1
CUPRINS 1. Aspecte principiale privind formarea PIB........3 2. Modificări structurale în economie...... 8 3. Pierderile și indisciplina financiară 22 4. Remarci finale şi soluţii...35 2
Aspecte principiale privind formarea PIB 3
Etapele determinării PIB prin metoda de producţie (1) a) P CI = VAB P producţia totală; CI consumul intermediar (valoarea bunurilor și serviciilor cu excepția activelor fixe utilizate pentru obținerea producției) VAB valoarea adaugată brută. sau, b) PIB = VAB+IP-SP PIB produsul intern brut; IP impozitele pe produs (TVA, accize, taxe vamale etc.); SP subvenţiile pe produs. PIB-ul reprezintă sursa consumului populaţiei şi a investiţiilor private (firme şi populaţie), precum şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile publice (inclusiv investiţiile publice) 4
Etapele determinării PIB prin metoda de producţie (2) Presupunem că în economia reală funcţionează numai trei companii, care prezintă următoarea situaţie privind crearea valorii adăugate brute: Compania P (mld. lei) CI (mld. lei) VAB (mld. lei) A 10 2 8 B 12 6 6 C 5 10-5 Total economie 27 18 9 5
Relevanţa excedentului brut din exploatare (profitului) în formarea PIB (1) EBE (profit) = VAB (Salarii+Impozite pe proprietate) SP EBE (profit) excedentul brut din exploatare investiţii creştere economică locuri de muncă venituri bugetare bunuri şi servicii publice mai multe şi de calitate mai bună Situaţia normală: EBE (profit) > 0 Situaţia anormală: EBE (pierdere) < 0 în condițiile în care se înregistrează: Activitate cu pierdere planificată (industria mineritului, transportul public, eventual întreprinderi nou-înfiinţate) Subdimensionarea veniturilor prin nefactuarea tranzacţiilor efective (inclusiv subevaluarea producţiei vândute la extern de către investorii străini, în cadrul utilizării preţurilor de transfer al profitului) Supradimensionarea cheltuielilor, inclusiv de către firmele străine care practică preţurile de transfer 6
Relevanţa excedentului brut din exploatare (profitului) în formarea PIB (2) Profitul creşte VAB, fapt reflectat în majorarea dimensiunii PIB Pierderea consumă VAB, ceea ce diminuează valoarea PIB 7
Modificări structurale în economie 8
Structura pe ramuri a economiei relevă un aport de VAB foarte redus Nivelul VAB/salariat pe principalele sectoare economice Primele locuri în UE 2013 Luxemburg (101.600 EUR) Irlanda (80.600 EUR) mii EUR Danemarca (74.500 EUR) Belgia (66.500 EUR) România (12.700 EUR) penultima poziţie Agricultură slab dotată Industrie cu grad modest de prelucrare Supraterţializare, în raport cu industria manufacturieră, cu o contribuţie mică de VAB pe salariat a sectorului serviciilor Sursa datelor: Eurostat 9
Modernizarea economiei creșterea productivității muncii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 3.5 3.3 2.2 3.4 3.9 4.7 5.0 5.6 6.9 7.1 8.8 9.8 10.6 11.5 13.7 17.5 21.0 25.6 28.2 25.2 29.0 32.0 31.2 32.6 mii euro 35 PIB (mii euro)/salariat (scala din stânga) 8.2 30 25 20 15 10 5 0 Nr salariati economie (scala din dreapta) * mil. persoane 8.9 8.2 7.5 6.8 6.1 5.4 4.7 4.4 4.0 Productivitatea muncii crește pe fondul majorării PIB, concomitent cu reducerea locurilor de muncă Numărul de salariați se înjumătățește Doar jumătate dintre locurile de muncă pierdute în cursul recentei crize economice au fost recuperate Sursa datelor: INS, EUROSTAT * inclusiv sectorul bugetar 10
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 54 53 53 54 54 53 53 52 53 53 54 56 56 55 46 47 47 46 46 47 47 48 47 47 46 44 44 45 Dar, a crescut indisciplina financiară mld. lei 1,400 1,200 1,000 800 600 400 200 0 VAB (mld.lei, % din Producție) Consum intermediar (mld.lei, % din Producție) Producție 2000-2006 VAB crește mai repede decât CI (6,2 ori față de 5,9 ori) 2007-2013 CI crește semnificativ mai repede decât crește VAB (+24% față de +8%) ponderea CI în Producție se majorează la 56% în 2011, respectiv cu 4 p.p. mai mult decât în 2007 o Inclusiv prin încărcarea costurilor cu cheltuieli fără legătură cu producția realizată (vezi anexă) În anii 2012 și 2013 se menține același raport CI - VAB. Sursa datelor: EUROSTAT 11
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 44 46 44 42 41 44 43 41 44 42 40 37 37 36 56 54 56 58 59 56 57 59 56 58 60 63 63 64 Totodată, cresc discrepanțele în repartizarea VAB totale mld. lei 600 500 400 300 200 100 0 Excedentul brut de exploatare (mld.lei, % din VAB) Remunerarea salariatilor (mld.lei, % din VAB) VAB Sursa datelor: EUROSTAT I. Remunerarea salariaților 2000-2007 ponderea remunerării salariaților se menține cu mici variații (+/- 2pp) în jurul a 43% 2008-2013 ponderea remunerării salariaților scade, odată cu declanșarea crizei economice, de la 44% în 2008 la 36% în 2013 (+8 pp); II. Excedentul brut de exploatare (profitul) 2000-2007 ponderea remunerării capitalului se menține în jurul a 57% 2008-2013 ponderea remunerării capitalului crește, odată cu declanșarea crizei economice, de la 56% în 2008 la 64% în 2013 (-8 pp). 12
Situaţia la nivelul UE a rămas relativ stabilă şi semnificativ mai bună pentru angajaţi Remunerarea salariaților Excedentul brut de exploatare Sursa datelor: AMECO Salariile angajaţilor români au avut o pondere de doar 31% în PIB, în timp ce media la nivelul statelor din Uniunea Europeană a fost de 48% 13
412.3 2000 Schimbarea structurii economice din zona capitalului de stat către sectorul privat 412.3 2001 415.9 2002 460.3 2003 504.6 2004 530.3 2005 563.6 2006 616.5 2007 663.6 2008 613.9 2009 612.9 2010 644.1 2011 646.9 2012 602.7 2013 mii operatori 700 650 600 550 500 450 400 350 300 2.3 2.1 1.7 Proprietate privată Proprietate de stat 1.5 1.3 1.0 0.9 0.8 0.7 0.7 0.8 Nota: Proprietatea privată conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar privat Sursă date: calcule proprii MFP 1.0 1.0 1.0 În anul 2013 se înregistrează, comparativ cu anul 2000, creşterea accelerată a numărului operatorilor cu capital privat (+51%) Reducerea numărului companiilor din sectorul public (-55%) Observaţie: în afara celor 603 mii de firme care au depus bilanţul, inclusiv cele inactive (cca. 26%), se adaugă firmele indisciplinate care nu depun bilanţurile (estimate de MFP la cca 10%). 14
Deplasarea salariaţilor de la companiile de stat către societăţile cu capital privat (1) 3,277 2000 3,236 2001 2,964 2002 3,414 2003 3,643 2004 3,896 2005 3,969 2006 4,217 2007 4,346 2008 4,403 2009 3,780 2010 3,648 2011 3,828 2012 3,585 2013 mii salariaţi 5,000 4,500 4,000 1,085 900 3,500 3,000 836 604 496 Proprietate privată Proprietate de stat 414 395 403 389 369 414 343 332 293 2000-2008 Majorarea numărului salariaţilor din sectorul privat (+30%) Diminuarea numărului salariaţilor companiilor cu capital de stat (-65%) 2,500 2010-2013 2,000 1,500 Reducerea cu aproximativ 17% a numărului de salariaţi din sectorul privat faţă de anul 2008 1,000 500 0 Reducerea numărului de salariaţi și din companiile de stat (-25% faţă de nivelul înregistrat în anul 2008) Nota: Proprietatea privată conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar privat Sursă date: calcule proprii MFP Proprietatea de stat conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar de stat 15
Deplasarea salariaţilor de la companiile de stat către societăţile cu capital privat (2) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 % 100 % 50 90 85.0 88.0 90.4 90.9 91.3 91.8 92.3 90.1 91.4 92.0 92.4 45 80 40 78.2 78.0 75.1 70 35 60 Proprietate privată (scala din stanga) 30 Proprietate de stat (scala din dreapta) 50 24.9 25 21.8 22.0 40 20 30 15.0 15 12.0 20 9.6 9.1 9.9 10 8.7 8.2 7.7 8.6 8.0 7.6 10 5 2000 Sector privat: 75% Sector public: 25% 2008 Sector privat: 91,8% Sector public: 8,2% 2011 Sector privat: 91,2% Sector public: 8,8% 2013 Sector privat: 92,4% Sector public: 7,6% 0 0 Nota: Proprietatea privată conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar privat 16
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 77.7 79.5 81.3 84.3 88.7 91.4 91.9 92.9 93.7 93.5 93.3 93.6 94.4 94.8 22.3 20.5 18.7 15.7 11.3 8.6 8.1 7.1 6.3 6.5 6.7 6.4 5.2 5.6 % 100 80 60 40 20 0 Evoluţia veniturilor pe forme de proprietate în perioada 2000-2013 Ponderea sectorului privat Proprietate privată Proprietate de stat +16,7 pp Nota: Proprietatea privată conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar privat Proprietatea de stat conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar de stat în total venituri se majorează cu 16,7 pp, concomitent cu reducerea corespunzătoare a ponderii sectorului public; Acesta este un rezultat pozitiv al reformelor economice aplicate în perioada analizată Premise ca, pe baza interesului privat, să se realizeze, printr-un management mai performant, alocarea mai bună a resurselor în economie, creştere economică, crearea unor noi locuri de muncă şi profitabilitate mai ridicată. 17
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 76.5 78.8 80.0 83.4 88.1 91.1 91.6 92.7 93.4 93.2 93.0 93.6 94.6 94.4 23.5 21.2 20.0 16.6 11.9 8.9 8.4 7.3 6.6 6.8 7.0 6.4 5.4 5.5 % 100 80 60 Evoluţia cheltuielilor pe forme de proprietate în perioada 2000-2013 + 18 pp În timp ce veniturile sectorului privat au crescut cu 16,7 pp, cheltuielile s-au majorat cu 18 pp; 40 20 0 Proprietate privată Proprietate de stat Indiciu al unei posibile valorificări insuficiente a oportunităţilor create de schimbarea formei de proprietate în favoarea celei private. Nota: Proprietatea privată conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar privat Proprietatea de stat conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar de stat 18
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 78.9 85.4 89.5 91.3 92.2 93.7 94.3 94.7 94.0 95.6 94.0 91.0 94.0 92.2 21.1 14.6 10.5 8.8 7.8 6.3 5.7 5.3 6.0 4.4 6.0 9.0 6.0 7.8 Schimbarea structurii formei de proprietate a generat un factor subunitar de multiplicare a profitului % 100 80 60 40 20 0 Proprietate privată Proprietate de stat +13,3 pp Nota: Proprietatea privată conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar privat Proprietatea de stat conţine şi proprietatea mixtă care are capital majoritar de stat Translatarea a doar 13,3 pp din profitul realizat de stat către sectorul privat, deoarece ponderea cheltuielilor sectorului privat ocupă în 2013 cu 18 pp mai mult decât în 2000, în timp ce veniturile generate de sectorul privat cresc cu 16,7 pp; Factorul de multiplicare a profitului este de numai 0,8: 1 leu profit companii de stat 0,8 lei profit la firme private 19
Acelaşi factor de multiplicare este, însă, mult supraunitar în cazul pierderilor Translatarea în sectorul privat a unei pierderi de 37,6 pp, cu mult superioară față de veniturile şi cheltuielile transferate; În aceste condiţii, factorul de multiplicare a pierderilor este de 2,1 (1 leu pierdere companii de stat 2,1 lei pierdere la firme private); deci, nivelul acestui factor este de 2,7 (2,1/0,8) ori mai mare decât în cazul profitului. 20
Evoluţia profitului şi a pierderii nete în total economie % PIB 15 10 5 0-5 7,9 10,5-2,6 8,9 9,1 9,3 8,5 0,3-0,3 10,4 2,8 7,6 12,7 7,6 5,1 12,3 8,1 4,2 14,1 10,5 3,7 13,5 5,2 10,4 8,3 9,8 8,7 8,2 8,3 9,4 9,1 10,8 10,9 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Sursă date: calcule proprii, MFP Evoluţia profitului şi a pierderii nete din economia naţională în perioada 2000-2013 8,3 2,1 Profit Pierdere Sold -1,5-0,4 0,3 2,5 8,3 4,3 6,6 În perioada 2003-2006 a crescut soldul pozitiv dintre profit şi pierdere (de la 2,8 la 10,5); În anul 2007 apare o schimbare de tendinţă, iar în 2008 soldul se comprimă puternic (de la 10,5 la 2,1); Perioada de recesiune economică (2009-2010) duce rezultatul financiar agregat în teritoriu negativ. Rezultatul financiar agregat redevine pozitiv începând cu 2011, ajungând în 2013 la 4,3% din PIB 21
Pierderile și indisciplina financiară 22
2000 5 Menţinerea în anii 2000-2006 şi amplificarea pierderilor în anii 2007-2013 2001 7 2002 9 2003 11 2004 9 2005 10 2006 11 2007 19 2008 38 2009 44 2010 40 2011 46 2012 44 2013 42 mld. lei 60 50 40 30 20 10 0 4 3 5 4 4 Pierderi - FP 2 2 2 Sursa datelor: MFP, calcule BNR * FP firme private, CS companii de stat Pierderi - CS 5 5 6 4 5 4 2000-2006 Pierderea agregată se menţine, cu mici variații, în jurul valorii medii anuale de 12 mld. lei (din care 9 mld. FP și 3 mld. CS) 2007-2012 Dinamică extrem de îngrijorătoare a pierderii agregate în anul 2008, când nivelul pierderilor se dublează față de anul 2007 (+19 mld.lei); În perioada 2009-2012, pierderea se menține foarte ridicată, la o valoare medie de 47 mld. lei, din care: 42 mld. FP de 4,7 ori mai mare decât media 2000-2006; 5 mld. CS de 1,7 ori mai mare decât media 2000-2006; 2013 Pierderile se situează, în continuare, la un nivel ridicat, îndeosebi în sectorul privat 23
Distribuția rezultatelor financiare arată lipsa de performanță Companii de stat Firme private Total număr firme care depun bilanț la MFP Profit Pierdere Rezultat nul Profit Pierdere Rezultat nul 2000 408,358 839 1,227 48 178,518 155,226 72,500 2001 402,848 758 1,103 39 172,155 158,123 70,670 2002 409,830 666 976 39 197,394 141,457 69,298 2003 451,225 606 821 32 226,178 149,435 74,153 2004 497,210 623 593 50 252,279 169,396 74,269 2005 522,435 525 421 33 267,085 194,175 60,196 2006 554,937 520 293 22 291,563 205,274 57,265 2007 605,956 479 247 21 306,522 237,224 61,463 2008 650,126 400 243 18 299,381 283,970 66,114 2009 596,856 395 281 9 231,125 340,725 24,321 2010 596,436 437 261 23 217,762 313,932 64,021 2011 601,545 514 327 45 237,599 260,582 102,478 2012 604,460 490 366 37 241,542 268,563 93,462 2013 603,736 538 397 73 251,853 263,491 87,384 Sursa datelor: MFP, calcule BNR Numărul de firme cu pierderi se menține ridicat pe întreaga perioadă de analiză, înregistrându-se maximul în anul 2009 (341 mii) Numărul firmelor de stat nerentabile a scăzut în anul 2013 de 3 ori față de anul 2000, în timp ce numărul firmelor private cu pierderi a crescut cu 73% (+113 mii firme) Firmele cu pierderi din sectorul privat reprezentau 44% din numărul total de firme în anul 2013; ponderi și mai ridicate au fost consemnate în anii 2009 și 2010 (57%, respectiv 53%) 24
Deși cele mai multe firme private cu pierderi sunt localizate în sectoarele comerț și servicii, pierderile cele mai mari sunt înregistrate de sectorul industrie (anul 2013) Total economie Număr firme (%) Valoare pierdere (mld. lei) (%) Agricultură 7,445 3% 2 4% Industrie 24,332 9% 12 28% Construcții 23,334 9% 4 9% Comerț 100,526 38% 8 18% Servicii și utilități 95,774 36% 11 25% Imobiliare 12,477 5% 6 15% Total 263,888 42 Firme private Număr firme (%) Valoare pierdere (mld. lei) (%) Agricultură 7,428 3% 1.7 4% Industrie 24,275 9% 10.5 25% Construcții 23,284 9% 3.6 9% Comerț 100,478 38% 7.7 18% Servicii și utilități 95,573 36% 9.0 21% Imobiliare 12,453 5% 6.3 15% Total 263,491 38.8 Sursa datelor: MFP, calcule BNR 25
O treime din pierderile consemnate în anul 2013 sunt cauzate de cca. 55 mii de firme care au înregistrat sistematic rezultate negative în ultimii 5 ani din perioada analizată Total economie Firme private Număr ani pierderi Număr Valoare pierdere (%) (%) firme (mld. lei) Au înregistrat pierderi doar în 2013 46,186 17.5% 4.8 11.3% Au înregistrat pierderi în ultimii 3 ani consecutivi (2011-2013) 106,060 40.2% 22.8 54.3% Au înregistrat pierderi în ultimii 5 ani consecutivi (2009-2013) 54,817 20.8% 13.4 31.9% Au înregistrat pierderi în ultimii 10 ani consecutivi (2004-2013) 4,315 1.6% 1.0 2.4% Număr ani pierderi Număr firme (%) Valoare pierdere (mld. lei) Au înregistrat pierderi doar în 2013 46,129 17% 4.5 10.7% Au înregistrat pierderi în ultimii 3 ani consecutivi (2011-2013) 105,874 40% 20.4 48.6% Au înregistrat pierderi în ultimii 5 ani consecutivi (2009-2013) 54,726 21% 11.5 27.4% Au înregistrat pierderi în ultimii 10 ani consecutivi (2004-2013) 4,297 2% 0.8 1.9% Sursa datelor: MFP, calcule BNR 4300 de firme private au înregistrat pierderi în fiecare an din perioada 2004-2013 (numai în anul 2013 pierderi de 0,8 mld. lei) Un sfert din pierderea consemnată în anul 2013, respectiv 11,5 mld. lei, este cauzată de firme private care au înregistrat pierderi în ultimii 5 ani consecutivi Pierderile reduc capitalurile firmelor în cauză (304 mii firme din care 303,6 mii firme private -, respectiv 50% din agenţii economici au avut, la finele anului 2013, capitalul propriu sub limita legală) creşte gradul de îndatorare încetinesc plăţile către furnizorii de bunuri şi servicii, bugetul public şi bănci (%) 26
Dublarea pierderii în anii 2007-2008 s-a înregistrat pe fondul unor schimbări legislative contraproductive Prin Legea nr. 441/2006 s-a dispus ca bilanţul anului 2008, depus în 2009, să se facă numai la Oficiul Registrului Comerţului (ORC) în loc de MFP, cum s-a procedat dintotdeauna, ministerul dispunând la fiecare unitate teritorială de un serviciu de verificare a corelaţiilor din bilanţ înainte de depunerea acestuia; Apoi, prin prin OUG nr. 90/2010, constatându-se efectele profund negative ale deciziei din 2006, s-a dispus ca începând din 1 ianuarie 2011 (pentru situaţiile financiare din 2010 şi cele ulterioare) să se procedeze la depunerea bilanţurilor din nou la MFP (instituție care a desființat, în anul 2008, serviciile specializate din teritoriu pentru verificarea corelațiilor economice la depunerea bilanțurilor); Se constată, însă, că totalul pierderilor bilanţiere nu a mai revenit la nivelul din 2007, după episodul ORC din 2008 (când pierderile s-au dublat). 27
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 % 400 350 300 250 200 150 100 50 0 338 Pierderile consumă din capital, crescând gradul de îndatorare 314 357 290 115 103 124 135 Grad de îndatorare = (Datorii totale / Capitaluri proprii)*100 219 219 216 197 Proprietate privată 188 182 229 217 197 165 153 106 249 257 94 Proprietate de stat Nota: Proprietatea privată conţine şi proprietatea mixtă care are capital minoritar de stat Sursă date: calcule proprii MFP 108 282 96 364 82 Ajustarea insuficientă, în primul interval, a sectorului de stat se reflectă în creşterea gradului de îndatorare de la 115% în anul 2000 la un maxim de 219 în anul 2004; ulterior se constată tendinţa de reducere treptată, astfel încât în anul 2013 se atinge nivelul de 82%; În acelaşi timp, sectorul privat evoluează favorabil din 2003 şi până în anul 2007, dar în timpul crizei începute în anul 2008, nu se ajustează corespunzător, înregistrând în anul 2013 un grad de îndatorare de 364% nivel de 4,4 ori mai ridicat decât cel al sectorului de stat. 28
100 80 60 40 20 % 0 Apariţia cu frecvenţă ridicată a creditelor acordate de acţionari propriilor firme* 31.6 28.1 26.1 25.8 14.1 12.3 34.2 35.1 27.6 23.6 25.3 15.8 Structura datoriilor totale 27.4 28.0 24.3 20.2 2010 2011 2012 2013 Datorii comerciale Datorii catre buget Credite Sume datorate acționarilor/ asociaților Alte datorii % 100 13.3 13.3 13.8 28.4 28.6 30.7 32.7 proprietate de stat proprietate privată *) cont raportat separat în situaţiile financiare începand cu anul 2010 Sursă date: calcule proprii MFP Nota: Proprietatea privată conţine şi proprietatea mixtă cu capital majoritar privat Proprietatea de stat conţine şi proprietatea mixtă cu capital majoritar de stat 80 60 40 20 0 32.8 32.0 30.8 3.9 4.8 4.9 21.5 21.3 33.0 4.9 19.8 15.3 14.0 2010 2011 2012 2013 În timp ce sectorul de stat îşi păstrează relativ aceeaşi structură a datoriilor (cu o creştere uşoară a ponderii datoriilor comerciale), sectorul privat înregistrează ponderi neuzual de ridicate ale împrumuturilor acordate de proprii acţionari; Soldul acestora la 31.12.2013 era, la sectorul privat, în valoare de 116 miliarde lei (18,5% din PIB), în creştere faţă de finele lui 2012 cu 8 mld. lei (+7%); Din cele 116 mld. lei credite de la acţionari, 64% (74 mld. lei, respectiv 11,8% din PIB) sunt localizate la firmele private cu pierderi. 29
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Gradul de corelare dintre firmele intrate în insolvență și cele nou-înființate crește după declanșarea crizei de multe ori având aceeași acționari 80,000 70,000 Firme nou inființate Firme nou intrate în insolvență 60,000 50,000 40,000 30,000 20,000 10,000 - Sursa datelor: BNR 30
Se accentuează divergența în repartizarea avuției % 12 10 8 6 4 6.2 ROE 4.6 Rata de creștere a VNB 8.2 8.4 5.8 5.6 11.0 6.9 Inegalitatea fundamentală r>g* = principala cauză a divergenței repartizării avuției Rentabilitatea capitalurilor (ROE) depășește în mod constant și cu o marjă semnificativă rata de creștere a venitului național brut (VNB) 2 Crește discrepanța de la 1,6 pp în 2010 la 4,1pp în 2013. 0 2010 2011 2012 2013 Sursa datelor: EUROSTAT, BNR * r rentabilitatea capitalurilor; g rata de creștere a venitului național brut 31
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Revenirea profitului operațional în perioada post-criză nu a fost însoțită de o reducere corespunzătoare a restanțelor firmelor private, în timp ce companiile de stat și-au îmbunătățit disciplina financiară mld. lei 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 30 44 8 2 11 33 48 8 8 2 1 8 6 23 22 24 Firme private Alți creditori (scala din stânga) Bănci (scala din stânga) Buget consolidat (scala din stânga) Furnizori (scala din stânga) EBIT (scala din dreapta) 51 10 1 6 27 38 52 12 1 6 62 12 3 7 20 33 41 13 5 7 24 15 11 12 27 42 44 15 12 14 30 91 17 14 37 12 49 47 mld. lei 60 50 40 30 20 10 Companii de stat - - Sursa datelor: MFP, calcule BNR 32
Există rezerve importante de eficiență în colectarea obligațiilor fiscale Indicele eficienței colectării* principalelor taxe și impozite în România și în noile state membre ale UE (NSM10) Impozit pe profit 20% (poziția a 7-a din NSM10) TVA 60% (poziția a 8-a din NSM10) CAS 60% (poziția a 8-a din NSM10) Impozit pe venit 90% (locul 2 din NSM10) *indicele eficienţei colectării este raportul între rata de taxare implicită şi cota aferentă respectivului impozit sau taxă şi reprezintă măsura în care este încasată taxa sau impozitul faţă de baza sa macroeconomică raportat la cât ar trebui teoretic să se încaseze. Ex.: în cazul TVA, rata implicită de taxare în 2013 este de 13,5% (încasări din TVA / consum), iar cota standard este de 24%, ceea ce duce la un indice de eficiență a colectării TVA de 56%). Sursa datelor: Raport anual Consiliul Fiscal 2013, calcule proprii 33
Dependența de numerar a crescut economia neoficială a proliferat Sursa datelor: BNR creşterea mai rapidă a numerarului în perioada 2010-2014 în raport cu PIB-ul, dar şi în raport cu masa monetară au condus la o creştere a ponderii acestuia în ambele variabile (+1,4pp în raport cu PIB şi respectiv +1,9pp în raport cu masa monetară) acest proces reflectă, în mare parte, creşterea economiei negre şi gri care nu utilizează instrumente de plată fără numerar 34
Remarci finale şi soluţii 35
4. A. Remarci finale (1) Disciplina financiară comportamentul prin care se respectă un set de reguli de conduită financiară, ce asigură menţinerea unui climat corespunzător în societate; Istoria disciplinei financiare este întotdeauna, ca şi istoria repartizării avuţiei, o istorie profund politică, care nu se rezumă la mecanismele pur economice; Ca efect, istoria disciplinei financiare depinde de reprezentările pe care şi le fac actorii politici, economici şi sociali despre ceea ce este just şi ceea ce nu este just, de raporturile de forţe dintre aceşti actori şi de alegerile colective care decurg din aceste raporturi; Pentru alegeri colective corecte, care să determine ceea ce este just, este obiectiv necesară informarea cuprinzătoare şi înţelegerea profundă de către actorii menţionaţi a conţinutului şi evoluţiei fenomenelor şi proceselor economice; 36
4. A. Remarci finale (2) Indisciplina financiară trebuie judecată în raport cu: a) ceea ce este just în societate, inclusiv normele nelegiferate b) în raport cu regulile legiferate Indisciplina financiară în condiţiile punctului: Există o relaţie directă între disciplina financiară, creşterea economică şi nivelul de trai al populaţiei; Pierderile cauzate prin inacţiune (legiferarea incompletă) de factorii decidenţi şi tolerarea neaplicării legilor existente diminuează PIB; Un PIB erodat de pierderi venituri bugetare mai mici cheltuieli publice cu infrastructurile fizice (transporturi, rețele de transport energie, telecomunicații etc.) şi sociale (educaţie, sănătate, cultură etc.) mai reduse scade calitatea forţei de muncă (principal factor de producţie) se diminuează PIB potenţial; 37
4. A. Remarci finale (3) Inegalitatea crescândă a distribuirii venitului în România reducerea PIB potenţial (creşterea veniturilor clasei sărace şi medii cu 1pp duce la creşterea PIB cu 0,38pp, iar creşterea veniturilor clasei bogate cu 1pp duce la scăderea PIB cu 0,08pp) aceasta demonstrează că, nu numai că trickle-down nu funcţionează, ci că, mai degrabă, există trickle-up (Christine Lagarde, discurs susţinut la Bruxelles, 7 iunie 2015, citând și concluziile studiului Causes and Consequences of Income Inequality: A Global Perspective, de Dabla- Norris, Kochhar, Ricka, Suphaphiphat, şi Tsounta, iunie 2015); Inegalitatea în oportunităţi conduce, spune Papa Francis, la o economie a excluderii înlăturarea excluderii şi inegalităţii este a 11-a poruncă, derivată din cea de a nu ucide (Papa Francis, Roma, 24 noiembrie 2013, citat de Christine Lagarde, Bruxelles, 7 iunie 2015). 38
4. B. Soluţii (1) Înainte de a solicita noi resurse financiare din exterior, România, trebuie să-și valorifice corect şi eficient propriile resurse financiare prin: Aplicarea de constrângeri bugetare puternice = reformă structurală în economia reală, de stat și privat (Draghi, 2015) o Politica monetară poate aduce economia înapoi la potențial prin revigorarea cererii, însă doar reformele structurale pot crește PIB-ul potențial, acționând asupra ofertei o Mix adecvat de măsuri de politică monetară și reforme structurale stabilitate + prosperitate durabile Îmbunătăţirea substanţială şi coerentă a legislaţiei comerciale, fiscale şi contabile, prin preluarea celor mai bune practici din ţările performante ale Uniunii Europene (inclusiv declararea veniturilor anuale de către toate persoanele din sectorul public și privat prin instrumente fiscale); Reformarea instituţională a administraţiei fiscale în ceea ce priveşte alocarea resurselor umane şi aplicarea unor metodologii eficiente de control al agenţilor economici. 39
4. B. Soluţii (2) Aplicarea acestor măsuri va genera sporirea sustenabilă a PIB, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi un nivel de bunăstare a membrilor societăţii mai bine corelat cu contribuţia fiecăruia la crearea PIB. 40
Vă mulțumesc pentru atenție! 41