitațional, al capitalului uman sau cel spațial de căutare a locurilor de muncă, care arată că migrația este strâns legată de remitențe și pe cale de consecință, determinantă într-un anumit fel și asupra nivelului de dezvoltare al unei țări sau alteia. O altă concluzie este aceea că pe baza datelor, mai ales în serii de date lungi se poate face o analiză complexă asupra migrației, remitențelor și creșterii economice din fiecare țară. Nu întâmplător, Uniunea Europeană, a emis o directivă prin care se asigură libera circulație a persoanelor în spațiu european. Bibliografie 1. Anghelache, C. si colaboratorii (2007), Analiza macroeconomică Sinteze si studii de caz, Editura Economică, București 2. Anghelache, C., Mitruț, C., Voineagu V. (2013), Statistică macroeconomică. Sistemul Conturilor Naționale, Editura Economică, Bucuresti, captiol 8, Utilizări ale indicatorilor macro în analizele economice, Anghelache C., Niță G., Badiu A. (2015), Financial Inclusion, focus on Romanian migrants and their families, International Conference Romania on the Recovery Path Economic Financial Decision under Risk, Anghelache C., Partachi I., Anghel M.G., Niță G. (2017), Remittances, element with positive influence on poverty reduction, International Conference 10 years membership in the European Union - Analyses, methods, models regarding the results of Romania, Giuliano P., Ruiz-Arranz M. (2009), Remittances, financial development, and growth, Journal of Development Economics, 90, Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

18 6. Goschin Z., Popa A., Roman M. (2010), Migrant s Remittances in Romania and Balkan Countries: A Macro-Economic Perspective, International Conference on Eurasian Economies, 4-5 November 2010, Istanbul, Turkey, in International Conference on Eurasian Economies, Beykent University Publishing House, Goschin, Z., Roman, M. (2012), Determinants of the Remitting Behaviour of Romanian Emigrants in an Economic Crisis Context, Eastern Journal of European Studies, 3 (2), december 2012, Haller, A.P., Butnaru, R.C., Butnaru, G.I. (2018), International Migrant Remittances in the Context of Economic and Social Sustainable Development. A Comparative Study of Romania-Bulgaria, Sustainability 10 (4), Jouini, J. (2015), Economic growth and remittances in Tunisia: Bi-directional causal links, Journal of Policy Modeling, 37, (2), Niță G. (2018), Remittances form migrant workers and their importance in economic growth, International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences, 8 (1), Taylor, J.E., (1992), Remittances and inequality reconsidered: Direct, indirect, and intertemporal effects, Journal of Policy Modeling, 14 (2), Ustubici, A., Irdam, D. (2011), The impact of remittances on human development: a quantitative analysis and policy implications, Economics Sociology, 5, (1), 2012, Zheng, C., Musteen, M. (2018), The impact of remittances on opportunity-based and necessity-based entrepreneurial activities, Academy of Entrepreneurship Journal, 24 (3) Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

19 STATISTICAL-ECONOMETRIC MODELS USED IN ANALYSIS OF THE IMPACT OF REMITES IN ECONOMIC DEVELOPMENT Prof. Constantin ANGHELACHE PhD Bucharest University of Economic Studies / Artifex University of Bucharest Prof. Radu Titus MARINESCU PhD (radu_titus_marinescu@yahoo.com) Artifex University of Bucharest Abstract The remittances are those sums earned outside the country by economic migrants in the fi rst place. Remittances are a germ of economic migration. The hypotheses of the statistical and econometric models used in the migration analysis give a complete picture of the degree and complexity of migration in each country. Also, in these models, which are described in detail in the article, the correlation between emigration and remittances is also highlighted. Certainly remittances as they know have an impact on economic growth in each country, but to arrive at clear conclusions on which to provide national and international programs in this fi eld, we must use methods, statistical and econometric analytical models primarily of migration. This is the neoclassical model that addresses the essence and motives of migration at a macroeconomic level. On the other hand, there is also a neoclassical model that maintains the microeconomic approach. This model represents a deepening of the neoclassical macroeconomic model. The main condition of the model is the fact that a migrant, before taking the decision to leave his own country, clearly analyzes the costs, income, cost-benefi t relationship and the social and technological conditions he / she will meet in that country. In this way he draws his own conclusion and chooses his emigration model or not. This neoclassical model at micro- or macroeconomic level was also envisaged in Romania, when after 1990 an increasing number of people registered in the economic emigration, ie those who left the country because the living conditions were insufficient or minimal and from individual analyzes and groups have realized that they can acquire other conditions in other countries. Of course this has an effect on the labor force in our country but also in other countries, but it is a possibility for those who have resorted to this way to leave Romania. We can still talk about the new economic theory of migration that starts from the neoclassical economic model, but instills in the equation a new element that the decision to leave the country is not entirely a migrant but a decision influenced by the level of households, social-economic life and others. From this we can assume that a level of estimation of the determinants of migration 18 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

20 is a good tool to know the realities and to determine whether or not something can be done to stop this migration process. Signifi cant economists spoke and grounded the gravitational model and, more recently, the gravitational modified model that provides superior net elements for carrying out the study of migration and its effects. We can analyze at the level of the European Union that this phenomenon of migration is stimulated by the Directive itself, which provides for the free movement of persons. Structuring upward, we can talk about the human capital model, the spatial model of job search, the modeling of migration with aggregate data, the modeling of migration with microdata, and thus the statistical and econometric models used in the remittance analysis. At the macroeconomic level, the remittance analysis should be based on the volume of regular migrant transfers to the family or other groups in the country to identify the effectiveness of these transfers in order to then study the effect of migration on the level of population incomes as well as on economic growth. Fleming has established the Mundell model that shows the consequences of migration on remittances and entrepreneurship. We say entrepreneurship because many who return from this migration not only bring microeconomic macroeconomic remittances but develop business, ensure new jobs and can be a positive phenomenon. Keywords: statistical-econometric model, remittances, gravitational model, migration, economic growth JEL Classification: C10, F22, O15 Introduction In this article, the authors have considered to base some of these models that can be used in such studies. First of all, those models used in the migration analysis and the impact of this migration on the population in a country or region should be established. The neoclassical model is approached at a macroeconomic level, then the neoclassical model as a microeconomic approach, considering here and taking into account the new economic theory of migration, that this process is favorable to economic development, but at the same time it can create labor displacements in one space in another, the workforce, ie the individual looking for better working conditions, better social conditions, and last but not least, better financial conditions. Several aspects of the gravitational model, the human capital model, the spatial search model of the jobs, or the modeling used to determine them are analyzed. The statistical and econometric models used in the remittance analysis are used in close co-ordination with the statistical and econometric models of migration and economic development. The article also talks about remittances and entrepreneurship in the context in which a number of emigrants return Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

21 to their countries with greater experience, higher financial income, engaging in job creation through their investment. Remittances are an important factor contributing to overall economic growth. Literature review Anghelache et al (2007) is a reference work for the macroeconomic field. Anghelache, Mitruț and Voineagu (2013) analyzed the statistical indicators used in economic studies. Anghelache, Niță and Badiu (2015) conducted a study on financial inclusion and impact on Romanian migrants and their families. Anghelache, Partachi, Anghel and Niță (2017) analyzed the positive effect of remittances on poverty reduction. Giuliano and Ruiz-Arranz (2009) studied the correlation between remittances, financial development and economic growth. Goschin, Popa, and Roman (2010) investigated the macroeconomic impact of remittances. Goschin and Roman (2012) studied the determinants of the behavior of Romanian emigrants in the context of the economic crisis. Haller, Butnaru and Butnaru (2018) addressed a number of issues concerning the remittances of international migrants. Jouini (2015) studied the correlation between remittances and economic growth. A similar theme is analyzed by Niță (2015). Taylor (1992) studied the direct and indirect effects of remittances. A similar theme is studied by Ustubici and Irdam (2011) who also analyzed the political implications of remittances. Zheng and Musteen (2018) investigated the impact of remittances on entrepreneurial activities. Methodology, data, results and discussions Statistical and econometric models used in migration analysis The neoclassical model - a macroeconomic approach, was originally developed to describe the impact of international migration on economic development. The model hypotheses take into account the fact that: international migration is determined by the wage differences between the country of origin and the country of destination; it is assumed that the elimination of these differences would lead to the cessation of international migration; the differences between the inflow of qualified and unqualified human capital could result in a different pattern of migration; the main mechanism by which international labor flows are generated is the labor market, other markets do not have the same impact as the labor market; how governments control and influence the international labor market through regulations both in the source and destination countries of migrants. Assuming we have two locations, a home country from which the migrant leaves and the destination country, where the migrant chooses to live. 20 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

22 The current assessment of the migrant when choosing to live in the home country can be mathematically written as follows: where VA- represents the present value, - represents the expected utility as a result of the migrant s decision to stay in the country of origin, T- the lifetime, and - represents the preference rate of time, suggests that the migrant is indifferent if he receives the payment today or future, so a positive value of it indicates the individual s preference to receive payment today and not in the future. This relationship can also determine the current value when the migrant chooses to live in the destination country, d. The equation becomes: In this equation, the element introduced in addition is that of the migrant s cost of moving from country o to d and is represented by. The migrant will make the decision to move from one country to another only if the chosen location will maximize its utility over the life span. Todaro and Harris (1970) developed the economic model for international migration based on the Todaro model for internal migration from rural to urban. The internal migration model considers the wage balance between the rural and the urban ones that can be written: (3) where and - represents the wage levels in the urban environment and the rural area, and and shows the expected urban income, ie the rural income expected. Thus, the Harris-Todaro model predicts a first equilibrium approximation of the unemployment rate in the urban environment through the relationship: (1) (2) (4) where, represents the number of jobs in the urban area. For the analysis of international migration, the Harris-Todaro (1970) model is transformed as follows: rural income is the income the migrant earns in the country of origin and the urban income becomes the income the migrant expects to receive in the country of destination. The mathematical equation becomes: Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

23 Where and (5) the expected income in the country of origin is a function that depends on the salary rate and - income from this country., is the likelihood that the migrant will find a job in the country of origin. Also, for the comparative analysis of the wage that can be obtained in the country of origin compared to the one in the country of destination, the same variables are considered for the country of destination, namely: - the expected income in the country of destination, which also depends on the salary rate and income in the country of destination and the likelihood that the migrant will find a job in this country. As with the internal migration model from rural to urban, the net migration model proposed by Harris-Todaro (1970) also takes into account other factors, such as: unemployment rate or migration costs from one country to another. The net migration model equation takes the form: (6) - The neoclassical model - microeconomic approach, this model represents a deepening of the neoclassical macroeconomic model. The main assumption of the model is that the migrant, ahead of his decision to leave his native country, looks very well at expected costs and revenue, cost-benefit, and social and technological conditions, and only when net expected earnings are higher than those in the native country choose to migrate. This model was developed by Borjas (1989, 1990) which considers the migrant s salary in the source country to be illustrated by the equation:, (7) In the case of the destination country, the equation becomes:, (8) where and - represents the average income the migrant would receive in his / her home country, compared to the average income the migrant would receive if he / she would choose to leave his / her home country. și - random values are not related to average earnings. Borjas introduces into the model and personal characteristics of migrants: the age or level of education, characteristics that have proven to influence international migration, so the model distinguishes between the composition and size of the effects of migration. By equation (9) Borjas clusters the value of the migrant s selectivity: 22 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

24 where M represents for a group of migrants and the combination of income (which can only change if a change in the structure of the migrant s characteristics or income) or a combination of migrant characteristics. This term is presented by Borjas as being (9) Considering, in the equation: (10) (11) the first term of the equation is defined by Borjas as the compositional effect and measures for the same sample of migrants the marginal effect of the combination of income and qualities of the migrant. The second term measures the dimensional effect, the marginal effect in the conditions in which the income and qualities of migrants remain constant, but their sample changes. Differentiating the two elements allows a clearer identification of the influence of the variables. With this model Borjas obtained a series of conclusions: - changing the distribution of earnings in the source country only results in a scale effect, the flow of migrants will be reduced when income sources are found in the country of origin. - increasing or decreasing the costs associated with migration will increase or reduce the selectivity, Borja assumes that these costs do not vary according to the qualities of the migrant. - an increase or decrease in earnings in the source country will decrease or increase the average earnings of migrants who are part of the chosen sample. The new economic theory of migration starts from the neoclassical economic model, but introduces into the equation a new element, namely that the decision to leave the source country does not belong entirely to the migrant, an influence in this decision has the family or household to which it belongs migrant. Thus the condition of a better salary is not sufficient for the individual to leave the source country, cultural, social factors, capital market, insurance or credit markets to the destination country influences the migrant s decision. This model was developed by Stark (1991). Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

25 - The model for estimating the determinants of migration, the model was developed by Hatton (1995) and presents migration as an investment in human capital. The economic relationship is based on the concept encountered in other models that analyze migration, namely maximizing the usefulness of the migrant: (12) Where,,, represents the income and probability of obtaining a job in the source or destination country. The model also takes into account the cost of migration. - Gravitational Model and Modified Gravitational Model Makeover, Marschak and Robinson economists have laid the foundation for this model. The hypothesis of the gravitational model is that there is a direct relationship between migration and the population of the source country of migration, namely the population of the destination country and a direct relationship between migration and the distance between the two countries. The gravitational model is described by the relationship: (13) where C is the constant, and Represents the population of the country of origin or of the country of destination, represents the distance between the two countries and and are freely estimated and the hypothesis of their equality with 1 can be tested.. The modified gravitational model appeared in the 1960s and takes into account several variables for migration analysis, being an extension of the standard gravity model. The model equation becomes: (14) where V represents the income, X includes the variables: unemployment rate, urbanization degree, public expenditure and / or taxes, migrant characterization variables: age, gender, education or variables describing the behavior of the migrant. These characteristics can be extrapolated to the population of the source country of the migrant. - The human capital model is an economic model added from the perspective of imbalance; in this model, it is considered that the migrant maximizes utility according to two arguments: income and free time. The 24 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2019

26 migrant will work only if the marginal rate of substitution of his free time is equal to the salary rate, in other words, the migrant is willing to work only if the salary received will also cover the cost of his / her leisure time. - The spatial model of job search is a consequence of the human capital model. The basic concept of this model is that before leaving the source country the migrant will look for a job and set a preferred salary threshold. It is only when the country of destination concerned finds a salary equal to or higher than the set threshold that they decide to migrate. - Migration modeling with aggregate data - Migration analysis using aggregate data presents several disadvantages: - In the migration of an individual in more than one country, only the first and last place of the migrant is included in the analysis, the intermediate locations are excluded and thus not all the nuances of migration are caught in the analysis; - the reasons why a person or group of people choose to migrate from their country of origin are not counted; - do not take into account the types of migration: periodic, permanent, seasonal or new; - the consequences of migration are analyzed at regional level and not individually. - Modeling migration with microdata: unlike aggregated data, data at the individual level have the following advantages: they allow for a more detailed understanding of the relationship between migration and employment opportunities; provides more concrete estimates of income from migrants; allow for a detailed analysis of the correlation between migration and the individual characteristics of the migrant; allow analysis of migration at every moment, whether periodic or not. Statistical and econometric models used in remittance analysis At the macroeconomic level, the remittance analysis should consider not only the volume of regular migrant transfers to his / her home family, but also the amounts accumulated by the migrant for the entire period spent abroad. It is important to know whether these migrant-saved amounts return to their country of origin and whether they are used for investment or consumption here or return to the economy of the country of destination. Taking into account that remittances represent an influx of capital in the home country can affect the country s economic equilibrium and macroeconomic variables such as the Gross National Product (GNP). The Keynesian model, one of the oldest macroeconomic models, attempts to Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /