BCR Cercetare Focus lunar Macro și titluri cu venit fix România 19 iunie 15 Focus lunar Sentimentul indică o perspectivă economică mai bună pentru 15 În mod clar, Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) pentru România, care agregă un număr de cinci sub-indici, se află la un nivel mai bun decât în urmă cu un an. La fel de adevărat este că acesta a cam pierdut din viteză începând din februarie a.c., în urma deteriorării încrederii în construcții, producția industrială și servicii. Încrederea în consum gospodăriilor populației și cea a managerilor din comerțul cu amănuntul au fost singurele elemente de creștere a ESI în perioada martie mai. Prognoze macroeconomice 1 11 1 13 1 15f 1f Produsul intern brut, % variație reală -1,1,3, 3,,8 3, 3,5 Consum privat, % variație reală, 1, 1,5,9 3,7 3,7 3, Investiții, % variație reală -1,8 7,7 3,8-3,3-3,5 3,,5 Cont curent, % din PIB -, -, -,5 -,8 -,5 -,7 -,8 Investiții străine directe, % din PIB 1,8 1, 1, 1,9 1, 1,7 1, Inflația medie, %,1 5,8 3,3, 1,1, 1, Deficit bugetar, % din PIB (ESA) -,7-5,5 -,9 -, -1,5 -, -,1 Curs mediu EURRON,1,,,,,8, Sursă: INS, BNR, BCR Cercetare Producția industrială a continuat să bată pasul pe loc în aprilie, în timp ce volumul vânzărilor cu amănuntul și-a mai revenit. Lucrările de construcții au înregistrat o scădere lunară în aprilie, dar au rămas pe un trend anual ascendent. Prețurile au crescut în luna mai, în special din cauza scumpirii legumelor, fructelor și carburanților. Bugetul de stat a rămas pe excedent în aprilie, în special ca urmare a scăderii abrupte a cheltuielilor de capital. Creditul neguvernamental nu dă deocamdată semne clare de revenire. Disputa neîntreruptă dintre Grecia și creditorii săi internaționali, recesiunea tehnică din Grecia, declarațiile de la BCE cu privire la creștere economică ezitantă, scădere PIB în SUA în primul trimestru a.c. precum și iminenta divergență a politicilor monetare în SUA și Zona Euro au continuat să agite piețele internaționale în ultima lună, trimițând unde de șoc și spre zona Europei Centrale și de Est. Lichiditatea Bursei de Valori Bucureşti rămâne redusă după listarea duală a Fondului Proprietatea. Autori: Macro și titluri cu venit fix: Dumitru Dulgheru, Analist senior Piață de capital: Marina Spătaru, Analist BCR Cercetare Focus lunar Page 1
Sentimentul indică o perspectivă economică în creștere pentru 15 Am revizuit în creștere, la 3,%, prognoza PIB pentru 15 În mod clar, Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) pentru România care agregă un număr de cinci sub-indici, arată mai bine decât în urmă cu un an. La fel de adevărat este că acesta a cam pierdut din viteză începând din februarie a.c., în urma deteriorării încrederii în construcții, producția industrială și servicii. Încrederea în consum gospodăriilor populației și cea a managerilor din comerțul cu amănuntul au fost singurele elemente de creștere a ESI în perioada martie mai. Totuși, indicatorii de sentiment nu sunt totul atunci când se încearcă proiectarea unei perspective pe termen scurt. Tocmai de aceea, sentimentul trebuie în continuu marcat la cifrele efective ale unui grup de indicatori semnal care și ei, la rândul lor, sunt provizorii, făcând obiectul unor revizuiri ample uneori. Astfel, gradul de incertitudine este destul de ridicat. Un matematician american spunea odată că incertitudinea este singura certitudine și a trăi în condiții de insecuritate reprezintă de fapt singurul element de securitate. Variația Sentimentului Economic (medie trimestrială mobilă, trend) - puncte 1 1 1 1 1 1 8 8 May-1 Jun-1 Jul-1 Aug-1 Sep-1 Oct-1 Nov-1 Dec-1 Jan-15 Feb-15 Mar-15 Apr-15 May-15 Zona Euro România Sursă: BCR Cercetare, Comisia Europeană După atingerea minimului în martie, indicatorul ESI al Zonei Euro încercă cu greu să-și revină. Creșterea economică în Zona Euro a venit sub așteptări în primul trimestru din acest an. Au existat câteva surprize negative în țările care au un profil ridicat al cererii externe (ex. Germania, Olanda), ca urmare a evoluției slabe a producției industriale la nivel global. Țări cu economii mai închise, cum sunt Franța, Italia și Spania au avut rezultate mai bune. Structura creșterii economice a arătat că cererea internă în Zona Euro a continuat să reprezinte cel mai puternic factor de susținere a avansului în primul trimestru din acest an, investițiile crescând peste așteptări. Contribuția exportului net a fost negativă, pe fondul accelerării importurilor concomitent cu încetinirea exporturilor. În România, avansul anual al PIB, de,3%, a surprins în mod pozitiv în primul trimestru a.c., acesta datorându-se în special creșterii mult mai rapide a formării brute de capital fix și a contribuției importante generată de variația stocurilor. Contribuția agregată a fost,5 pp distribuită aproape egal între cele componente (1, pp din formarea brută de capital fix și 1,3 pp din variația BCR Cercetare Focus lunar Page
stocurilor). Cu toate acestea, performanța bună a investițiilor trebuie privit cu circumspecție, în condițiile în care peste 7% din totalul creșterii a fost produsă de sectorul construcțiilor, în special segmentele rezidențial și nerezidențial. Construcțiile prezintă în general un comportament volatil de la o perioadă la alta. După cum am mai arătat și în alte rânduri, ancheta semestrială în rândul managerilor din industria prelucrătoare referitoare la perspectiva privind investițiile publicată de Comisia Europeană este nerelevantă în cazul României. Chiar la nivel de date istorice, cifrele din sondaj nu par să aibă vreo legătură cu cele efectiv raportate privind investițiile. Cererea externă a furnizat o contribuție negativă semnificativă la nivelul PIB în primul trimestru a.c. în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii a crescut mai rapid decât cel al exporturilor, iar jocul deflatorilor a favorizat importurile. Cel mai probabil, reducerea cererii externe pentru bunurile produse în Uniunea Europeană s-a transmis și la nivelul pieței românești, împiedicând exporturile să crească mai puternic. Într-adevăr, dinamica exporturilor românești de bunuri în afara Uniunii Europene a fost una negativă în primul trimestru, tendință similară cu cea înregistrată la nivel european. În ianuariemartie a.c., volumul importurilor de bunuri și servicii s-a accelerat anual până la maximul ultimelor patru trimestre, ceea ce a fost surprinzător, având în vedere că investițiile nete în echipamente, inclusiv echipamente de transport, au afișat o creștere anuală destul de modestă, de 3,8% în primul trimestru, în timp ce consumul privat, deși alert, nu a fost totuși unul impresionant. Contribuții la formarea PIB (cheltuieli) Contribuții la formarea PIB (resurse) 8 8 5 5 3 3 1 1 - - - 1Q13 Q13 3Q13 Q13 1Q1 Q1 3Q1 Q1 Export net Variație stocuri Formare brută capital fix Consum PIB, % variație anuală 1Q15 - -1 1Q13 Q13 3Q13 Q13 1Q1 Q1 3Q1 Impozite nete pe produs Comerț & servicii Construcții Agricultură Industrie PIB, % variație anuală Q1 1Q15-1 Sursa: INS, BCR Cercetare Deși nu se discută prea des, performanța exporturilor românești are de asemenea legătură cu modul în care costul orar al muncii a evoluat într-o anumită perioadă de timp. România a raportat cea mai mare rată anuală de creștere a costului orar al muncii din Uniunea Europeană în perioada 11-1 (+5,7%) și a continuat să avanseze cu impetuozitate în trimestrul I din acest an (+7,1%), conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Activitățile cu dinamica cea mai înaltă a costului orar al muncii au fost serviciile administrative și suport și informațiile și comunicațiile. Industria prelucrătoare a prezentat și ea în primul trimestru a.c. o creștere anuală a costului orar destul de mult peste media trimestrul I a.c. (+8,5%). Aceasta explică în bună măsură de ce România, deși înregistrând un excedent BCR Cercetare Focus lunar Page 3
în balanța comercială, generează contribuții negative în PIB din activitatea externă. Per ansamblu, exporturile nete au diminuat creșterea economică în primul trimestru din acest an cu 1,3 pp. Consumul privat s-a situat din nou în fruntea clasamentului, producând cea mai mare contribuție la formarea PIB (3, pp). Cu toate acestea, nu excludem o ajustare în jos la următoarea revizuire a PIB planificată pentru 7 iulie a.c. Dinamica anuală reală a salariilor a urcat la,7% în perioada ianuarie-martie, concomitent cu încetinirea inflației medii. Plățile suplimentare acordate de guvern unor categorii profesionale drept compensare în urma unor decizii judecătorești irevocabile au susținut, de asemenea, consumul privat în primul trimestru din acest an. Performanța bună a consumului a susținut avansul grupei comerț și servicii care a produs cea mai mare contribuție pozitivă la PIB în ianuarie-martie a.c. din ultimele nouă trimestre (, pp). Ceilalți factori în ordinea mărimii contribuției generate au fost producția industrială (,9 pp) și construcțiile și agricultura cu câte, pp fiecare. Am decis să revizuim în creștere prognoza PIB la 3,% pentru 15, de la,8% anterior. Această îmbunătățire trebuie privită mai mult ca o reajustare în urma rezultatelor peste așteptări a PIB în primul trimestru a.c., luând în considerare că acesta deține ponderea cea mai mică la nivelul PIB-ului anual în România. Continuăm că privim cu circumspecție investițiile, încercând să distingem dacă aceasta a fost un episod pasager sau ar putea fi începutul unui trend care se va consolida (dacă eliminăm impactul construcțiilor din investițiile nete, rămânem doar cu o creștere modestă a echipamentelor, aceasta după o scădere cumulată de nu mai puțin de % în 13 și 1). Agricultura rămâne în mare măsură o ramură cu un comportament fluctuant. Nu faptul că în alte țări în cele dezvoltate în special performanța agriculturii nu ar fi destul de volatilă, ci ponderea mare în valoarea adăugată brută și prin urmare impactul puternic asupra PIB-ului din România face ca acest sector să fie atât de mult discutat. Importanța agriculturii în România este cu atât mai mare deoarece circa 3% din venitul obținut de gospodăriile din mediu rural (% din populația țării locuiește în zona rurală), este utilizat pentru autoconsum, în special alimente. Ultimele semnalează o secetă extinsă aproape la nivelul întregii țări care ar putea avea consecințe negative asupra recoltei în acest an. Pe frontul extern, există incertitudini care se prefigurează legate de coliziunea a două politici monetare cea a Rezervelor Federale și cea a Băncii Centrale Europene. Negocierile contondente dintre Grecia și Eurogroup ar putea menține o stare de nervozitate la nivelul investitorilor, ceea ce ar putea induce o volatilitate înaltă în anumite perioade de timp. Ceea am văzut până acum ar putea fi doar începutul și chiar Mario Draghi președintele Băncii Centrale Europene a recunoscut recent că piețele trebuie să se obișnuiască cu aceasta. Confruntată cu o creștere a costurilor de finanțare, România ar putea fi probabil forțată să reducă în continuare cheltuielile de investiții publice, în special pe cele finanțate intern (la finele primelor patru luni din acest an, ele deja scăzuseră la nivel anual cu 31%). Pe de altă parte, creștere economică a Zonei Euro este ezitantă. În primul rând, perspectiva de creștere actuală este destul de modestă (cel mai recent consensus indică un avans de 1,% pentru BCR Cercetare Focus lunar Page
15, ceea ce nu este prea mult având în vedere evoluțiile slabe din anii anteriori). În plus, economia Zonei Euro a avut un demaraj destul de slab la începutul trimestrului al II-lea a.c., activitatea încetinind în aprilie față de martie în cele mai multe din țările membre. BCR Cercetare Focus lunar Page 5
Macroeconomie Producția industrială a bătut pasul pe loc, iar vânzările cu amănuntul au crescut ușor în aprilie În condițiile în care sectorul prelucrător și-a continuat declinul în aprilie pentru a doua lună consecutiv (-,%), producția industrială cu greu a reușit să rămână pe linia de plutire. Dacă nu ar fi fost creșterea lunară neașteptat de robustă a producției de energie electrică, gaze și termică (5,%), care a contrabalansat scăderile din industria prelucrătoare și extractivă, industria per ansamblu nu ar fi reușit să evite intrarea în teritoriu negativ în aprilie. Media mobilă la douăsprezece luni indică o stagnare la nivel anual în jurul cifrei de 5%. Clasificarea la nivelul marilor grupe de produse a arătat că producția de bunuri de capital și cea de bunuri de folosință îndelungată au rămas în topul creșterilor în perioada ianuarie-aprilie, avansând cu 11% și respectiv 7% față de perioada similară din anual precedent. Industrie și construcții (%, var. an) Vânzări retail (%, var. an.) 1 1 9 8 7 9 3 5 3 1-3 - -9-1 Apr-13 Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-1 Apr-1 Jun-1 Aug-1 Oct-1 Dec-1 Feb-15 Apr-15 Producția industrială (ss) Notă: 1 luni medie mobilă Sursa: INS, BCR Cercetare Construcții (sd) Exporturile de bunuri au fost mai mari cu 5,5% la nivel anual în aprilie (, miliarde euro), fiind susținute în totalitate de componenta UE. Exporturile în afara UE au rămas în cădere liberă în aprilie. Exporturile de mașini și echipamente de transport au crescut cu peste 7% în primele patru luni, deținând o pondere de % în totalul creșterii (EUR 51 milioane). După ce s-a accelerat până la maximul ultimelor treisprezece luni în martie, importurile și-au temperat avansul în aprilie, continuând să crească totuși mai rapid decât exporturile după cum arată media mobilă la douăsprezece luni. Cifra anualizată a exporturilor de bunuri a ajuns la 53,3 miliarde euro în aprilie, în timp ce importurile au fost de 59, miliarde euro. Vânzările cu amănuntul au crescut în aprilie pentru prima oară în ultimele trei luni, înaintând cu peste 3% față de martie. Ritmul anual a urcat astfel la 7,%, în special datorită unui efect de bază favorabil. Vânzările de produse nealimentare s-au trezit dintr-o letargie care a durat patru luni, avansând cu,% față de martie. Tendința pozitivă a fost probabil susținută și de vânzările mai mari din ajunul sărbătorilor pascale. Trendul vânzărilor de alimente și carburanți a rămas ascendent, afișând creșteri anuale bune la nivelul primelor patru luni, de 8,% și respectiv 5,%). Încrederea în consum s-a îmbunătățit BCR Cercetare Focus lunar Page
ușor în mai, după un recul consecutiv în ultimele două luni. Structura indicelui a fost însă una mixtă. În timp ce respondenții au fost mai optimiști cu privire la perspectiva situației lor financiare și evoluția șomajului în următoarele douăsprezece luni, ei au părut mai puțin încrezători în legătură cu situația economică generală și capacitatea lor de a economisi în următorul an. Media mobilă la douăsprezece luni a rămas orientată în sus în luna mai, crescând șansele unei noi contribuții pozitive a consumului privat la formarea PIB în trimestrul al II-lea a.c. Construcțiile au scăzut lunar cu 3% în aprilie, segmentul ingineresc înregistrând un recul mare față de luna anterioară (-5,7%). Zona nerezidențială a reușit după patru luni să avanseze în aprilie, în timp ce segmentul rezidențial a continuat să crească. Per ansamblu, construcțiile au accelerat anual la 11% în aprilie datorită efectului de bază, în timp ce media mobilă la douăsprezece luni a continuat să urce. Sentimentul în construcții s-a deteriorat din nou în luna mai, în timp trendul a continuat să afișeze o pantă negativă pentru a doua lună consecutiv, un semn că încrederea pare să fi depășit punctul maxim, cel puțin deocamdată. Așteptările managerilor privind angajările au revenit pe creștere în mai Perspectiva managerilor asupra creării de noi locuri de muncă în următoarele trei luni s-a îmbunătățit în luna mai, după o performanță mai slabă în luna anterioară. Interpretarea trendului construit pe baza datelor furnizate de sondajul lunar publicat de Comisia Europeană arată că un număr mai mare de locuri de muncă ar putea fi create în medie în sectorul comerțului și serviciilor până în luna august, în timp ce industria ar putea mai putea pierde din viteză. Modul în care evoluează așteptările managerilor locali privind angajările poate sugera care zone din economie ar putea avansa mai rapid în lunile următoare. Variația încrederii privind angajările (puncte) 7 7 5 5 3 3 1 1-1 -1 May-1 Jun-1 Jul-1 Aug-1 Sep-1 Oct-1 Nov-1 Dec-1 Jan-15 Feb-15 Mar-15 Apr-15 May-15 Jun-15 Jul-15 Aug-15 Industrie Servicii Comerț Construcții Total Notă: graficul prezintă trendul variației anuale a abaterii așteptărilor privind angajările de la media mobilă 1 luni pe subcomponente. Sursa: Comisia Europeană, BCR Cercetare Economia românească a continuat să genereze noi locuri de muncă în primele trei luni față de perioada similară din anul precedent (1 mii), industria auto, serviciile recreative și serviciile administrative & suport deținând 83% din total creștere în perioada de referință. La capătul opus, extracția petrolului și gazelor naturale, energia și intermedierile financiare au pierdut șapte mii de locuri de muncă în medie în primul trimestru comparativ cu aceeași BCR Cercetare Focus lunar Page 7
perioadă din anul anterior. Rata șomajului a crescut la,9% în aprilie, după ce INS a revizuit în creștere (cu,5pp în medie) seria de date începând cu ianuarie a.c. După cum am menționat în edițiile anterioare, variația ratei șomajului depinde în mare măsură de evoluția forței de muncă alta decât salariații angajați oficial (salariați din economia gri, antreprenori, proprietari de afacere, lucrători în agricultură etc.). Prețurile au crescut vizibil în mai Prețurile și-au accelerat creșterea anuală în mai până la 1,% (de la,7% în aprilie), înainte să cadă în teritoriu negativ începând cu iunie, odată cu intrarea în vigoare a cotei reduse de TVA la alimente. Legumele și fructele au fost principalii factori de creștere ai inflației la nivel lunar în mai. Avansul lunar agregat de aproape % al acestor două categorii de produse împingând inflația lunară în sus cu,3%. Presiuni ascendente suplimentare asupra prețurilor au venit și din partea scumpirii carburanților (1,3% lunar) și a deprecierii leului față de euro care se reflectă direct în tarifele la telefonie. Prețurile altor categorii de produse din coșul de consum au rămas în medie nemodificate față de luna anterioară. Dacă excludem impactul factorilor menționați mai sus, inflația lunară ar fi rămas practic nemodificată în luna mai. Reconstruind coșul de consum pe cele trei componente de bază ale sale, observăm că prețurile la alimente au urcat lunar cu,8% în mai, în timp ce cele ale produselor nealimentare și serviciile au avansat fiecare cu,3% față de luna anterioară. Inflația anuală CORE, urmărită îndeaproape de banca centrală, a crescut marginal la 1,1% în mai de la 1% în luna anterioară Inflația anuală și subcomponentele sale.5.5.. + prețuri administrate 1.5 1. 1.5 1. + componenta volatilă.5.5 + tutun și alcool. -.5. -.5 CORE ajustat -1. -1. IPC -1.5-1.5 May-1 Jun-1 Jul-1 Aug-1 Sep-1 Oct-1 Nov-1 Dec-1 Jan-15 Feb-15 Mar-15 Apr-15 May-15 Sursa: INS, BCR Cercetare Ne așteptăm la intrarea inflației în teritoriu negativ pentru o scurtă perioadă de timp în a doua jumătate a acestui an, ca urmare a scăderii TVA la toate produsele alimentare începând din iunie a.c. Inflația anuală s-ar putea situa la finele acestui an la,1%, urmând ca apoi să oscileze în apropierea nivelului zero până în luna mai 1. Considerăm că sunt puțin probabile noi tăieri ale dobânzii cheie în perioada rămasă din acest an. Reduceri ale rezervelor minime ar mai putea fi operate de către banca centrală, în special dacă va exista un progres în consolidarea poziției finanțelor publice în perioada următoare și un nou acord cu FMI va fi încheiat. BCR Cercetare Focus lunar Page 8
Bugetul de stat a încheiat luna aprilie cu excedent după o reducere abruptă a cheltuielilor de capital Bugetul consolidat de stat a încheiat luna aprilie cu un excedent mai mic decât cel consemnat în luna anterioară (1,1 miliarde lei), mai ales datorită declinului accentuat al impozitelor pe proprietate, după ce companiile au plătit prima din cele două tranşe reprezentând impozitul pe construcțiile speciale în luna martie. Pierderea de resurse a fost compensată parţial de venituri mai mari din impozitul pe profit, venituri nefiscale şi TVA. Pe partea de cheltuieli, plata serviciului datoriei a apăsat puternic asupra bugetului, iar dobânzile s-au situat la aproape 1, miliarde lei în aprilie. Luna mai va fi o una mult mai uşoară din acest punct de vedere, plăţile aferente datoriei publice fiind mult mai mici decât în aprilie. Cheltuielile de capital finanţate intern au scăzut cu peste 39% anual în aprilie, în timp ce primele patru luni cumulate s-au încheiat cu o contracţie anuală de 3%. Pe partea pozitivă, cheltuielile aferente proiectelor finanţate de Uniunea Europeană au crescut cu 1% anual în intervalul ianuarie-aprilie, în timp ce tragerile aferente exerciţiului financiar 1- s-au situat la milioane lei. Per ansamblu, primele patru luni ale anului s-au încheiat cu un excedent bugetar de aproape miliarde lei (de la,9 miliarde lei în trimestrul I a.c.), iar în termeni anualizaţi deficitul bugetar a scăzut la,7% din PIB (de la,9% în trimestrul I a.c.). Vizita tehnică a delegaţiei FMI la Bucureşti între 19 şi mai s-a încheiat fără declaraţii oficiale. O echipă de experţi ai FMI şi UE se va întoarce la Bucureşti la finalul lunii iunie pentru a verifica progresul reformelor unor companii energetice. Reprezentanţii FMI au spus de asemenea că România ar trebui să repornească liberalizarea preţurilor la energie, care a fost oprită temporar. Creditul neguvernamental lipsit de direcţie în aprilie şi fără semne clare de revenire rapidă Creditele neguvernamentale şi-au continuat evoluţia ezitantă în aprilie şi au revenit în zona negativă. În raportul nostru de luna precedentă am considerat că relaxarea recentă a politicii monetare a fost determinată în special de evoluţia dezamăgitoare a creditării, deoarece, după mai mult de douăzeci de luni de la prima reducere a dobânzii de politică monetară, creditul neguvernamental se află în declin. Contribuții la creșterea creditului* Contribuții la creșterea depozitelor* 9 9 8 7 8 7 5 5 - - - - - - 3 1 3 1-8 -8 Apr-13 Jul-13 Oct-13 Jan-1 Apr-1 Jul-1 Oct-1 Jan-15 Apr-15 Apr-13 Jul-13 Oct-13 Jan-1 Apr-1 Jul-1 Oct-1 Jan-15 Apr-15 Credite lei Credite valută TOTAL Depozite lei Depozite valută TOTAL * 1 luni medie mobilă, variație anuală Sursa: Banca centrală, BCR Cercetare BCR Cercetare Focus lunar Page 9
Recent, guvernatorul Băncii Naționale a României remarca faptul că instituţiile financiare au fost puţin lente în ajustarea ratelor de dobândă pe măsură ce BNR a redus dobânda de politică monetară. Luna aprilie a fost similară cu cele anterioare. Creditarea în lei a continuat să crească dar nu a putut contrabalansa declinul accentuat al creditării în valută. În termeni anuali, creditarea neguvernamentală a scăzut cu 3,8% în aprilie. Depozitele rezidenţilor au crescut în aprilie faţă de luna anterioară pentru prima dată în ultimele patru luni (+,%) datorită revenirii componentei de lei (depozitele în valută au scăzut după cinci luni de creşteri consecutive). Ambele componente de depozite în lei, populaţie şi companii, au sprijinit creşterea lunară, avansând cu,8% fiecare. Rata anuală de creştere a depozitelor s-a plafonat la,5%, cu încetinirea minoră a depozitelor în lei cauzată de segmentul corporate. În ciuda scăderii lunare din aprilie, depozitele în valută au rămas pe creştere în termeni anuali (+3,7%), fiind sprijinite îndeosebi de gospodăriile populaţiei. BCR Cercetare Focus lunar Page 1
Piețe financiare Curba randamentelor s-a deplasat în sus în iunie, leul s-a depreciat în faţa euro Divergenţele dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali, reintrarea Greciei în recesiune tehnică, declaraţiile Băncii Centrale Europene privind creșterea economică ezitantă în Zona Euro, contracţia economică din SUA din primul trimestru şi perspectiva unei coliziuni a politicilor monetare a doi giganţi SUA şi Zona Euro au continuat să afecteze pieţele internaţionale în ultima lună, trimiţând unde de şoc spre Europa Centrală şi de Est. Piaţa locală a instrumentelor cu venit fix a resimţit cea mai mare parte a tensiunilor, iar curba randamentelor s-a deplasat în sus semnificativ, îndeosebi pe segmentul lung. Leul a pierdut mai mult de 1% faţă de euro de la începutul lunii iunie, cursul oficial comunicat de banca centrală atingând minimul ultimelor cinci luni la data de 1 iunie a.c. (,89). Randament obligațiuni de stat 5 ani (%).5.8.....38 Evoluția leului față de euro.5.8.....38.3.3 Apr-15 May-15 Jun-15 EURRON efectiv EURRON simulând evoluția coșului CEE* Notă: coș valute CEE (HUF, PLN); linia punctată de culoare albastru deschis simulează o evoluție a leului similară cu monedele din coșul CEE Sursa: BNR, BCR Cercetare Ministerul Finanțelor Publice a atras în luna mai un volum mai mic decât cel planificat ( miliarde lei faţă de, miliarde lei), în încercarea de a ţine sub control costul împrumuturilor. Randamentul mediu a rămas aproape neschimbat în mai la %, dar maturitatea medie s-a redus la, ani de la 3,5 ani în aprilie. Ministerul de Finanţe a fixat un volum indicativ de,5 miliarde lei pentru iunie, cu o maturitatea medie de,9 ani. Deoarece maturităţile lungi au rămas sub presiune în iunie, Ministerul de Finanţe a respins toate ofertele investitorilor la o licitaţie pentru obligaţiuni cu scadenţa în iunie 1, a anulat o altă licitaţie pentru obligaţiuni cu scadenţa în februarie 5 şi a redus volumul emisiunii în cadrul a două licitații din patru de succes ţinute până pe 18 iunie. Credem în continuare că randamentele obligaţiunilor în lei vor fi determinate de apetitul la risc al investitorilor. Pe plan intern evoluţiile politice revin în prim plan, în timp ce problemele Greciei vor continua să ţină investitorii în tensiune. Ne menţinem opinia că impactul politicii monetare a BNR asupra pieţei instrumentelor cu venit fix este neutru pe termen lung şi credem că abilitatea guvernului de a ţine deficitul bugetar sub control după reducerile de TVA este BCR Cercetare Focus lunar Page 11
esenţială pentru investitorii în titluri cu venit fix. Lichiditatea Bursei de Valori Bucureşti rămâne redusă după listarea duală a Fondului Proprietatea Listarea duală a Fondului Proprietatea pe Bursa de la Londra din data de 9 aprilie va rămâne în mod sigur un eveniment de referinţă în analiza lichidităţii Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Dat fiind faptul că tranzacţiile cu acţiunile FP generau aproximativ 3% din valoarea tranzacţiilor locale cu acţiuni, transferul unor astfel de tranzacţii pe Bursa de la Londra a şters mil. RON din statistica privind valoarea medie zilnică a tranzacţiilor la BVB (3 mil. RON în perioada 5 ianuarie - 9 aprilie 15, respectiv 8 mil. RON din 9 aprilie până în prezent). În prezent se pare că nicio soluţie rapidă nu a fost găsită pentru a umple golul lăsat pe piaţa locală de transferul unor tranzacţii cu acţiunile FP la Londra, în contextul în care: i) nicio altă listare majoră nu este aşteptată pe termen mediu (mult-aşteptata Ofertă Publică Iniţială pentru 15% din acţiunile Hidroelectrica ar putea fi anulată de către guvern dacă, potrivit administratorului judiciar, valoarea ofertei nu depăşeşte pragul de 5 mil. EUR) şi ii) ceea ce părea a fi o oportunitate de creştere a lichidităţii dată fiind desfiinţarea pieţei Rasdaq şi posibilitatea ca acţiunile listate pe această piaţă să se transfere pe piaţa reglementată a BVB, s-a dovedit a fi un eşec (din cele aproximativ 9 de companii listate pe Rasdaq, doar cinci au ales să se transfere pe piaţa reglementată, cea mai importantă dintre acestea fiind Albalact). Între timp, piaţa AeRO (lansată în luna februarie a acestui an) proiectată pentru a găzdui în special IMM-uri, se dovedeşte lipsită de forţă având în vedere faptul că lichiditatea medie zilnică până în prezent este de doar. RON. Contribuţia tranzacţiilor cu acţiunile FP la lichiditatea totală a Bursei de Valori Bucureşti de la începutul anului 1 1 Lichiditate zilnică BVB, excluzând tranzacţiile cu acţiunile FP (mil. RON) Lichiditate zilnică FP (mil. RON) 8 Sursa: BVB, BCR Cercetare În ceea ce priveşte principalele evenimente corporative ce influenţează activitatea celor mai importante companii listate, amintim decizia ANRE de a reduce tariful de injecţie a electricităţii în reţea de la 1,3 RON/MWh la aproximativ 3 RON/MWh, cu scopul de a spori atractivitatea exporturilor de energie. Cealaltă componentă a tarifului de transport, respectiv tariful de extracţie a electricităţii din reţea, va creşte de la 1, RON/MWh la 19,5 RON/MWh, în scopul de a compensa scăderea tarifului de injecţie a BCR Cercetare Focus lunar Page 1
electricităţii. Până la finalul acestei luni, reglementatorul ar trebui să anunţe noul tarif de transport de electricitate pentru Transelectrica aferent perioadei iulie 15 - iunie 1, această decizie urmând să exercite un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale companiei (reducerea veniturilor generate de transportul de electricitate) şi asupra sentimentului de piaţă (privind materializarea riscului de reglementare). Profitabilitatea operaţională raportată de companie în anul 1 nu este replicabilă în anii următori dat fiind că factorul de profitabilitate reglementată va rămâne în jurul valorii corespunzătoare a % din EBIT. La acest nivel al profitului operaţional (EBIT), compania este supracompensată. Transgaz a anunţat recent faptul că Adunarea Extraordinară a Acţionarilor a aprobat emisiunea de obligaţiuni corporative negarantate în valoare de 5 mil. RON, la o rată fixă a cuponului de maxim,5% şi cu o maturitate minimă de 5 ani. Emisiunea de bond-uri face parte dintr-un mix de finanţare, ce include de asemenea resurse proprii şi fonduri europene, destinat unui proiect de extindere a infrastructurii naţionale de transport de gaze (în particular a unui coridor menit să lege interconexiunile româno-bulgare şi românomaghiare,respectiv o potenţială conectare cu Marea Neagră). Îndatorarea companiei ca urmare a finanţării acestui proiect ar rămâne la un nivel sustenabil, cu raportul datorie netă/ebitda mai mic decât. Respectând tradiţia, indicii pieţei de capital locale s-au mişcat în aceeaşi direcţie ca indicii de pe pieţele mature din vestul Europei, dar cu o intensitate mai mică. Astfel BET (indicele ce compune preţul celor mai tranzacţionate zece companii locale) a scăzut cu,3% raportat la luna precedentă, în timp ce indicele german DAX şi cel francez CAC au scăzut cu,1% respectiv % în acelaşi interval de timp. Electrica şi Trasgaz au fost principalii emitenţi care au redus amplitudinea scăderii indicelui dat fiind că datele lor ex-dividend (caracterizate prin ajustări ale preţului în piaţă) nu au trecut încă. BCR Cercetare Focus lunar Page 13
Piaţa valutară Spot Sep-15 Dec-15 Mar-1 Jun-1 EURRON,8,8,9,8,7 EURUSD 1,1 1,5 1,8 1,1 1,1 USDRON 3,93,7,1,7 3,99 Sursa: BCR Cercetare, Erste Group Research, Reuters Piaţa monetară & Titluri cu venit fix Dobânda cheie Spot Sep-15 Dec-15 Mar-1 Jun-1 - România 1,75 1,75 1,75,,5 - Zona Euro,5,5,5,5,5 - SUA,13,38,3,88 1,38 Dobânda la trei luni - ROBOR 1.5 1, 1, 1, 1, - EURIBOR -,1 -, -, -, -, - LIBOR,9, 1, 1, 1, Obligațiuni de stat Romania 5 ani 3,15 3, 3,5 3,5 3,5 Germania 1 ani,75 1, 1, 1,3 1, USA 1 ani,8,7 3, 3,1 3, Sursa: BCR Cercetare, Erste Group Research Scadenţa titlurilor guvernamentale (piaţă locală) Milioane lei Iul-15 Aug-15 Sep-15 Oct-15 Nov-15 Dec-15 Jan-1 Feb-1 Mar-1 Apr-1 May-1 Iun-1 - Cert, trez, 1. 1.7 1. 1.8 8. - Obligațiuni 1 1 7.33.997.99 TOTAL 1.1 7 1.7 7.33 1. 1.8.997 8..99 Sursa: banca centrală Milioane EUR Iul-15 Aug-15 Sep-15 Oct-15 Nov-15 Dec-15 Jan-1 Feb-1 Mar-1 Apr-1 May-1 Iun-1 - Obligațiuni 88 1.57 Sursa: banca centrală Scadenţa titlurilor guvernamentale (piaţă externă) Milioane Iul-15 Aug-15 Sep-15 Oct-15 Nov-15 Dec-15 Jan-1 Feb-1 Mar-1 Apr-1 May-1 Iun-1 - EMTN, EUR 1.5 - EMTN, USD - EB, EUR - EB, USD TOTAL 1.5 Sursa: banca centrală Titluri guvernamentale în sold la 31 mai 15 Piaţă locală, milioane RON Piaţă locală, milioane EUR Piaţă externă, milioane EUR Piaţă externă, milioane USD - Cert, trezorerie 11. - Obligaţiuni 3.383 - Eurobonduri 3. - Eurobonduri. - Obligaţiuni 91.58 - EMTN.5 - EMTN 3.75 TOTAL 13.18 3.383 9.5 5.75 Sursa: banca centrală BCR Cercetare Focus lunar Page 1
Prognoze macro 1 11 1 13 1 15p 1p Economia reală PIB - %, variaţie reală -1.1.3. 3..8 3. 3.5 PIB - mld. RON 53 55 597 38 7 7 7 PIB per capita - mii EUR...7 7. 7.5 7.9 8. Consum privat - %, variaţie reală. 1. 1.5.9 3.7 3.7 3. FBCF - %, variaţie reală -1.8 7.7 3.8-3.3-3.5 3..5 Producţia industrială - %, variaţie reală 5. 5.. 7.8.1 3. 3.5 Vânzări cu amănuntul - %, variaţie reală -7. -1..1.5 7. 5.5 5. Sectorul extern Exporturi (FOB) - miliarde EUR 37 5 5 5 5 5 59 Importuri (FOB) - miliarde EUR 7 55 55 55 59 Sold balanţă comercială - % din PIB -7.1 -.7 -.7-3.8-3.7-3.9 -.1 Sold cont curent - % din PIB -. -. -.5 -.8 -.5 -.7 -.8 ISD (flux net) - % din PIB 1.8 1. 1. 1.9 1. 1.7 1. Preţuri IPC - sf. perioadă (%) 8. 3.1 5. 1..8.1. IPC - medie (%).1 5.8 3.3. 1.1. 1. Piaţa muncii Rata şomajului - % (sf. per.) 7. 7..8 7.1.8.8.7 Câştiguri salariale brute - RON 1,9 1,98,3,13,78,1,535 Câştiguri salariale - %, variaţie reală -.8-1..9.8... Sector public Deficit buget consolidat - % din PIB (ESA95) -.7-5.5 -.9 -. -1.5 -. -.1 Datoria publică - % din PIB 9.9 3. 37.3 38. 39.7..1 Dobânzi Dobânda de politică monetară - sf. per..5. 5.5..75 1.75.5 ROBOR 3 luni - % (sf.per.)..1.1. 1.7 1. 1.8 ROBOR 3 luni - % (medie).7 5.8 5.3..5 1. 1. Curs de schimb EUR/RON mediu.1.....8. USD/RON mediu 3.18 3.5 3.7 3.33 3.35.7 3.98 Sursa: BNR, Eurostat, INS, MFP, Comisia Europeană, BCR Cercetare BCR Cercetare Focus lunar Page 15
Macro și titluri cu venit fix: Radu Crăciun Economist Șef Radu.Craciun@bcr.ro Dumitru Dulgheru + (1) 31 7 73/133 DumitruTeodor.Dulgheru@bcr.ro Florin Eugen Sinca + (1) 31 7 73/135 Eugen.Sinca@bcr.ro Dorina Cobîscan + (1) 31 7 73/13 Dorina.Cobiscan@bcr.ro Menţiuni: Banca Comerciala Romana este intermediar inregistrat in registrul ASF sub nr, PJR1INCR/7 in baza Atestatului CNVM nr, 39/,5,, Inmatriculata la Registrul Comertului: J/9/1991, Inmatriculata la Registrul Bancar nr, RB-PJR--8/18,,1999, Cod Unic de Inregistrare: 31757, Capital Social 1,5,31,1,5 lei, SWIFT: RNCB RO BU, sediu: Bd, Regina Elisabeta Nr 5, Sector 3 Bucuresti, telefon: 81,81,7, fax 37,,89, email: contact,center@bcr,ro, Site: http://www,bcr,ro si http://investitii,bcr,ro, Avertismente: Acest material are caracter pur informativ şi NU reprezintă o recomandare pentru produse si investiţii în instrumente financiare sau o oferta pentru a contracta produsele sau servicii de investitii financiare la care acest material se refera, Banca nu are nici o obligatie sau responsabilitate privind oferirea catre client a produselor prezentate in conditiile mentionate in prezentul material, Orice referinta la o cotatie sau pret de oferta din prezentul material in legatura cu un produs/serviciu are carecter pur indicativ si nu reprezinta cotatia sau pretul de oferta disponibil la momentul in care clientul va decide sa cumpere/contracteze respectivul produs/serviciu, Informaţii detaliate privind termenii si conditiile concrete in care puteti beneficia de produsele si serviciile BCR sunt furnizate potenţialilor investitori la momentul solicitării deschiderii de cont şi în timp util înaintea momentului prestării de serviciilor solicitate. Investiţiile în instrumente financiare sunt supuse unor riscuri cum ar fi, riscul general de piata, riscuri legate exclusiv de emitent precum pozitia sa financiara sau rezultatele din operatiuni, riscul legat de fluctuaţia preţurilor pieţei ce poate genera situatii precum devierea pretului unor instrumente structurate comparativ cu activul suport, incertitudinea dividendelor, a randamentelor şi/sau a profiturilor, fluctuaţia cursului de schimb. Va informam, de asemenea, ca este posibil ca Banca, afiliatii acesteia sau angajatii acesteia sa detina in nume propriu produsele/ instrumentele financiare la care se refera acest material, sa efectueze tranzactii de vanzare, cumparare sau orice alt tip de tranzactii cu aceste produse/instrumente financiare, sa fie formator de piata pentru aceste produse/instrumente financiare, sa ofere servicii de investment banking, creditare sau alte servicii in legatura cu emitentii mentionati in cuprinsul prezentului material sau sa fi intermediat oferte publice in in legatura cu acesti emitenti. Performanţa anterioară a instrumentelor financiare nu reprezintă o garanţie în ceea ce priveşte performanţa lor viitoare, Nicio asigurare nu poate fi dată referitor la randamentul favorabil al portofoliului de instrumente financiare sau al unui emitent descris în prezentul raport, Există posibilitatea ca, datorită unor factori diverşi, proiecţiile să nu fie atinse, Cauzele pot fi: volatilitatea nelimitată a pieţei, volatilitatea sectorului, acţiuni ale corporaţiilor, imposibilitatea accesului la informaţii complete şi precise şi/sau faptul că BCR sau alte surse se dovedesc a fi incorecte, Nici BCR şi nici directorii, colaboratorii sau angajaţii săi nu sunt responsabili pentru pierderi sau daune ce ar putea rezulta din utilizarea acestui document, a conţinutului acestuia sau într-un alt mod. Includerea unor linkuri ale website-urilor entităţilor menţionate în prezentul document, nu implică faptul că BCR aprobă, recomandă sau girează acele locaţii web şi nici informaţiile accesibile de la respectivele pagini web, BCR nu îşi asumă nicio responsabilitate pentru conţinutul acestor site-uri sau în legatură cu informaţiile disponibile în aceste locaţii şi nici în ceea ce priveşte consecinţele utilizării acestora. Acest material se adresează în exclusivitate destinatarilor, Acesta nu poate fi reprodus, retransmis, sau publicat, în întregime sau în parte, pentru niciun scop fără acordul scris al BCR, Prin primirea prezentului document, destinatarul este de acord cu menţiunile specificate mai sus. Drept de autor: 15 Banca Comerciala Romana. Toate drepturile rezervate. BCR Cercetare Focus lunar Page 1