Anexa B GHID OREINTATIV CU ÎNTREBĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETICE Cap.1. Noţiuni introductive 1.1. De unde a apărut necesitatea studiului echilibrului şi mişcării fluidelor 1.2. Care sunt asemănările şi deosebirile principiale între mecanica solidului şi a fluidului 1.3. Care sunt diferenţele dintre proprietăţile fizice ale unui fluid şi ale unui solid 1.4. Ce este un fluid 1.5. Ce tipuri de forţe este capabil să preia un fluid 1.6. Care sunt diferenţele între lichide şi gaze 1.7. Ce este suprafaţa liberă a unui fluid 1.8. Care este obiectul de studiu al mecanicii fluidelor 1.9. Ce presupune modelul mediului continuu 1.10. Ce este un sistem de unităţi 1.11. Cum se obţin unităţile pentru mărimile derivate 1.12. Cum se definesc valorile medii ale densităţii şi greutăţii specifice ale unui fluid 1.13. Cum influenţează variaţia temperaturii valoarea densităţii unui lichid 1.14. Cum influenţează variaţia presiunii valoarea densităţii unui lichid 1.15. Care sun factorii fizici care influenţează major densitatea unui gaz 1.16. Ce se înţelege prin compresibilitate 1.17. Ce este modulul de elasticitate al unui fluid 1.18. Ce valoare are coeficientul de compresibilitate pentru lichide ; comentaţi răspunsul. 1.19.De ce sunt considerate lichidele ca fiind practic incompresibile 1.20. În ce condiţii sunt considerate gazele ca fiind aproximativ incompresibile 1.21. Ce fenomen ce se petrece în interiorul fluidului la schimbarea formei sale explică vâscozitatea 1.22. Ce este vâscozitatea 1.23. Ce semnificaţie fizică aparentă are vâscozitatea mare sau mică a unui fluid 1.24. De ce toate fluidele reale au o anumită vâscozitate 1.25. Ce este un fluid newtonian 1.26. Cum se defineşte vâscozitatea dinamică 1.27. Care este legea de frecare a lui Newton 1.28. Prin ce se deosebeşte fluidul real de cel ideal 1.29. Prin ce se caracterizează un fluid nenewtonian 1.30. Ce semnificaţie are factorul de proporţionalitate din legea de frecare a lui Newton 1.31. Cum se defineşte vâscozitatea cinematică 1.32. În ce unităţi se măsoară vâscozitatea cinematică 1.33. Cum variază vâscozitatea cinematică a lichidelor şi gazelor cu temperatura 1.34. Cât este valoarea vâscozităţii pentru un fluid ideal 1.35. Care este echivalenţa între valoarea vâscozităţii cinematice exprimată în SI şi 1 St (stokes) 1.35. Ce este un fluid vâsco plastic 1.36. Ce este tensiunea superficială a unui lichid 1.37. Ce este tensiunea de aderenţă a unui lichid 1.38. Din ce motive apare capilaritatea 1.39. Dacă tensiunea de aderenţă a unui lichid este mai mare decât cea superficială, cum se va comporta acesta într-un tub de diametru mic introdus în lichidul respectiv 1.40. Până la ce limită poate fi scăzută presiunea într-un lichid cu menţinerea integrităţii fazei lichide 1.42. Ce este fenomenul de cavitaţie 1.43. Ce efecte are fenomenul de cavitaţie asupra frontierelor solide cu care vine în contact Cap.2. Statica fluidelor 2.1. Care este obiectul de studiul al staticii fluidelor 2.2. Ce se înţelege prin repausul absolut al unui fluid 2.3. Ce se înţelege prin repausul relativ al unui fluid 2.5. Care sunt problemele care apar la studiul repausului lichidelor 2.6. Ce este suprafaţa liberă a unui lichid 2.7. Ce direcţie are forţa rezultantă ce acţionează pe suprafaţa liberă a unui lichid 2.8. De ce suprafaţa liberă a unui lichid aflat în repaus absolut este orizontală 2.9. Ce forţe acţionează asupra unei particule de masă dm care se află pe suprafaţa liberă a unui lichid dintr-un vas aflat în mişcare de translaţie cu acceleraţie constantă 2.10. Care este ecuaţia liniei izobare dintr-un lichid aflat în mişcare de translaţie cu acceleraţie constantă 2.11. De cine depinde înclinarea suprafeţei libere a unui lichid dintr-un vas aflat în mişcare de translaţie cu acceleraţie constantă 2.12. Ce forţe elementare acţionează asupra unei particule de masă dm de pe suprafaţa liberă a unui lichid aflat într-un vas în mişcare de rotaţie uniformă 140
2.12. Care este ecuaţia suprafeţei libere a unui lichid aflat într-un vas în mişcare de rotaţie uniformă 2.13. Ce formă are suprafaţa liberă a unui lichid aflat într-un vas în mişcare de rotaţie uniformă 2.14. Câte tipuri de forţe acţionează în mediul fluid aflat în repaus 2.15. Cum se defineşte acceleraţia forţelor masice 2.16. Cum se poate exprima forţa masică elementară cu ajutorul acceleraţiei forţelor masice 2.17. Cum se defineşte tensiunea într-un punct al unui element de suprafaţă de fluid 2.18. Cum se exprimă forţa superficială elementară ce acţionează asupra unui element de suprafaţă cu ajutorul vectorului tensiune 2.19. Arătaţi cum se descompune tensiunea într-un punct de pe suprafaţa unui fluid şi care este semnificaţia componentelor 2.20. Cum se defineşte presiunea medie pe o suprafaţă 2.21. Ce orientare are vectorul tensiune pe suprafaţa unui lichid 2.22. Care este expresia mărimii forţei de tensiune şi cum se numeşte aceasta 2.23. Care sunt caracteristicile presiunii hidrostatice 2.24. Arătaţi de ce presiunea hidrostatică este un scalar. 2.25. Cum acţionează presiunea hidrostatică într-un fluid 2.26. Cum se explică presiunea prin prisma teoriei molecular cinetice 2.27. Ce este starea de vid 2.28. Cât este presiunea în interiorul unui recipient în care se află starea de vid 2.29. Ce este presiunea absolută 2.30. Cum se defineşte presiunea relativă 2.31. Ce este suprapresiunea 2.32. Cum se defineşte depresiunea 2.33. Care este unitatea de măsură a presiunii în SI 2.34. Câţi Pa sunt cuprinşi într-un bar 2.35. Care presiune poate avea valori negative cea absolută sau cea relativă Justificaţi răspunsul. 2.36. Determinaţi ordinea crescătoare pentru următoarele unităţi de măsurarea a presiunii: at, atm, bar. 2.37. Cât este presiunea stării de vid Justificaţi răspunsul. 2.38. Care este expresia ecuaţiei de echilibru Euler 2.39. Prin ce diferă ecuaţia de echilibru Euler în repausul relativ de cea în repausul absolut 2.40. Care este expresia ecuaţiei echilibrului fluidelor în câmp gravitaţional terestru 2.41. Interpretaţi ecuaţia presiunii. 2.42. La ce nivel se ridică un lichid în vase comunicante, dacă acestea au la suprafaţa liberă aceeaşi presiune 2.43. Explicaţi cărui principiu îi este aplicaţie sticla de nivel. 2.44. Enunţaţi principiul lui Pascal. 2.45. Ce principiu stă la baza funcţionării presei hidraulice 2.46. Care este legătura între densităţile a două lichide nemiscibile şi înălţimile la care se află suprafeţele lor libere într-un tub în formă de U 2.47. Ce este epura presiunii 2.48. Cum variază presiunea hidrostatică cu adâncimea 2.49. Ce sunt forţele de presiune hidrostatice 2.50. Care este relaţia de calcul a forţei hidrostatice exercitată de un lichid de densitate ρ pe o suprafaţă orizontală S aflată la adâncimea h şi care are la suprafaţa liberă a lichidului presiunea p 0 2.51. Ce este forţa hidrostatică de tip PASCAL 2.52. Cum se defineşte forţa hidrostatică de tip ARHIMEDE 2.53. Ce este paradoxul hidrostatic 2.54. Arătaţi cum este presiunea pe fundul unui vas cu suprafaţa de 1 mm 2 faţă de presiunea pe fundul unui vas cu suprafaţa de 5 m 2, dacă în ambele vase se află acelaşi tip de lichid, iar fundurile se află la aceeaşi adâncime. 2.55. Arătaţi care este diferenţa între valorile forţelor hidrostatice ce acţionează pe fundul de mărime S a unui vas cilindric şi pe fundul de aceeaşi mărime S a unui vas tronconic, dacă în ambele vase se află acelaşi tip de lichid (ρ = identic), la aceeaşi înălţime h faţă de fund. 2.56. Exprimaţi forţa de tip PASCAL ce acţionează pe o suprafaţă plană. 2.57. Care este punctul de aplicaţie al forţelor de tip PASCAL 2.58. Care este punctul de aplicaţie al forţelor de tip ARHIMEDE 2.59. Ce este un centru de presiune 2.60. Enunţaţi principiul lui Arhimede. 2.61. Ce este o axă de plutire 2.62. Ce este o suprafaţă de plutire 2.63. Ce se înţelege printr-o linie de plutire 2.64. Care este condiţia existenţei unei plutiri de adâncime 2.65. Ce este flotabilitatea 2.66. Ce este o carenă 2.67. Cum se defineşte centrul carenei 2.68. Care este criteriul de analiză al stabilităţii plutirii 2.69. Când este o plutire de adâncime stabilă 2.70. Ce este metacentrul 2.71. Ce este înălţimea metacentrică 2.72. Care este condiţia de stabilitate în cazul plutirii de suprafaţă 2.73. Ce poziţie trebuie să ocupe metacentrul faţă de centrul de greutate pentru ca înălţimea metacentrică să fie negativă 141
Cap. 3. Cinematica fluidelor 3.1. Ce obiect de studiu are cinematica fluidelor 3.2. Ce înseamnă mişcarea unui fluid 3.3. Cum se studiază mişcarea fluidelor studiind mişcarea fiecărei particule sau studiind fluidul în ansamblu 3.4. Prin ce se caracterizează studiul mişcării fluidelor cu metoda Lagrange 3.5. Prin ce este caracterizat studiul mişcării fluidelor cu metoda Euler 3.6. Prin ce se caracterizează poziţia unei particule fluide în spaţiu 3.7. Cum se obţin vectorii vitezei şi acceleraţiei în descrierea materială a mişcării 3.8. Care este expresia acceleraţiei în descrierea spaţială 3.9. Care este expresia operatorului derivată substanţială 3.10. Cum se defineşte vectorul turbion 3.11. Cum se clasifică mişcarea fluidelor din punct de vedere a variaţiei în timp a câmpului vitezelor 3.12. Cum se clasifică mişcarea fluidelor din punct de vedere a variaţiei în spaţiu a câmpului vitezelor 3.13. Care este definiţia liniei de curent 3.14. Care este expresia vectorială a ecuaţiei linie de curent 3.15. Arătaţi cum se obţin expresiile scalare ale ecuaţiilor liniilor de curent. 3.16. Ce este traiectoria unei particule fluide 3.17. Câte linii de curent trec printr-un punct al câmpului de viteze 3.18. Care este deosebirea între linia de curent şi traiectorie 3.19. Ce este o suprafaţă de curent 3.20. Cât este valoarea produsului scalar dintre vectorul vitezei într-un punct al suprafeţei de curent şi normala la aceiaşi suprafaţă în acelaşi punct v n = 3.21. Arătaţi de ce o particulă de fluid în mişcare curge în lungul unei suprafeţe de curent şi nu o străbate transversal. 3.22. Cum se defineşte un tub de curent 3.23. Ce este o vână fluidă 3.24. Cum se defineşte debitul masic 3.25. Care este relaţia de definiţie a debitului volumic printr-o suprafaţă S 3.26. Cum se defineşte viteza medie într-o secţiune dreaptă a unui tub de curent 3.27. Viteza medie dintr-o secţiune dreaptă a unui tub de curent este o mărime reală sau una convenţională 3.28. Cum se calculează debitul volumic dintr-un tub de curent cu ajutorul vitezei medii 3.29. Care sunt expresiile componentelor vectorului turbion în funcţie de derivatele spaţiale ale componentelor vitezei 3.30. Cum se defineşte o linie de vârtej şi care este expresia vectorială a ecuaţiei sale 3.31. Ce este o mişcare irotaţională 3.32. Interpretaţi expresia v = 0. 3.33. Care sunt relaţiile între derivatele spaţiale ale componentelor vitezei când ω = 0 3.34. Care sunt condiţiile ca componentele spaţiale ale vitezei să fie derivate parţiale ale funcţiei de potenţial 3.35. Care este relaţia vectorială care dă expresia vitezei în mişcarea fără vârtejuri (potenţială) 3.36. Care sunt expresiile componentelor vitezei în funcţie de potenţialul vitezelor 3.37. Ce este o suprafaţă echipotenţială 3.38. Ce este o linie echipotenţială 3.39. Care este legătura între componentele vitezei şi funcţia de curent într-o mişcare plană 3.40. Prin ce se deosebeşte o mişcare plană de una axial simetrică 3.41. Cum se defineşte linia de curent cu ajutorul funcţiei de curent 3.42. Prin ce reţea de linii poate fi reprezentată mişcarea unui fluid 3.43. Care este deosebirea fundamentală între mişcarea unui solid şi a unui fluid 3.44. Care este structura câmpului de viteze în vecinătatea infinitezimală a unui punct aparţinând domeniului de fluid aflat în mişcare 3.45. Schematizaţi tipurile de mişcări ale unei particule înfinitezimale de fluid de formă paralelipipedică. 3.46. Ce exprimă principiul conservării masei aplicat mediilor fluide 3.47. Care este expresia formei integrale a ecuaţiei de continuitate 3.48. Cum se exprimă forma locală a ecuaţiei de continuitate 3.49. Interpretaţi expresia v = 0. 3.50. Ce semnificaţie are expresia ρ v nds = 0 pentru mişcarea permanentă în S tuburile de curent 3.51. Exprimaţi ecuaţia de continuitate de-a lungul unui tub de curent de secţiune variabilă. Cap. 4. Dinamica fluidelor 4.1. Care este obiectul de studiu al dinamicii fludelor 4.2. Care sunt mărimile între care se stabilesc relaţii de legătură în cadrul dinamicii fluidelor 4.3. Ce legi fundamentale stau la baza dinamicii fluidelor 4.4. Care sunt forţele ce acţionează asupra unei particule de fluid ideal în mişcare 4.5. Care este ipoteza admisă pentru variaţia presiunii în infinitul mic, în cazul obţinerii ecuaţiei de mişcare a fluidului ideal 4.6. Care este expresia vectorială a ecuaţiei de mişcare a unui fluid ideal 142
4.7. care este expresia Gromeko-Lamb a ecuaţiei EULER 4.8. Care este metoda de obţinere a ecuaţiei lui Bernoulli plecând de la ecuaţia de mişcare a fluidului ideal 4.9. Care sunt ipotezele în care se face integrarea ecuaţiei EULER 4.10. Care este expresia matematică a câmpului de forţe masice conservativ 4.11. Cum se realizează o diferenţială totală pentru integrarea ecuaţiei de mişcare a fluidelor ideale în forma Gromeko-Lamb 4.12. Care este expresia ecuaţiei Bernoulli în mişcarea permanentă a unui fluid ideal de-a lungul unui fir fluid 4.13. Care sunt condiţiile de integrare ale ecuaţiei EULER, adică pentru ce cazuri dl ( ω v) = 0 4.14. Interpretaţi geometric ecuaţia lui Bernoulli 4.15. De ce suma celor trei termeni din ecuaţia Bernoulli este constantă de-a lungul unui fir fluid 2 p 4.16. Arătaţi ce dimensiuni au termenii ρ şi v din ecuaţia Bernoulli şi ce g 2g semnificaţie fizică au 4.17. Ce este presiunea dinamică şi în ce direcţie se manifestă într-un fluid în mişcare 4.18. Exprimaţi viteza punctuală într-un tub de curent cu ajutorul presiunii dinamice din acel punct. 4.19. Cum se exprimă coeficientul lui Coriolis şi ce semnificaţie fizică are 4.20. Prin ce diferă expresia ecuaţiei lui Bernouli pentru un fir fluid şi pentru o vână fluidă 4.21. Cum se defineşte sarcina hidrodinamică 4.22. Ce se înţelege printr-o energie pierdută 4.23. Cum se defineşte pierderea hidraulică 4.24. Care este relaţia dintre sarcina hidrodinamică dintre două puncte ale unui fir fluid şi pierderea hidraulică între aceste puncte 4.25. Care este expresia ecuaţiei energiei pentru o vână de fluid real 4.26. Interpretaţi geometric ecuaţia energiei pentru un fir de fluid real. 4.27. De ce linia energetică a unui fluid real scade pe direcţia amonte aval (în direcţia de curgere) 4.28. Cu ce sunt proporţionale tensiunile de frecare la fluidele vâscoase 4.29. Care sunt tipurile de forţe ce acţionează asupra unei particule infinitezimale de fluid vâscos, aflată în mişcare 4.30. Care sunt expresiile tensiunilor de origine vâscoasă 4.31. Care este expresia vectorială a ecuaţiei de mişcare a unui fluid vâscos incompresibil 4.32. Exprimaţi teoremele impulsului pentru un sistem de puncte materiale. 4.33. Exprimaţi teoremele impulsului pnetrun un tub de curent 4.34. Cum se defineşte coeficientul lui Boussinesq şi ce semnificaţie fizică are 4.35. Exprimaţi forţa lichid-perete într-un cot şi arătaţi semnificaţia termenilor. 4.36. Care este expresia forţei maxime de acţiune a unui jet asupra unui perete curb fix 4.37. Cât este unghiul de întoarcerea a unui jet fluid care atacă un perete curb fix pentru ca forţa de acţiune să fie F = ρqv 4.38. Care este expresia forţei de acţiune a unui jet fluid care atacă un perete plan sub un unghi de 90 0 4.39. Care este expresia componentei după direcţia de mişcare a forţei de acţiune a uni jet fluid asupra unui perete curb mobil 4.40. Ce valoare trebuie să aibă viteza de mişcare a peretelui curb faţă de a jetului fluid, pentru ca puterea transmisă să fie maximă 4.41. Care este expresia puterii maxime transmise de un jet fluid unui perete curb mobil Cap.5. Similitudine hidrodinamică 5.1. În ce scop se utilizează legile de similitudine 5.2. Ce se înţelege prin noţiunile de model şi prototip 5.3. Care sunt condiţiile de similitudine 5.4. Ce sunt punctele omoloage 5.5. Cum se definesc două mărimi fizice omoloage 5.6. Ce se înţelege prin similitudine geometrică 5.7. Similitudinea geometrică păstrează sau nu păstrează constanţa unghiurilor dintre două segmente de dreaptă omoloage 5.8. Cum se defineşte similitudinea cinematică 5.9. Cum se obţine scara vitezelor pe baza scării lungimilor şi a timpilor 5.10. Ce sunt forţele omoloage 5.11. Cum se defineşte similitudinea dinamică 5.12. Ce este o similitudine dinamică completă 5.13. Ce este o similitudine dinamică parţială 5.14. Ce sunt criteriile de similitudine 5.15. Ce lege stă la baza determinării criteriilor de similitudine în hidrodinamică 5.16. Care sunt forţele preponderente ce acţionează în mecanica fluidelor 5.17. Arătaţi care sunt forţele preponderente ce acţionează în mişcarea unor fluide pentru a determina criteriul Re 5.18. Cum se obţine scara forţelor de inerţie 5.19. Care este expresia criteriului Re şi care sunt semnificaţiile mărimilor fizice ce intervin 5.20. Cu ce este egală suma forţelor exterioare în cazul determinării criteriului Froude 143
5.21. Care este expresia criteriului Froude şi care sunt semnificaţiile mărimilor fizice ce intervin 5.22. Cu ce este egală suma forţelor exterioare în cazul determinării criteriului Euler 5.23. Care este expresia criteriului Eu şi care sunt semnificaţiile mărimilor fizice ce intervin 5.24. Arătaţi dacă numărul Strouhal este un criteriu derivat din legea fundamentală a dinamicii. 5.25. Din ce motive se utilizează similitudinea incompletă în cazul modelării în mecanica fluidelor 5.26. Ce consecinţe are similitudinea incompletă asupra utilizării rezultatelor de la model la prototip 5.27. Pentru ce fenomene hidrodinamice se utilizează similitudinea Re 5.28. Ce arată o valoare scăzută a numărului Re în cadrul curgerii unui fluid 5.29. În ce situaţii este preferabilă utilizarea criteriului Froude 5.30. Pentru ce fenomene hidraulice se utilizează similitudinea de tip Eu 5.31. Ce se înţelege prin domeniu de automodelare referitor la un criteriu de similitudine Cap6. Mişcarea staţionară a fluidelor vâscoase 6.1. Cum se defineşte regimul laminar de mişcare al fluidelor 6.2. Prin ce se caracterizează regimul turbulent de mişcare al fluidelor 6.3. Prin ce criteriu se caracterizează natura regimului de mişcare a fluidelor 6.4. De care variabilă depinde viteza unui fluid în mişcare laminară axial simetrică într-o conductă circulară dreaptă 6.5. Ce formă are distribuţia de viteze a unui fluid vâscos în mişcare laminară într-o conductă circulară dreaptă 6.6. Care este expresia distribuţiei de viteze a unui fluid vâscos în mişcare laminară într-o conductă circulară dreaptă 6.7. Care este expresia debitului unui fluid vâscos aflat în mişcare laminară laminară într-o conductă circulară dreaptă 6.8. Ce valoare are viteza medie a unui fluid vâscos aflat în mişcare laminară laminară într-o conductă circulară dreaptă 6.9. De cine depinde exclusiv tensiunea la perete în mişcarea laminară a unui fluid vâscos într-o conductă circulară dreaptă 6.10. Care este relaţia de calcul a coeficientului pierderilor distribuite în mişcarea laminară a unui fluid vâscos 6.11. Care este relaţia de calcul a pierderilor longitudinale în mişcarea laminară 6.12. Cum se exprimă viteza instantanee în mişcarea turbulentă 6.13. Cum se exprimă media temporală a vitezei în mişcarea turbulentă 6.14. Care sunt mărimile mediate utilizate pentru caracterizarea mişcării turbulente 6.15. Ce se înţelege prin efort de frecare aparentă 6.16. Care sunt expresiile tensiunilor de origine vâscoasă în mişcarea turbulentă 6.17. Care este expresia ecuaţiei de mişcare Reynolds şi care este diferenţa faţă de ecuaţia Navier Stokes 6.18. Cum se exprimă pierderea hidraulică longitudinală în mişcarea turbulentă 6.19. Care este legătur între coeficientul pierderilor longitudinale λ şi repartiţia de viteze în conductă în cazul mişcării turbulente 6.20. Cum se reprezintă diagrama lui Nicuradse şi care sunt zonele ei caracteristice 6.21. Ce se înţelege printr-o conductă hidraulic netedă 6.22. Ce se înţelege printr-o conductă hidraulic rugoasă 6.23. Cum se determină criteriul de delimitare a regimurilor de mişcare ale conductelor 6.24. Care sunt domeniile de funcţionare ale conductelor conform criteriului Re λ 0,5 k/d 6.25. Care este relaţia de calcul a coeficientului pierderilor distribuite λ valabilă în tot domeniul mişcării turbulente 6.26. Ce este o rezistenţă hidraulică locală 6.27. Care este expresia de calcul a pierderilor hidraulice locale 6.28. Care este structura curentului într-o destindere bruscă 6.29. Care este relaţia de calcul a pierderilor hidraulice într-o destindere bruscă 6.30. Cât din energia cinetică a unui curent de fluid se pierde la intrarea într-un rezervor foarte mare 6.31. De ce depind pierderile hidraulice locale la intrarea dintr-un rezervor într-o conductă 6.32. Ce sunt difuzoarele şi confuzoarele 6.33. Care este raportul dintre pierderile hidraulice dintr-un difuzor şi un confuzor de aceleaşi dimensiuni 6.34. Care sunt fenomenele care explică pierderile hidraulice dintr-un cot 6.35. Care sunt soluţiile tehnice care permit reducerea pierderilor în coturile de mari dimensiuni 6.36. Ce este lungimea echivalentă 6.37. Ce este un orificiu 6.38. Ce criteriu se utilizează pentru determinarea mărimii orificiilor din punct de vedere hidraulic 6.39. Ce este un orificiu mic, liber 6.40. Ce se înţelege printr-un orificiu mic, înecat 6.41. Cum se defineşte din punct de vedere hidraulic un orificiu mare, liber 6.42. Ce este un orificiu în perete subţire 6.43. Care sunt problemele ce se pun la calculul orificiului 144
6.44. Care sunt relaţiile de calcul pentru viteză şi debit în cazul unui orificiu mic, liber care funcţionează sub o sarcină constantă H 6.45. Prin ce diferă relaţiile de calcul ale vitezei şi debitului în cazul unui orificiu mic, liber faţă de unul de aceleaşi dimensiuni care funcţionează la aceeaşi sarcină, dar înecat 6.46. Cum se calculează debitul unui orificiu mare, liber 6.47. În ce condiţii se transformă orificiul mare, liber într-un deversor şi care este relaţia de calcul a debitului în acest caz 6.49. Ce ipoteză simplificatoare se utilizează în cazul calculul timpului de golire al rezervoarelor 6.50. Ce este un ajutaj şi cum se clasifică ajutajele 6.51. Care este relaţia de calcul a debitului pentru un ajutaj care funcţionează sub sarcina constantă h 6.52. Cum este debitul uni ajutaj faţă de cel al uni orificiu de acelaşi diametru şi care funcţionează sub aceeaşi sarcină 6.53. De ce debitul unui ajutaj de acelaşi diametru cu al unui orificiu şi care funcţionează sub aceeaşi sarcină este mai mare 6.54. Ce este un jet fluid 6.55. Cum se clasifică jeturile fluide 6.56. Desenaţi şi explicaţi structura unui jet neînecat. 6.57. Desenaţi şi explicaţi structura unui jet înecat. 6.58. Ce este o conductă sub presiune 6.59. Ce este o conductă simplă 6.60. Cum se clasifică conductele 6.61. Ce se înţelege din punct de vedere hidraulic printr-o conductă lungă 6.62. Ce se înţelege din punct de vedere hidraulic printr-o conductă scurtă 6.63. Câte tipuri de probleme apar la calculul conductelor şi care este elementul esenţial necunocut sau dat 6.64. Care sunt parametri independenţi folosiţi pentru calculul conductelor 6.65. De cine depinde debitul în cazul conductelor simple 6.66. Ce se înţelege prin modulul de rezistenţă al unei conducte 6.67. Ce este caracteristica intrinsecă a unui conducte 6.68. Cum se defineşte caracteristica unei reţele de conducte 6.69. Determinaţi debitul unei conducte compuse din tronsoane utilizând caracteristica sistemului. 6.70. Determinaţi debitul unui sistem de conducte legate în paralel utilizând caracteristica sistemului. 6.71. Care sunt problemele tip de dimensionare la conducte şi cum se soluţionează ele 6.72. Care sunt problemele tip de exploatare la conducte şi cum se soluţionează ele 6.73. Ce este o reţea de conducte 6.74. Care sunt tipurile de reţele de conducte şi care sunt avantajele şi dezavantajele fiecărui tip Cap.7. Curgeri nepermanente 7.1. Ce se înţelege prin oscilaţiile de masă ce apar la mişcarea unui fluid 7.2. Cum se defineşte lovitura de berbec (şocul hidraulic ) în conducte 7.3. Care sunt fenomenele ce apar în momentul t=o, la închiderea bruscă a unui organ de reglare a debitului de la capătul unei conducte în care circulă un fluid ideal şi compresibil în regim permanent 7.4. Ce fenomene apar în cadrul desfăşurării loviturii de berbec, în situaţia t= L/c când unda de presiune se află în capătul dinspre rezervor al conductei 7.5. Ce fenomene apar în cadrul desfăşurării loviturii de berbec, în situaţia t= 2L/c când unda de presiune reflectată se află în capătul dinspre vană al conductei 7.6. Care este starea fluidului în cadrul desfăşurării loviturii de berbec, la momentul t=4l/c 7.7. Cum se calculează suprapresiunea ce apare în cazul loviturii de berbec 7.8. Care este relaţia de calcul a vitezei de propagare a undei de suprapresiune în cadrul desfăşurării loviturii de berbec dacă pereţii conductei sunt rigizi Cap. 8 Acţiunea dinamică a fluidelor asupra corpurilor imersate 8.1. Ce deosebire există din punct de vedere dinamic între interacţiunea dintre un fluid în mişcare şi un corp imobil şi interacţiunea dintre un corp în mişcare şi un fluid în repaus 8.2. Arătaţi cum modifică diferitele corpuri spectrul mişcării din imediata lor vecinătate. 8.3. Cum se defineşte stratul limită 8.4. Cum variază viteza în stratul limită în direcţie perpendiculară pe perete 8.5. Ce consecinţe energetice au variaţia rapidă a vitezei şi tensiunii de frecare în stratul limită 8.6. Cum se comportă stratul limită pe un corp spaţial curbat 8.7. Care este expresia forţei de interacţiune dintre un fluid în mişcare uniformă şi un corp imersat 8.8.Cum se descompune în mod convenţional forţa de interacţiune dintre un fluid în mişcare uniformă şi un corp imersat 8.9. Ce este rezistenţa la înaintare 8.10. Ce se înţelege prin rezistenţa de frecare şi cum se determină relaţia analitică de calcul pentru aceasta 8.11. Ce este o dâră aerodinamică 8.12. De ce mărimi depinde coeficientul de frecare C F din relaţia de calcul a rezistenţei de frecare 145
8.13. Ce se înţelege prin rezistenţa de presiune a unui corp 8.13. Ce reprezintă fizic mărimea calculată cu expresia C X V 2 Aρ/2 8.14. Din ce motive apare forţa portantă 8.15. Ce este efectul Magnus 8.16. Cum se calculează forţa portantă după relaţia Kutta- Jukovski 8.17. Cum se realizează o circulaţie cât mai mare în jurul diferitelor corpuri în aceleaşi condiţii dinamice şi de mediu 8.18. Ce este o aripă portantă şi care sunt elementele ei caracteristice 8.19. Ce este un profil aero-hidrodinamic 8.20. Care sunt caracteristicile geometrice ale unui profil aero-hidrodinamic 8.21. Cum arată reparţiţia de presiuni în jurul unui profil la incidenţă constantă 8.22. Cum se exprimă adimensional mărimile caracteristice energetice ale unui profil aero-hidrodinamic şi cum variază acestea cu unghiul de incidenţă 8.23. Cum se defineşte unghiul de atac sau incidenţă al curentului la un profil 8.24. Ce este polara unui profil 8.25. Cum este rezistenţa la înaintare a unui profil cu fineţe mare 8.26. Ce fenomene aero- sau hidrodinamice sunt specifice aripii de anvergură finită 8.27. Ce se înţelege prin rezistenţa auto indusă 8.28. Cum trebuie să fie incidenţa curentului pentru a realiza aceeaşi portanţă la o aripă de anvergură finită faţă de una cu anvergură infinită, mai mare sau mai mică Arătaţi cu cât şi justificaţi răspunsul 8.29. Ce este o reţea de profile 8.30. Ce diferenţă apare la mare distanţă în structura unui curent uniform de fluid la trecerea peste o reţea de profile faţă de trecerea peste un profil singular 8.31. Ce se înţelege printr-o reţea accelerată de profile 8.32. Ce se înţelege printr-o reţea întârziată de profile 8.33. Care sunt caracteristicile geometrice specifice unei reţele plane de profile 8.34. Ce formă geometrică trebuie să aibă frontul reţelei ca aceasta să fie o reţea circulară 8.35. Ce se înţelege prin deviaţia unghiulară realizată de o reţea plană de profile 8.36. Reprezentaţi variaţia coeficientului de pierdere hidraulică ζ din reţeaua de profile funcţie de coeficientul de deviaţie cinematic şi marcaţi pe figură domeniul favorabil de utilizare al reţelei din punct de vedere energetic. Cap. 9 Maşini hidraulice 9.1. Ce este o maşină de forţă 9.2. Ce se înţelege printr-o maşină hidraulică 9.3. Care este deosebirea între un generator şi un motor hidraulic 9.4. Ce sunt transmisiile hidraulice 9.5. Pompa este generator sau motor hidraulic 9.6. Ce tip de maşină este turbina hidraulică şi ce transfomare energetică are loc în interiorul ei 9.7. Care este deosebirea funcţională între turbomaşini şi maşinile hidraulice volumice 9.8. Care sunt parametri energetici funcţionali ai generatoarelor hidraulice 9.9. Care sunt parametri energetici funcţionali ai motoarelor hidraulice 9.10. Care este deosebirea între înălţimea de pompare şi căderea unei turbine 9.11. Cum se exprimă puterea utilă a unei pompe 9.12. Ce este puterea hidraulică a unei turbine 9.13. Cum se defineşte randamentul unei pompe 9.14. Cum se defineşte randamentul unei turbine 9.15. Ce este gradul de reacţie al unei turbomaşini 9.16. Cum are loc transferul energetic într-o turbomaşină cu grad de reacţie nul 9.17. Ce este o maşină hidraulică cu acţiune 9.18. Cum se defineşte randamentul macanic al unei maşini hidraulice 9.19. Ce este puterea teoretică aplicată rotorului unui generator hidraulic 9.20. Din ce motive apare o putere disipată hidraulic în interiorul unei maşini hidraulice 9.21. Cum se defineşte randamentul hidraulic al unei turbomaşini 9.22. Din ce motive apar pierderi de debit la maşinile hidraulice 9.23. Cum se defineşte randamentul volumic la o maşină hidraulică 9.24. Ce este randamentul global al unei maşini hidraulice şi cum se exprimă acesta în funcţie de randamentele parţiale 9.25. În ce organ al unei turbomaşini are loc transferul energetic 9.26. Care sunt părţile componente ale unui rotor de turbomaşină 9.27. Care sunt vitezele caracteristice ale unei particule de fluid ce străbate rotorul unei turbomaşini şi ce relaţie există între acestea 9.28. Care este principiul de funcţionare al unei turbomaşini 9.29. Desenaţi tiunghiurile de viteză de la intrarea şi ieşirea unui rotor de turbomaşină şi arătaţi care sunt unghiurile constructive ale paletei rotorului. 9.30. Ce ecuaţie din dinamica fluidelor stă la baza determinării ecuaţiei fundamentale a turbomaşinilor 9.31. Exprimaţi ecuaţia fundamentală a turbomaşinilor ţinând cont de energiile specifice reale şi randament. 9.32. Exprimaţi ecuaţia fundamentală a turbomaşinilor în viteze pentru cazul generatorului şi motorului. 9.33. Desenaţi triunghiurile de viteze pentru intrarea normală într-o pompă şi pentru ieşirea normală dintr-o turbină. 9.34. Scrieţi ecuaţia fundamentală a turbomaşinilor pentru cazul intrării normale în pompă şi pentru cazul ieşirii normale din turbină. 146
9.35. Ce efect fizic are numărul finit de palete asupra funcţionării unui rotor de turbomaşină 9.36. Exprimaţi debitul şi înălţimea de pompare în funcţie de turaţie, diametru şi legătura între caracteristicile funcţionale, geometrice şi cinematice ale trubomaşinii. 9.37. Care sunt condiţiile de bază necesare pentru obţinerea relaţiilor de similitudine la turbomaşini 9.38. Care sunt relaţiile simplificate de similitudine ale turbomaşinilor 9.39. Care sunt relaţiile de similitudine utilizate pentru calculul parametrilor funcţionali ai turbomaşinilor la diferite turaţii 9.40. Ce este turaţia specifică a unei turbomaşini 9.41. De ce se utilizează pentru clasificarea constructivă a turbomaşinilor criteriul turaţiei specifice 9.42. Cum se clasifică turbopompele în funcţie de turaţia specifică 9.43. Cum se clasifică turbinele hidraulice în funcţie de turaţia specifică 9.44. Ce efecte are asupra funcţionării unei turbopompe construcţia rotorului cu palete întoarse înainte 9.45. De ce se utilizează în mod normal la rotorii turbomaşinilor β 2 <90 0 9.46. Ce structură energetică are curentul de la ieşirea unui rotor de turbopompă cu unghiul constructiv al paletei rotorice mai mic de 90 0 9.47. Unde se aplică cu precădere soluţia constructivă de rotor de turbomaşină cu β 2 >90 0 9.48. Reprezentaţi schematic o pompă centrifugă şi arătaţi principalele părţi componente. 9.49. Reprezentaţi schematic o pompă axială şi arătaţi principalele părţi componente. 9.50. Ce sunt dependenţele funcţionale care exprimă curbele caracteristice ale unei pompe hidraulice 9.51. Care sunt curbele caracteristice de funcţionare ale unei pompe centrifuge 9.52. Care sunt curbele caracteristice de funcţionare ale unei pompe axiale 9.53. Care sunt tipurile principle de pierderi hidraulice care apar în rotorul pompelor 9.54. În ce situaţie pierderile prin şoc de la intrarea în rotorul unei rubomaşini devin nule 9.55. Cum se obţine parabola regimurilor asemenea de funcţionare pentru înălţimea de pompare pentru o pompă centrifugă la diferite turaţii 9.56. Cum se obţine parabola regimurilor asemenea de funcţionare în cazul puterii pentru o pompă centrifugă la diferite turaţii 9.57. Ce este şi cum se reprezintă diagrama universală a unei pompe 9.58. Cum se determină punctul de funcţionare al unei pompe centrifuge dacă se cunoaşte caracteristica interioară a pompei şi caracteristica exterioară a sitemului de conducte în care aceasta debitează 9.59. Ce urmăreşte cuplarea în serie a pompelor centrifuge şi cum se obţine caracteristica de funcţionare a ansamblului 9.60. Arătaţi pe caracteristica de funcţionare de ce la cuplarea în paralel a două pompe centrifuge identice, debitul de funcţionare nu este egal cu dublul debitului unei singure pompe 9.61. Care sunt metodele de reglare a sistemelor de pompare 9.62. Arătaţi curbele de funcţionare ale unei pompe centrifuge când se modifică caracteristica interioară. 9.63. Arătaţi curbele de funcţionare ale unei pompe centrifuge când se modifică caracteristica exterioară. 9.64. Ce este fenomenul de cavitaţie 9.65. Ce efecte are fenomenul de cavitaţie asupra funcţionării maşinilor hidraulice 9.66. Cum se defineşte înălţimea de aspiraţie la o turbomaşină 9.67. Cât este valoare maximă teoretică a înălţimii de aspiraţie la o pompă 9.68. Cum se defineşte înălţimea de aspiraţie pozitivă netă disponibilă (NPSH) d a unei pompe 9.69. Cum se defineşte înălţimea de aspiraţie pozitivă netă cerută (NPSH) c a unei pompe 9.70. Ce este coeficientul de cavitaţie 9.71. De ce elemente depinde coeficientul de cavitaţie al instalaţiei 9.72. De ce elemente depinde coeficientul de cavitaţie al pompei 9.73. Care sunt domeniile de funcţionare ale unei pompe ţinând cont de caracteristicile de cavitaţie (interioară şi exterioară) 9.74. Cum se determină înălţimea maximă de aspiraţie a unei pompe în aşa fel încât aceasta să nu funcţioneze în cavitaţie 9.75. Ce este coeficientul de siguraţă la cavitaţie 9.76. Care sunt mijloacele constructive de prevenire a apariţiei cavitaţiei la o pompă 9.77. Ce măsuri se iau la instalarea unei pompe pentru ca aceasta să nu funcţioneze în cavitaţie 9.78. Ce este un ventilator 9.79. Care sunt parametri funcţionali ai ventilatoarelor 9.80. Cum se clasifică ventilatoarele 9.81. Care sunt elementele constructive principale ale unui ventilator centrifug 9.82. Care sunt elementele constructive principale ale unui ventilator axial 9.83. Care sunt curbele caracteristice de funcţionare ale ventilatoarelor 9.84. Care sunt elementele componente principale ale unei amenajări hidroenergetice 9.85. Care sunt parametri energetici ai unei amenajări hidroenergetice 9.86. Cum se clasifică centralele hidroelectrice 147
9.87. Care sunt principalele tipuri de turbine hidraulice şi domeniile de căderi aferente fiecărui tip 9.88. Care sunt elementele componente principale ale unei turbine tip Pelton 9.89. Care sunt elementele componente principale ale unei turbine tip Francis 9.90. Care sunt elementele componente principale ale unei turbine tip Kaplan 9.91. Care sunt curbele caracteristice primare ale turbinelor hidraulice 9.92. Care sunt curbele de garanţie ale turbinelor hidraulice şi ce evidenţiază ele 9.93. Ce este diagrama universală a unei turbine hidraulice şi ce oferă aceasta 9.94. Ce este un turbotransformator şi care sunt curbele caracteristice de funcţionare 9.95. Ce este un turbocuplaj şi care sunt curbele caracteristice de funcţionare 10.20. Care sunt supapele şi regulatoarele pneumatice de presiune şi care sunt principiile lor de funcţionare 10.21. Care sunt aparatele de reglare şi control al debitului şi care sunt principiile lor de funcţionare 10.22. Care este aparatajul auxiliar al acţionărilor hidraulice şi ce rol îndeplineşte 10.23. Care sunt etapele de proiectare ale unei instalaţii de acţionare Cap.10. Acţionări hidraulice şi pneumatice 10.1. Care este caracteristica de bază comună maşinilor volumice 10.2. Care sunt parametri fundamentali ai maşinilor volumice 10.3. Explicaţi funcţionarea pompei cu piston. 10.4. Care sunt principalele elemente constructive ale unei pompe cu pistoane axiale şi cum funcţionează aceasta 10.5. Care sunt principalele elemente constructive ale unei pompe cu pistoane radiale şi cum funcţionează aceasta 10.6. Care sunt principalele elemente constructive ale unei pompe cu palete alunecătoare şi cum funcţionează aceasta 10.7. Care sunt principalele elemente constructive ale unei pompe cu roţi dinţate şi cum funcţionează aceasta 10.8. Cum funcţionează pompa cu şuruburi 10.9. Care sunt principalele elemente constructive ale unei pompe cu inel de lichid şi cum funcţionează aceasta 10.10. Cum funcţionează pompa cu membrană 10.11. Ce sunt motoarele volumice 10.12. Care sumt principalele elemente constructive ale motoarelor volumice oscilante cu paletă şi cum funcţionează 10.13. Arătaţi ce este un cilindru hidraulic şi câte tipuri constructive cunoaşteţi. 10.14. Care sunt etapele de calcul pentru dimensionare unui cilindru hidraulic 10.15. Ce este frânarea cilindrilor la cap de cursă 10.16. Ce se înţelege printr-o acţionare hidraulică sau pneumatică 10.17. Ce se înţelege printr-un distribuitor şi ce funcţii asigură acesta într-o acţionare hidraulică 10.18. Care sunt principlalele tipuri constructive de distribuitoare utilizate în acţionările hidraulice 10.19. Care sunt aparatele folosite pentru reglarea presiunii în acţionările hidraulice, şi cum funcţionează 148